Sunteți pe pagina 1din 137
ee 1.1, Atomul c Structura lumilinconjurdtoare afrimantat mintile omenestidincale mai vechi timpuri. Ine& acum 2400 de ani, filozofil greci credeau c& tot Sete aledtuit din atomi, particule extrem de mici,invzibile si indivi, Cuvantul "atom" provine din limba greaca si insearmnai “indiviibi La inceputul secolului al XiXlea, John Daiton a demonstrat experimental existenta atomilor si, astfel, ipoteza filozofilor antic a foxt confirmatai Descoperirea electronului, parti sférsitul secolului al XDtlea, a demons! ‘Astizi, se cunoaste c atomul substantelor, avand caracteristci bine deter 3 compon "88 @ atomului, fa at cd atomul nu este indivzibil + Atomul este o particula ex cu form’ sferics Atomul este neutry di +, ° unct de vedere electric 2 a ¢ ‘le + Atomul se conserva in reacti ca mn ° Ri Ho Atomul este it al e t particule i'm) —subatomice, numite proton p cae toni, ne r urmatoarea Fig. 1.1.1. Dimensiurite microcoumosut > electroni Corpul central al atomului rset riba anseees 4 Electronii graviteaz’ in este format din protonisi 0 SY) / iurvl nucteului atomic, a JY formand invelisul de 2” electroni Principalele cara neutron electron) sunt masa sang Parte In tabelul 1.1.2 subatomice (proton masa si sarcina electric, : “a int Indicate masele absolute si masele relative Sarcinile electrice relative ale aN d Bhowis:| —— Tabet 1.4.2 Masa Near Sarcina electricd | Sarcina elecrica , _tks) () relativa 4 | 1,67252-1027 ‘Hyeca1-fgre |+16021-10"7 16021-1077 | 67482-1077 | Bae | © vk Q r x 9,1091.107 S z | ©) Bey] 210910108" | ar 16021-1919 |=¥6021-10"" __ 14602110 ‘Masele absolute sau masele reale sunt masele exprimate in klograme Masele relative sunt determinate in raport cu unitatea de mas atomicd, definita ca a 12-a parte din masa atomului '2C si notata cu u, Izotopul 'ZC este atomul de carbon care are in nucleu 6 protoni si6 neutron Mac tu=—£5 =1,66-107%kg Sarcinile electrice absolute sau sarcinile reale sunt sarcinle electrice exprimate in coulombi (C), Sarcinile electrice relative sunt determinate in raport cu sarcina electricd a protonului: dproton ~ 1,6 10°19C. Analizénd datele din tabelul 1.1.2. se pot formula cateva concluzii referitoare la particulele subatomice. tn anu! 1986, Heinrich Rohrer a vizualizat atom eu ajutorul microscopului ‘electronic (microscop prin ‘fect de tune), Indicati care dintre afirmasille de mai jos sunt corecte: a) masa protonului = masa neutronului; b) masa electronului = masa neutronuli % : 6) sara electric a proton = 1836 » srcna elec a electronulu: d) masa protonului= 1836 « masa electronulul; e) sarcina electricd a nucleului = suma sarcinilor electrice ale protonilor din nucleu; . 1) sarcina electricd a invelisului de electroni este egala si de semn opus cu sarcina electricd a nucleulul —— Cunoscénd numarul atomic (2) si human ul de masa (A) pentn element, se poate stabili structura atomului acel See lui element. De exemplu, elementul sodiu (Na) are 2411 51 AA23. Structura atomului de sodiu es - protoni: 11 ™* invelis de electroni —> electroni: 11 ) Narr de mesa se noteaza cu Z, far numarul atomic sen ag ile Seine din se ncit nu poate fiimaginat nck 008 Rutherford (1871-1937), fost elev al son. fn 1 inal sinple raha poztv trebuie 3 fe cele obtnute de pertcule eu sarcina pozitiva, care au fost apoi numite p pol al li Rutherford, 8 tomes Chadwick (1891-1947) fzianul eng pears descopert in 1932 neutrons particu ce aiferdt pentru cd nu are sarcind electric, Din acest mot re _cclesio| Fig. 121. Reprezentarea mica de spin orbital de tip s eo orbital de tin p Fig. 122. Forma ‘orbitalior ssp ‘ubstrats area schematicd 2 substraturior sp aroma] 1.2. Structura invelisului de electroni in jurul nucleului unui atom graviteaza un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucle, formand invelisul de electroni al atomului. Electronii se rotesc in jurul axei lor si in jurul nucleului cu viteza foarte mare. Miscarea de rotatie a electronulul in jurul propriei axe se numeste miscare de spin. Sunt posibile doua sensuri de rotatie: de la dreapta la stanga si de la stanga la dreapta, Doi electroni care se rotesc in acelasi sens sunt numiti electroni de spin paralel, iar doi electroni care se rotesc in sensuri diferite sunt numiti electroni de spin opus sau electroni cuplati si se reprezint conventional prin doug sageti cu orientari opuse: t $ Fiecare electron din invelisul de electroni se afla concomitent sub influenta atractiei nucleului si sub influenta respingerii electrostatice a tuturor celorialti electroni. Miscarea electronilor in jurul nucleului asculta de legile mecanicii cuantice. Conform acestei teorii, fiecare electron graviteaza in jurul nucleului, intr-un anumit spatiu, unde se poate gsi cu probabilitate maxima, formand 0 zona de electricitate negativ sau nor electronic, numita orbital ‘Spatiul din jurul unui nucleu “acoperit” de un electro in jurul nucleului se numeste orbital, a Un orbital poate fi ocupat cu un electron sau cu doi electroni de spin opus. Se cunosc patru tipuri de orbitali notati:s, p, d, f care se deosebese intre ei prin forma, energie si orientare in spatiu Orbitalul de tip s are forma sferica Orbitalul p este bilobal cu lobi egal Orbitalii d si f au forme mai complicate. Se atribuie fiecdrui orbital energia electronului care il ocup Orbitalii de aceeasi energie formeaza Impreuna un substrat. Un substrat s este format dintr-un singur orbital de tip s si este ‘ocupat cu maximum 2 electroni. Un substrat p este format din trei orbitali p de aceeasi energie si este ocupat cu maximum 6 electroni. Cei trei orbitali p sunt orientati perpendicular intre ei, de-a lungul axelor rectangulare, ocupand puncte |a fel de departate de nucleu (figura 1.2.4.) Un substrat d este format din cinci orbitali d si este ocupat cu jum 10 electroni, Un substrat f este format din sapte orbitali f si este ocupat cu maximum 14 electroni. COrientarea orbitalilor intr-un substrat de tip d sau f este mai complicata, Substraturile sunt grupate in straturi electronice. intr-un strat, energia orbitalilor creste in ordinea: s, p, d, f, (ecronl ee ig, 1.2.1. Reprezentarea imisani de soin orbital de tip p Fig. 12.2. Forma otbitalior s sip de stows SONI aia Mort anes Substraturior ssp Pe wall 1.2. Structura invelisului de electroni in jurul nucleului unui atom graviteaz’ un numar de electroni egal cu numarul de protoni din nucleu, formand invelisul de electron) al atomului. Electronii se rotese in jurul axei lor si in jurul nucleului cu viteza foarte mare. Miscarea de rotatie a electronului in jurul propriel axe se numeste miscare de spin. Sunt posibile doua sensuri de rotatie: de la dreapta la stanga si de la sténga la dreapta. Doi electroni care se rotesc in acelasi sens sunt numiti electroni de spin paralel, iar doi electroni care se rotescin sensuri diferite sunt numiti electroni de spin opus sau electroni cuplati si se reprezinta conventional prin dous sageti cu orientari opuse: t | Fiecare electron din invelisul de electroni se afla concomitent sub influenta atractiei nucleului si sub influenta respingerii electrostatice a tuturor celorlalti electroni: Miscarea electronilor in jurul nucleului asculta de legile mecanicii cuantice. Conform acestei teorii, fiecare electron graviteaz’ in jurul nucleului, intrun anumit spatiu, unde se poate gasi cu probabilitate maxima, formand 0 zona de electricitate negativa sau nor electronic, numita orbital jurul unui nucleu “acoperit” de nucleului se numeste orbital. Un orbital poate fi ocupat cu un electron sau cu doi electroni de spin opus. Se cunosc patru tipuri de orbitali notati:s, p, d, f care se deosebese tre ei prin forma, energie si orientare in spatiu. Orbitalul de tip s are forma sferica Orbitalul p este bilobal cu lobi egal Orbitalii d si f au forme mai complicate. Se atribuie fiecdrui orbital energia electronului care il ocupa Orbitalii de aceeasi energie formeaza impreund un substrat. Un substrat s este format dintrun singur orbital de tip s si este ocupat cu maximum 2 electroni. Un substrat p este format din trei orbitali p de aceeasi energie si este ocupat cu maximum 6 electroni. Cei trei orbitali p sunt orientati perpendicular intre ei, de-a lungul axelor rectangulare, ocupand puncte la fel de departate de nucleu (figura 1.2.4.) Un substrat d este format din cinci orbitali d si este ocupat cu maximum 10 electroni Un substrat f este format din sapte orbitali f si este ocupat cu maximum 14 electroni. Orientarea orbitalilor intr-un substrat de tip d sau f este mai complicata. Substraturile sunt grupate in straturi electronice. ‘intr-un strat, energia orbitalilor creste in ordinea: s, p, d, f, ome ———— substratul savnd energia cea mai mics, mare (schema 1.25) Se Inveliul de electroni este format din sapte straturi ek notate cu cifrele 1, 2, 3, 4,5,6,7 sau literele K, L, M, N, O, P, ae lar substratul f energia cea mah aa Stratul 1 (K) este cel ees ratul 1 (K) este cel mai apropiat de nucleu, iar steavl 7 (Q) eq oop cel mai departat de nucieu (0) este Bpe wT erg otal de. ea neu sr pee petnaitis aiacon tepereit icpauay in schema 126, ete nda struct prielr& srt Schema 1.26 + stratul 1+ 1substrat_ 1 substrat (notat1s)-1 orbital s- maximum 2 elecroni Be a -stratul 3 ’ : 4 hee) 4 be Numérul maxim de electroni de pe un strat este dat de relasia oe 2, unde n este numarul stratulul Astfel,stratul 1 este maximum ocupat cu 2-12 = 2 electron strat haximum ocupat cu 2-22 = 8 electroni, iar stratul 3 este maximum cu? electron 1 sunt straturl complet ocupate cu electron straturi partial