Munca unui profesor în grupuri pentru copiii cu FFN are specificul ei.
Sarcina educatoarei este
să identifice gradul de întârziere în urma copiilor în stăpânirea materialului programului pentru toate tipurile de activități educative și ludice. Acest lucru este necesar pentru a elimina decalajele în dezvoltarea copiilor și pentru a crea condiții pentru o învățare de succes într-un mediu de semeni în curs de dezvoltare normală. În acest scop, în primele două săptămâni, educatoarea determină capacitățile copiilor în activități de vorbire, vizuale, constructive, în stăpânirea operațiilor de numărare etc. Împreună cu un logoped, educatorul analizează trăsăturile dezvoltarea vorbirii copii. Profesorul ar trebui să aibă o idee dacă copilul folosește o formă scurtă sau extinsă de enunț, dacă știe tipuri diferite vorbire coerentă, adecvată vârstei copiilor grup de seniori: o repovestire a unui tablou, o serie de tablouri, o descriere, o poveste din experiența personală etc. La evaluarea stării competențelor în aceste domenii, trebuie luate în considerare cerințele generale ale programului educațional pentru această grupă de vârstă. Pe baza eterogenității compoziției copiilor din grupele FFN, datorită etiologiilor diferite ale tulburării și factorilor socioculturali, este important, ca urmare a examinării inițiale, să se evalueze diferențiat gradul de decalaj în asimilarea educației. material oferit pentru grupele mijlocii și seniori ale grădiniței de tip general de dezvoltare. Există diferite opțiuni pentru îndeplinirea cerințelor programului: respectă pe deplin, rămâne în urmă, rămâne cu mult în urmă. După examen, profesorul își face o idee despre starea abilităților fiecărui copil în următoarele domenii: reprezentări matematice elementare, vorbire, activitate vizuală, activitate constructivă, activitate de joc, abilități motrice, abilități muzicale și ritmice. Acest lucru va face posibilă consolidarea orientării corective a acestora în timpul orelor și implementarea unei abordări individuale într-o manieră țintită. La consiliul pedagogic, logopedul și educatorul raportează rezultatele examenului și discută colectiv alegerea unui program standard și opțiunile pentru implementarea acestuia, ținând cont de capacitățile copiilor. prezentat material de vorbire ar trebui corelat cu nivelul de dezvoltare fonetică, fonetică și generală a vorbirii la copii. Încărcările excesive de vorbire pot afecta negativ procesul de corecție. Cursurile care vizează dezvoltarea corectă a vorbirii coerente a copiilor (clarificarea și extinderea vocabularului, îmbunătățirea structurii gramaticale a vorbirii) sunt susținute pe tot parcursul anului atât de către educator, cât și de către logoped. Procesul de creștere și educație în grădiniță asigură o anumită gamă de cunoștințe despre lume și volumul corespunzător de vocabular, abilități de vorbire și abilități care trebuie dobândite de către copiii la această etapă de vârstă. Trebuie remarcat faptul că un logoped și un educator, care lucrează la dezvoltarea vorbirii copiilor, nu se înlocuiesc, ci se completează reciproc. Educatorul se concentrează pe materialul programului oferit pentru un anumit nivel de vârstă al copiilor dintr-o instituție de învățământ preșcolar de tip general de dezvoltare. Predă limba maternă în clasă și ghidează dezvoltarea vorbirii copiilor în afara orelor de curs în viața de zi cu zi (în jocuri, acasă, la plimbare), ținând cont de particularitățile dezvoltării vorbirii copiilor. Procesul de învățare a limbii materne are o oarecare originalitate. La începutul pregătirii, educatorul folosește în principal metode și tehnici de dezvoltare a vorbirii care nu necesită o declarație detaliată a copiilor. Deci, metoda vizuală de predare este utilizată pe scară largă, de exemplu, excursii, cunoașterea copiilor cu anumite obiecte, afișarea de imagini și videoclipuri. Utilizarea metodelor de predare verbală se reduce în principal la citirea operelor de artă către copii, a poveștilor profesorului și a conversațiilor. Profesorul acordă multă