Furia este o stare pasagera de iritare violenta si agresiva
cauzata de nemultumire. Ea este o reactie instinctiva. Amorsarea furiei: 1) Declansarea – este o reactie la un eveniment interpretat ca o provocare 2) Aceasta declansare genereaza o reactie pshihica ce se hraneste din amintiri, din frici, din frustrari anterioare si din tot ceea ce este legat, intr-un fel sau altul, de un eveniment. Inconstientul aduna toate elementele capabile sa amplifice furia. 3) Acest aflux de imagini mentale si de emotii provoaca ceea ce expresia populara a tradus prin: se infierbanta”. Adica persoana intra intr-o amplificare exponentiala a furiei ei si verbalul incepe sa incline spre partea fizica. 4) Incepand de aici totul depinde de circumstante. In anumite cazuri persoana devine violenta fara sa-si mai dea seama de ceea ce face. La polul opus, persoana constientizeaza ridicolul situatiei si se potoleste.
Mentalul nostru este cel care amplifica furia.
Ne fabricam singuri propria noastra furie. Emotia de la baza furiei este suferinta. In toate cazurile de furie persistenta sau repetitiva descoperim o stare de slabiciune, o stare de frica sau neputinta. Cand suntem confruntati cu persoane a caror modalitate de expresie este furia, va trebui sa le privim mai degraba ca pe niste victime, decat ca pe niste agresori, chiar daca aparentele ii definesc ca pe niste agresori. Pentru a sti cum sa ne comportam in fata persoanelor care se infurie usor, trebuie sa vedem cum sa dezamorsam lucrurile din interiorul propriilor noastre vieti. La mai multe persoane furia intervine ca un mod de intrerupere a dialogului. Dialogul este intotdeauna cel mai bun mijloc de a ajunge la rezultat. Este important sa ne abtinem, sa ascultam ceea ce altii au de spus si sa-i lasam sa termine fara sa-i intrerupem. Dati-le oamenilor sansa de a se explica.
In cazul nostru putem interveni in cel putin trei momente ale
furiei: - De indata ce reperam declansatorul. Este vorba de niste exercitii in care suprapunem evocarea furiei (ne gandim la ceva ce ne infurie si suntem atenti la ceea ce se intampla in corpul nostru) cu tehnici de relaxare. Nu intru prea mult in detalii aici. - Inainte sau in timpul procesului de enervare. Presupune sa te abtii. Sa nu ridici manusa. - Inainte de izbucnire. Este momentul cel mai delicat. Rasul este una dintre cele mai bune modalitati de a stopa procesul. Stresul este unul dintre aliatii cei mai fideli ai furiei. Furia poate fi construita si dirijata, inclusiv intr-un scop de manipulare a celuilalt.
Metode care ne ajuta sa facem fata persoanelor furioase:
- Trebuie acceptata ideea ca furia celuilalt este justificata si ca are deci un motiv. - Fiti pozitivi - Incercati sa lamuriti cauza furiei si natura adevaratei probleme pe care o ascunde. - ATENTIE! Daca nu sunteti psihanalist nu este datoria voastra sa rezolvati problemele psihologice ale persoanei, ci doar sa o aduceti intr-o stare de anxietate normala si de a calma spiritele. - In functie de circumstante faceti tot posibilul sa gasiti o solutie acceptabila.
Aceste demersuri trebuie bineinteles inteprinse pe un ton
civilizat, FARA SA RIDICAM NICIODATA VOCEA. Primul punct este in principal ascultarea. Trebuie sa exprimati in cuvinte si prin atitudine ca va preocupa cu adevarat ceea ce il determina pe interlocutorul dumneavoastra sa profeseze amentintari. Sub nici o forma nu spuneti ca nu are niciun motiv sa fie suparat. Riscati sa agravati lucrurile. Nu ii faceti nici un repros. Repetati cu persoana respectiva punctele pe care le evidentiaza pentru a arata ca ascultati atent si luati notite. Acest gest ii da celuilalt sentimentul ca il luati in considerare si ii va atenua furia. Aprobati din cap sau prin alte semne vizuale. Odata ce problema expusa si inteleasa, trebuie sa raspundeti la ea intr-un mod satisfacator. Cu o persoana adevarat suparata pe ceva iritant, furia scade de indata ce greseala este descoperita sau solutia gasita. Oamenii devin brusc simpatici si jenati.
In schimb, cu o persoana dificila sau cu cineva care
ascunde o alta problema sub cea invocata, abordarea va fi, fara indoiala, mai complexa. De exemplu, un client delicat care-si disimuleaza motivul furiei sub un pretext oarecare va incerca in general sa va demonstreze ca solutia oferita nu functioneaza. Cand nu va mai putea face asta, va schimba directia, cautand o problema secundara. In acest stadiu aveti trei posibilitati: 1) Problema 1 fiind deja rezolvata, axati-va pe aceste fapt si puneti capat discutiei cat mai politicos, ceea ce nu va fi deloc usor. 2) Puteti pretinde ca problema 2 nu este de competenta dumneavoastra. 3) Abordati problema doi ca pe problema 1, cerand toate informatiile posibile persoanei incomode, respectand mereu aceleasi precautii ( nu va lasati luat de val, ramaneti pozitiv etc.)
Limitati-va la fapte si intrebati-va interlocutorul ce solutie i-ar
conveni pentru rezolvarea conflictului. Cel mai adesea, cum al doilea pretext este improvizat, persoana ezita si nu stie ce sa raspunda imediat, ceea ce va da timp sa cugetati. In orice caz trebuie: 1) Sa ramaneti concentrat pe problema si pe solutia ei 2) Sa va pastrati calmul
Atitudinea dumneavoasta o influenteaza pe aceea a
interlocutorului, la fel cum atitudinea acestiua actioneaza asupra dumneavoastra. Ne aflam in domeniul comunicarii animale. Daca manifestati spaima, supunere sau frica, atunci atitudinea pradatorului furios se va inrautati. Cesturi care pot amplifica furia celuilalt: - Umerii s e strang si se ridica un pic - Capul vi se afunda un pic intre umeri - Privirea ingrijorata cauta o iesire - Un brat, daca nu amandoua, acopera corpul fara sa fie incrucisate De fapt vom remarca faptul ca sunt gesturi inconstiente care indica o modalitate de a evita lovituri fizice. Controlul furiei celuilalt: - Daca gestica dumneavoastra tradeaza spaima, ingrijorare sau dorinta de a fugi, furia celuilalt se intensifica - Daca gestica dumneavoastra se transforma intr-un baraj si exprima “apropie-te, sunt gata” va fi infruntare - Daca gestica dumneavoastra este linistita, neutra, deschisa, calma, fara frica si sigura, celalalt nu mai are de ce sa se lege si simte deja ca energia lui se topeste. Nu va avea alta optiune decat sa-si potoleasca mania. Exemplu: capul sus, umerii drepti si adusi mai degraba pe spate, cu mana tineti strans servieta. Orice atitudine perceputa ca rezistenta, care nu va fi inca ferma (pentru ca abia s-a format) va fi luata drept o provocare si va amplifica violenta obisnuita a celuilalt.