REŢEAUA RUTIERĂ DIN ROMÂNIA

In România, ponderea transporturilor rutiere de mărfuri reprezintă peste 87%,

iar la cele de călători, de peste 85 %, prognozându-se o creştere a acesteia în anii
următori.
Lungimea drumurilor din România este de aproximativ 200.000 km şi acestea
sunt clasificate în următoarele reţele distincte:
Tabel 1.5.
Autostrăzi și drumuri expres (administrate şi gestionate
de Compania Naţională de Administrare a 995 km
Infrastructurii Rutiere (CNAIR)) – dec. 2022
Drumuri naţionale (administrate şi gestionate de 15.665 km
CNAIR/CNAIR+Municipii) – dec. 2022 17.290 km
Drumuri judeţene (administrate de Consiliile Judeţene) 34.668 km

Drumuri comunale (administrate de Consiliile Locale) 27.781 km

Străzi în oraşe (administrate de municipii și oraşe) 22.328 km
Străzi în localităţi rurale (administrate de comune) 97.660 km
Comparativ cu alte ţări din Europa, principalii indici calitativi ai reţelei de
drumuri publice situează România printre ultimele ţări. Astfel:
- densitatea reţelei de drumuri publice, de 0,85 km/km2 teritoriu, este printre cele
mai scăzute din Europa;
- lungimea autostrăzilor din România, de numai 995 km, o situează pe penultimul
loc din Europa;
- numărul de km de drumuri publice cu îmbrăcăminţi moderne, raportat la 1000
locuitori, este de 2 km/1000 locuitori, situând ţara noastră printre ultimele din Europa.
DRUMURI NAŢIONALE
Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind
drumurile naţionale care asigură legătura capitalei ţării cu oraşele reşedinţe ale
judeţelor, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine, şi pot fi: autostrăzi;
drumuri expres; drumuri naţionale europene (E); drumuri naţionale principale şi
drumuri naţionale secundare.
Autostrăzile şi drumurile naţionale în România sunt administrate de către
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) prin cele 7
Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) și un Centru de Studii Tehnice
Rutiere și Informatică (CESTRIN). DRDP au în subordine un număr total de 44
Secţii de Drumuri Naţionale (SDN), acestea fiind organizate la rândul lor în 316
districte de drumuri care administrează sectoare de drumuri în lungime medie de 50
km.
Cele şapte DRDP-uri sunt: DRDP Iaşi, DRDP Cluj, DRDP Bucureşti, DRDP
Timişoara, DRDP Craiova, DRDP Braşov şi DRDP Contanţa.
 Lungimea drumurilor Nr. Lungimea drumurilor Nr.
DRDP DRDP
(km) poduri (km) poduri
Iași 3.210 804 Craiova 1.975 495
București 2.485 516 Brașov 1.961 445
Cluj 2.514 489 Constanța 1.550 179
Timișoara 1.969 446 Total 15.665 3.374