atenție dezvoltării vorbirii dialogice. Aceasta include diverse forme de întrebări și răspunsuri: un răspuns scurt, un răspuns detaliat (oarecum mai târziu), înțelegerea diferitelor opțiuni pentru o întrebare, capacitatea de a menține o conversație cu un interlocutor. În același timp, în a doua jumătate a anului, se acordă multă atenție dezvoltării principalelor tipuri de discurs monolog. Conținutul orelor de logopedie, organizarea și tehnicile metodologice sunt determinate de obiectivele educației corecționale, ținând cont de ideile specifice și experiența de vorbire acumulată de copii în procesul muncii profesorului în secțiunile programului. Eforturile logopedului vizează eliminarea lacunelor pe care le au copiii în domeniul flexiunii, al formării cuvintelor și al stăpânirii insuficiente a controlului prepozițional de caz. Munca unui logoped pe dicționar este selectivă, include acumularea și clarificarea cuvintelor (substantive și adjective) care au un sens diminutiv, înțelegerea și utilizarea corectă a verbelor prefixate în vorbire; acumulare practică de cuvinte înrudite, cunoaștere cu cele mai frecvente cazuri de polisemie a cuvintelor, cunoaștere practică cu cuvinte care au sensul opus. Scopul principal al sarcinilor lexicale este de a-i învăța pe copii să folosească cuvintele corect și semnificativ în vorbirea spontană, să-i exerseze pe copii în compilarea frazelor și propozițiilor. În primul rând, sunt folosite modelele oferite de logoped și apoi independent. Se acordă multă atenție îmbunătățirii abilității practice de a folosi o propoziție simplă comună în vorbire. Pentru orele de logopedie se selectează anumite grupuri de cuvinte și construcții sintactice, în formarea cărora copiii comit cel mai adesea erori gramaticale. Se folosesc exerciții pentru a schimba formele de caz ale unui substantiv în funcție de prepoziție sau întrebare; a schimba formele gramaticale ale numărului de substantive; numărul, persoana și timpul verbelor, precum și utilizarea corectă a formelor verbale atunci când sunt combinate cu pronume personale. O atenție deosebită se acordă acordului corect al adjectivelor cu substantivele în cazuri indirecte, acordului numerelor ordinale cu substantivele. Tipuri de structuri de vorbire învățate treptat sunt incluse de către logoped în lucrul asupra vorbirii coerente, folosind tehnici metodologice speciale. Se impune o atenție deosebită selecției și grupării diverselor materiale vizuale și verbale, exerciții de joc, jocuri didactice care asigură stăpânirea practică a abilităților de vorbire corectă din punct de vedere gramatical. Pentru a crește valoarea corectivă a lucrului de vocabular, sunt utilizate pe scară largă exerciții speciale care dezvoltă accentul pe latura semantică și sonoră a cuvintelor, capacitatea de a observa elemente morfologice comune și variate ale unităților lexicale studiate. Principalele domenii de activitate ale unui logoped și educator în cadrul acestui program sunt formarea unui sistem de limbaj fonetic cu drepturi depline la copii, dezvoltarea percepției fonemice și a abilităților inițiale de analiză a sunetului, automatizarea abilităților și abilităților de pronunție auditivă în diferite situații. , dezvoltarea abilităților de modificare a caracteristicilor prozodice ale afirmațiilor independente în funcție de intențiile de vorbire. Formarea laturii sonore a vorbirii este considerată nu ca un scop în sine, ci ca unul dintre mijloacele necesare pentru educarea culturii sunetului în ansamblu, dezvoltarea vorbirii coerente și pregătirea copiilor pentru stăpânirea cu succes a formei scrise de vorbire și dezvoltarea abilităților de limbaj ale copilului. Lucrarea logopedică prevăzută în program se bazează pe prevederi teoretice privind rolul proceselor fonemice cu drepturi depline în dezvoltarea vorbirii și formarea scrisului și lecturii (R. E. Levina, A. A. Leontiev, A. R. Luria, N. I. Zhinkin etc. ). Data publicării: 18/11/17 ARTICOL ÎN REVISTA METODOLOGICĂ „INTERACȚIA PROFESORULUI ȘI LOGOPISTUL DOW ÎN CORECTAREA TULBURĂRILOR