band VOCEA Inpreund pentru copii nostri OANA MORARU ”Copiii sub 6 ani” ghid practic pentru parinti si educatoriCURS “COPIII SUB 6 ANI” PARTEA I -” A FACE SAU AFI?” O INVITATIE LA INTOARCEREA CATRE SINE, INAINTE DE A NE UITA IN EXTERIORUL NOSTRU ” Fiecare dintre noi este 0 poveste. O poveste plind de cuvinte, de actiune, de drama, O poveste care incepe sti curgd cu un ritm anume, cu propriile teme dominante, cu reveniti $i caderi, cu seevente preferate sau de evitat — eu 0 anumita structura, logicd, tensiune ~ deci, © naratiune care tinde sii devind, pentru fiecare dintre noi, MODELUL vietii noastre, Ceca ce simtim edt ESTE viata noastra vine din felul in care am inveifat sci ganndim, 4 alegem, ‘sti ne adaptim Ia schimbari, la travme, la bucurit $i reusite. $i desi ne-ar pliicea sd credem cei aon avut dintotdeauna liberiate pentru opfiunile noastre, cdi am crescut mari $i pute decide acum pe cont propriu, psihologii si psiho-terapeupit spun cd, de cele mai multe ori, ceea ce numim optiune san: liber arbitru este, de fapt, timut de sfori, din eulise, de 2-3 mecanisme emofionale subconstinte. Cu alte cuvinte, ceea ce siirbétorim in noi ca identitate distinct de cel de léngd noi, se poate rezuma la 2-3 reflexe emofionale care ne conduc vietile din umbrd. De unde vin aceste mecanisme emofionale? Din copilirie se naste totul: felul in care Gm, felul in care iubim, ne infuriem, mdsura in care inveitim, felul in care tnvaifim sit mu inve invidiem, ajutdim, modul in care eltutdim apreciere, nevoia de a ne conforma sau de a face pe plac celorlaifi, capacitatea de a merge inainte sau de a fugi de obstacole, eredinfa in Dummezeu, sentimentul proprici identitafi, relatia cu celélalt, tnorederea, abandonul, disperarea, speranta, vointa, seopul ete. Cele mai importante intrebari se nase si primese raspuns in copilirie, Cu toate acestea, cand copiti le pun in cuvinte, lucrul la care se wité edind parinpii formuleazd un réispuns sau aluul nu sunt cuvintele, nici logica ort ratiuned for Jn fapt, copili absorb felul in care noi reprezentim aceste réspunsuri in corpul si in emofiile ~ injelegerea LOR se orienteztt cétre felul in care NOI trdim aceste rispunsuri. ” noastr (text tradus si adaptat dupa Dr.Shefali Tsabary, psihoterapeut si expert parenting - "The Conscious Parent") VA invit, deci, si ne gindim astizi, la importanfa modului fn care punem fundatia in care ceea ce transmitem generafiilor tinere vine din prezentul si constientul nostru sau din meeanisme reflexe, regurgitate, practic, din trecutul nostra si transmise fard discernamint mai departe? dezvoltarea copiilor nostri, dar i la noi ingine ~ la masura De ce? Pentru ci fiecare dintre noi tine fn nucleul propriu puterea extraordinar’ a pAringilor lui — modul in care acestia, eu cele mai bune intenfii, poate, s-au turnat in noi, cAnd pentru sinele meu sau al tiu nu exista puterea vreunei granite sau reflexul vreunei rezistenfe.Cum putem face astizi lucrurile altfel? In ce masura s-a schimbat paradigma parenting-ului? Parintii nostri aveau urgente materiale, noi — spirituale, pentru copiii nostri, Pentru o vreme, a funcfionat supunerea. Astizi—intimitatea si conectarea. Nu exist un "pur Matei” sau o "Ana ca atare”, nici un "Ionut de sine stititor”. intre noi si copiii nostri este un dans permanent, cu pasi de ambele pirti, eare poate fi armonios si plutitor sau unul in care cel mare conduce in fort, il impiedie’ adesea pe cel mic si este, prin urmare, la rindul lui, des eiileat pe picioare, Partea buna este ch dansul acesta se poate schimba oricind. Parintele poate si invefe oriednd — adied pani ce macar puiul nu-si ia zborul din cuib — eum se fin bratele lejer, neinelestete in dans, cum se fine privirea in ochii partenerului, cum se fac piruetele cu inima usoara si cu zAmbetul pe buze, cum se fine o distant exacta pentru necteatul in picioare. REFLECTIE © Ceinseamna “dansul co-creati pentru mine si copilul meu? * Ce inseam’ "a tine spatiul” pentru un copil? © Ce inseamna "puterea intenfiei”? care este "slide-uf” meu luminos pentru copil? CONCLUZIL Care sunt conditionarile copiliriei noastre? De ce este educafia copiilor nostri despre educatia adultului, de fapt? - Nevoia de a ne implini prin celélalt — identitate/alteritate + Existenta unei agende proprii - ego/sine - Fuga de durere Preficatoria - Projectarea nevoilor proprii in celdlalt - Controlul celuilalt pentru satisfacerea nevoii proprii »Lipsi — Anxietate — Control” - O PARADIGMA A ESECULULCe este realizarea copilului meu pentru mine? Cu cat ne simtim mai goi pe dinduntru, cu atat mai mult ne grabim s& le umplem i invaim sa igi asocieze identitatea cu o realizare externa sau vietile cu lucruri nerelevante si alta, Cum si imi erese copilul? ‘A creste un copil nu este atat de mult despre CE E DE FACUT, ci despre CINE SUNTEM fiecare dintre noi. A creste un copil este despre a creste starea de constiint in fiecare dintre noi ~ a ne evolua pe sine, dincolo de mecanismele maniei, ale controlului, ale pedepsei, ale conditionSrilor. i crese din cine suntem pe dinduntru, nu din ce spun cuvintele pe dinafara. Un profesor sau un parinte bun nu se asaz ling’ copil cu intenfia de a-1 ajusta, a-l corecta, a-I ajuta si fie mai bun. Ci cu intenfia de a pune in el confirmarea autodeterminarii, a {ncrederii in propria voce si in propria reusita. Educafia e un dar, nu o amenda. Copilul este bun in sine ~ el stie asta si respinge atitudinea corectiva dintr-un reflex spiritual autentic. Paliria de profesor nu se potriveste deloc pirinjilor. Atitudinea formal ~ “the teaching mode” crispeaza si demotiveaza.PARTEA A I-A ~ FERESTRELE DE OPORTUNITATE NEUROLOGICA Cercetirile despre creier din ultimele doud decade au oferit suficiente dovezi stiintifice despre neuroplasticitatea creierului — despre remareabila lui capacitate de a se schimba si adapta. Studiile neurologice au aritat c& mintea nu este o entitate statica si fixa de Ja nastere si, mai mult, potentialul de invatare al um id se poate documenta astizi prin tchnici imagistice ~ fotografi care inregistreaza diferite niveluri de energie in arii specifice de dezvoltare, de dou ori mai mari la copii, decat la adulfi. Rezultatul acestor cercetiri au dus la sintagma FERESTRELOR DE OPORTUNITATE - adicd a momentelor cfnd densitatea sinapselor si activitatea metabolica a anumitor portiuni ale ereierului sunt foarte