ocupate cu electron pentrucs t stor stratun sunt ocupate cu electron contine un singur substrat,substratul s (notat 19 : frmat din dous substraturi: un substrat 5, 1 ed Weal de energie mai mics si dint-un substrate Atom eu dous sraturi est 2p, continand 3 orbitalip, cu energie mai mare vasa Descrietlaledtuirea stratulu 3. ace, a pplicagil ©) un nor de olectricitate posit 4 Bn orbit 30 90 A By un strat din invlul electronic ns 2) Urmatori orbital av acceasi energie: A) aan! 2h 02 2Py 2hH2). Y Gor electron’ care se micé nie " ele nudeuli in sensun diferite a b) stratul 3 este format din urmétoarele _nuceulu anal 3 doi electroni care se af substraturi: A) 35, 3p, 34, 31;(6))3s, 3p, 34; ©) 35 p) dol eect citer sing! Be ats ete @doi electroni care se migca in {A) © zona ce inconjoara nucleul si axel lor, In sense ators: Lunde se poate gsi cu probabilitate maxims, un) dol ees electron care se misc in jurul nucleului; axel lor, B) un cere avand in centrul du nucleul atomic; re se might oar ) PB. 1358 flscan eheton, 3 fst profesor universtar la Zrich. Wturi de ai fein, este fondatoral mecanicicuantice. ‘A emuntat n 1925, princpiu! de exchziune cares poarts umele. A primit premiul ‘Nobel pentru fizic’, n 1945. m A ea Was, er Batre nt9erul 55 het! telnet clea dn univers (39% HSi11% He), a BREN ct tornaree Pinengte 59 rent som dont Prior de n shel, owl 1.3. Ocuparea cu electroni a invelisului de ele Forta de atractie ctroni cat mai departe unul de celélalt, pentru a se respin ee Pentru ca atomul sd fie un sistem stabil, cea mai mica energie si sa se orienteze il daca este mai sérac in energie, electroniitind 8 ocupe orbitaliide la distante cat mai mari intre ei Ocuparea cu electroni a invelisului de electroni nu se ronic, orbitali se se Ocup’ cu electroni in oridinea crescétoa ii lor (Principiul minimului de energie). 2. Un orbital poate fi ocupat cu maximum doi electron de s ‘opus (Principiul de excluziune al a 3. Orbitalii de aceeasi energie ai unui substrat se ocups la inceput cu un electron de spin paralel si numai dup sem totala are loc ocuparea cu al doilea electron de spin opus (Re Hund). Distributia electronilor in straturi, substraturi si orbital din invelsul de electroni al unui atom reprezinté configurafia electronic& a atomului respectiv. ia Succesiunea substraturilor in ordinea strict crescatoare a enersi este redaté in schema 1.3.1. . S& urmarim, in continuare, completarea orbitallor cu electron la atomii elementelor chimice, aplicdnd principiile de comp electron. Atomul de hidrogen, H ey Ef invelisul de are un singur electron in invel | electroni, ocupand orbitalul de cea mai Ais joasd energie 1s. ae Configuratia electronic’ a atomului de hidrogen este notata astfel 2 jn atomul de heliu, He (2-2), <2 He: 1s do electron ind de spin opus, CUPS CK ed orbitalul 15, care, conform celui de-al do! ; principiu, poate fi ocupat cu maximum dol Wis electroni 2, aratd cain orbitalul Juide He, 132.2" a ‘onfiguratia electronica a atom) one Se 1s se es oe Configuratia 152, dublet pe Pr tate chimica deosebits primului gaz nobil, heliu, o stabilitate ¢ oe Al dasa a 09, el trel electroni ai litiulul, ; re va ocupa orbitalul imediat urmator ca eae te Beriiul, Be (2=4), are electronul ee distinct tot in orbitalul 25, ocupat cu 2 | sks electroni Be: 15222 Wi: * La urmatoarele elemente din perioada 2:8 (2=5),C (26), N( IEF Goal sine (=O) sepa seurece ae Toe 2p. Conform reguli lui Hund, se ocupa mai ita fiecare orbital pea eg un electron, 5B: 1522s22p! eG 1522822p2 JN: 1522522p3 B e E SSS) 2p SS 2p IINWS)2p N 2s | DX Wh: Ws | Bass Wis De la atomul de oxigen incepe cuplarea electronilor in substratul 2p. £0: 1522522p4 of 1522522p5 soNe: 152252298 ’ E ° E E E Ne ININIS 2p | TINTS 2p INININ 2p Bhs Ws hs Wis Wis Qs Atomul de neon, gaz nobil, are pe ultimul strat, stratul 2, configuratia electronici 2522p de octet, care ti conferd o stabiltate EOP. chimica deosebita. Elementele din grupa et we in acces Ig en err DDaniires ce gore Pee neces ES & , atmosterd decit CO, vi 7. Modelati configuratile electronice ale elementelor dln perioada 1 pot f considera 2 inca numaral de electront de pe wlimul strat pent es de gaz nee acestorelemente 2, de ts 3 laentificot , u descoperirea compusiior 1a) elementul cu configuratia de gaz nobil; a cue Dy elementete cu col electron necupay (de spin poral noble este acceptata esti, ) elementul cu substratul 3p semiocupat; deoarece indies reactvtaten d) elementul cu doi electroni pe ultimul strat. es a Pentru rezolvare, consultati schema 1.3.1. si tabelul per iol, Bocaire Ty lize diferite subsange. Su: pune electrolizei i hidro- xidul de potasiu (potasa) siconstatd cla electrodtl Inegativ apsreau pics tari aseminatoare, ‘prin culoare si strélucire, cu ‘mercurul, dar foarte reac. tive. in contact cu aerul se ‘aprindeau si ramanea 0 rusta alba. Puse in api, aceste plcsturi metalice pluteau pe suprafeta 26), se aprindeau $i ar deau cu flacird stréhici— toare. Acest nou element, descoperit la 6 octombrie 1807, este potasiul. = a Electronul distinctiv al potasit 4s, orbitalul imediat urmator ca ener complet cu electroni la argon, Ar (Z=18) Fy DNs : ININTN 3p, IN; 19K: 15225?2p63523p6qs1 2p Bhs Ws La atomul de potasiu, se incepe completarea cu electronia stratulul 4, desi stratul 3 nu este complet ocupat Substratul 3d neocupat este, ins’, de energie mai mare decat substratul 4s, Configuratia electronica a potasiului se poate reprezenta, mai simplu, tinand seama de configuratia gazului nobil care se afl inaintea lui, ;gAr(1s22s22p63523p8); astfel, K: [ Ar] 4s! Substratul 3d se ocupa cu electroni dupa ocuparea completa a substratului 4s, a elementele care fac parte din prima serie de metale tranzitionale: Sc (Z=21), Ti (2-22), V (2=23), Cr (Z=24), Mn (2=25), Fe (2=26), Co (2=27), Ni (2=28), Cu (2=29), Zn (2=30). i, K (2=19), este plasat in orbit dupa substratul 3p, ook E Fe Co Ni Cu Zn PSINTNTNIN 34 sc TV Cr Mn Wiss [Ar Astfel, configuratia scandiului este: Sc (2-21): 1s%2s%2p°3s?3p%as?3d Ultimul strat ocupat cu electroni este stratul 4 (452), iar penultimul strat, stratul 3, este ocupat cu 9 electroni (3s?3p®3d") La. elementele cu numarul atomic mai mare, adica cu mai mull | protoni in nucleu, creste atractia nucleului asupra electronilor si invelisul de electroni suferd un fenomen de contractie, de apropiere de nucleth deci, de micsorare a energiei orbitalilor. 4 ‘Acest fenomen se manifest cel mai puternic la substraturile de tip ¥, ceva mai slab la substraturile d, mai slab la substraturile p si foarte putin la substraturile s. 5 De aceea, pe masurai ce se ocup cu electroni, substraturile de ti d si isi micsoreaza energia. ‘ ; ast, Ta scandiu substratul 3d are acceasi energie cu 4, ia celelalte elemente din prima serie de metale tranzitionale, substratul are energie mai mic& decat 4s. De aceea, configuratia electro’ elemente se reprezenta astfel: 1522s?2p63s23p°3d"-104s2, ‘in tabelul periodic, sunt indicate configuratille electronic | elementelor, tinand seama de aranjarea orbitalilor ocupati cu electro! 1 aBe ato, 8) Cite straturi si cate substraturi sunt ocupate c ? 2) Lacare element statu 3 exte complet eapat enn yp Pentru crom, Cr_—_(2=24) 122522p3:23padtas? devine in ure oh 1s?2s?2p63s?3p83d54s1, configuratie stabils. alta configuratie stabil e d complet ocupat cu electroni. wT) GED 1. Indicati care este configuratia electronica a .) SEINE : cuprului Cu (2=29), in stare fundamentals, 2. Indcati care sunt elementele cu configurat stable de tpul unde substratul d semiocupat (a5) reprezinta 0 ste si configuratia d'®, substrat de tip "sau" din prima serie de metale tranzitionale, a Urmatorul substrat ocupat cu electroni este substratul 4p. Astfel, sRSININISINY — configuratia electronica a galiului este: 31Ga: 1522s22p53s23p3d04s2ap! : { : s Schema 1.3.3 Galiul are 3 electroni pe ultimul strat, stratul 4 (4s24p!). es a aturior Respectand regulile de completare cu electroni, se pat modela $i crsicu configuratille eletronice ale celorlalte elemente, In rezolvarea acestor exerciti, urmariti schema 1.3.1 $i tabelul periodic. Modelati configuratille electronice ale urmtoarelor elemente: a) arsen, As (233), indicati numarul de electroni de pe uimul strat; b) brom, Br (235), indicati numérul de orbitali monoelectronici ¢) kripton, Kr, element al carui electron distinctiv completeaza total _substratul 4p, explicati natura acestui element, observand configuratia electronica a ultimului strat. 1, Se considera elementele: ;3Al, yoNe, 465, strat configuratia de octet (ns2np®)? \ h) Cate straturi complet ocupate cu _, 2) Indicati configuratiile electronice’ ale electroni are atomul de alurniniu? atomilor acestor elemente. i) Atomii caror elemente nu au electroni 5) In atomul carui element, electronii necuplati? 1 ‘Sunt plasati numai in orbitali s? & Se consider’ elementul j7Cl. Pe baza «) Cai electroni are pe ultimul strat —configuratiel electronice, indicai -atomul de sult? a) in cate straturi, in cate substraturi si in ) Atomii caror elemente au aceleasi rrbitali sunt plasati electronii atomului de clor; fi ocupate cu electroni? ») catielectroni s are atomul de clor; Citi electroni sunt plasati in orbitali p ¢) cafi electroni necuplasi are atomul de dor; f) In cate substratuiri sunt plasati electronit ) cate perechi de electroni p (orbitali de sulf? tip p ocupati cu electroni cuplati) are atomul de 9) Atomul carui element are pe ultimul dor. ee ava ad a en nn Fete antele ale cdror atomi tronis i 8 electron’ configuratile electronice si merele atomice pentru elementele cu decat primul gaz nobil; ) neonul este primul element din tabelul periodic al cirui atom are configuratie stabil de octet pe ultimul strat; d)intrin mol de atomi de magneziu se afla 36,132: 1023 electroni ssi 36,132- 1023 electron. j# Se considera elementele: 9K, 215c, 25Cu, ahs. a) Indicasi configuratille electronice ale atomilor acestor elemente b) in cate straturi, in cate substraturi si Jn e&ti orbitali sunt plasati electronii atomului de ‘seandiu? ¢) Atomii caror elemente au un singur ‘orbital monoelectronic? ) Atomul cérui element are cel mai mare Ruma de electroni necuplati? Test de evaluare 1.