DE VORBIREA LA COPII» MBDOU „Albă ca Zăpada” educator: Koshelenko O.V. Noyabrsk eliminare tulburări de vorbire la copii necesită o abordare integrată, deoarece tulburările de vorbire sunt asociate cu o serie de motive, atât biologice, cât și psihologice și caracterul social. O abordare integrată presupune o combinație de activități corecționale și pedagogice și de îmbunătățire a sănătății care vizează normalizarea tuturor aspectelor vorbirii, abilităților motorii, proceselor mentale, educarea personalității copilului și îmbunătățirea corpului în ansamblu. Este necesară munca în comun a unui medic, a unui logoped, a unui psiholog, a unui educator, a unui logoritmist, a unui lucrător muzical și a unui specialist în educație fizică. Această lucrare ar trebui să aibă un caracter complex coordonat. Potrivit experților, necesitatea unei astfel de interacțiuni este cauzată de caracteristicile contingentului de copii care intră în instituția de învățământ preșcolar. Influențând activ copilul prin mijloace specifice fiecărei discipline, profesorii își construiesc munca pe baza principiilor pedagogice generale. Totodată, determinând punctele de contact obiectiv existente între diverse domenii pedagogice, fiecare cadru didactic își desfășoară direcția nu izolat, ci suplimentând și aprofundând influența celorlalți. Prin urmare, ținând cont de caracteristicile individuale ale fiecărui copil cu patologie a vorbirii, experții planifică un singur complex de activități corecționale și pedagogice comune care vizează formarea și dezvoltarea sferelor motorii și de vorbire. Condiții pentru eficacitatea interacțiunii tuturor specialiștilor în depășirea tulburărilor de vorbire la preșcolari. Fiecare copil cu dizabilități de dezvoltare are nevoie de o reabilitare eficientă și rapidă, care să îi permită copilului să depășească dizabilitățile de dezvoltare, în timp ce acesta trebuie să facă față cât mai curând posibil dificultăților sale pentru a „prinde din urmă” în dezvoltarea copiilor care nu au dizabilități de dezvoltare. Acest lucru este posibil numai dacă în jurul fiecărui astfel de copil se formează un singur spațiu de corecție și dezvoltare, care este chemat să sprijine nu numai logopedul și profesorii grupei de grădiniță pe care copilul o frecventează, ci și, în diferite grade, toți adulții. înconjurându-l în viața de zi cu zi și influențându-i dezvoltarea.: personal medical, instructor de educație fizică, director muzical, familie. Dar nu este suficient doar să folosim toate forțele enumerate în activitatea corecțională și educațională. Cel mai important lucru este să aducem fiecăruia dintre verigile acestui lanț sensul lucrării viitoare. Și constă în următoarele: 1. Este necesar ca toți adulții din jurul copilului să înțeleagă clar scopul activității lor, care constă, pe de o parte, în dezvoltarea deplină a unui copil care are abateri în dezvoltarea vorbirii (sau orice altă dezvoltare), iar pe de altă parte. mână, într-o interacțiune bine coordonată între voi. 2. Fiecare dintre participanții la procesul de formare corectă spatiu educativ nu numai că ar trebui să aibă idei corecte despre cum ar trebui să fie acest spațiu, ci și să fie responsabili pentru segmentul lor din acest spațiu și să realizeze o comunicare bidirecțională cu alți participanți la acest proces. 3. Este foarte important ca personalul medical și pedagogic, părinții să fie înarmați cu instrumentele necesare pentru munca viitoare, a căror parte principală este cunoștințele speciale necesare pentru a înțelege importanța și mecanismul influenței lor asupra dezvoltării copilului, și abilități practice pentru a oferi copilului asistență eficientă în corectarea dezvoltării sale. 4. La fel de important este ca influența fiecăruia dintre sectoarele spațiului corecțional și de dezvoltare asupra dezvoltării copilului să se construiască în mod consecvent și gradual - de la simplu la complex, de la corectarea unei deficiențe la o automatizare destul de lungă, care este cheia succesului tuturor lucrărilor de corecție. Trebuie remarcat aici că însăși formarea unui spațiu de dezvoltare comun, unificat are loc în etape. În primul rând, este recomandabil să se efectueze două procese paralele: formarea unui consiliu psiholog-medico-pedagogic ca formă de interacțiune între educatorii grupurilor de logopedie, specialiști restrânși dintr-o grădiniță și un logoped, pe de o parte, și stabilirea unei interacțiuni între un logoped și părinți, pe de altă parte. De asemenea, este important să se formeze o interacțiune multilaterală a tuturor participanților la procesul de corecție și educație. Aceasta este o etapă lungă și dificilă. 