inalte, iar creierul devine in mod particular eficient in anumite tipuri de invatare, Cel mai bine demonstratd de céstigatorii premiului Nobel - David Hubel si Torsten Weisel — teoria a pornit de la studiul cortexului vizual in primele 6 luni de la nastere — cand, fereastra de oportunitate pentru vedere se deschide si se inchide fara drept de apel. Ideea aceasta a ferestrelor eritice are un impact major in educajie. S-a documentat si dovedit deja in lumea academic - experiential c& cei mai potriviti stimuli la 0 anumita varst fac diferenta de dezvoltare a ceca ce numim noi potential.Sensitive Periods in Early Brain Development Pre-school years School years High Sensitivity Years raph developed by Coun for ry Ce Development ef: Nash 897 aly Yar Stay, 3995; Shon, 2000) + LOBI OCCIPITALL - controleazi vederea Aldur’, frig, presiune, + LOBII PARIETALI — asociati cu senzatiile corpul durere; + LOBII TEMPORALI - auzul, limbajul, infelegerea sociala, perceptia fejelor sia ochilor celorlalte persoane; + LOBII FRONTALI - memoria, géndirea abstract, planificarea, controlul impulsurilor; + CORTEXUL PREFRONTAL (se dezvolti tarziu, catre adolescenta): atentia, motivatia intrinsecd, comportamentul orientat cdtre un tel; ‘TEMUL LIMBIC: comportamentul instinctual, reacfiile la stres, dependenga de recompen: - HIPOCAMPUSUL: formarea memoriei si a invafarii spatiale; HIPOTALAMUSUL: centrul de control pentru sistemul de stres al corpului, reglator al hormonilor de stres; - AMIGDALA —evalueaza pericolele si declanseaz& rispunsul de stres al corpulut.FERESTRELE CRITICE, CONSOLIDAREA $1 DEZVOLTAREA FEREASTRA REALIZAREA | DEZVOLTARE $I SINAPSELOR _| CONSOLIDARE ~ Inteligenta emofionali | 0—4 ani 4 ani - pubertate increderea O-1an Controtul impulsurilor | 1,6 ani—~4 ani Dervoltarea social 4 ani - pubertate Atasamentul - Independenta ~_Cooperarea > Operatiile gindiri 4 ani - pubertate - Cauzi-efect 0 = 1,6 ani Rezolvarea de 1,6 ani—4 ani probleme ‘Dezvoltarea motrici | 0—2 ani pubertate Vederea 2 ani - pubertate Limbajul 0-2 ani 2—-Tani Sunetele 4-8 luni 8 luni 0 pubertate Vocabularul 0-2 ani 2-5 ani Partea a Ill-a ARIILE DE DEZVOLTARE $I SUCCESUL $COLAR VITOR SUCCESUL SCOLAR1. FIZIC; STAREA DE BINE, STAREA DE SANATATE, TONUSUL, MOTRICITATEA GROSIERA, MOTRICITATEA FINA, COORDONAREA, SIECHILIBRUL Fereastra de oportunitate pentru dezvoltarea motricitatii grosiere incepe in perioada intrauterind si continu’ pind in jurul varstei de 6-8 ani. Pentru motricitatea find si coordonare, anii din gradinit& fac diferenta. MOTRICITATEA GROSIERA ~ Ce facem? 1, "Nu calea in lava!” — curs in echilibru, cu evitarea podelei, cu pasi pe bucati de carton sau pe fasii inguste; 2. *Patine din farfuria de carton” — curs& cu alunecare pe parchet; 3. "Detectivi in noapte” ~ curs de glsire cu lanterna a obiectelor ascunse prin camer’; 4, Tras Ia tints ‘CAutatorii in gunoi” —intr-un cog plin, joc de gasire a unei piese mai mici, in contratimp sau la intrecere cu alti echipa; 6. Poteca senzoriala: copiii calcd in cutii captusite cu materiale diferite si deseriu senzatias 7. *Spioni printre lasere” ~ sfoara intinsa si incureata printre mese si scaune — cursi de evitare; 8. “Ora de condus” ~ din banda adeziva — constructie de sosele prin sali/camera ~ copiii isi imagineaza la nesfargit e4 sunt soferi, c& dau prioritate, c& depagese fn siguranta; 9. Mers in echilibru cu obiecte fragile in mana; mers in perechi legate una de alta, de un picior — exercitiu pentru coordonare: 10. *Rulim covorul”, “Impiturim un ceargaf mare” — exercitii de coordonare in contratimp cu o alta echip& 11, Labirint eu cifre ~ de construit un traseu care respect patternuri numerice; 12. Exercijii de prindere-aruncare a mingei, cu rostogolire pe forme, culori, numere, "porunci”. 13. Sarituri 14, Deplasiri in vitezd catre si de la anumite jetoane observate si alese dupa criterii enuntate verbal de adult; 15. Sarituri si apucari ale unor obiecte atarnate deasupra capului, la inaltime: 16. Pictur in spafiul larg cu panglici mari, inmuiate in culoare: 17. Pictura cu senilele masinuelor de jucatie:18, Aruncdti la fint& cu baloane cu apa; 19. Deplasati cu balonul; 20. Jocuri de imbracat $i dezbricat contra-timp; 21, Jocuri de dardmat cutii, de investigat, de cdutat, de adunat, de construit in spayii mari: 22. Térdre, clttrat, sta bru intr-un picior, sArituri cu. incrucisari_ si forfecari; dans, imitatii din méini si picioare, pantomima, teatru de umbre ete MOTRICITATEA FINA ~ Ce facem? woods buttons Hers googly eyes shells coloured rice \ a coloured pasta glass pebbles pasta shapes car play dough tool kit 1. Coca si materiale care pot fi infipte in ea pentru redarea unei structuri oarecare; 2. insirare margele pe ata; 3. Introducerea paielor de plastic in gauri de cutie: 4. insirare si colorare paste cilindrice sau in forma de melcis 5. Snuruire in jurul unei forme cartonate sau dintr-un orificiu in altul; . Incheiere nasturi, sireturi, fermoare; Hasurare in contur, decupare, Ii 6. 7. Constructie piramidala din pahare de plastic in echilibru; 8. 9. 10, Urmarirea spatiilor punctate, a labirinturilor; 11. Grafica —redarea in creion a unui pom, pasire, om , casi, peste etc. — un alfabet grafic care trebuie si evolueze constant, in diversitate, detalii si elemente de dinamica; 12, Desen cu degetul in tivi cu nisip, malai sau faind; 13. Modelare cu plastilina;14, Folosirea manipulabilelor in construirea conceptelor matematice: operarea concreta cu obiecte pentru construirea multimilor si a scarilor numerice; 15, Picturd peste banda adeziva, cu indepartarea ei ulterioard si urmarirea patternurilor create; 16. Copiete a unor modele de linie, forme, obiecte la scar’; 17. Folosirea instrumentelor timplarului, ale mesteruluis 18. Joc in apa cu elemente plutitoare sau care se scufunda; 19. Trasat litere si semne grafice, cifre (5 ani); 20. Sortat boabe, lipit seminte; 21. Marionete pentru mfini sau degete; 22. Construit ghemuti, suluri de af’, impletit; 23. Exercifii pentru continuarea elementelor de simetrie in desen; 24, Exercitii de continuare a patternului sau de constructie de modele simetrice din obiecte mici, din natura;10 2. SOCIO-EMOTIONAL: IMAGINEA DE SINE, CONECTAREA CU CEILALTI, ROLUL IN GRUP, REGLAREA IMPULSURILOR SIA EMOTHLOR Perioada critica pentru dezyoltarea inteligentei emotionale se regiseste intre 0 si 18 luni. in acest interval, mostenirea geneticd a copilului interactioneaza cu mediul pentru influentarea fundamentali a trisiturilor de personalitate, Un mediu pozitiv, bazat pe dragoste, ineredere si siguranfit fizicd iI va ajuta pe cel mic si construiascd acele Jegiituri nenronale care contribuic la stabilitatea emotionali. INTELIGENTA EMOTIONALA - Ce e de facut? 