* Completati spatiile libere. ) Invelisul de electroni al talilor neocupati 5) Un orbital poate fi ocupat cu un electron sau cu __¢) Orbitalii unui substrat se ocupa pe rand, mai intai cu cate -cror elemente au roni? ) Atomii caror elemente au substraturi ocupate cu electroni? 6.* Se considera elementul configuratiei electronice indicati a) care este ultimul strat ocup: electroni in atomul de fier si cati electroni se pe ultimul strat; ') cat orbitali monoelectronici are atom de fier si in ce substrat se afla acesti orbitali ©) cu cafi electroni este ocupat stratul din atomul de fier; d) cati electroni s are atomul de fier; €) cati electroni d se afla in 22,4 g de 2rer tes fier. 7* __Indicasi configuratia electronic’ si numarul atomic pentru elementele ale céror atomi au! a) 7 electronis, 12 electroni p si5 electroni d b) 7 substraturi si 3 straturi complet ‘ocupate cu electroni si toti orbitali dielectronici: ©) 5 orbitali d, 6 orbitali p, 4 orbitals, iar 5 dintre orbitali sunt ocupati cu electroni de spin paralel; 4) 4 oribitali s, 9 orbitali p si 5 orbitali d] ‘ocupati cu electroni cuplati; €) 4 electroni in substratul 4p; 1) 78,286- 1023 electroni p intr-un mol de atomi nui atom se ocupa cu electroni in ordinea electroni de spin Q electron, de spin y dat, dupa semiocuparea total, se ocupa cu al doilea electron de spin +A) Configuratile 152 si nsnpS (n=2, 3, 4, 5, 6) sunt configuratit -* Alegeti variantelé corecte. dinea crescatoare a energi A) 3p, 3s, 2p, 2s, 15; ibstrat p este format AY X3, 6; ier 8) x-5, y=10; de gaz tubstraturilor din primele trei straturi electronice este: 8) 1s, 25, 2p, 35, 3 4 in x orbitali p si poate fi ocupat cu maximum y electroni; ©) 15, 2p, 2s, 3p, 3s. x1, y=. silicu (Si) are numarul atomic Z=14. indicati: a) configuratia electronica a atomului de siliciu; ') numarul de straturi si numarul de substraturi ocu —e)numérul de electroni de pe ultimul strat, d) numarul de electroni necuplati. Atomal ipate cu electroni; 44,* Indicati configuratia electronica si numa, urmatoare, caracterizate prin: a) atomul elementului A are 6 electroni in stratul 2: b) atomul elementului B are 3 orbitali s si 4 orbitali p oc pati «i este monoelectronic; Sane ¢) atomul elementului C are 9 orbitali dielectronici ul atomic pentru fiecare dintre elementele dintre care unul 5. a) Indicati configuratiile electronice ale atomilor care au in im 5 re au in invelisul de electroni cu aired ut i respect cu 3 electroni mat Putin decat atomul de neon (;pNe). ) Inclcati nurnarul de straturi ocupate cu electroni si numlrul de elgctroni de pe ulimul strat din atomii acestor elemente 2p _5*.a) Indicasi configuratile electronice ale atomilor elementelor A si 8 caracterizate prin -atomul elementului A are 15 electroni in stratul 3; -atomului elementului B ii lipseste un electron pentru a avea substratul 4p complet ocupat. 6) Indicati numarul de straturi ocupate cu electroni si numarul de electroni de pe ultimul | strat, din atomii acestor elemente. ‘Not: se aco 1 punt of CHIMIA... altfel 2 ——_— + Completati urmatorul careu si veti gsi Pe vertical denumirea zonei “acoperite” de un lectron in miscarea sa in jurul nucleului 1. Este format din protoni, neutroni si electroni. 2. Este format din substraturi cu energie de rotate a electromulut in jurul axel 5 | re de...) la atomului electrizata negativ. 2 ‘nobil, are pe ultimul strat configuratie dublet sau octet. f care ocupé acelasi orbital. Seales in anul 1869, maretechimist rus Dimitri Wanovici Mendeley, un studiu indelungat, a aranjat elementele intrun tabel, nue tbe Periodic al elementelor, in care elementele cu proprietai avemar se giseau unele sub altele Studiati cu atentie schema 2.1.1. si tabelul, ee unde sunt indicate pentru fiecare element: s © humaral atomic (2), configuratia electronica ultimului strat sr | a urmatoarele intrebari ‘spundey 2) ce elemente au configuratia electronics a ultimulu strat de tnd ns! 5) dupa cate elemente se repet3 aceasta configuratie; Oe nanovc Mendeler () dpa ce regul se repeta celelate configurot electron, 320) ee in ae a yee Ae ‘eponen €XeMplu, de tipul ns?np? sau nsenp! Beare ee Numaral atomic (2) indie’ numarul de protoni din nucleul tomy GP sore tej UU element, dar indica 5! pozitia elementulul in tabell poneeg sise mal eens umaste numsr de oraina, fo score ventas Analizand schema 2.1.1. si tabelul periodic, se obsend Prete HS ementele: sti, «No, 13K, a7Rb, 55Cs au in orbitalul s al ultimului strat on iii at sealdsrentt, electron, adicé au configutatia electronics @ ultisulus sage *ipul ns! 1 ie Calculand diferenta dintre numerele de ordine ale acest Slementebr nu eau a rite elemente: AZ AZy=19-11=8, AZ3=37-19=18, AZj=55-37-18, se Ee eR Obcawa ch aceasta configuratie electronics de tip ns’ se repeta dupa & Bese dexcoperires se 8, 18, 18 elemente. Dupa aceeasi regula se repeta si celelalte configuratii re = slectronice extents Sintec inant 850 ender, semen eee See MA, seins sf ‘i Qorman Lothar ope Asadar, proprietatile elementelor sunt functii periodice de numanil mses taht perede atomic. Aceasts conclaric reprezinta legea periodicitasi, iar tabel sglementelor. Acesta @ permis mentelor este o clasificare a elementelor chimice bazata pe Anelizati schema 2.1.1. si tabelul periodic si indicati: | 4 Be, BNO, F Ne: 5) in ce perioada se afla aceste elemente: 6) intre ce gaze nobile se afid aceste elemente; 2) ce configuratelectronice au pe ultimul strat LisiNe. Analizati aceleasi aspecte si pentru elementele afiate in de. aceasti lege ‘Tabelul periodic este format din grupe si perioade. perioa oop? = serves sBiHestap" eciie2z—? | rH rs2p* | eorerasart Ms, ther? a Ines tweietap?_| twelistsn® | elSstant a ae ee oe asap | ansthian | tiacae 7) Bie) | owe) [sone a) (ont (oonetint | (mana? | (oat (onatns! wastae erent arsatas | para 290 arbast lor: Li, Be, B, C, N, 0, F, Se observa 3, in atomii elementel 8: CN, O, F, Ne, electronul distinctiv este plasat pe stratul 2p. Aceste elemente formeazs ¢ doilea sir orizontal din tabelul periodic, numit perioada 2, si sunt cuprinye intre primul gaz nobil (He) si al doilea gaz nobil (Ne). Perioada 2 incepe , ementle sin geracs _ lit (un metal alcalin) si se termina cu neonul (gaz nobil) + lementee ain perioads ¢aseennatrsnpro- STY Mater: U (5-108 Te-108%), 8 (5-109%) C (a8), 0 (203%) 0 (46.6%) FA is sos se ath azote (788% procente volumetric) oxgena| (209°) incon ASO) Bingo cca 5 eet ext 1. Modelati configuratia electronics a elementelr leat 12M9 si 6C. Indicatiin ce perioada se afid aceste elemente. fluor, (10495), ful 4 2. Indicati in ce perioada se aflé sulful daca, in atomul de sui, r electronul distinctiv este plasat in substratul 3p. sinerale sin ape maior, tial 3.” Modelati configuratia electronica a elementelor: aoZn si a8 seth orm etic Indicati in ce perioada se afld aceste elemente. 4.* indicati in ce perioada se aflé strontiul (Sr), dacé electronul distinctiv este plasat in orbitalul 5s. Coloanele verticale din tabelul periodic se numesc grupe, Sunt 18 grupe notate cu numerele 1, 2, ..., 18. Grupele 1, 2, 13, 14, 15, 16, 17, 18 sunt grupe principale, iar grupele 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 sunt grupe secundare. Dupa un sistem mai vechi de numerotare, grupele principale sunt notate cu: 1A, IIA, ..., VIIIA, iar grupele secundare cu IB, IIB, .., VIB. Paraeersieeeeren Analizati schema 2.1.1., tabelul periodic si indicat 2) prin ce se aseaméné configuratile electronice ale elementelor din fiecare serie: A) Li, Na, K; B) G Si, Ge; C) F, Cl, Br; D) Ne, Ar, Kr; E*) Sc, ¥; F") Cu, Ag; ») in ce substrat este plasat electronul distinctiv al elementelor: A) din grupele 1 si 2; B) din grupele 13 - 18; C*) din grupele 3-12. Se observa ca, la elementele Li, Na, K, aflate in grupa 1, electronul distinctiv este plasat in orbitalul s al ultimului strat. Configuratia electronica a ultimului strat este: 2s! la Li, 3s) la Na, 4s! la K. La elementele F, Cl, Br, aflate in grupa 17, electronul distinctiv este Plasat in substratul p al ultimului strat. Ukimul strat al acestor elemente este ocupat cu 7 electroni, 7 find 4 cifra unitatilor din numérul 17, si are configuratia electronica: 2522p a F, 3s?3p5 la Cl, 4s24p° la Br. Curriculum diterentia La elementele Cu si Ag, aflate in grupa 11, 0 grupa secundars electronul distinctiv este plasat in substratul d al penultimului strat Configuratia electronica exterioar& a acestor elemente este: 3104s! la CU 91 4d"9551 Ja Ag. Se observa ca elementele care fac Parte din aceeasi grupa a4 aceeasi configuratie electronica pe ultimul strat. ad, ah ili FT Ee wea Gonoy - electroni din substratul s al ultimului strat si numarul de - din substratul d al penuttimului strat. uf Dupé tipul orbitalului in care se plaseaz electronul distinctiv, elementele chimice pot fi clasificate in blocuriles, p, dsif. Br Blocul de elemente s cuprinde elementele la care electronul distinctiv este plasat in orbitalul s al ultimului