5. Ultima condiție pentru eficacitatea interacțiunii este atingerea unui rezultat. Rezultatul interacțiunii este atingerea calității învățământului preșcolar, predicția succesului școlar al copilului și elaborarea de recomandări pentru părinți cu privire la sprijinul ulterioar al acestuia, precum și planificarea activității de urmărire a progresului copilului în scoala primara, asistență pentru profesorii școlii în însoțirea copiilor cu dezvoltare a vorbirii stadiul inițialînvăţare. Organizarea și implementarea unui impact cuprinzător și corectiv asupra dezvoltării vorbirii preșcolarilor. 1. Interacțiunea unui logoped și a unui educator în corectarea tulburărilor de vorbire la copiii unui centru de vorbire. Succesul activității corecționale și educaționale în centrul de vorbire este determinat de un sistem bine gândit, parte din care este terapia logopedică a întregului proces educațional. Căutarea de noi forme și metode de lucru cu copiii cu tulburări de vorbire a condus la necesitatea planificării și organizării unei activități clare, coordonate a unui logoped și a educatorilor în condiții grup de terapie logopedică MDOU, în activitatea căruia se disting următoarele domenii principale: Corecțional și educațional; Educatie generala. Educatorul, împreună cu logopedul, participă la corectarea tulburărilor de vorbire la copii, precum și la procesele mentale extra- vorbirii asociate acestora. În plus, el nu trebuie să cunoască numai natura acestor încălcări, ci și să stăpânească metodele de bază de acțiune corectivă pentru a corecta unele dintre ele. Sarcinile principale din activitatea unui logoped și educator în depășirea tulburărilor de vorbire pot fi numite o corecție cuprinzătoare nu numai a vorbirii, ci și a proceselor non-vorbirii strâns legate de aceasta și de formarea personalității copilului. De asemenea, îmbunătățiți eficiența corectării munca educațională. Și să excludă dublarea directă de către educator a orelor de logoped. Comun munca corectivaîn grupul de vorbire prevede rezolvarea următoarelor sarcini: Logopedul formează abilități primare de vorbire la copii; Profesorul întărește abilitățile de vorbire formate. În conformitate cu aceste sarcini, funcțiile unui logoped și ale unui educator ar trebui împărțite. Funcțiile unui logoped: Studiul nivelului de vorbire, cognitiv și individual trăsături de personalitate copii, determinând direcțiile principale și conținutul muncii cu fiecare copil. Formarea unei respirații corecte a vorbirii, simțul ritmului și expresivitatea vorbirii, lucrul latura prozodică a vorbirii. Corecția sunetului. Îmbunătățirea percepției și abilităților fonemice analiza sunetului si sinteza. Eliminați deficiențele structurii silabice a cuvântului. Dezvoltarea unui nou lexical categorii gramaticale. Antrenament coerent al vorbirii. Prevenirea încălcărilor scrisului și citirii. Dezvoltarea funcțiilor mentale. Functiile educatorului: Ținând cont de subiectul lexical pe parcursul tuturor orelor din grupă în timpul săptămânii. Completare, clarificare și activare vocabular copiii pe tema lexicală actuală în toate momentele de regim. Monitorizarea sistematică a sunetelor emise și corectitudinea gramaticală a vorbirii copiilor în procesul tuturor momentelor de regim. Includerea structurilor gramaticale elaborate în situația comunicării naturale la copii. Formarea vorbirii coerente (memorizarea poeziilor, verselor de copii, textelor, familiarizarea cu