Tuneluri pe reţeaua de drumuri naţionale - dupa lungime - 2020

Nr. Cod Lungime An punere
Denumire Județ
crt. drum (m) în funcțiune
1 Balea Lac DN7C 884 1972 Arges
2 Sacel A1 340 2013 Sibiu
3 Cumpana DJ704I 234 1972 Arges
Transfagarasan KM
4 DN7C 172.1 1962 Arges
60+700
5 Cheile Brateiului DC148 161 1970 Dambovita
6 Lacul Rosu DN12C 155 2004 Harghita
7 Bahna DN6 117.4 1969 Mehedinti
8 Fetesti A2 100 1986 Ialomita
Transfagarasan KM
9 DN7C 98 1962 Arges
61+400
10 Baba DN6 87 1969 Mehedinti
Lacul Rosu (vechi,
11 DN12C 68 1918 Harghita
inchis 2004)
Transfagarasan KM
12 DN7C 51.5 1962 Arges
57+600
13 Lepsa DN2D 46.6 1965 Vrancea
14 Turnu 1 DJ703L 42 1988 Valcea
15 Turnu 2 DJ703L 34 1988 Valcea
Transfagarasan KM
16 DN7C 16 1962 Arges
57+400
 Lista semitunelelor cu estacade rutiere din Romania - dupa lungime - 2020
Lungime An punere
Nr crt Tip Denumire Cod drum Judet
(m) în funcțiune
1 semitunel Cheile Brateiului DC148 224 1970 Dambovita
2 semitunel Transfagarasan DN7C 131 1972 Arges
3 semitunel Siriu DN10 120 2015 Buzau
4 semitunel Transfagarasan DN7C 100 1972 Arges
5 semitunel Transfagarasan DN7C 100 1972 Arges
6 semitunel Transfagarasan DN7C 60 1972 Sibiu
7 semitunel Transfagarasan DN7C 53 1972 Sibiu
8 semitunel Campulung DN72A 48 1972 Arges
9 semitunel Transfagarasan DN7C 47 1972 Sibiu
10 semitunel Transfagarasan DN7C 45 1972 Sibiu
11 semitunel Transfagarasan DN7C 44 1972 Arges
12 semitunel Transfagarasan DN7C 41 1972 Sibiu
13 semitunel Transfagarasan DN7C 40 1972 Sibiu
14 semitunel Transfagarasan DN7C 38 1972 Arges
15 semitunel Transfagarasan DN7C 31 1972 Sibiu
16 semitunel Transfagarasan DN7C 30 1972 Sibiu
17 semitunel Transfagarasan DN7C 25 1972 Sibiu
18 semitunel Transfagarasan DN7C 24 1972 Arges
19 semitunel Transfagarasan DN7C 20 1972 Sibiu
20 semitunel Transfagarasan DN7C 18 1972 Sibiu

Din lungimea totală de 15665 km, 5982 km (37,24%) sunt drumuri naţionale
europene (drumuri E), 4247 km (26,44%) sunt drumuri naţionale principale, iar 5697 km
(36,32%) sunt drumuri naţionale secundare.
Încadrarea drumurilor naţionale în categoria drumurilor naţionale europene se
stabileşte prin "Acordul european privind marile drumuri de trafic internaţional
(AGR)", la care România este parte.
Lungimea reţelei de drumuri naţionale încadrate ca drumuri E a crescut în timp,
ea dublându-se practic în ultimii 40 de ani, de la 2348 km în anul 1970, la 5982 km în
anul 2011.
 In prezent această reţea cuprinde un număr de 17 drumuri europene (din care 9 de
legătură – simbolizare cu 3 cifre), după cum urmează:
E 60: Borş – Oradea – Cluj-Napoca – Turda – Braşov – Ploieşti – Bucureşti
– Hârşova – Constanţa (893 km);
E 70: Moraviţa – Timişoara – Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Craiova –
Bucureşti – Giurgiu (685 km);
E 79: Borş – Oradea – Beiuş – Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Craiova – Calafat
(536 km);
E 81: Halmeu – Satu Mare – Zalău – Cluj Napoca – Turda – Sebeş – Piteşti –
Bucureşti (659 km);
E 85: Siret – Suceava – Bacău – Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu (547 km);
E 87: Vama Veche – Constanţa – Tulcea – Brăila –Galaţi (323 km);
E 58: Halmeu – Dej – Suceava – Botoşani – Tg. Frumos – Iaşi – Sculeni (603
km);
E 68: Nădlac – Arad – Sebeş – Sibiu – Braşov (462 km);
E 574: Bacău – Braşov – Piteşti – Craiova (440 km);
E 576: Cluj Napoca – Dej (61 km);
E 581: Mărăşeşti – Tecuci – Albiţa (154 km);
E 583: Roman - Săbăoani – Iaşi – Sculeni (101 km);
E 671: Timişoara – Arad – Oradea – Satu Mare – Livada (300 km);
E 673: Lugoj – Ilia – Dej (79 km);
E 771: Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier I (1 km);
E 675: Constanţa – Negru Vodă (63 km);
E 577: Galaţi – Brăila – Slobozia (86 km).
 Fig. Rețeaua rutieră a Romaniei