7 NEVOI EMOTIONALE: - Confortul - Varietatea Semnificatia - Dragostea ~ Cresterea - Contributia ~_ Apartenenta La varsta prescolar’, comportamentul este determinat de emofie, nu de logic’. (ratiunea, da, il justified, dar emofia ¢ cea care il declanseazi). De reguli, lipsa de cooperare a copilului vine dintr-o stare emotional care poate fi modifieaté, nuanfati, transformata, 4 greseli tipice ale piringilor: 1. Explicatile logice pentru objinerea unui comportament: “imbracé-te cu haina c& afer’ i si tremuri!"/ "Trebuie si dormi, ca si nu fii obosit si irascibi! dupa- este frig amiazi, la petrecere!” 2. Cand ghidm, intrebam prea mult, ~ rspunsul va fi de cele mai multe ori, natural, "Ni 3. Prea mult “nu” pentru interdietii, in loc de formulari pozitive: "Nu mai sri in pat!”/ "Di-te jos, te rog si sari aici, unde ¢ trambulina mea imaginard!” 4. Cerem flird si ne coneetiim, fir s& credm rapport” (inainte de a cere ceva, trebuie st existe un moment de intimitate, conectare sau aprobare reciprock — aseminitor momentelor in care adulfii diseutd in prealabil despre starea vremii). n loc sa fim fermi gi directi: "Vrei si ramai aici?” Copilul mic nu are facultate critic’. Nu va ajunge si adopte un comportament pentru ci “trebuie”, pentru c& “asa e frumos” sau pentru cd "ne fac de ras”. Pentru dezvoltarea lor emotional’, noi, adultii, avem nevoie de strategii de comunicare gi strategii de relationare. Dar, mai ales, de TIMP, RABDARE si CONSECVENTA.a Cele mai importante premise sau strategii: Jan ~3 ani EXISTENTA RUTINELOR ~ copilu! mic are dificultati cu tranzitiile; de aceea, are nevoie de un program previzibil, de ritualuri de trezire, masa, culeare, igien’, sare la gridiniga sau mers afarag SIGURANTA SPATIULUI - toate eventualele “dezastre” sau "manifestiri ale autonomiei” trebuie intersectate ct un spatiu amenajat corespunzator; DISTRAGEREA ATENTIEI SI MENTINEREA ANGAJARII — cand oferi o alternativa de obiect sau activitate, ii sigur c& menfii gi atentia catre aceasta; REDIRECTIONAREA (ce faci dac’ loveste tare intr-o fereastra? / Ti arati mise’ gentile pentru atins fereastra); SUBSTITUTIA (ce faci daci trage de fircle tv-ului?/ Ti dai alte fire sigure de care poate trage); COMUNICARE CLARA ~limbaj ferm, pozitiv ~ ,.business tone of voice” — cfind pui limite, foloseste tomul vocii, starea de spitit, melodia cuvintelor. Este ok s& produci frustriri cand setczi limite. Este ok s¥ {I consolezi cand il necajese aceste limite, fara si le negociezi; Asculti-i, aprobi-i si numeste-i sentimentele, Reprodu in cuvinte manifestarile i emofiile; incurajeazA expiorarea; corpul in miscare contribuie la formarea increderii gi a autonomiei; Promoveazi "vorbirea cu sinele” — povesteste de ce facem cand facem o treaba, 0 actiune, o alegeres Ai grija de propria energie — copiii se erese bine din "preaplin” sufletese, nu din oboseala, devitalizare gi frustrari. Vezi relatia abundengiv/impotentt/arbiteaj; Creeazi alegeri structurate: 2 alegeri de haine, joo, actiume etc, - 2 opfiuni acceptabile pentru tine, adultul ~ nevoia de control a copilului trebuie recunos i un joc: sau din rutina zilnic un prilej de distractie; ex: masinile, in drum spre piar observaim “figura” masinilor parcate, le salutim si ne imaginam ce ne-ar spune; Tranzitiile (merge la mas& sau plecm din parc) ~ au nevoie de avertismente, timp au ochi si gura, ne vorbesc, ne pandesc, ne sal ulterioare + se poate inventa un cdntec care de pregitire anterioara, crearea unei asteptir pentru fiecare activitate organizatotic’; sau pretinde c& ai uitat pasii/etapele pri ii imbraci de dimineata: sau "Bund/la revedere unci activitsti"; Pentru a obfine colaborarea — creeaza poveste paraleli despre un alt copil; £8 soseta si vorbeasct; £8 gentuta sd se plangt ete: Pentru aplicarea consecintelor ~ “time-out” nu functioneazi, nici cuvantul “dacy Doar: "CAnd arunei cuburile, mami le pune de-o parte!” Mult aprobare pentru comportamentul bun: “catch them being good!” Cauzele tantrumului: suprastimularea, frustrarea, existenta unei tranzitii, Cauzele violentei: frustarea, furia, nevoia de atentie. Pedeapsa nu functioneaza pentru daci © cei care muse’, scuipa sau imping. Scoaterea din grup/pauza functionea:perceputi ca timp pentru calmare si discutie pe ton linistit, cu indicatori clari despre cum arata comportamentul dorit — cum impartim, cum ne respectim prieteni 19. Cand nu impart jucariile — e greu de impus si renunfe la un obiect atunci cénd ¢ frustrat. Nu putem forma acest comportament decat prin preventie — exerseazi cu el acasi moduri in care tu imparfi cu el sau cu membrii familiei. Cand altcineva ii vrea juctria din mana, nu-l face s-o dea; roag’-1 si gisesci ceva de oferit in schimb. in ultima instanfa, poti pune jucdria care a creat conflict de-o parte si spune ci o primese mai tarziu, cdnd sunt pregatiti si o impart; 20. Modelati vocea copilului — vocea victimizatoare, vocea mArditd ete. prin jocuri despre sunetele animalelor etc. Cand isi schimba vocea cand cer ceva, nu ceda la plans sau vocea miorlaita: "Foloseste-ti vocea adevirati!” “Urechile mele nu aud vocea plangacioasi!” etc. Ca si nu existe frustrare ~ exersafi inainte, cu umor, diferite tonuri ale vocii sau sunete din naturd si numifi-le ca atare sau descriefi-le! CEL MAI IMPORTANT PRINCIPIU: OGLINDIREA, 3ani—5 ani Jocul de rol Jetoane pentru descrierea emotiilor Jocuri pentru comunicare in lant Jocuri de prezentare Parada emotiilor sau cAntecele emotiilor Fixeaza un set de 3 reguli simple despre siguranta proprie, a celorlali si a mediului! in cazul conflictelor: incurajeaz& copiii si spuna ce simt, ce nu le place si ce vor in schimb! Intareste pozitiv ce fac bine, generos gi atent in tot restul timpului; Fixeazi spatiul personal individual in camer’ pentru nume, fotografie, prezenta, colecfii personale; 10. Realizeaza diagrame ale clasei de copii — cu numele lor impreund; 11. Deserie intocmai comportamentul dorit: cum arata prietenia, cum arati colaborarea, AAUP ee cum arati ordinea, cum