fictiune, lucrați la repovestirea și compilarea tuturor tipurilor de povestiri). Consolidarea abilităților de vorbire pe lecții individuale de un logoped. Dezvoltarea înțelegerii vorbirii, a atenției, a memoriei, a gândirii logice, a imaginației în exerciții de joc pe materialul de vorbire corect pronunțat. Înainte de cursuri, un logoped efectuează un examen: durează o lună. Logopedul, împreună cu educatorul, efectuează observarea intenționată a copiilor în grup și în clasă, dezvăluie structura tulburărilor de vorbire, comportamentul și caracteristicile personale ale copiilor. Sarcina principală a acestei perioade este crearea unei echipe prietenoase de copii în grupul de logopedie. Formarea unei echipe de copii începe cu explicarea copiilor regulilor și cerințelor de comportament într-un grup de vorbire, predarea jocurilor comune calme, crearea unei atmosfere de bunăvoință și atenție pentru fiecare copil. Terminând etapa de examinare, logopedul întocmește documentația relevantă: câte o fișă de vorbire pentru fiecare copil; pentru a conecta munca unui logoped și a educatorilor; Caiet de lucru pentru logoped pentru planurile zilnice și săptămânale de lecție; evidența temelor pentru fiecare copil; întocmește un plan pentru anul. Împreună cu profesorul amenajează un colț pentru părinți, pregătește și conduce un consiliu pedagogic și ședințe de părinți. După examinare, are loc o întâlnire organizațională a părinților, la care se oferă terapie logopedică și caracteristicile psihologice și pedagogice ale copiilor, se explică necesitatea unui impact medical, de îmbunătățire a sănătății și pedagogic cuprinzător asupra acestora, conținutul și etapele corecției și sunt explicate munca de dezvoltare. Logopedul conduce zilnic cursuri. Aceste clase pot fi individuale și subgrup. Cursurile individuale sunt organizate pentru a corecta încălcările pronunției sunetului și pentru a consolida abilitățile dobândite. În clasă se folosesc jocuri didactice, jocuri cu cânt, elemente de jocuri de dramatizare, jocuri în aer liber cu reguli. Rezolvând sarcini corecționale, un logoped dezvăluie și caracteristicile comportamentului copiilor, gradul de deficiență motrică, pronunția sonoră etc. Într-o lecție individuală, profesorul implementează un program dezvoltat de un logoped pentru fiecare copil, care poate include: Exerciții pentru dezvoltarea aparatului articulator; Exerciții pentru dezvoltarea abilităților motorii fine ale degetelor; Exerciții de automatizare și diferențiere a sunetelor stabilite de un logoped și control asupra acestora; Lucrați asupra respirației vorbirii, asupra netezirii și duratei expirației; Sarcini și exerciții lexico-gramaticale pentru dezvoltarea vorbirii coerente. În clasă pe cultura sonoră vorbire, fiecărui copil i se poate oferi să analizeze cuvintele cu sunetele pe care le corectează cu un logoped. Profesorul trebuie să înțeleagă clar dinamica dezvoltării laturii fonetice a vorbirii fiecărui copil. Ecranul de logopedie, compilat de un logoped, reflectă dinamica muncii de corectare a pronunției sunetelor și ajută educatorul să monitorizeze sistematic sunetele emise. Scutul este realizat dintr-un material care permite utilizarea simbolurilor sonore magnetice sau adezive colorate. Ecranul este plasat în zona de lucru a educatorului. Profesorul în selecția materialului de vorbire trebuie să-și amintească problemele de vorbire ale fiecărui copil. Dar nu are întotdeauna ocazia să urmărească acele momente care pot interfera cu consolidarea corectă a materialului de vorbire. Prin urmare, ajut la selectarea materialului de vorbire care să corespundă normei de pronunție a sunetului copiilor cu tulburări de vorbire. Recomand educatorilor să lucreze cu publicații tipărite gata făcute, vă sfătuiesc să utilizați literatura și materialul de vorbire care este corect dintr-o poziție de logopedie. De asemenea, atribui un rol important respirației vorbirii. Cele mai importante condiții pentru vorbirea corectă sunt o expirație lină și lungă, o articulație clară și relaxată. În fiecare