Există un număr de 133 drumuri naţionale (europene, principale şi secundare)

simbolizate cu grupul de litere DN, urmat de un grup de 1 sau 2 cifre şi eventual o
literă (ex. DN79a). Există 7 Drumuri Naţionale simbolizate cu o cifră care pornesc
din Bucureşti într-o distribuţie radială. Totuşi, datorită poziţiei Bucureştiului în partea
de Sud-Est a ţării, sistemul de numerotare al drumurilor nu este reprezentativ după
importanţa acestora.
Pe drumurile naţionale se desfăşoară peste 65 % din totalul traficului rutier.
În anul 1985 media zilnică anuală a autovehiculelor care circulau pe drumurile
naţionale era de 2.421, iar în anul 2010 numărul acestora s-a dublat la 4.957.
Prognozele arată că până în anul 2025 media zilnică anuală a autovehiculelor care se
vor deplasa pe drumurile României ar putea creşte până la aproape 9.000.
Starea din punct de vedere tehnic a reţelei de drumuri naţionale este următoarea:
-14.501 km (90,28%) cu îmbrăcăminţi moderne, din care 8.352 km (52%) cu durata
de exploatare depăşită.
-1.280 km (8 %) cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare, din care 1.200 km (95 %) cu
durata de exploatare depăşită.
Pe reţeaua de drumuri naţionale există 3374 poduri, pasaje şi viaducte cu 140.949
m lungime, din care:
 - 60 %) corespund clasei europene de încărcare (clasa E).
- 40 % trebuiesc consolidate sau înlocuite, pentru a fi aduse la clasa E de încărcare.
Numai pe drumurile naţionale europene există 670 poduri (22.250 m) ce nu sunt
aduse încă la clasa E de încărcare.
De asemenea, pe reţeaua de drumuri naţionale există încă peste 400 intersecţii la
nivel cu calea ferată, din care 140 pe drumuri naţionale europene (E), producându-se
prin aceasta, peste 29.000 închideri zilnice de circulaţie, reprezentând peste 4.800 ore
staţionare/zi, care generează consumuri suplimentare de carburanţi şi lubrifianţi, evaluate
la cca 100 mii tcc/an.
Sunt, de asemenea, depăşite capacităţile de circulaţie la intrările şi ieşirile din
unele oraşe, nu există variante ocolitoare ale marilor localităţi pentru traficul intern şi
internaţional în tranzit, iar pe unele porţiuni de drum cu capacitate de circulaţie
depăşite (ex. Bucureşti – Giurgiu, Comarnic – Braşov), circulaţia se face în coloane.
DRUMURI JUDEŢENE Şl COMUNALE.
Lungimea drumurilor judeţene este de 34.668 km din care:
-3.537 km (12,9 %) cu îmbrăcăminţi moderne, din care 1937 km (54,7 %) cu durata
de exploatare depăşită;
-15.091 km (54,9 %) cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare, din care 12.101 km
(80,2%) cu durata de exploatare depăşită;
-7.564 km (27,5 %) drumuri pietruite;
-1.301 km (4,7 %) drumuri de pământ.
Lungimea drumurilor comunale este de 27.781 km, din care;
-954 km (3,4 %) cu îmbrăcăminţi moderne, din care 455 km (47,7 %) cu durata de
exploatare depăşită;
-4.529 km (16,3 %) cu îmbrăcăminţi bituminoase uşoare, din care 3.312 km (73,1
%) au durata de exploatare expirată;
-15.681 km (56,5 %) drumuri pietruite;
-6.617 km (23,8 %) drumuri de pământ.
Pe reţeaua de drumuri judeţene şi comunale există 9067 poduri cu 192.115 m
lungime, din care peste 900 de poduri, cu 25.000 m (13 %) sunt din lemn.
REŢEAUA STRADALĂ.
Lungimea acesteia reprezintă 119.988 km din care 22.328 km în mediu urban.
Starea tehnică a acesteia este, de asemenea, în mare parte necorespunzătoare, atât
din punct de vedere al stării tehnice, cât şi al capacităţii de circulaţie.
Cea mai mare parte din aceasta (mai ales în mediul rural) este pietruită sau din
pământ.
Principala cauză care a determinat starea actuală a reţelei de drumuri publice
din România o constituie neasigurarea, an de an, a surselor financiare necesare, fapt ce
a condus la executarea unui volum redus de lucrări, la utilizarea unor soluţii tehnice de
tip uşor în aplicarea îmbrăcăminţilor moderne, pe cea mai mare parte a reţelei de
drumuri, precum şi la neasigurarea volumului necesar anual de consolidări şi ranforsări
succesive, în concordanţă cu creşterea traficului rutier.
AUTOSTRĂZI
Planificat În folosinţă În execuție
Nr. Traseu
km km km
A0 Centura București 100 0 55,3
Bucureşti–Piteşti–Sibiu–Deva–Timişoara–Arad–
A1 573 442,9 44,5
Nădlac
A2 Bucureşti–Constanţa (Valu lui Traian) 202,8 202,8 0
Bucureşti–Ploiești–Braşov–Tg. Mures-Cluj West
A3 477 174,3 101,1
(Gilau)–Oradea(Borş)