arata toleranta; 12. Nu oferi recompense pentru comportamentul poziti facut bine! Evité "Bravo!”, "Foarte bine”, "Excelent ~ doar deserie, prin lauda, ce a * — foloseste: “Ai fost un bun3B ” Bund ribdare ai cénd iti astepti randul, mulfumese!”, "Probabil c& te ', "Uitte ce zmbet ai ascultator azi simfi tare mandru de cat de bine afi colaborat voi doi astizi! dus pe chipul ei, daca ai impartit plastilina!” Redirectioneaza lauda citre cei care prezinti comportamentul dorit; nu da atentie celui care perturba; nu fi face observatie peste capetele celorlalti copii; floseste cfintec de tranzifie pentru perioadele cand copiii devin agitati; TRASATURI EMOTIONALE DE BAZA (3-5 ani) » Copiilor de gradinita le place s& fi mulfumeasea pe adulfi. Se simt bine in pielea lor dack primese aprecieri de la ei. Vor s cunoasca regulile si si le urmeze. Au nevoie si li se spund clar si si le vad& reprezentate grafic, uneori. Este normal s& aibi ined dificultaji in respectarea regulilor; aduljii nu trebuie si se mire sau supere, ci s& fi fnvete s& accepte esecurile. Copiilor de gridinita le place mult independenta. Sunt obsedati de ideea de a creste ‘mari, urmarese sa fi impresioneze pe alfi cu felul lor matur, vor s& fac lucruri pe cont propriu. Este normal si ia inca decizii proaste, si fact alegeri intr-un timp mai lung; au nevoie de ribdare din partea adulilor. Copiii de gridiniti inealed reguli fird si stie exact de ce. O fac fie pentru c& au nevoie de reconfirmati, fie ca si testeze limitele, fie ca si atraga atentie, fie cf le este greu. Au nevoie de adulti fermi, nu de pedepse; au nevoie de intiriri pozitive atunci cand fac lucruri normale. Copiii de gridinit& au frici irationale, Se tem de intuneric, de cdini, de cidere, de inaltimi, de monstrii de sub pat. Se tem si nu se piarda, se tem c& parinfii i-ar putea vita la gradinita. Genul acesta de frici nu trebuie negate, nici desconsiderate cu umor. de gridinita au reacfii fizice la emofii, nervozitate si stres. Anxietatea de separare in cazul noilot veniti poate dura pénd la 6-8 siptimani, Cum modelim inceputul gradinitei? Cum ne despartim de copii?rT) 3. ATITUDINEA FATA DE INVATARE: CURIOZITATEA, REZILIENTA, DORINTA DE A FINALIZA, A FINISA, UN ANUMIT NIVEL DE HARNICIE, IMPLICARE, RESPONSABILITATE, a, REZILIENTA~Cee de fiicut? 1. Luoruri grele de facut! - s& deschida 0 conserva, un pachet, s& se cafere; 2. Cand se hriineste, incurajeaza-t si aiba reflexul de a oferi si celorlalj, inainte de a Jua el prima muscatura! CAnd asteptati la rand, Kisati timpul si curgd in asteptare, fara si oferiti stimuli colaterali 4, Arat importanja unor decizii pe termen lung, chiar daca ele nu sunt ugor de luat acum! (de ex., deviziile legate de mancatea sinatoasa) 5. Nu-l inconjurati de multe jucdtii finisate, nu cumparati de cate oti cere! |, 88 le citeasca, si le povesteased, si ti 6. Incurajati-] si fi ajute pe cei mai imbrace! 7. "Orice Incercare ma face mai putemic!"+ "Si asta va trece!” = mantre 8, Ajuti-] si menfin& atitudine pozitiva fata de obligatiile minimale casnice! — si existe indatoriri administrative si pentru copii! 9. "Relatiile intre oameni sunt mai importante decdt lucrurile” — cand se ceartA pe Jucaii! ~ redireotionati atengia citre ce simte celalalt. 10. Povesteste-le adesea despre propriile limite si constrangeri, despre cat ifi este de ‘greu, dar important si fe urmezi! 11. Scoate-| afar gi cAnd este frig, vant sau ploaie! 12. Nu-l ajuta imediat ce are dificultati obisnuite! 13. Nu intrerupe conversafia in care esti angajat de dragul lui, dacd nu este o urgenta! riilor! 14. Cheamé copii acasi si stabileste reguli de impértire a ju 15. Scoate-t des din zona lui de confort —f¥-i cunosting& cu copii care vorbese alte limbi, incereagi mancaruri noi! 16. Nu ceda dupa ce ai stabilit o limita! Nu renegocia! 17. Cand nu gaseste ceva, lasi-| si caute singur! 18. Invafa-l s& fic responsabil cu propriile haine, de mie, de sortarea celor murdare, indoirea lor, atémarea lor, organizarea lor 19, Aminteste-le cd scoala e importanta, ia feed-back de la educatori des si discuté-1 cu copilul tau! 20. Cere-i si isi indeplineasca sarcinile, indiferent dac& are chef sau nu! —spalatul pe inf, facutul patului ~ nenegociabile. Alege micar 3 sarcini de nenegociat! Invati-I sé numeasca lucrurile pentru care este recunoscaitor! Facefi impreuni actiuni caritabile! Bate-! a jocurile de mas! Nu-l lisa sa cdstige mereu sau sa trigeze!15 b. _PERSEVERENTA —IMAGINEA CRESTERI PERSONALE Imaginea cresterii personale este afectati negativ daci educatorii sau pirintii laud’ inteligenta! — ce valorificim: inteligenta sau efortul? S-au ficut cereetiri pe modul in care mama isi lauda copilul intre 0 si 3 ani si s-a caculat, in functie de limbajul ei, sansa de angajare gi perseverenti, de implicare si responsabilitate a copilului in viaja scolari de mai tirziu. (Bill and Melinda Gates Foundation). Fara s& stim, modul in care Hiudam creeaza sistemul de valori si de ghidaj in ving: = L&udafi procesul: implicarea, atentia, cooperarea, efortul; ~ Nu laudati inteligentat = Copii care sunt laudasi pentru efort tind sa riménd angajati mai mult in studiu; ei nu vad problemele sau obstacolele ca pe o ameninjare la valoarea inteligentei deja decretate sau apreciate de cineva. Cei “destepti” preferd sarcini simple si isi pierd interesul mai repede in lucru. ita: "Cine a avut astizi o extraordinaré - La masa de seari — o intrebare pot lupta?” - Cfnd face un lucru repede si cu usurinfa, nu luda! Spune-i."imi pare asa rau ca ti- am irosit timpul cu ceva usor! Hai si facem ceva pe misura ta, mai dificil, pentru cf vad cétd atentie si efort poti s8 pui!” - Nunota "Insuficient!”, ci calificativul "Nu INCA!” ¢. CUM DEZVOLT CAPACITATEA DE A FINISA O LUCRARE? - Foloseste metafora tortului eu trei straturi: blatul (etapa de lucru de baz’), frisea (etapa superioar ~ a doua parte a lucrarii, cfnd adaug ceva, corectez altceva, mi uit la ce am lucrat din toate unghiurile), cireaga de pe tort (partea de finisare ~ end il trimit inca o data spre lucrare: ce ai putea si adau: iasa gi mai bine?) + Foloseste metafora prijiturii — a actiunii in 3 etape ~ de cate ori au de facut ordine, de elaborat 0 lnerare desenati sau serisi, de efite ori au de gindit 0 problema!16 ‘© CAnd lauzi comportamnetul sau procesul, foloseste o marioneti care SPIONEAZA LUCRURI BUNE! si