exercițiu, îndrept atenția copiilor către o expirație calmă, relaxată, asupra duratei și volumului sunetelor rostite. Profesorul poate oferi copiilor să exerseze abilitățile motorii fine ale mâinilor în umbrire, trasarea figurilor de-a lungul conturului, decuparea. Astfel, grupul nu numai că elaborează sarcinile generale de pregătire a mâinii pentru scris, dar se efectuează și lucrări corective privind interacțiunea motricității fine și aparatul articulator (în special la copiii cu o componentă dizartrică). Organizarea corectă a echipei de copii, desfășurarea clară a momentelor sensibile au un efect pozitiv asupra fizicului și starea psihica copil și, în consecință, asupra stării vorbirii sale. Capacitatea de a aborda copilul, ținând cont de caracteristicile sale individuale, tactul pedagogic, tonul calm, prietenos - acestea sunt calitățile care sunt necesare atunci când se lucrează cu copiii cu tulburări de vorbire. Rolul altor specialişti în procesul corecţional şi educaţional. Implementarea de înaltă calitate a sarcinilor de dezvoltare a vorbirii copiilor este posibilă numai pe baza unei abordări integrate, de ex. interacțiunea tuturor cadrelor didactice și specialiștilor instituției de învățământ preșcolar este o condiție importantă pentru crearea unui spațiu educațional unic pentru elevii cu tulburări de dezvoltare a vorbirii. În ceea ce privește medicii și specialiștii restrânși, pe lângă sarcinile de formare a vorbirii corecte a copilului în comunicarea de zi cu zi, fiecare dintre ei are un cerc de influență clar definit. Personalul medical participă la stabilirea istoricului copilului, oferă o trimitere pentru consultație și tratament cu specialiști medicali, controlează oportunitatea tratamentului prescris sau a măsurilor preventive și participă la pregătirea unui traseu educațional individual. Instructorul de educație fizică lucrează la dezvoltarea motricității fine și generale, formează o respirație adecvată, efectuează gimnastică corectivă pentru a dezvolta capacitatea de a încorda sau relaxa aparatul muscular și coordonarea mișcărilor. Rezolvă următoarele sarcini de bază de păstrare și întărire a sănătății fizice generale a copiilor de vârstă preșcolară, formarea unei baze kinestezice cinetice a mișcărilor și normalizarea tonusului muscular. Directorul muzical dezvoltă urechea pentru muzică și vorbire, capacitatea de a accepta latura ritmică a muzicii, mișcările de vorbire, formează respirația frazală corectă, dezvoltă puterea și timbrul vocii etc. Activitățile de corecție și dezvoltare ale unui psiholog au ca scop formarea bazei psihologice a vorbirii copiilor (percepția diferitelor modalități, atenția vizuală și auditivă, memoria vizuală și auditiv-vorbire, gândirea vizual-figurativă și verbal-logică). Implementarea muncii corecționale și de dezvoltare în aceste domenii contribuie la depășirea cuprinzătoare a tulburărilor de dezvoltare a vorbirii și prevenirea posibilelor întârzieri secundare în dezvoltarea proceselor mentale cognitive. Familia este acel spațiu natural (de vorbire, educațional, de dezvoltare) care înconjoară bebelușul din momentul apariției lui și care are o influență decisivă asupra dezvoltării complexe a copilului. Tocmai datorită rolului prioritar al familiei în procesul de influențare a dezvoltării copilului, logopedul și educatorii trebuie să implice părinții ca aliați în depășirea încălcărilor dezvoltării vorbirii preșcolarului. În cursul orelor, profesorii încearcă să varieze cerințele pentru răspunsurile orale ale elevilor, stimulând capacitatea de a utiliza practic diferite modele de enunț - de la cele simple la cele mai complexe. Funcțiile specialiștilor instituțiilor de învățământ preșcolar în organizarea muncii corecționale și de dezvoltare: Profesor logoped Oferă un regim flexibil, blând. Lucrul cu profesorii și părinții. Dezvoltarea tuturor funcțiilor mentale. Psihoinstruire (consultații pentru profesori și părinți). Oferirea unui regim de sănătate flexibil. Lucrul cu părinții. Vaccinarea, vitaminizarea, îngrijirea medicală. Masaj