A4 Ovidiu–Agigea (ocolire Constanţa) 21,8 21,8 0

A6 Lugoj (Balinţ)–Calafat 260 10,5 0

A7 Ploiești–Buzău–Focșani–Bacău–Pașcani 329 16,3 0

A10 Sebeş–Turda 70 70 0
A11 Arad–Oradea 135 3,5 19
DX12 Drum Expres Pitești – Slatina – Craiova 121 0 121
DX6 Drum Expres Brăila – Galați 12,3 0 12,3
 Fig. Harta la zi a proiectelor de autostrazi din Romania
(http://www.130km.ro/romanianhighwaymap.gif )
Harta de mai jos prezintă proiectele de autostrazi și drumuri expres din Romania și este
trasată în funcție de cele mai noi informații disponibile. Harta autostrazilor include atât autostrazile
aflate in exploatare (trasate cu verde), cât și cele aflate în execuție (portocaliu) sau în stadiul de
proiect (negru).
Harta include numai autostrăzile și drumurile expres deschise, aflate în stadiu de execuție
sau de licitații pentru execuție. Nu sunt incluse traseele aflate la stadiul de propuneri, de studii de
fezabilitate, etc întrucat acestea se modifică, amână sau anulează foarte des.
 Fig. Autostrazi propuse în Romania

AUTOSTRADA A1
Autostrada A1 este parte a Coridorului IV pan-european de transport, aflată în
construcție, din care sunt funcționale trei segmente: unul de 109,6 km care
leagă Bucureștiul de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul
Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt segment de
132 km care ocolește orașul Sibiu pe la nord (între localitățile Șelimbăr și Șura Mică)
și merge mai departe până la Deva, ocolind orașele Sebeș și Orăștie; și tronsonul
Margina–Nădlac, de 158 km. Autostrada A1 a fost prima construită în România, în
perioada 1967–1972 și refăcută în 2000, cu noi segmente adăugate între anii 2007 și
2017.
La finalul lucrărilor autostrada urmează să lege Bucureștiul de Pitești, Sibiu, Sebeș,
Deva, Lugoj, Timișoara, Arad și Nădlac, făcând legătura cu autostrada M43 din
Ungaria, spre Seghedin. În 2017 era în lucru segmentul Lugoj–Deva.

AUTOSTRADA A2

Autostrada A2, denumită și Autostrada Soarelui, leagă capitala București de

Constanța, cel mai mare port al țării. Începând din 29 noiembrie 2012, este circulabilă
pe întreaga ei lungime de 201,98 km, pe ambele sensuri de mers. Începe în estul
Bucureștiului, în dreptul satului Cățelu, Ilfov, traversează Câmpia Română până la
Fetești, traversează brațul Borcea, apoi Dunărea la Cernavodă, după care urmează un
traseu prin Podișul Dobrogei până în capătul estic, unde se unește cu autostrada de
centură a Constanței, A4.
 AUTOSTRADA A3

Autostrada A3 este o autostradă în construcție, ce pornește de la București spre nord,