strat. Aceste elemente se ‘nul afla in grupele 1 si 2 si au configuratia electronica a ultimului strat de tipul: ns! pentru grupa 1 si ns? pentru grupa 2 (n=2, 3, 4, 5, 6, 7). Blocul de elemente p este format din elementele care au electronul a distinctiv in substratul p al ultimului strat. Aceste elemente se afla in % grupele: 13, 14, 15, 16, 17, 18 si au configuratia electronica a ultimului a strat de tipul: 2a 1B Grupa B 14 15 16 7 18 Configuratia electronica a ultimului | 3 |p cann2 | nsanp? | ne2np? | nano? | ne2nné Bere 3, 45.6. nstnp! | nstnp2 | nsnp? | ns2np4 | ns2np§ | ns2np' a Blocul de elemente d este format din elementele care au F electronul distinctiv in substratul d al penultimului strat. Aceste elemente A se afla in grupele secundare: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12 si au configurasia ‘ electronica a substraturilor (n-1)d si ns de tipul Grupa obo Ip BPR Gifs [testa [Fee 7 8 Sam | Bn10. A|ie-ata [ee ee Confgueaia ‘ectronica 5 exterioars | (P-1)d" | (r-1)d2 | (n-1)d3 | (n-1)d5 | (r-1)d5 | (r-1)d6 | (r-1)a? | (r-1)a8 | (n-1)19 (n-1)410} ne | ons? | onst | ns? | ns? | nse | nse | ns! | nse Unele elemente din grupele secundare fac exceptie de la acea: regula, avand configuratii electronice exterioare modificate in urma unor salturi electronice. Elementele din blocul d se numesc metale tranzitionale pentru c3 fac legatura intre elementele din grupele principale. Blocul de elemente f cuprinde doua serii de cate 14 elemente, humite lantanide si actinide, care au electronul distinctiv in substratul # din antepenultimul strat: (n-2)f. Lantanidele au in curs de completare substratul 4f, iar actinidele substratul 5f. _ Analizand tabelul periodic, se observa ca: hidrogenul, lantanidele 5! actinidele nu sunt asezate intr-o grupa anume, fiind elemente fara grupa. Lantani jele fac parte din perioada 6, iar actinidele din perioada 7 ei if + Actiniele se folosesc in tehnica nuclear’ ca surse die radii alfa, combustibh uceari et felemente in tabelul periodic perioadel, numSrul gru 2. Cunoscand electronica a atomilor Fig, 2.12. Pozitia blocurilor de 1. Indicati locul ocupat in tabelul periodic (numénd) ipei, blocul de elemente) de urmatoarele elemente: 11a, 4B, 13Al 2M, AN, 215c", 26Fe* locul in’ tabelul periodic, stabiliti configuratia urmatoarelor elemente: Mg (perioada 3, grupa 2), C(perioada 2, grupa 14), 5 (perioada 3, grupa 16), Cr* (perioada 4, grupa 6), Zn” (perioada 4, grupa 12). Linia franta ingrosata din tabelul periodic desparte cele dou mari categorii de elemente: metale si nemetale. Sub aceast’ linie se afla metalele, deasupra ei semimetalele care imp! nemetale. Aplicatii Alegeti variantele corecte. a) Atomil elementelor din aceeasi grup’ principal au acelasi numar de straturi ocupate ‘cu electroni/numar de electroni pe uttimul strat. b) Atomiielementelor din grupele principale au electronul distinctiv pe ultimul strat/penuttimul stat. Atomii elementelor din _aceeasi grupa principals au aceleasi/diferite tipuri de Substraturi ocupate cu acelasi_numar/numar diferit de electroni d) Pentru elementele din grupele principale, numarul de electroni de pe ultimul at este egal cu numarul grupei/cifra unitatilor din numaral grupei. 2) Atomii elementelor din aceeasi perioads au acelasi numar de straturi ocupate cu \ electroni/electroni pe ultimul strat. f) Atomii elementelor din grupele secundare au electronul distinctiv in substratul ‘o/substratul p al ultimulul/penultimutu stat 9) Pentru elementele din grupele secundare care au configuratia electronica aces” suma x+y este egala cu se afla nemetalele, iar in vecinatatea ei se afli rumuta proprietati atat de la metale cat si de la numérul grupei/cifra_unitatilor din numéral grape 2. Pentru elementele: 17C! si Be, indicati configuratile electronice,locul in tabelul periodic si blocul de elemente din care face parte fiecare. 3. Se considera elementele: ;45i si oN indicati configuratile electronice ale atomilor acestor elemente si alegeti afirmatile corecte Argumentati réspunsul | ’) Siliciul 5} neonul se afié in aceeas erioads Perens) Numarul perioadei in care se afl silicul este mai mare cu o unitate decat numa perioadel in care se aflé neonul ‘© Diferenta dintre numarul grupei se aflé neonul 51 numarul grupei in care 5€ siliciul este 4. d) Silciul se afla in grupa 4 si neontl yupa 8. spose) Atomul de neon are pe ultimul tun numar dublu de electroni, dect ato sili. )Silicul si neonul fac parte din blot elemente p. © on afl act pe pe cor pe alt uw e Le BEE = configuratille electronice: a si Ms22s!2p93823p4s! (8) siu (K) si fosfor (P). Stiind ca 5 eatin grupa 1 sic8 fosforul se ala in 45, asociati fiecdrui element configuratia orespunzatoare, indicati_numarul nic jocul de elemente in care se afld Jement. : fete eereat) _urmatoarele configura nice: 15252 (A), 152252p3s3p4 (B); 152s22p4 Me2s2p38? (0). Indicati care dintre ele forespund unor elemente care se afl in aceeasi ups si care corespund unor elemente care se Ma in aceeasi perioada. Indicati locul ocupat in tabelul periodic de elementele ce corespund acestor configuratiielectronice, consultati tabelul periodic si identificati aceste elemente. 6 Elementul carbon se afla periodic in grupa 14 si perioada 2. Indicati configuratia electronica si numarul atomic. 1 Despre elementele A, B, C, D se cunosce urmatoarele informati = elementul A este gazul nobil din Perioada 2; -elementul B are un electron pe stratul 4; ~electronul distinctiv al elementului C este altreilea electron de pe stratul 2; __ ~élementul D are un singur electron in invelisul de electroni, Pentru fiecare element indicati locul qhPst In tabelu periodic si blocul de elemente : face parte. Consultati tabelul periodic si Ate elementele. o . a Asociatifiecan element din coloana A locul Pat in tabelul periodic, indicat in coloana B. x 8. lement eare are 2-3; i tlc eletron v completear ees in tabelul yu, 1) perioada 3, grupa 16; 2) perioada 3, grupa 2; conse ON ) are 4 straturi complet ocupate cu electro) d) ii lipseste un electron pentru a avea configuratia electronicé. a gazului_nobil din perioada 4; €) are configuratia electronica: 1522s22p6 3823p3d10as2ap8, ) face parte din blocul de elemente d 10*. Despre elementele vanadiu (V) si arsen (As) se cunosc urmatoarele informatii: - se afla in aceeasi perioada; + cfra unitatilor din numarul grupei este aceeasi; = atomul de vanadiu are 11 electroni pe stratul 3, Indicati configuratille electronice ale atomilor de vanadiu si arsen, locul ocupat de aceste elemente in tabelul periodic i blocul de elemente din care face parte fiecare. 11*. Despre elementele A si B se urmatoarele informati: - se afl in dou’ grupe succesive ale tabelului periodic; atomul elementului A are primele trei straturi complet ocupate cu electroni si un electron necuplat; - in atomul elementului 8, toti orbitalii ‘ocupati cu electroni sunt dielectronici. Indicati configuratille electronice ale atomilor acestor elemente i locul lor in tabelul periodic. Din ce bloc de elemente fac parte si de co? 12%, in 80g element X cu masa atomicd A,=40, se afla 96,352- 1023 electroni s si 144,528-1023 electroni p. Indicati configuratia electronica si locul in tabelul periodic si identificati eleentul X 13%. _Fierul se afl in tabelul periodic in grupa 8 si perioada 4. Indicati configuratia electronica a atomului de fier si numarul de electroni din substratul d, dintrun mol de atomi de fier. 14%. Se considera elementele: A (atomul sau are 4 orbital s, 6 orbitali p si 5 orbitali d, dintre ‘care 6 sunt monoelectronici), B (are 2=28), C (atomul su are pe ultimul strat configuratia electronica de tipul ns¢np! si numarul perioadei in care se afl este egal cu suma cifrelor din numarul grupei), D (atomul sau are pe trei straturi configuratia de octet ns?np8, stratul 4 find ultimul strat). Indicati configuratile electronice ale siomlep esrasiesarta si locul lor in tabelul ul lul periodic si identificati aceste elemente, Din ce bloc de el sees lemente face cunosc me... Test de evaluare 2P 1.1." Alegeti variantele corecte. ; a) Grupa este sirul orizonta//vertical din tabelul periodic fo | 2 t iodic format din elemente ale eg Su acelasi numar de electron’ pe ultima! strat/straturi ocupste cy daeone ae orate 7) Gifra unitéior in numa grupei principale iniek mands elect Strat/straturi ocupate cu electron ‘Ort de pe tin, <) Perioada este sir orizonta//vertical din tabelul periodic fon : ul periodic format din eleme Satomi au acelasi num de electron pe uta strat/straturl ceurene or electron, te a 4) Numsrul perioadel indica numsrul de stratur ocupete nn ou cu electroni/electroni electron de pe Ukim| 2P enn” Pentru 7, indicati configuratia electronics, ocul in tabets elemente din care face parte. Bs oa Beam aa call afin tabellperodicin gpa 1 perioade 3. inca confguatia ae a atomului de sodiu si numarul atomic 1P 4, Configuratia electronica a ultimului strat din atomul de zot este 25223, Indicati load azotului in tabelul periodic si blocul de elemente din care face parte 1P 4 Configuratia electronicé a configuratia electronic’ a atomul elemente din care face parte ultimului strat din atomul de arsen este 4524p3, Indifl de arsen, locul ocupat de arsen in tabelul periodic si blocul dé Te ngeeks” Se considera contiguratile electronice: 1522522p! (A), 1522s22p* (8), 1s22s22p63ste {C). Indicati care dintre ele corespund unor elemente care se afla in aceeasi grupa si care corespund Uinor elemente care se afld in aceeasi perioads, Justificatiraspunsul 2P___&. Se considerd elementele A, B, C, D cu urmatoarele