individual terapeutic și corectiv și reparator. Îmbogățirea vocabularului, formarea structurii lexicale și gramaticale a vorbirii. Formarea pronunției sunetului folosind tehnologii de sănătate. Gimnastica articulatorie, deget, respiratie, pentru ochi. Masajul și automasajul limbii, feței; educație fizică, exerciții de relaxare. Psiholog educațional Munca psihocorecțională (individuală, de grup). Sondaj curent. îngrijitor Monitorizarea dezvoltării copiilor. Lucrare corectiva. Utilizarea tehnologiilor sanitare. Asistent medical Fizioterapie. masuri terapeutice si preventive, Întărire, Maseur Principalele direcții de activitate corecțională a educatorului. Succesul muncii corecționale și educaționale într-un grup de logopedie este determinat de un sistem strict, bine gândit, a cărui esență este logopedia întregului proces educațional, întreaga viață și activități ale copiilor. Singura modalitate de implementare a logopediei este interacțiunea strânsă a unui logoped și educator (cu diferite sarcini funcționale și metode de lucru corectiv). Sarcini corective cu care se confruntă educatorul: 1. Îmbunătățirea continuă a abilităților motorii articulatorii, fine și generale. 2. Fixarea pronunției sunetelor emise de logoped. 3. Activarea intenționată a vocabularului folosit. 4. Exercițiu în utilizarea corectă a categoriilor gramaticale formate. 5. Dezvoltarea atenției, memoriei, gândirii logice în jocuri și exerciții pe material de vorbire fără defecte. 6. Formarea vorbirii coerente. 7. Consolidarea abilităților de citire și scriere. Principalele direcții ale activității corective a educatorului 1. Gimnastica de articulare(cu elemente respiratorii și vocale) se efectuează de 3-5 ori pe zi. 2. Gimnastica cu degetele se execută în combinație cu articulația de 3-5 ori pe zi. 3. Minigimnastică corectivă pentru prevenirea tulburărilor de postură și picior se efectuează zilnic după somn. 4. Lecții individuale de seară ale educatorului la instrucțiunile logopedului, fixând pronunția sonoră. Mod unificat de terapie a vorbirii. unificat modul de vorbire. 1. Cultura vorbirii din mediul copilului: vorbirea celorlalți trebuie să fie corectă, accesibilă, să nu se grăbească să răspundă, să aprobe constant, să încurajeze vorbirea corectă. Atitudine binevoitoare față de copiii care suferă de tulburări de vorbire. Crearea unui mediu extern favorabil, un plan calm, respect, încredere. 2. Stimulare constantă la comunicare verbala. Toți angajații grădinii / grădinii și părinții sunt obligați să ceară în mod constant copiilor să respecte respirația vorbirii și pronunția corectă. 3. a) Profesorii de grădiniță ar trebui să cunoască modelul dezvoltării normale a vorbirii copilului (A. Gvozdev) și să întocmească un memoriu pentru părinți; b) Educatorii grupurilor de logopedie ar trebui să aibă un profil de vorbire al copiilor - logopediști, să cunoască concluzia lor logopedică și starea dezvoltării vorbirii. 4. a) Educatorii instituției de învățământ preșcolar trebuie să desfășoare lucrări sistematice privind educarea culturii sunetului și dezvoltarea vorbirii. b) Educatorii grupurilor de logopedie ar trebui să desfășoare lucrări de logopedie în fața unei oglinzi, să îndeplinească sarcina de logoped folosind caiete și albume individuale, caiete pentru cursuri. 5. a) Părinții ar trebui să acorde o atenție deosebită vorbirii copilului să stimuleze vorbirea corectă a copilului, să vorbească constant cu el, doar să vorbească despre evenimentele din viața copilului în grădină, în familie b) Părinții copiilor cu tulburări de vorbire ar trebui sistematic; îndeplinește sarcinile unui logoped pentru a consolida sunetele livrate ale dicționarului pe subiecte, structură gramaticală, vorbire coerentă. Faceți caiete colorate și îngrijite. Urmați pronunția corectă. notificare invatator Pe perioada șederii copilului la grădiniță, tu ești garantul drepturilor acestuia. În procesul de educație și formare este inacceptabil: Источник: https://srcaltufevo.ru/ro/minusy-vo-vzaimodeistvii-vospitatelya-i-logopeda- vzaimodeistvie.html