urmând să traverseze Munții Carpați prin Valea Prahovei, să străbată Podișul
Transilvaniei pe direcția SE-NV, și să ajungă, prin nordul Carpaților Occidentali, la
punctul de trecere a frontierei cu Ungaria de la Borș. Autostrada va lega orașele
București, Ploiești, Brașov, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca,
Zalău și Oradea. Lungimea totală planificată a autostrăzii este de 584 km.
La elaborarea planului inițial, autoritățile române au împărțit Autostrada A3 în două
proiecte independente: Autostrada București–Brașov și Autostrada Brașov–Cluj–
Borș, intitulată și Autostrada Transilvania, punctul comun fiind orașul Brașov. În
2015 însă, master planul general de transport, care elabora prioritățile de dezvoltare a
infrastructurii, nu mai cuprindea din autostrada A3 decât proiectul autostrăzii
Comarnic–Brașov și cel al autostrăzii Târgu Mureș–Borș; legătura Brașov–Târgu
Mureș fiind clasificată doar ca drum transregio, un statut inferior celui de drum
expres.
Pe 1 decembrie 2009 s-au deschis circulației primii 42 de kilometri din această
autostradă, dintre Turda și Cluj-Napoca Vest (Gilău), iar în 13 noiembrie 2010, încă
10 km între Turda și Câmpia Turzii, iar în 2018 extensia Cluj-Napoca Vest (Gilău)–
Nădășelu, în timp ce alte tronsoane sunt în execuție. Din 14 decembrie 2018, sunt
circulabili complet toți cei 62 km ai autostrăzii București–Ploiești, după ce porțiunea
dintre centurile celor două orașe a fost deschisă inițial în 19 iulie 2012. Pe data de 30
mai 2013 contractul cu firma americană Bechtel pentru tronsonul de autostradă –Borș
a fost reziliat.
 AUTOSTRADA A4

Autostrada A4 este o autostradă ce reprezintă segmentul ocolitor al municipiului

Constanța, parcurgând un traseu de 21,7 km de la Ovidiu (în nord-vest), pe la vest,
până la Agigea, în sud. Ea a fost dată în folosință în anii 2011 și 2012, pe porțiuni.
Astfel, începând cu luna iulie 2011, funcționează porțiunea dintre intersecția
cu Autostrada A2 de lângă Valu lui Traian și cea cu DN39 de lângă Agigea, cu o
lungime de 7 km (inclusiv bretele de legătură), iar din luna septembrie, încă 4 km
între intersecția cu A2 și cea cu DN3. În 19 iulie 2012 s-a dat în folosință și porțiunea
dintre DN2A (de la Ovidiu) până la DN3 (Valu lui Traian). Un ultim tronson, de
aproximativ 2 km, care leagă nodul de la Agigea de Portul Constanța, a fost finalizat
în iulie 2013.
Se dorește în viitor prelungirea ei spre sud cu un tronson care va duce, de-a lungul
țărmului Mării Negre, până la granița sudică a României cu Bulgaria, nefiind însă
stabilit dacă acel tronson urmează a fi considerat parte din A4 sau un drum separat. În
toamna lui 2016 conducerea Companiei de Drumuri Naționale a lansat proiectul unui
drum expres care să pornească din preajma extremității sudice a autostrăzii A4, care
să ocolească lacul Techirghiol pe la est și care să facă legătura cu stațiunile de pe
teritoriul municipiului Mangalia.

AUTOSTRADA A6
Autostrada A6 este o autostradă aflată în construcție în România, urmând să lege
orașul Lugoj (unde începe din Autostrada A1) cu Calafat (unde va trece Dunărea spre
Bulgaria pe podul Calafat-Vidin). Prima porțiune de autostradă, de 11 km dintre
Balinț și Lugoj, unde se află un nod rutier cu DN6 a fost inaugurată pe 19 decembrie
2013.
Ea a fost planificată pentru a lega capitala, București, de Banat prin sudul țării,[2] și
face parte din partea sudică a Coridorului Pan-European IV. Restul proiectului este
într-un studiu de fezabilitate din 2012, ca Autostrada Sudului, ruta nefiind
determinată total, dar având o legătură cu Autostrada Pitești-Craiova. Autostrada va
avea următoarea rută: Calafat, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Lugoj și de aici se va
lega de Autostrada A1.

AUTOSTRADA A10

Autostrada A10 este o autostradă în finalizată din partea central-vestică a

României care conectează autostrăzile A1 și A3, legând orașele Sebeș, Alba Iulia,
Teiuș, Aiud și Turda. Din 2018, se circulă pe 28 km din ea, dar este planificată să
aibă 70 km, cu un cost total de 420 milioane de euro care este finanțat in proporție de
85% din fonduri europene, restul de 15% fiind asigurat de la bugetul de stat.
Autostrada a fost împărțită în patru loturi, iar lucrările pentru loturile 3 și 4 au început
în data de 20 mai 2014, s-au terminat în iarna 2017–2018, circulația fiind deschisă în
30 iulie 2018 după 7 luni de tergiversări. În cazul celorlalte două loturi, lucrările de
execuție au început în luna noiembrie 2014.