vorbeste in numele ei + _Nu face comparatii de performanta intre copii! ‘d. CUM DEZVOLT CAPACITATEA DE ASCULTARE ACTIVA SI CONSTIENTA? Copii au nevoie si stie cum arati ASCULTAREA: mainile si picioarele la locul lor, privirea indreptati spre emititor, participarea prin bitai din palme la auzul unui cuvant, completarea de propozitie, formularea unei intrebiri interesante Ia finalul ascultirii, din partea lor sau a colegilor. De cele mai multe ori, educatorii si parinfii cer ascultare gi atenfie voluntara, ca si cum ea se poate pretinde, inainte ca noi si o fi format constient si sistematie. = Sisteme motivationale in clas’: sertarul propriu cu lucrari, buletinul eu numele, mapa cu materiale proprii, proiecte ficute alaturi de familie. xercitii. pentru dezvoltarea atenjiei: jocuri de observare sistematicd a unei imagini complexe; jocuri de descriere, comparare, de identificare a intrusului - Reducerea suprastimularii vizuale gi auditive acasa si in clasé, = Joack "Freeze!”/"Statuile” — joe pentru autocontrol + Transforma etapele zilei intr-un cdntec sau o poveste ou conectori temporali: si Iogici pentru fiecare propozitic. - Cand va deplasati in masind sau faceti treburi administrative lang’ el, verbalizati fn timp real, ca niste comentatori sportivi, ce se tntampla, cum facefi, de ce facet - Pentru copiii care au probleme de concentrare la o activitate formals, stati lang’ ci, atingeti-i bland cu mana, pe mand sau spate, privifi-i in ochi, notati pe mana Jor, cu un creion usor de sters, seeventele de cfte 3 minute in care au reusit si se concentreze, - Atenfia copiilor se moduleaza si in functie de tomul vocii adultului, de debitul iui verbal, de emotia din limbaj — manipulati concentrarea copilului alternand vorbirea normal cu vorbire joasi, cu mima, cu desen — ajutati-i si conecteze sensul discutiei voastre din mai multe surse. ~ Exercitii de respirafie, ridiciri gi exereiti fi: 15 minute, - Apreciere a momentelor de liniste si ascultare — permanent! - Cand. fi vorbesti, avertizeazs-! c, 1a un moment dat, vei spune lucruri false, pe care el trebuie si le sesizeze! ~ Joact "adevirat/fals” sau “fapte/opinii”, spune o poveste pe dos; surprinde-I prin casi eu “minciuni™ sau “mici sperieturi®, dupa ce |-ai avertizat oa va urma! Joacd jocul "ce e diferit?” — schimba ceva la tinuta ta vestimentara dupa ce el inchide ochii; - Intr-um grup de copii, acopera cu un cearsaf ugor pe unul, cand tofi stau ghemuit si lasa-i sa ghiceasca, prin excludere, numele celui ascuns! = Mersin echilibru sau curse cu obstacole - Mult stat in aer liber si jocuri de cercetare, de cautare de "comori ice din 1v7 4.CALITATEA $I OPERATHLE GANDIRIT. LOGICA ABSTRACTA. GANDIREA TEHNICA, STIINTIFICA, ACHIZITILE DE INFORMATIE, CUNOSTINTE $1 FAPTE CARE ORGANIZEAZA LUMEA. GANDIREA LOGICA $I CRITICA/GANDIREA MATEMATICA - Ce ede fiicut? 4 ani, GAndirea logico-matematicd isi are fereastra de oportunitate intre 1 Expunerea la concepte cantitative — precum "mult/putin”, "greu/ugor”, ”mare/mie”, gros/subtire” — ajuti, de pilda, la dezvoltarea gindirii critice. Sarcinile de sortare, numirare, receptare a ritmurilor muzicale dezvolti gandirea logica. Aceste perioade critice demonstreaz’ importanta mediilor stimulative si conforme varstei. Daci, totusi, ele sunt ratate, nu inseamni ci *lectia” in s pierduta, ci ef, Ja varstele urmatoare, timpul de invatare si efortul vor fi mai mari Q—3 ani: /3 —5 ani STIMULARE SENZORIALA, Jocuri pentru dezvoltarea analizatorului auditiv: - Carti cu fraze si expresii repetitive — pentru anticipatia copiluluis jocuri cu rime gi propozitii incomplete; ~ Jocuri de recunoastere a sunetelor in naturd; ‘Teatru de sunete — ne migcm, mimim si pronungim doar sunetele; ~ "Giiseste sunete in camera” — copilul pleac’ si colectioneaza obiectele care produc sunete; acestea se pot aranja de la gros Ia subtire, de la inalt Ja jos, de la tare la incet; ~ Schimba povestea cu un cuvant amuzant; ~ Construiti jucdrii zomfitoare din pet-uri umplute cu diferite obiecte mici; comparati recipientele care rezoneazA si care nu; - Gasiti perechi de cuvinte care diferd printr-un singur sunet; ~ Unmariti cu voces o linie curb ascendenti si descendent - Construifi ritmuri cu batais - Construiti instrumente din cutii, pahare pline parfial cu ap’; - Desenati imagini cu obiecte din natura care produe sunetes ~ Construti “telefoane” din cutii de rezonantas - Dezvoltafi coduri de comunicare sonora: la o bataie din palme ~ agezati-va; la doua batai ~ rasuciti [a stanga! ete. - Stim in liniste, cu ochii inchigi si ascultam si numim sunetele care vin in sal, pe fereastra; = Recunoastem, cu ochii inchisi, materialul care produce un anumit tip de sunet — il descriem, chiar;18 Jocuri pentru dezvoltarea analizatorulut olfactiv: ~ Revipiente cu un conjinut ascuns ~ pe pervazul ferestrel, in flecare siptiman’ — altele noi, pentru ghicit dupa miros; - Acuarele care poart aroma — pict si identific&m mirosul-surpriza! - Exercitiii de potrivire a bucdfilor de vata inmuiate in substante ou sticla original care le contine; - La masa cu api si nisip ~ construim parfumuri din apa amestecaté cu substante mirositoare; - Pe o pictura proaspat terminaté presaram condimente si explorim imaginea mirositoare; 0 descriem, 0 numim; ~ Serisoarea parfumaté — in plicuri punem serisori desenate, alaturi de un parfum creat din plantele preferate: petale de flori, radicini de plante, frunze, seoarti de copac ete. - Ce se intdimpl& cand presirim boabe de cafea/piper intr-o cutie cu petale de flori? Ce se intampla cfind ...? — presupoziti si anticiptis - Tavi senzoriale: sf seriem in sare presfrat intr-o tava, in zahir, in find ete. Ce se intimpli dacé adéugim vanilie sau alte esenfe? Mirosim semndtura de pe varful degetului! - Boabe de orez, de fasole, de grau— cum pastreazi ele mirosul esenjelor? Jocuri pentru dezvoltarea analizatorului tactil: - La indemana bebelusilor: materiale diferite, din texturi diferite, care seot sunete diferite — jocuri de recunoastere gi potrivire a materialelor; - Jocuri de gadilat eu o pana; ~ Poezii rimate pentru migeatea degetelor mainii; - Acoper copilul cu. o patur’, pune-ti mainile ugor pe spatele lui ca sf stea ta ultimul cuvant al versului, fel s& nemigcat; recita o poezie scurta din 4 versuri sari “din cutie”; ~ Deseneaz pe spatele copilului, ima; pasiri ete; - Pune in cutii diferite