caracterstci: A (electronul distinct gompleteaza substratul 3p cu 6 electroni), B{ are cu 2 electroni mai putin decat A), C(are 3 electro in orbitalis), D (are Z~6). inscriet litera cu care a fost notat fiecare element, in suta corespunzdtoaft din tabelul periodic de mai jos 5 indicati blocul de elemente din care face parte fiecare. a a ronul distinat 2P__G*. Se considera elementele A, B, C, D cu urmatoarele caracterstc: A (elect seanglteazs substratul cu 6 electron, 6 (are cu 4 electron mal putin dect Care 3 eleta Borba) Ore 2°29), ns era cu care + nota care element, in cisuacrespunat din tabelul periodic de mai jos si indicat blocul de elemente din care face parte fiecare elemen Grupa Perioada 2 3 3] 4 4 as 13] 14] 15 | 16 | 17] 18 ss aco J punt inte (tar Tox Msn et pon era = Ci ive sca ei lc ron poi tbe pec 1 rota sonnei OQ 2.2. Caracterul metalic P Atomii gazelor nobil i 22 ile au o tendinta limitatas - atomi, Stabilitatea acestor atomi este datorata Sac eee oa G,,, de pe ultimul strat, numite configuratistabile de oa gaz nobil. Acestea sunt: dublet, pe stratul 1 (152), configuratie intalnit’ la atomul , se i in _antehtate © (ns2np®) pe straturile 2, 3, 4,5, 6, configuratie intalnts con ee tinenee e lnita la atomii celorlalt thine, dintre care 7metate: 9922 NC ile. ” erat, copra, costo” Atomii multor altor elemente chimice tind sa dobandeases fea plant merc fer. configuratistabile pe stratul electronic exterior, —_—a Toate acesteeleme in acest scop, atomii metalelor cedeaz’ electroni si formeaza joni caper ne ie Port. De exemplu e eeoperite pe 11Na: 1s22s22p83s?_— Nat: 1522s22p6 + 16° maul Niului sau pe cele 27622635236 ‘ae fufratuli fac dovada 2oCa: 1522s22p53s23p%4s2 —. Ca?*: 1522s22p03523p6 + 26° ‘aural era cunoscut cu cel 4 td aur era cunoscut Se observ cd atomul de sodiu (Na) cedeazi un electron din 5000 de ani iH. Se i ona 0 ot du cunoscun _Orbitalul 3s si formeaza ionul pozitiv de sodiu (Na*), care are configuratia Fan. peste 10.000 de ani de octet, pe ultimul strat (2s22p8), fing in invelisul de electroni al ionului Na*, se aflé un numar de electroni (10 electroni) mai mic decat numérul de protoni din nucleu (11 protoni). lonul Na are configuratia electronic’ a neonului, gazul nobil cel mai apropiat de sodiu, in tabelul periodic. Pe langai configuratiile de gaz nobil, sunt stabile si configuratile: 5 (substrat semiocupat) si d'@ (substrat d total ocupat). Atomii unor metale cedeazé electroni si formeaza ioni pozitivi care au pe ultimul strat Monede in eente aceste configuratii stabile. De exemplu: ‘metale aoFe: 1522s22p53s23pl3do4s? — Fei: 1522s22p63s73p6Bde + 3e° goZn: 1522522p83s23p63d 104s? —+ Zn: 1522522p89570°9d10 + 2 | Se observa ca atomul de fier (Fe) cedeazé 3 electroni, 2 electroni | din substratul 4s $11 electron din substratul 3d, siformeaza ionul Fe2* care ji are substratul 3d semiocupat. ivi ‘atomi prin cedare de electron. jonii pozitivi se obsin din e ‘din i Tntrun ion pozitiv, numarul de 5 toni mi este mai mic decat numérul de protoni din nucleu. ie ozitivi pentru urmatoarele 21 unor metate aus un 101 deosebit in, 1. Indicati procesele de ionizare erganimal uman, metale: sti, 12Ma, 215c*, 316”. Wate enter 2 12 2 henna 2 1.1. sialegetivariantele corete: hipocacemta ee, 4) simbolul ionului de alumina este: men nem caacterzats Fieaprae yrs Gite Yon att nag sn ie are pe ultimul strat configuratia ba ee ey ae aps B) Ata C3234 ; ee BR au rot «onal ge este tzelectronic (are acelasi numa de electron) stbsonre cin ean AA) Ne; 8) He; ©) Ar if bE )* ionul Sc2* este izoelectronic cu: . A)K B) Mgt; ca” Usurinta cu care un. atom poate si cedeze un electron este l mmisuratl prin energia de ionizare. La formarea unui jon pozitlv se - abcoarbe eneraie i ye Energia de ionizare primara, notata | nf , 1» este ener: \departari electronului cel mai slab leqat din atomul neutrae F(a) +1; + £(9)* + ef) Energia de ionizare secundara, notata | Energia d 2 la este energia indepartarii unui electron din cationul E* si asa mai departe. E(g)* + lp — E(g)?* + e(gy E(g?* + ly + £(g)3* + efgy Energiile de ionizare cresc in ordinea 1, < Ip < ly etc, pentru cba doilea electron si urmatorit vor fi indepSrat| Ee aren Pozth in cae atractia elecwosateg rf asupra fiecdrui electron este mal mare ___ Energia de ionizare se mascara in ki/mal in kcal/mol sau in electronvolti (1eV = 9649 ki/mol). Energia de ionizare variaza periodic (diagrama 2.2.1.) Energia de ionizare primara creste in Perioad’ de la grupa 1 la grupa 18, odata at cresterea numarului de protoni din nucleu sik cresterea atractiel nucleului Elementele care au in stratul exterior configuratii electronice mai stabile au energi de ionizare primare mai mari, ca de exemplu: elementele din grupa 2 care cedeaza un electron dintr-un orbital s dielectronic (ns2), elemental din grupa 15 care cedeaza un electron dintrn oh a a) substrat_p_semiocupat (ns2np3), elementele Neil bei? fin grupa 12 care au 0 configuratie exterioari oe ‘ completa ((n-1)d'ns?) a energiei de lonizare Cele mai mari energii de ionizare primara le au gazele nobile, care mara cu numérul atomic ar trebui sa piarda un electron dintr-o configuratie stabil ‘in grupa, energia de ionizare primara scade de sus in jos, odatd al cresterea numarului de straturi ocupate cu electroni i cu micsorarea atracie electrostatice a nucieulu asupra electronilor de pe uitimul strat, Prin urmare energia de ionizare creste cu cresterea sarcinii nucleare efective. a8 § Energia de onzare, ky o> SSSSER ES Caracterul metalic al unui element este determinat de usurinta| se transforma in ioni pozi Prin urmare, metalele sunt elemente cu caracter electropod Gand se combina cu alti atomi, atomii metalelor cedeaz’ electroni $i transforma in ioni pozitivi ; Pac tbe period pos : De exemplu, in reactiile sodiului cu oxigenul, clor Me . a de sodiu cedeaza electroni si tree in ioni Na*, » clorul 5i apa, atomi ‘ara ‘Stiati ete entry iuminatut ia ietcenin vapor de oN One NaI 2N +0, —Na;0, pwod doa vara —_— 1 Na+2Cl, — Natcr 2Na + Cl, + 2NaCl conus desogy 16 Na+ HOH — Nato" +4H, 2Na+ 2H,0—2NaOH* Hy S. ios de oi ai ‘ati Pentru verificarea proprietatilor sodiulul, efectuati experimentele ities A&E indicate in fsa de laborator 2.2.4 ms Caracterul metalic diferd de la un metal la altul, vaiaza periodic s ‘Ol este influentat de mai multi factori, printre care: distanta electronilor de Be pe ultimul strat fata de nucleu si numarul de electroni cedati odie Schema 222, 7 Bead saina palears mn + Scade atractia nuceuli asupraelectonilor de pe il stat. B + Seale numarul de electron ced aw + Scade energia de ionizare sia + Crest caracterl metal erior Grupa 1 20) tal ergii i plu: Petioada wa: 1522522p6351 1aMg: 1522522p6352 gl: 1542022p6989 stron 3 Y y .22p6 + 3” nvee Nats 192232208 + te- Mat: 1522822p+2e ALS: 1522stap6 + 3e te le i te 1, =577,01 ki/mol ES i =2748,1ki/mol care waa facie! 19k: 15225?2p63523p%s! 12 2 mare, + Kt 1522822p63523p5 + Te" 24s 67s 90 ie = 418,7 kj/mol ‘ce ect rete 403,3 ki/mol & ce Atractia exercitata de nucleu asupra electronilor scade pe v a> ce se mareste distanta acestora fata de nucleu. Prin urmare, electron ar pe ultimul strat vor fi mai wsor cedati daci sunt situati mai dagen Bictioa.. Riceu 4 Fd eae op cu cronares srr nucle cet aac exec dey mets inparant aM asypra electroniloraflayilao anumitd distant fata de nucle, ar ent Mate, Sr ne nul gat vor fi ced ma gre on Slgie usoare st revistente t Peace ‘Atomii cedeaza mai usor un electron si mai greu doi De ere fe poate forma, rar ail dies imereuna cv magnerid electron utilzate la consrucia de Asadar, caracterul metalic este mai accentuat daca electron cy Imotoore, asin. avoane, E vor ficedati se afla pe straturi mai departate de nucleu si dac agoane, csterne, in industiacimicsalimontara, electroni cedati este mai mic. electric, elecrotehnicé etc Analizand schema 2.2.2. se observa ci, pentru metalele din gupe e ein (arcs 1: Na, K, Rb, caracterul metalic creste in ordinea Na < K < Rb, odati e en 1 seuarea eletronului ce va fi cedat (electron de valent) pew, state departat de nucleu. Pentru metalele din pericada 3: Na, Mg, Al, caracterul metae creste in ordinea Al < Mg < Na, odat cu micsorarea numarului de electron cedati 2 numatulde ‘Avion construit din alge ale alumni Pentru a verifica variatia caracterului metalic la elementele da perioada 3: Na, Mg, Al efectuati experimentele 8, C, D, E, F, G din fisade laborator 2.2.4. intr-o grup principala, caracterul metalic creste de sus inj ‘cu cresterea numarului de straturi ocupate cu electroni, In perioads, caracterul metalic creste de la dreapta la dats cu scéderea numarului de electroni cedati. Curriculum diterentiat Usurinta cu care un atom cedeaza un electron si se transforma it ion pozitiv este masurata prin energia de ionizare, Dacd energia absorbits de un atom la formarea unui ion pozitiv este mic3, atomul cedeaza mal Usor electroni si are un caracter metalic mai accentuat. ew. Caracterul metalic creste odati cu sciderea Analizati schema 22.2. 31 expliasi de ce caracterul meta # elementelor: soda, potasiu, magneziu erste in ordinea Mg . 15. Experimental s-a constatat ca 5 = magneziul reactioneaza cu Ee tad earl si alegesi temperatura de fierbere a apei = ti Beir elate sue apezate in ordinea = calciul reactioneaza incet cu apa yre a caracterului metalic: temperatura obisnuita; q - b) Sc, Ca, K, Rb; = strontiul reactioneaza cu apa repede temperatura obisnuité; fash ~ bariul reactioneaza energic cu apa, Sj numfral de mol de oni Ca2* dn 117g _. 