„Madona între stânci” (cunoscută și sub numele de „Vergine delle Rocce”) este o altă operă de artă

emblematică creată de Leonardo da Vinci. Există de fapt două versiuni ale acestui tablou, una
găsită la Luvru, Paris și cealaltă la Galeria Națională, Londra. Ambele versiuni prezintă patru
personaje: Fecioara Maria, Îngerul, Sfântul Ioan Botezătorul ca un copil și Isus ca un copil. Așezate
într-un peisaj accidentat, aceste personaje formează un grup armonios.

Compoziția:

 Dispoziția: Personajele sunt dispuse într-o configurație piramidală, cea mai stabilă și
armonioasă formă în artă.
 Linii și forme: Linii curbe și forme organice, de la îmbrățișarea dintre personaje până la
contururile stâncilor, creează o senzație de unitate și fluiditate.

Culorile:

 Tonalități calde: Culorile calde predomină, în special în îmbrăcămintea personajelor,

accentuând importanța umană a scenei.
 Contrast: Utilizarea culorilor contrastante, ca cele întunecate ale fundalului față de cele
deschise ale personajelor, ajută la focalizarea atenției asupra figuurilor centrale.

Textura:

 Detalii fine: Detaliile precise, cum ar fi draperiile și texturile pielii, sunt ilustrative pentru
nivelul de măiestrie al lui Leonardo.

Formă și spațiu:

 Tridimensionalitate: Da Vinci utilizează lumină și umbră pentru a conferi formelor un

aspect tridimensional.
 Profunditate: Fundalul cu stânci și plante oferă un sentiment de spațialitate și adâncime,
oferind astfel un contrast cu scenele religioase convenționale, adesea reprezentate pe un
fundal auriu fără detaliu.

Subiect și temă:

 Interacțiune: Fiecărui personaj i se acordă un rol clar în scena generală; Fecioara Maria pare
să îndrume mâna Îngerului spre Ioan, care la rândul său pare să îl binecuvânteze pe micul
Isus.
 Sacralitate și umanitate: Pictura este o combinare între divinitate și umanitate,
reprezentând figuri sacre într-o manieră extrem de umană.

Elemente simbolice:
  Stâncile: Acestea ar putea simboliza fundamentul bisericii creștine sau pot reprezenta un
mediu natural sacru.
 Plante și flori: Detalii ca acestea au fost interpretate ca simboluri ale purității sau divinității.

În ansamblu, „Madona între stânci” este o lucrare complexă și bogată în simbolism și tehnică.
Combină elemente de inovație cu tradiția artistică și religioasă, rezultând într-un tablou ce stă
mărturie nu doar pentru măiestria lui da Vinci ca artist, dar și pentru profunzimea sa ca gânditor.