de pantofi materiale care infeap& ugor, care gadilé, care racoresc, care mangaie “piciorul™. Pal s4 exploreze cu talpa gi si descrie ce simte! - Jocuri de recunoastere legat la oc ~ Jocuri de potrivire sau sortare a diferitelor mostre de materiale in functie de grosime sau de haina potrivit’ anotimpulal; cu degetul — picaturi de ploaie, Mori, - Jocuri de explorare a unor obiecte ascunse inti-o cutie si de recunoastere dupa pipait, - Jocuri de plimbare a manufelor prin nisip, orez, mélai sau prin combinafii din pasti de ras gi alte materiale care se lipese, care alunec’ etc;19 Jocuri pentru dezvoltarea analizatorului gust - in sticlufe cu pipeta se regizeaza cele 4 gusturi de bazii: sirat, amar, dulce, acru — api cu sare, cu cacao, cu zahar gi cu lamaie. Se testeazi pe limba si se selecteaz: sialte alimente din jur care s - SA gustim alfabetul!” — pentru fiecare litera, imagi gusturile; - Piramida alimentelor ~ informare si construire propriv-zisa pe un cadru metalic sau din Jemn; - "Fa sali ‘nainte de a gusta? - "Cum influenteaz’ vazul cea ce gustim?” ~ méncdruri si substanfe care arati la fel, dar au gust diferit! incadreaz’ tn categoria de gust; no maneare si deseriem gust!” ~ ce se intmpli daca usc&m cu un servefel papilele Jocuri pentru dezvoltarea analizatorului vizual - Exereitii de agezare pe culori a obiectelor care au nuantele respective; - Jocuri la masa iluminat& din interior pentra explorarea efectelor de transparenta si de combinare a unor culori; - Jocuri de combinare a culorilor in sampon ~ observarea efectelor de difuziune; - Jocuri pentru aranjarea unor obiecte cu intensitéti diferite ale aceleiagi nuante: ~ Jocuri de constructie a unor caleidoseopuris ~ Observare a detaliilor cu o hupas ~ Jocuri de observare a unor detalii de pe imagini atamate pe 0 sfoara, alituri de care sunt gi obiecte reale: 0 minus, un balon ete; - jocuri de directionare a atenti ~ Jocuri de ascultare a unei povesti in timp ce alteineva o deseneaza; - Exercifii de sortare a obiectelor taiase/injepatoare/fierbinti /periculoase etc; - Sortiri dupa form, marime, culoare sau alte criterit; = Legaji la ochi, parcurgeti camera $i numiti din amintire obiectele din fata voastr =” Ce lipseste?” — joe de atentie, de ascundere a unui obiect sau "Cine lipseste?” ~ un copil sub 0 patura, acoperit, trebuie identificat, prin comparatie cu ceilalti prezenti; ~ Jocuri de memorie vizual’; rijats a unei Imagini complexe peste care s-au asezat bucti = Jocuri de observare de hértie care acoper’, ca un puzzle, intreaga imagine; se descoper’ treptat puzzle-ul si se fac presupozijii despre ce este vorba si care sunt eventualele conexiuni intre fragmentele separat descoperite, la distant ~ Rutina de gndire: "Vad, cred, m& ntreb” - Rutind de gindire: "Din perspectiva mea, in padure vad. USE ese at...” Rutind de gindire: "Ce este? Ce te face s& spui asta? La ce ar mai putea folosi?” miros ...., simt ....20 Rutind de gindire: Cheile conceptuale: forma, culoare, grosime, mérime, ingltime, pozitie, functie, structura; Constructii din cuburi sau obiecte reciclabile — reutilizarea creativa a ambalajelor sau patternuri vizuale decorative cu obiecte din naturd; 3 ani~ $ ani STIMULAREA GANDIRII CRITICE Jocuri de sortare dupa criterii unice sau combinate; Jocuri de ordonare Jocuri pentru identificarea pozitiilor spatiale ~ cu relativizarea elementului de refering’: Poate fi mingea si deasupra gi induntru in acelasi timp? Poate fi oifa si in interior si in exterior in acelasi timp? De ce? Jocuri pentru recunoasterea formelor si a coxpurilor geometrice; construitea nor imagini cu ele: Poti construi un animal numai din patrate? Jocuri de constructie: lego, X-colony, cubuti, rampe, setipeti, poduri, tunelur ete: Jocuri pe scara numeric: vecinii unui numar, cu atét mai mult/cu atét mai putin; construirea unor multimi echivalente; operare cu jetoane si alte manipulabile pentru a construi intersectii si reuniuni de muljimi ~ ew diagrame construite din sdrma; Jocuri de ordonare a imaginilor intr-o poveste; jocuri de deduetie pe baza imaginilor; Exercifii de reproducere graficd la scar’ a unor obiecte, cu creionul; Construcfie de paitern-ui; observarea regulilor care induc repetitivitatea; Exercifii ritmice; Exercifii de estimare gi misurare a cant ilor; ii cu obieete concrete: de intuire a doimii, a treim Desenarca unor harfi mentale; Ruting de géndire: 3-2-1 Cercetare prin chestionar si adunarea datelor despre preferintele de culoare sau gust; Observare libera si descriere; Formulare de opinii versus fapte stintifice; Experimente stiinfifice cu materiale casnice sau din bucdtirie; Argumentati pro si contra; Palariile génditoare — ne uitim la acelasi lucru din perspective diferite; Rutind de géndire: "Fluturele lui Austin” — Cum critica? Cum comparim?2 - Activarea operatiilor géndiii in dialog: a recunoaste, a numi, a defini, a deserie, a compara, a paraftaza, a povesti, a explica, @ gisi relatia cauzi-efect, parte ~ intreg, aplanifica, a estima, a presupune, a analiza, a imagine etc. 5.LIMBAJUL, COMUNICAREA. CITIT-SCRISUL, Fereastra critici pentru dezvoltarea vorbirii gia limbajului este de la nastere la 3 ani, cu primii 2 ani, absolut decisivi, Vocabularul unui adult este in mare parte determinat de At s-a vorbit in jurul lui in primii ani de via{4. Creierul se concentreazi pe sunete si construieste silabe si cuvinte, atribuind secventelor sonore sens, ted din primele momente de la nastere. intre 8 si 10 luni exist o fereastra de oportunitate pentru configurarea predispozitiei de # intelege si o limba str Gradul de dezvoltare a limbajului determina calitatea generich a inteligentei, a receptivitifii, a abilitifii de a face conexiuni si extrage sens din context. LIMBAJUL - Ce e de facut? + 0-2ani - “ma”, "da", “ba” — imitatii de silabe; + Contact vizual, ton usor exagerat, muzical, teatral pentru intrebari sau exclamatii: = Imitapi ale résului sau ale expresiei faciale ale bebelusuluis - _Jmitatii ale gesturilor — incurajari pentru batai de palme, scosul limbii, mised ale degetelor ~ cdntece cu acfiune imitativa; Descrie pasii actiunilor cénd 1! schimbi, cénd il speli, cénd maneati — numeste obiectele si foloseste conectori logici si temporali: “deci”, “dacd", “pentru cB"! intdi, apoi, la final”: - Numeste culori, marimi, forme, dimensiuni; - Numara obiecte; ~ Foloseste gesturi pentru