2) Atanjati aceste metale in ordingy ra de calciu (CaF); crescatoare a caracterului metalic 'b) masa a 12 moli de ioni Fe*; b) Scrieti ecuatille reactilor dint )numérul de ioni din 11,25 g ioni $<3+; magneziu si apa si calciu 4) masa de oxid de potasiu (K,0) care 16. Calcul si bariul se pastreaza sub petrol ontine 0,3 moli de ioni K*. Prezenta aerului si a vaporilor de apa, calcul se i. Existenfa ionilor Ct din apa potabilé acopera cu un strat de oxid de calc si hicrons = fl pusd in evident cu azotatul de argint de calcu. Bariul se aprinde in aer prin simp] ang (AgNO), cand precipit’ clorura de argint (AgC!), Presare si formeaza, alaturi de oxid de bariu, # le conform ecuatiei azotura de bariu. a ‘Ag*(aq) + C (aq) — AgCl (s) a) Ce concluzie se desprinde din aceste Galculati_numarul_de ioni Ag' care observatii? _ conduce la obfinerea a 28,7 g precipitat all b) Scrieti ecuatille reactillor dintre calcug 7) 22 Consultati tabelul periodic si indicati oxigen sidintre bariu si oxigen By Gementul cu caracterul metalic cel mai accentuat 17. Diferenta de caracter metalic face posi din fiecare serie: reactia: 1 a) K, Rb, Cs; b) Mg, Ca, Ba; Ee Maino. je BOK McA; acerca Beha: — MoINO, A 3 _ Pentru fiecare cuplu, indicati metalul care Caleulasi_ masa de _magneziu necesatl 38 combina cel mai usor cu oxigenul: pentru scoate din solute 54g argint. | My @)NASICS: b)MasIAL; c)KsiCa, 18 In 5.4.g de element X cu Ar27 se a fe D1& Consultati tabelul periodic si alegeti 15,6572: 102? electroni, iar intro mass a ce | Maffantele in care bazele sunt aranjate in ordinea 549 care contine ionii elementului A se a = ret lor: 12,044-1023 electroni. Determinasi sarGill revel a) Mg(OH)>, Ca(OH), Ba(OH),: electric’ relativa a ionului elementului A 8) KOH, Ca(OH), Mg(OH),: CHIMIA.. altfel Portofoliu * Metalele si ionii lor au rol important in lumea vie. Documentalh 51 alcdtuiti un scurt eseu despre importanta in lumea vie a trei element ceracter metalic, + Cele mai importante utilizari ale sodiului sunt indicate in s urmatoare: he sialejonilor acestor elemente. ~b) Ce observatii puteti face referitor la configuratile electronice ale acestor ioni? "~ ¢) Asezati aceste elemente in ordinea -crescdtoare a caracterului metal Es o%. Conautayitabelul periodic si alegeti varianta in care metalele sunt asezate in ordinea crescatoare a caracterului metalic: ).Ca,K,Rb, Sc) Sc, Ca, K, Rb; €) Rb, K, Sc, Ca. 10%. Calculat a) numérul de moli de ioni Ca2* din 117g fluorurd de calciu (CaF); b) masa a 12 moli de ioni Fe3*; ¢) numérul de ioni din 11,25 g ioni Sc3*; d) masa de oxid de potasiu (K,O) care contine 0,3 moli de ioni Kt. 11. Existenta ionilor Cr din apa potabild poate fi pusa in evidenta cu azotatul de argint (AgNO3), cand precipita clorura de argint (AgCl), conform ecuatiei: Ag*(aq) + Cl (aq) —+ AgCl (s) Calculati numarul de ioni Ag* care conduce la obtinerea a 28,7 g precipitat alb. 12. Consultati tabelul periodic si indicati elementul cu caracterul metalic cel mai accentuat din b)MgsiAl, c)Ksica. ant eontultati_tabelul periodic si alegeti Nariantele in care bazele sunt aranjate in ordinea tester triei lor: 2) Mg(OH)3, Ca(OH), 8a(OH). 7 i 5) KOH, Ca(OH), Mg(OH)>: Portofoliu ©) KOH, RbOH, CsOH; ) Ba(OH),, Mg(OH),, Ca(OH) 1 i €) Ca(OH),, KOH, Mg(OH),, 15. Experimental s-a constatat ca: = magneziul reactioneazé cu apq g temperatura de fierbere a apei; - ealciul reactioneazd jincet «1 temperatura obisnuita; ~ strontiul reactione: temperatura obisnuita; U apa iy 223 CU apa repede - bariul reactioneaza energic cu apa a) Aranjati aceste metale in ording crescdtoare a caracterului metal b) Scrieti ecuatiile reactilor dinky magneziu si apa si calciu si apa 16. Calciul si bariul se pastrea ub petrol prezenta aerului s orilor 3, calcul acopera cu un strat de oxid de calciu si hidroxil de calciu. Bariul se aprinde prin simpli presare si formeaz’, al de bariy, § azotura de bariu. a) Ce concluzie se desprinde din acest observatii? b) Scrieti ecuatiile reactllor dintre caldug oxigen si dintre bar 17. Diferenta de car reactia: ‘ter metalic face posibié +2Ag Mg + 2AgNO3 — Mg(NO; Calculati_ masa de magneziu Pentru a scoate din solutie 5,4 g argint. 18. in 5,4 g de element X cu A=27 se aff 15,6572+103 electroni, iar intro masd # 5,4g care contine ionii elementului A se aff 12,044-1023 electroni. Determinati sara electrica relativa a ionului elementului A. necesaté + Metalele si ionii lor au rol important in lumea vie. Documentatil $i aledtuii un scurt eseu despre importanta in lumea vie a trei element®| caracter metalic. urmatoare: + Cele mai importante utilizari ale sodiului sunt indicate in sche™ Documentativ4 in cave oh ne Corel inte structures de electron poet in taba pero sorority ae ie ; 2.3. Caracterul nemetalic Atomii nemetalelor dobandesc confi prin acceptare de electroni, formand ioni ne aHetsts tes ease 'guratiile stabile de gaz nobil sgativi, De exemplu: waviet sne_DrTstT facilis"? % schema 23.1 ermarea ion 5 — Toni negate’ se numesc anion, pentru cd, fa ecroled, migreazd la anod eletrodul pozitv. 7g Pets ona potabild poate sro 9 fol» gone! j 165: 1922572p09523p + 2e- — S2- 15225229 6astaps Atomul de sulf accept 2 electroni din substratul 3p si dobandeste pe stratul 3 con (3s23p®) a argonului, gazul nobilaflat dupa sulfin tabelul periodic inion g de suf (5*), numarul de electron din iveliul de eectrtet (oes este mai mare decat numarul de protoni din nucleu (16 protoni), Numan} de electroni acceptati de atomul de sulf este egal cu diferenta 18-16 16 fiind numarul grupei in care se afla suflul orbital’ monoelectronici figuratia stabila de octet diferenga dintre 18 si numarul grupei 1. Modelati procesul de ionizare a atomului de fluor (gf). 2. Analizati schema 2.1.1. si alegeti variantele corecte in fiecare caz: a) sarcina electricd relativa a ionului de oxigen este: A) #2; B) -2; C)-1; D) +16; b) configuratia stabild de octet a ionului Br~ A) 282295; B) 3523p8; C) 4s24p6; D) 3c°45; ) ionii N¥, OF, Fr: ‘A) sunt identici; B) au acelasi numar de protoni: ©) au acelasi numar de electroni D) sunt izoelectronici cu neonul (1oNe); ; d) numarul de electroni acceptati de atomul de fosfor (,sP) este egal cu: A) numSrul grupei; 8) 18 - numérul grupei: C) cifre unitatilor din ‘numérul grupei; D) numarul perioadei. inat de usurinta Caracterul nemetalic al unui element este determinat de us joni negativ cu care atomil ssi acceptd electroni si se transforma in joninegoen ‘Au caracter nemetaic elementele caracterzate Prt crt ionizare mare, care nu pot realize configuratiile stat electroni, electronegativ i Prin urmare, nemetalele sunt elemente cu ages soe ani in multe reactii, atomii nemetalelor accept? ey my caura de soci Negativi. De exemplu, in reactiile clorulul cu fers I as i lecrons ate (Nal) sau bromura de potasiu (KBr), atomil de clor’ in ionic, ao po+deh + Fevacr ee (Fe + 3Cly —+ 2FeC ly lorura de ner (ut) cu+d,— cut2cr Cu Ch — CuCl, : clr de eoprs [erat (ee Natt +$cl,— Natcr +4i, — 2Nal + Cl, + 2Nacl + ly slearonats 5 resi Ae cut*acr te desu deed ‘Schema 232. vs i Modelareatrarsferutu de KiBr-+bc, = KC +38 2KBr + Cl, — 2KCI + Bry eecron dea ula C1 o oe depasy de potas Pentru a verifica proprietatile chimice ale clorului, efectuati experimentele din fisa de laborator 2.3.5. alta caracteristica a nemetalelor este c8, atunci cand se combing intre ele, atomii lor pot ajunge la configuratiile stabile de gaz nobil pe uitimul strat prin punere in comun de electroni. De exemplu, in acidul clorhidric (HCI), compus rezultat din reactia clorului cu hidrogenul, atomul de hidrogen si atomul de clor pun in comun cate un electron, ajungand la configuratile stabile pe ultimul strat: dublet la atomul de hidrogen si octet la atomul de clr. Here Hy + Cl —> 2HC Cele mai importante proprietati chimice ale clorului, element cu sracter nemetalic accentuat, sunt prezentate in schema 2.3.3. a A Kah, ch) Stiatica Produce foboste in gospodie ca decnfectant Gc prodisi de are « Iufelor contin hpociort de ‘S0diu. Ca si acidlul hipocioros te do, pocora! psodhs are caracter nis std IN: 1522522p3 + 36° Perioada 7 0: 152252, | e We Ay oF: 122s22p5+1¢ 2 NB 1322s22p6 2 152052 OF 152252296 Fr 1s22s22p6 (reste reactivtatea nemetalelor 17k 1522522p63523p9 + te pe Bo ss 16 v7 2 F Ch: 1522522p6323p6 na 3 Gace pe a a ; asBr: 15225?2p6323p63d104s24p5 + 1e wu 1 4 | et } oS Br: 1522522p63523p634104s24p6 { ‘ Atomii nemetalelor accepts mai usor electroni, dacs atractia E a nucleulul este mai mare si dacd numérul de electroni acceptati este mai f Brees mists. s¢ mic. Atractia nucleului asupra electronilor aceptati este mei mare, decd iS cartona, hrvccon) sarcina nucleara este mai mare si dac’ substratul p pe care se plaseazd E fe cunostes cd suitul electeonii acceptasi este mai apropiat de nucleu. meautngt lind un Analizénd schema 23.4,, se observa c@ fluorul formeaza ioni sufocant fost la dezin 2 J Tider 2 222i. negativi mai usor decat oxigenuil. Atornul de luor are sarcina nuclear mal mare (+9) si accept 1 electron, in timp ce atomul de oxigen are sarcina lating @ sulfur nuclear mai mica (+8) si accepta 2 electroni rovine de le De asemenea, atomul de fluor accept mai usor 1 electron in uber” substratul 2p decat atomul de dor, care accept 1 electron in substratu 3p. Lente ci. rin sult, cuprul ii loarea resists Intro substontas sulfur de cupru s ‘Analizati experimentul 8 din fisa de laborator 2.3.5, alegeti variants corecta din enuntul de mai jos si comparaticoncluzia dedusa din demersul teoretic cu concluzia din experiment. Tendinta ner r electroni side a se transforma a y/ fy? Bz? Ck ae cnet 