sens, fara cuvinte, apoi cu cuvinte; + Introdu sunetele animalelor Langa imaginea lor; + Dezvolta in propozitie cuvintele unice pe care le rosteste copilu) separat; ~ Citeste-i din carte, nu neapérat textul, ei descrie imaginile, Carfile trebuie si simple, fri detalii multe.2 2ani-4 ani ~ Foloseste limbaj pozitiv, simplu, ugor de reprodus: - Repeti ce iti spune copilul, ca si arafi injelegerea tai "Vrei sue? Avem suc. Avem sue de mere, Vrei sue de mere? ...... (in timp ce bea) Merele dulci erese in copae Uite aga le culegem! — migcari! Uite asa le stoarcem! Uite aga iese sueul! - Foloseste vorbirea infantiti numai cand este nevoie si ii intaresti mesajul gi sofeste-o imediat de limbajul adult - Construieste un caiet cu colaje ale unor fotografii familiare gi grupeazi-le in categorii: fructe, animale, mobilier, mijloace de transport; - Deseneaza caricaturi amuzante langat imaginea originala, incerednd sé o imiti - Deseneazi un cife] lang o roati si provoacd-1 si spund ce ¢ in nereguld cu imagines: ~ Joact jocul "Nu/Da" — construiti propozitii adevarate si false; Incurajeazd-l sa contruiasca si el adevaruri si minciuni; - CAnd numiti ptrtile corpului, fixati gi functia: ~ Cifiti sau cAntati fragmente care au patternuri repetitive; gisiti cuvinte care rimeaza; - Ascundefi mai multe obiecte intr-o cutie si extrageti pe rind: incurajafi copilul si Je numeasea gi si spuna la ce folosesc: - Folositi fotografii ale momentelor de peste zi sau ale unei excursii si povestiti cronologic faptele; 4ani~6 ani - Continud si construiesti vocabular, introducénd cuvinte noi in contexte care sunt simple si de unde sensul se poate deduce; - Foloseste umorul sau inventati cuvinte: - Foloseste adverbe care precizeazi spatiul: “stinga/dreapta/sustjos” ~ Oferk scurte descrieri-ghicitori pentru obiecte din mediul inconjurator imediat; ("o folosim ca si maturim bucataria” — "ce este?”) ~ Construiti categorii si criterii de organizare a obiectelor (de pild’ — cum sortim un covor de frunze din pare? Dupa ce? Sau jucati "Intrusul”);23 D& comezi din 2-3 pagi: "mergi in camera ta, last jucdria sub pat, adu-mi mingea de linga birou!” ~ Pune-I si pe el sit iti dea tie comenzi! Schimba rolurile: pretinde c& esti tu copilul si el, parintele; La TV: urmériti activ; pune-i intrebari in timpul filmului, roaga-I sa-si imagineze ce urmeazai, comentati seeventele, imaginati alt final; Vorbiti despre sentimentele personajelor din carte sau din filme; Incurajafi, in fiecare camera — magazie sau bucdtirie, si numeasca instrumentele de specialitate; Discutaji culoarea, forma, textura si mirosul mancarii; Consolidati prin joc prepozitile “pe”, “sub”, “in” , “intre”, cu un servetel; angi” — juctindu-va formele cutiilor, intrebuinjarea lor; La cumpératuri: discutaji cantitagi, prepGojshuagd BSCE wraunds a5 lai eaySonod Bys9 aIes/ouIgUN WauNGoIT au a9/suinia ap a13se0u ajayuawiou! 350} ne 2129/aU9/29 ap/uuno//2eyse ynde} We 29 :far}2ayO4 yno409 | __foriuayuy ea10INd “9 JOD/@IENIN SP INGHID “MAAEAL Bp INGND “TePPOW ap INGAID 'SUEM ap INGNID “eIMPIA aP IGN. up aynUlW OT) s9q4] 39 UY 20F OO'ET-ST'ZE IA. j2quano eauiénsuy nsquad aueoyaf no aifuaye =p Lndof ‘aueDSiu yeu :eurens equiN, ‘s| sttt—syttn unusoned “upuixoude “uginsew uewInse ‘olfesounu ‘ejeHeds 19/20d "0|nD “SUO} -poABUIOLEW e21S0) “y gparouigia /229 1u/Beu! ednp unypa} ‘nf12odoud ap mfansqsuoo ‘auveznewesp ‘aiezuoWeus ‘24senod u1y9 :anjnueinged0A eaxeyjonzaq's | aupues is fequin's—p Oe TT ~SpOr ‘AL He[eISUL ap SIMEDIe ‘wjonajsuos‘aoyes8 auwias aseses/quUI 00'6 - 00°81 IwaNIA lor runowaII. Lawn Nm TWAWALNI {gseoe 16 uqeadepe) yLINIayUS V1 WY¥DOUd 30 1300WN Nn 'W- Al v Value vzona ymaqeyje ‘gouauinu NeIIZ018Ua8,) lUgWERdYs oILIOJeA Nes ajaquIAND no sueOYa! ap IS UN ‘nAUaWOWER UN “HWOIA 1UeIs wewande |S Huewierdes ajayi2 no jaqey un (axe10|dxa 4 son a1e9 gzeq ap s0j@rdadu09 a[e aIUJANd Ul 1§ UBSAP UJ LEWUazadas — HuEWIprdes Wa} ND eweABeIp o) E/eUAL EUeY oO :aanewa axeuopio0s ajejediouyid ayequazaida, yuns ares ad — asepo je ayaiad sndxa yeus inja9 nes aseu Lew Inja> efey Ul Idlo> ap |no1E9 ezeaziuesi0 as exeos ‘(,axesadoon, ‘,auaaud, aye eonewayss 11equazaidas ‘sea un ‘ajindumoue 1 injnue ajiuny no ‘sH}oquuis ayequazosdos 991 Inuewon ‘aqestUlp I ayeINIXD naundoid ¢ 3139 gisixe gjeuosiad edeus uy go 15 aqe01 ud ane ne midod rior g2 WeINB}se aU LaUIA “Miers § — OF “ies p — LNd.aIWY ‘users €—1ueW ‘g2e0f ap yynws feu dwn hers z eane wand ‘aieyy ednug e} ‘IuN? :jajISV ‘aLeUsAAAIp ap elonau naluad 1S Jep “Taiualyizas easeULIOS nunuad ‘aap ‘aveouaque Joj1sgu9n| eavesiuyy nes JojLgDsW eaieuyer nNuad ‘HauNdosd 1S awa) Seajade Nd ‘ayeI9I89 ad 1S ezeansed aj sep ‘ssaundoud enou 0 ‘A.on| ap aljeas 0 eau) eshepe easeoyeonpa ‘eye e| 1ueUIE Ides e 12 0 e| aq “Jeuosiad [n4e}J9s UY BreBNgDe asa d1B!9N| D1eD—14 \dapuy ne-1s 29 gdnp 49qHj eanl yod as go #6 saje ap ne go jnyUaLUUas sojNIdo>D ep & ap ‘aPrIUIRY ap gjeZaUaS ALES O 1S ION} e} sII9I0 2 |e JUAWIOW |nwId n> Erepo “iIqeIS e ap ‘dod ayes9y NuJUAd dsaiereUNqU as JojLEDS1W eafauly 1S eaLeUOPI009 eunseLN aD uy adeoudeapul Lewin e ap a3sa Hheywnaze 1935928 indoas “S09 Ut Idi 1S a}9NAy Jedn9ap ap ‘Bjafulwias yeuasop op “(gleanto1d goquYyar ed) jan nD aquasdwe anoey ap ‘euilnseyd uip 19nay HSelade Yejapow ap “inuOresd N9 J9NAY IMUM eWOY YeSEN ap :xq “EUIa} \Seaade EISIXA NON] ap NnUaD aera eT nugny ap ajainsew no indo} ap ea1Jaj ‘Jasejp e UO? EYE UL YezILEBI0 — 1aqlj D0f e| Biaw a1e> gdnp ‘ra1eOeINpa earayBanedns qns ‘D1Uj2 ieys €-2 wud 2811 ‘nuan| ap ajasaus ezearrajas ido ‘axssos e) ap eau “Iase|9 ale Buoz/tN{foo/LIe nes ainseUI ej ‘1424s ad esep9 Uy ezeazIUERI0 2s arieyauy o Linquewoyy st“nia ayeyannauod ‘arizayas ‘ayenjezne> ‘gimonns ‘gansadsiad ‘auiigus ‘a1e0jn9 “guuoy ‘arfouny :ajemydaou0d ajray> |sojoy od as joty “nuany tnun elfauNy nes eunronsas guurzaid ‘aunsap ‘aySauyap aieo ‘ypayo-gzneo “Basqul-ayied exfejai ezelujqns aed ead :|aj ylunUe UN ap earewHidxs wefesnduy :efeIA 1S auin| auds=p ajeuoriewsoyur ,51224, 1K{1zodoud ap 13s un ejnusioy e ap iNfeyisa2au eanoadsiad up 3219s wi92ey 0 g9 Jeop ‘ugWIEdes eula) Eyadau as/efunUe ag ML muawoyy yzinaad 18 eunyonays ‘guna ap elonau aysaueiy Is (1nsisap ‘raysien wuojuo2) Injmaqeyle a2 nes ao1aWNU IEDs ae “injnUe ae “2IIz I9UN Jojajuandas aje aUaysISU! aJenzZiA Lexy ap ‘asiaaid a1xXeIU09 uejadau ap atonau ne ied doo qinw aye9s einfe ezeq ap