2. _Efectuati experimentele. Copa pe este datele din observate Aleget variant corecta an rabrea eee To Cac aa 7 2 Fi 5 a ie oa versace eo ‘w fete coments | eens nn meee ae acne intr cnr raw oye, |e edly Rea Ns cencarouts oC Ace tore cia creck oe eri von eee pmoam © |S: Prema si Tietemap | teotege sm pe ohn met op pec | Snape onan cat ; Sina cit nts ave ann” ey . “Rinowideos | "naka tgua de bs ee ine trae ters aot | Sneed oun at Petetitie saciaaretscre [eaten inal eile cfr cu Cy, Ou react, itrocent sirma os cr eekestesse ase! “Gm RGF [Reeamamenmmemnpeaa ae ‘els ‘Siege nin | ten Som Pete eid Na 2m de ps pent aor, 2 stole deinen |" nesses bg | io 2 heen eae n002 kd op pert aha, 2 s ease’ or i ea aap po dr 2 pete eee 2 cht edn? q hence Se 2 md 08 per char, 2m $ :cnee eue 2 mL e368 pert Soar, 2 i ‘suede 2 Bibb Ei Indicati care este wy dor. absenta aerului, e Incicap Calzatl datele din sche ‘reste/scade caractersl nemetalic: -ma 2.3.6. si alegeti variantele corecte. nemetaleor din gern Ate Factor care influenteazd reactivates Scrieti ecuatiile reac tile reactilor dintre: magneziu si fosfor alb (P,), sult s Schema 2.36. creste/scade reactivtatea nemetalelor Reactivitatea fiecdrui_ nemetal - i nemetal este influenaté altri de ot factori, si de taria caracterului nemetalic. ; git dea: Nemetalele sunt situate in partea dreapté a tabelului periodic, supra linielingrosate. Elementele care au caracterul nemetalicaccentuat se afla in coltul din dreapta sus al tabelului periodic. Fluorul este nemetalul 1 caracterul electronegativ cel mai accentuat. \ 2) Osi 5; Aplicatii Alegeti vari a) lonii negativi se obtin din atomi prin Gedare/acceptare de clectroni b) intr-un ion negativ, numarul de electroni este mai mic/mare decat numéarul de rotoni, ©) Caracterul electronegativ reprezinta Proprietatea atomilor de a accepta/ceda Slectroni side a forma ion\ pozitivi/negativi d) in grupa, caracterul nemetalic creste/ Sade de sus in jos, odata cu scaderea/cresterea fone Speeacie a nucieulul e) in perioad’, caracterul_nemetalic Mteste/scade de \a stanga la dreapta, odata M fcresterea numarului de electroni "Se consider’ elementele: gF, 7N, 165: 14- ‘ati configuratille electronice ale ale ionilor acestor elemente. Indicayi care joni sunt izoelectronici. ‘Indicati care element are caracterul entuat din fiecare cuplu si argumentati réspunsul: b)S sich OSSIE. 3. ___Referitor la ionul de fosfor (fosforul are Z=15), sunt corecte afirmatile: a) are pe ultimul strat configuratia de octet 4s24p8; b) este izoelectronic cu gazul nobil din perioada 3; ) pentru a forma acest ion, atomul de fosfor a acceptat 3 electroni; d) numarul de protoni este mai mare cu trei unititi decat numarul de electroni, 4, Aranjati elementele: 0, 165, 15P in ordinea crescatoare a caracterului nemetalic 3. Se considerd elementele: N (grupa 15, perioada 2), 0 (formeaza ionul O-izoelectronic cu yoNe), S (are 2=16), P (atomul are 3 electroni jn substratul 3p). Din fiecare cuplu de mai jos, ‘alegeti elementul cu caracterul nemetalic cel mai pronuntat: a) Psi Si b)NsiP; co) PSO. 6. Bromul (Br) se afl in grupa 17 si perioada 4, Indicati: ~ configuratia electronica a atomulul sia oe jonului de brom; = numérul de electroni acceptati de un oe pumdrul atomic al gaz nobil cu care este izoelectronic ionul de brom. i joneazi. cu halogenii Tiemente in gpa 17, im od alert. Incl Jenante On grups 17. i IMamostrd ce fuor Ga dor ard cu fc orbitoare. Reactia cu bromul sau cu vaporii de fod are [oc a temperatura mai ridicata sidecurge ilor fata. de magneziu variatia caracterului nemetalic in grupa? ©) Scriefi ecuatile reactillor chimice indicate 8 Alegeti afirmatille corecte a) Intrun ion negativ, sunt mai multi protoni decat electroni b) Guexceptia ionului 4, totiionii negativi ai nemetalelor au pe ultimul strat configuratia stabil de tip ns?np°. «) Atomii nemetalelor accept electroni in stratul de valent sitrec in ioni negativi d) Caracterul electronegativ este mai accentuat la elementele din grupa 15 decat la ‘elementele din grupa 17. + Completati careul de mai jos Gt Simbolurile urmatoarelor elemente si ‘btineti numele unei speciichimice 1 Bele 1. Elementul cu cel mai slab caracter W din grupa halogenior (ec sau aerul a flat care este factorul benefic subiect, fe) Caracterul electronegativ este maj accentuat la elementele din perioada 2 decit iy ‘elementele din perioada 4, : 9%. Indicati simbolurile ionilor negativi care au configuratia kriptonului (Kr), gazul nobil din pericada 4. Indicati configuratia electronica 3 acestor ioni. 10". Alegeti serille in care elementele sunt asezate in ordinea cresteriicaracterului nemetalic Consultati tabelul periodic. a) As, Se, F, Br; b) As, Se, Br, F; OP.F,0, 5; d)P, 5, 0, F. 11%, Din fiecare serie alegeti elementul cu ca} mai slab caracter nemetalic. Consuttati tabel) periodic, a)P,0, Cl; b) 0, Se, Cl, ©)As, Se, Br; d)F, Cl, 5. 12. _ Determinati numarul de electroni ce pot fi acceptati de 6,4 g sulf (;,5) 13%. Determinati sarcina electricd_relativg a ionului unui element X, stiind <3 12,8 g din elementul X accepts 4,8176-10?3 electroni 4 c masa unui atom al elementului X este de 53,12: 1024 g, 14%, Determinati ont7, 5,5) care se combin8 cu masa de magnezil cedeaz 24,088 1023 electron’ CHIMIA.. altfel PC -ingenios ; Realizati programe pe calculator prin care $8 modelati configuratia electronic3 a unor iont Poritivl si negativi. Folositi animatia pentru a indica Procesul de cedare sau de acceptare de electroni Portofoliy Aa nesaut Feptul cX atmostera din sali i . intocmiti un referat scurt despre acest 4 ma LS eres! ee ae ee epi ce A descoperit structura nor proteie, inclusiv. 2 hamogiobines 519 formulae ipteza formar si actiuni Anticoplor in organism. 13-2 ‘onfert remiul Nobel pen- tru chine in 1954 5i Prenat Nobel pentru pace in 1962. Corti inte 2.4. heen tom caractercuacs oe ans [ar atom neretaleor se Inieninegae inga de a accepta electroni si de a se transforma Metalele su soo se te i Tectentl clectrochimic al unui element poate fi apreciat prin El lement reprezints capacitatea unui atom al elementului, f8 ne electron! inspre el” S<#nd Parte dintrum compus, de a atrage Dac un atom al unui element are 0 tending’, puternicé de a atrage electroni, el electronegativitate ‘ae este puternic electronegativ si are Daca un atom al unui e a pierde electroni, elem electronegativitate mica, Elementele chimice a 0,7 si4. in schema 2.4.1. sunt din perioadele 2, 3, 4 lement are o tending’ accentuaté de lentul este puternic electropozitiv si are valor ale electronegativitatii cuprinse intre it prezentate electronegativitatile elementelor rupele principale. Schema 24.1 Creste electronegat jtatea Scade caracterul metalic Creste caracterul nemetalic 2elirae aes" | 16 | 17 jaBe [5B eC |7N |g [oF 15 | 20 | 25 | 30 | 35 | 40 haMighsAl fiaSi [isP (165 |i7Cl freAr 1,2 4,5 18 | ae 25 | 30 boca |siGa b2Ge Be ie bsBr [soKr 18 Creste clectronega Creste caracterul 10 | 16 20 | 24/28 | - | Analizand datele din schema 2.4.1, se observa <8 jaz periodic. electronegativitatea elementelor variaza p jintr-o perioada, elementul din grupa 1 are electronegativitatea cea mai micd si caracterul metalic cel mai accentuat, iar elementul din grupa 17 are electronegativitatea cea mai mare si caracterul nemetalic cel mai accentuat. ‘reste de la grupa 1 la grupa 17. in perioada, electronegativitatea $ © daté cu cresterea electronegativitati, scade caracterul metalic si creste caracterul nemetalic. . Jementele din grupa 1, electronegativitatea creste de jos i ae rioada 7 la perioada 2, In acelasi sens, scade caracterul in sus, de la perio?ttemente. De la perioada 6 la perioada 2, creste Elementele cu cele mai mici electronegativititi au caracteru| metalic accentuat. Ele se afla in partea stanga jos a tabelului periodic (vezi elu periodic) pasaiaaeaeccrmmennta terete 7 Elementele cu cele mai mari electronegativitsti au caractery) nemetalic accentuat. Ele se afl in partea dreapta sus a tabelului periodic. Nemetalele au electronegativitati mai mari de 1,7. Nu se poate trasa o granité neta intre metale si nemetale Trecerea de la un caracter chimic la altul se face gradat, existand elemente de graniti, numite semimetale, la care apar, sub anumite forme, atat proprietati de metal cat si proprietati de nemetal De exemplu: siliciul (Si), germaniul (Ge), arsenul (As) sunt semimetale. Se considerd elementele: Li, Na, y5P, 171i electronegativitaile: 3, 21, 1,0, 0,9. Asociati fiecarui element electronegativitatea corespunzatoare si indicati care elemente sunt metale si care sunt nemetale. mui "etn de ones Re peers tote $2 constatat experimental c8 elementele reactioneazs unele eu © Irapecl su apdreau? my attele cu at&t mai usor cu cat diferenta de electronegativitate dintre ele snare este mai mare Coracterul chimic (metalic sau nemetalic) al unui element influenfeaza reactivitatea elementului, dar si proprietatile compusior si Variatia periodicd a electronegativitati este insotits nu numai de variatia caracterului metalic si nemetalic, ci side variatiaaltor proprietai cum ar fis caracterulacido - baz al oxizlor. Un oxid bazic este un oxid care reactioneazi cu apa si formeaza 0 bazi sau care reactioneazi cu un acid si formeazs o sare si aps De exemplu, Na,0, CaO, CuO sunt oxizi bazici Na, + HO — 2NaOH CaO +H,0 — ca(oH), Na3O + 2HCl— 2Nacl + Hj CaO + 2HCI —- CaCl, + HO uO + 2HCI — cucl, + #50 Un oxid acid este un oxid care reactioneaza cu apa si formeaza un #6id sau care reactioneaza cu o baz, in solutie apoasd sau in topiturd, $ formeaza sare si apa. De exemplu, CO,, 503, SiO, sunt oxizi acizi 0, + H,0 = H,c0, 02 + Ca(OH), — Caco, + 4,0 503 + H,0 —H,s0, $0, +2NaOH — Na,so,+H,0 SiO, + 4NaOH "*. Na,Si0, + 2H,0 rae ‘ F cu bazee on #MO% este un ond care reactioneazs atétcu aii cat sh De exemplu, Al,05 este un oxid amfoter, ee 14 7 [ Mg Al asi sP 18 54 768 5.98 a5 1048 1036 i 03 12 15 18 24 25 aK aC 3x60 Ge ahs se “34 en 600 813 281 975 08 10 16 18 20 2a reste energia de ionizare ‘reste elecronegatvtates 2 Seade caracterul metalic reste caracteru nemetalic zi a0 ‘MgO A03 ‘$102 Pero 505 ri ‘id atic ond baric oxid amfoter —oxid acid oxid acid nid acd 12,0 + 20 — 2NaOH 1lj03 + 6H 2Alc, + 34,0 io, +4 coved i MgO + 140 — Mal OH), [Ag0s + 2NaOH + 310+ 2NA[AKOH)4] Px O9* HO eso wanes eee aieess | ore vara (eV) athe ete utieat in const ‘Sbinees mora nar “utr eutratrarey so Tor pres sade farses orate ar carb @ ste = ALO, este utente obtneres aluminas dept Gataleator # myport pentru Catatea Une ete sempreinse au com patti kr 0, Oy ie iat ta propane bitter carbo ose fe singers ce ‘hi, ls precarare soc de ne | ‘AIO; + BHC! — 2AICI + 3,0 |Al,03 + 2NaQH + 3H,0 -» 2Na[AKOH),] ‘Analizind datele din schema 2.4.2. se observa cd, odata cy ‘resterea electronegativitatii elementelor din perioada 3, caractery) acido-bazic al oxizilor variaza de la oxizi bazici, trecand prin oxid amfoter, fa oxizi acai Concluzille generale, formulate anterior, sunt valabile si pentry elementele din perioada 4, din grupele principale, 1, Analizati datele din schema 2.4.2. si sabiliti caracterul chimic af ‘elementelor: K, Ca, As, Br. 2. Completati ecuatille incomplete de mai jos, analizati celelalte ‘ecuatii si stabilti caracterul oxizilor: Kz0, CaO, GeO, As,0, GeO, + 4HCI —- Get GeO, + 2NaOH 2H,0 Na,GeO3 +H,0 ‘AsjO,q + 6H;0 — 4H5/As0, k,0+H,0 > a0 + H,S0, + 20+ H,0 > la elementele din pericada 4, din grupele_secundare, electronegativitatea si caracterul metalic nu variaza ordonat (vezi tabelul periodic). schema 243, Grupa ms eke as 14 Caracterul ox 2 Past CO» oxid acid x: : = asl Beh 215 SiO, oxid acid x18 | | | 4 fiz 813 | GeO, oxid amfoter | Xi 18 | sn Pa] won 5 |i 34 | $002 oxi amfoteri Epa ait Pb 6 — |: S42 | PbO, oxiel amfoteri Sang ),FPO, | Analztnd dateledins caracter ne Iaprionda hema 2.4 3.,se observa ca, odatd cu scaderea metalic i cu cresterea caracterului metalic in grupa 14, dé '@ perioada 6, variaza caracterul acido - ba xizi cu caracter amfoter, vic al oxizilor dela a) Mortarul se obtine prin ameste J ‘un timp, mortarul pus intre caramizi se intareste. a a 8) Uneor, ati destécit cu greu dopil unelstcuse de hhidroxid de: ele et ek or ek iat ek str ©, ele si ne} int a dec Peri 2p Dum spatile libere, ml jos $8 fe corece, Metalele cu caracter Pa electroneaativits i jetalele au cle ‘ jetalle au cones ‘) Nemetalele cu caracterulelectronegativ ‘mai accentuat au cele mai egativitati. d) Electronegativitatea css dela perioada 2 la perioada 6. €) intro perioada, metalul alcalin are tronegativitatea cea mai ‘ rhalogenul are electronegativitatea cea mai puternic Se considera urmatoarele elemente si ienenativitstilc tor: Fe (1,8), Zn (1,6), 5 125), Br (2,8). indicagi care dintre elemente sunt, metale si care sunt nemetale. 3, Se considera elementele: O (2=8), Al {grupa 13, perioada 3), S (are 6 electroni pe Stratul 3), Na (are orbitalul 3s ocupat cu un electron) si electronegativitatile: 0,9, 1,5, 2,5, 35. a) Asociati fiecdrui clement valoarea ‘torespunzaitoare a electronegativitatil b) Dintre aceste patru elemente, alegeti a cu cel mai accentuat caracter metalic ‘elementul cu cel mai accentuat caracter etalic. ©) Care dintre elemente vor reactiona e cel mai energic? Ce masuri se iau pentru ta aceasta reactie? nsultati schema 2.4.1. si alegeti oxidul .1.* Completati spatille bere Jonii pozitivi se obtin din atomi prin intr-un ion negativ, nucleu. n perioada, odata cu caracterul metalic 5i numarul de electron! _. electronegativitati u caracter bazic fiecare cuph 2)C20 550 _b) CO, 51K,0; 20s i MgO. a Indicati ecuatile unor reac prt react prin cara Se poate demonstra caracterul aido © st poate de acterul acido " bazie 5, Oxidul de cupru (Il) este impliat i urmatoarele react . ee CulOH), & cuo+ CuO +H,50, + si oxidul cu caracter acid din. +H,0 a) Completati ecuatille acestor reactil si nea ‘aracterul acido - bazic al oxidului de cupru b) Calculati masa de solutie de acid sulfuric de concentratie 49%, care reactioneazi cu 320g oxid. 6%. Stiind c&: Ga,O3 este un oxid amfoter, ‘As0j9 este un oxid acid, iar CaO este un oxid bazic, asezati elementele Ga, As, Ca in ordinea crescatoare a electronegativitati 7. O proba de oleum cu masa de 200g se amesteca cu. 100g de apa. Stiind ci oleumul (solutie de SO; in H,S0,) confine 20% S03, calculati concentratia procentualé a solutiei rezultate. 8 O proba de var nestins cu masa de 79 $1 puritate de 80% este amestecata cu 300g de apa de var de concentratie 2%, Stiind c3 impuritafile din var nu reactioneaza cu apa si nu sunt solubile jn apa, calculafi concentrasia solutiel rezultate. de la grupa 1 la grupa 17, metalic. de la perioada nica: 152257 +42Mg, 13Ab a5? mie clasa a Xa a) Lit, NB, AD, K*, S? b) F, Mg2*, Ch, N%, P#; ©) NS, F, Nat, 0, Als*, Mgt; d) N, F, Mg2*, Al 2p 2%, Alegeti seria care cuprinde toti jonii cu configuratia electronicé a gazulul nobil din perioada 3, Se cunose nummerele atomice ale urmatoarelor elemente: 12M x5P, 165: 17Ch 19K; 206 Sc, 22Tl, 3920, 31a. ea ae) Bane, ct, P®, Cat; b) Kt, Ca2*, PB, S2, Ch, Se, TH; ) K*, Ca2*, P3, S%, Cl; d) P3, S2, Ch, Ga. 2p 3. Se considera elementele: Al (Z=13), Mg (grupa 2, perioada 3), Cl (are 5 electroni in substratul 3p), S (grupa 16, perioada 3). ; : a) Asezati aceste elemente in ordinea crescdtoare a electronegativitati b) Alegeti elementul cu caracterul metalic cel mai accentuat si elementul cu caracterd| nemetalic cel mai accentuat. 2p _3*. Se consider elementele: Mg (grupa 2, perioada 3), K (Z=19), Cl (grupa 17, perioada 3), Na (are orbitalul 3s ocupat cu un electron), P (are in substratul 3p 3 electron). 1a) Asezati aceste elemente in ordinea crescatoare a electronegativitati b) Alegeti elementul cu caracterul metalic cel mai accentuat si elementul cu caracteru nemetalic cel mai accentuat. 1p 4.4." Indicati care reactii sunt posibile si completati ecuatiile reactiilor posibile. Cl, + MgBry > Mg + CuCl, + Br, + NaCl Cu+ MgCl, > 2p. 5.5.* Se considera elementul X care formeazi ionul X> si elementul Y care formeaza ionul Yi ambi ioni find izoelectronici cu gazul nobil din perioada 3, si electronegativitatile 2,1 si 3. a) Asociati fiecdrui element valoarea corespunzatoare a electronegativitatii ) Alegeti elementul cu caracterul nemetalic mai slab, ©) Determinati numarul de electroni dintr-o proba cu masa de 6,2 g din elementul cu caracterul nemetalic mai slab, stiind cd masa atomica a acestui element este 31 Noté: se acord 1 punct din off CHI MIA.. altfel Concurs __Folosind numai datele din tabelul periodic, rezolvati cerintele fiecarei probe. 1. Asezati elementele Mg, Ca, Cs, Ba intrun 7 5. Completati ecuatill iilor posibile: cadran de ceas, incepand cu ora 12, astfel incdt pletati ecuatile reactillor posible - y+ KF y+ Ki limba mare a ceasoui 58 le parcrgd in sensu G+ Ker cade cresteriicaracterului metalic. Br) + KC — B+ Kid 2. Indicati configuratia electronicd si ; ra s ae ort 6. Avefi la mese aps de brom si doul simbolufoniorioelectronicl cu argonul (Ar). sticluge neetichetate in care se afla soluti de Nal eh arpbotul ional Sr i Se fed Cum procedati ca sa identificati substant@ aracterul chimic al fiecérui element aint degen al i GEsHi cal de a snes din punctl 7. Din prelucrarea filmelor fotografice oo, a ee rezuité solutii ce contin ioni Ag* ale sta eecreneste oT” Parcurgand metalele recomandati 2 arure Barun Pentru a recupera argintul dit lic _aceste j Cl a Pas [oa a Neti: concunul 4 poate derisura pe grupe de ele 28 Fig 25.1 Raza atomicd atomic nucleare si a configuratiei electronice Q anarea schema 2.5.2. si graficul 2.5.4. si indicayi: 2) in ce substrat este plasat electron: S nereste te plasat electronul distinctiv al elementelor din f 5) cum variazé sarcina nuciearé a elementelor din perioada ETOP ©) cum variazé raza atomica a elementelor: Na, Mg, Al ©) prin ce diferd atomul de sodiu de atomul de potasiu i atomul Fazeleatomicesiionice _ € clor de atomul de brom; sepa onion €) cum variazé raza atomica a elementelor Na si K, din grupa 1 (A 1Ax10°%m, sau in ‘ Be fom 10%, Analizind datele din schema 2.5.2. se observa cd elementele din Gea mai mica razio _perioada 3 au stratul 3 in curs de completare si cS sarcina nucleara creste 21@ atomul de hidrogen, eirea 054. de la #11 la +18. Cu cresterea sarcinii nucleare se observa o micsorare a razei atomice. O forta de atractie mai mare a nucleului asupra invelisului de electroni produce o apropriere a electronilor de nucleu si, prin urmare, © micsorare a razei atomice. Atomul de potasiu, avand electronii dispusi pe 4 straturi, are 0 raza mai mare decat atomul de sodiu, care are electronii dispusi pe 3 straturi in grupa, rului de st a I E Aste, intro perioads cele mai mari raze atomice le au metalle alcaline. iar cele mai mici raze atomice le au elementele din grupele 16 517. Comparagi razele atomice ale elementelor: K si Ca, Mg si Ca, Ca s 5c si verificati concluzile a care ati ajuns in graficul 25-4 le), razele tip d (metale tranzitional esterea sarcinii nucleare si cu copia 5 la substratul d) pana la grupa 8 si, aol, weal din cauza ocuparii complete a Intro serie de elemente de atomice scad oda cu

S-ar putea să vă placă și