afunsound soun e galultz aieradas ap g>1uyar erseady “29 IN|nsepanage noaIUD NWUOIA IRIS e “atep eaJeXy ‘iugWiEIdes ajaliZ n> 2aIURD ‘2499 UI LEseWINU :g109Ue-Jo}a{uNSoUND eareiadau e] WaDaN — Injnou—0 jNjeUY e| “LIL OT ap diy ‘229 azesadoos “uosa 15 eiuinpens ‘ganze ezedirued gynus ‘guansuod azeynase guINw nd ‘ung y en eniz g9 easaparouy eustidxa IS) sguigides ajaquinno, ap aysayuiwe lad & ap “anzen eeseojeanpa ae) uy jmUaWOW 31s] “eave Ue|d UN e| ‘dnud Un e| eiuauaLIede ap “1 ye ap tonau e asugsy ap “omsign e arewiidxa ap ‘gieuosiad arartuay (0 a1g9 $09 un-nuip a8aje 10d — gy ap 1S i2gise huis 33 wing, xPTS TUpeID UT SMSUDIET TONEIAAy esIPOTSW/SPEOTUMOT/EUEO/SISN/D, TAAYTIOS TEPSITSPOSUSTSUMDOPSUTSTISUMDOP/T AY sanweai awsiversu 16 \apuudep ‘ajuoWeuolfes azannce 9s aligedes tenance sojadera je “o1poyaus sojised je quaye nipnis un ednp e8134¢2 a5 injnjido> wIpues exdnse nyreduy} “IfedANIe Je auis uJ jndoos nu ‘sojidos exuare naquad nioyrue un “xojaid un ays9 mueWiEdes ewer, e2 eHerlasqo nD “2HeWa aYeUopiogns ‘Ie goseaseSas as gs aingan gonewayews-o9!80] nes gonsiABul| a1eyonzep ap apie Ul asndoad ajun2o! ayeoy Zaja no ezearado wn sayeuortrZiyse aonewayeus ajaidaquo9 runs ave) {4ojlidos earewiidxe aigigunquit e-s 1g9 suas Uy ‘goReWAIeW IS EUEWON eqUIN ap JaWesZOUd ajannoaigo ‘exe e| [Z 0 e| ap ‘gleUOZIIO ad ‘azazLOUUOW 25 1S e1ej00$ eweuBo1d eoseasguuin gs aingan jnsoyeanpa apun “eueI02$ “op OrupETT Ur suewIOr Tg SINEWIAIeW/SURWIOY, JOj—LeOYNIA e EyeELedas/eyesBayUI eaYEWANDE 2153 Alimuawow ‘aueBsonul V4eqaxut ‘O19pan e| ‘92a}0U gs eaeoJeINpa e9 auIG 2159 “MUeWEIdes ado|piqua no 1UaA od I91e JO “azaJ0|dxa a] eS ean Je a4e9 ad LuNUON| nes jeuau! no quauiuadxa un no ,azudins,, n> equadove esew o nd , |{1A19s,, 10d tIdoo ‘eyeusienIp nes ayejnou ‘ezudins ap wonou easiuesy naquad “jensaqul ysaze Uy *,2°" €9 Hens, no dou area anneBosaul soqsizodord eusioy gns ,ao4!iuINs LNsgnape, ‘aysave quapuadapur awiiidxa gs sieleinsuy y 0d doo “yugwierdes ap away “Wh!z0dnsaid ejnuiioy e ap eayeysedeo ejnuns e nzyUad “4041409 ewiay aidsap snid uy weqaxquy 1SiSuy 12 ejnuuoy © ap PUJOJUI OMpe a1eD esere ap HH1e9 nes Jeu 24g “asIpuEB ap sojauNns wuosU0D ugqanUy puRUNd “eimeu lp imuawiaye no 299.1p 29e1U09 Ud ‘ayaUIp INedyIdxa IS LURIUAzesd Ud auIpURS ap dir SaDe exy, Jod ajazeoyeonpa ‘WUEWIEIdes jmndaduy ey reo) awido !foy op ‘19 jnjeuy e| euMed|e aysenod o-squy ‘enjz 2180]0U0.9 azaxly gs |nsoyeanpa e> WweYLodwi! seo} 3 ‘1af!Z & “P>IBOJOUOU NU ‘gANDaJE eLoWaL “gina: ap ‘ne Ido> 2p Jo} ajaquawiow ap wUILUe a} es JweHOdW) a11203 4 4O}NYDO ele Uy aaRoadsona1 IA ImUaWoW “sosojenau ays9 a9 e999 & a1euwiL.osIp ap easapulidap 15 ayespnape donsHe afepoU Wy! ayeynisoudxa ap onau eidnse wie3s/su! pugd ja|!z eayied ays3 “21 LMA INNS JoUN aje 1Wye4B0I04 nd ‘(UIW § OBPIA) [aPOW!-I9|eq ap ajo2eIDeds uaonposdas no “ayesenape afapoui nd doo anes wiUan es ‘gze;WUe-ednp ap Ligunnze a1Saze e} E2 9359 JeapI “sO}IUYa? uue}g9ng, op caved JeuaNUE We “tajf2 jndwH 2 Yojap! e sopersnu © eosewiidxa e9 ea198uIAuoD ulp “uejndLaNge.AXS quasede SYeYANIIe Nes ,qnj2,, ap PUL} qns ‘jeu e] ANNeo19-Na3sa NJUaWOP |nDise|> IeBNEpE LY “a2 ednp ‘je;sads yxa]U09 1S nijeds prseauuid es aingayy EaNsHIe IA muawoyy Jensayul ysa0e uy ayuEsy uid Ip Uns (adiysa od ino!) dru e] ejuaUayede ap eJonau ‘ejWOUOANe ‘ejual|izay “21eU0p1009 ap upasiw ainaaxa gs Heanoyip no 180 1e20n0ud nes epseo n> einyLigs ‘InuO.IOS yefernoUL aq “MLIEs Ulsd “Jodeu)-aqUIeU! azeorDid ap uEr9410}, aoe} © uy seRInoUIp ‘EPI ido “awiouepe nes auUiijeUl Ul Lines ‘axeveie> ‘oxe1e3 “nuqitye 1 Sia ap L4IOROUd M9 ‘ajoDeIsqO No ajaasen niyuad ajeriayeW nd ‘azere e9 rejn2ads aingaai Yo0ds ap e]es UL NeS BIN> UL Jequ 2Of ap MUBWOW jp ‘ne aysojow!-0jn20 e1euops009 ap auia|qord n> INLNAOWN “auresS 1quul foun, eareuoriiziyse eupanop aij a} gs eltuaraid ne wiuned ‘easape ‘wind ese ‘ANYINAWEL Nes ANYNNS nu ‘ANYDY4 eRsIABUy ajatuayadio> ayeo, paseapanop 164 Bs aDeId a] Jo}NG09 “|zUaWOD B| jeWUaLEE}oduiOD 16 9/245 jnsuNdseI UNE ‘Saye JeUL “JEP ‘gANDE aseaIUNWOD ap alduiaxa Und jeRJaU 35998 Uy ILBIY a}e0d as Ewapuadse alu UY sLidoId JojajUayedwiod e asezisas ap ‘ejeuosiad a1axSa4 ap eIOASN “(2za/BUA Equil| ap ajaijuIpe:s up ,uoissauiun,, poze je je1dads inzeo I$ pugznjoxe ),a3enBue7 puodas e se ysifBu3 SuIyrea)., ewiSipesed ulp erepsoge ayso goep ‘eugwerdes ad enop-ayerinnze 0 n3 ezilead ajeod as nu auIENS uqLUl] easeienuy {eza/3ua eqUIT ap ‘gplid =p ‘equon a e2ep) ,sBuos ore, WuuNu a> e8e0 ‘9p gsuosep auld ‘alonau eseare ad y9ex9 auin ‘eysiEA eyseare e} ‘euIENS equull ‘exe2s1UU lid aze}enul ap aionau Ne idoo jaitz nduun wy 9 nsqued Aimuswow az© idOds IS $399Ns LIN ‘arinasip Uy Jou JapI n> Juan e ap ‘ajeuossad jun}xaucd aney e ap ‘uEga.u! aund e ap arerpeded ‘oBaj—iul e ap ‘uae y e ap eNUYEp auarUL tayesoqej 15 aquena|o Jor{d94 nd “Bojelp un e| exjeyAUI enuNUod e ap eareyredes ‘asaxSa19 UL AeINGeD0n {3xaU09 ‘uy aqUIAnd JoUn jnsuas aonpap e ap 1S aiNsAnod o LgULIN e ap eaxeyoeded “edn ap a4ayi| JoUN e1}éeouNDas “‘uyap e ap ‘eEdWOD © ap ‘au2sap © ap eayeyoeded ‘pjeqian ayOWOUL ‘aqelts p-£ ap aIuIAND JoUN JoJaqeIIS e IS JojaIaUNS e euNg aeUIWHDSIP ‘yesodWiD, 18 [2180] 10399U02 22109 pulsojos Nsanod e& ap eayeysede> ‘aifunuoad ap awa|qosd prey ‘eWUONY ‘e>!T0] S4eUNWOD 15 feqUIN tan-ajzand enjozar 15 inngsuod e ap eareysedes ‘ajduijs ewejqoud youn Sed gWuN e nes wuaWHAdxe Inun sed eEsndaxe e ap “Bonur-syed ‘y2949-Ezne> tap! e ap ‘ajduys ayuaweuorfes eInu0y e ap areypeder ‘0z-0 a}ieaWiNU :greHonzep aug EIReWAIEUI-02130) a41pUED ‘nou e] ayeynndaoas 16 a]2quzgy ap janqu yuNue un ‘asesany o estUyy 1S eZIIEU © ap eiunop “giuayjzas ‘arerzouns ‘ganse areynase (umes 9€-GT) g1eIUNJOR aiesUADUOD ap areyDede> -areieAUI ap Lies UNG aUIPMY ‘50f e} eanerijul ‘nag uy eanse azedioryied 1S a20n ‘jequan ayeunidxa aiunayod 14d “4oj1ansynduu je ung 1o13u09 “arer0qej0o ap ‘a1esado02 ap aung o1UYya3 — jndnad n> yodes Wy suIs ap gung auiSeUy Hiensasqo op yads ‘nuts jus ‘Werap 8-2 n9 xe10ge|9 Uasap ‘InjnuO}e.9 1e fo1nUOD Ung ‘eUIBed UL axeWUALIO ‘aye,9n] ‘eYeYORZaP aulq e1eUOPI009 ‘guy 1S E49ISOA3 BIEWINOW 1 éynina viintayys 0 av Lovawn 39 ‘a1e1oqe|o> I$ duNADea UI UY WEa:9 O a1e9 ad Jajuadse/Uaya eILOYep o5eU 95 idoo ~ opt g “i Bieaul go efenul ZMIONOD (29 9p Hun pudap go ‘gunesdus, NqUAUod ap Honau aysoxuas eySa9e IMWUaWOW “USEdap We ajoDesGgo a9 ep “uBejo9 sundsg ne a9 ap 4wnin 6