Odată o împărăteasă cosea lângă pervazul negru ca abanosul și privea cum ninge.

La
un moment dat însă s-a înțepat și trei picături de sânge au curs pe zăpadă. Pentru
că i-a plăcut efectul, împărăteasa și-a dorit o fetiță albă ca zăpadă, roșie ca
sângele și cu părul negru ca abanosul.
Nu după mult timp împărăteasa a dat naștere unei fetițe frumoase, întocmai cum și-a
dorit. Astfel, i-au pus numele Albă ca zăpada. Însă la nașterea fetiței împărăteasa
a murit.

După un an de zile împăratul s-a recăsătorit cu o femeie frumoasă, dar foarte

mândră și rea. Aceasta avea o oglindă fermecată care spunea doar adevărul.Frecvent
noua împărăteasă întreba oglinda cine-i cea mai frumoasă din țară. Împărăteasa nu
mai putea de bucurie când oglinda îi spunea că ea este.

Dar într-o zi oglinda i-a spus că cea mai frumoasă este fiica ei vitregă, Albă ca
zăpada căci aceasta creștea și se făcea pe zi ce trece mai frumoasă.
Furioasă, împărăteasa îl pune pe vânător să o ducă pe Albă ca zăpada în pădure și
s-o omoare, iar drept dovadă să-i aducă plămânii și ficatul ei.

Vânătorul se îndură însă de Albă ca zăpada și o lasă să fugă. Iar pentru a-i dovedi
împărătesei că și-a îndeplinit misiunea, înjunghie un porc mistreț și-i duce
reginei plămânii și ficatul acestuia spunându-i că sunt ale fiicei sale vitrege.
Bucuroasă, aceasta pune să fie gătite și le mănâncă.

Între timp Albă ca zăpada fuge prin pădure până ce dă de o căsuță. Înăuntru
descoperă că toate lucrușoarele sunt mici și ca sunt câte șapte din fiecare. După
ce mănâncă puțin, se așează într-un pat și se culcă.Spre seară cei șapte pitici
care locuiesc în căsuță se întorc din munții de unde scot aur și o găsesc pe Albă
ca zăpada. Vrăjiți de frumusețea ei, o lasă să doarmă.
Dimineață Albă ca zăpada le povestește despre mama ei vitregă și cum a ajuns aici.
Prin urmare, piticii decid să o lase pe Albă ca zăpada să rămână la ei și să se
ocupe de treburile gospodărești cât timp ei sunt plecați în munți.

La palat însă, împărăteasa află de la oglindă că în continuare Albă ca zăpada este

cea mai frumoasă din țară.

Hotărâtă să scape de ea, se deghizează și pornește în pădure spre casa piticilor.

Aici o convinge pe Albă ca zăpada să cumpere o cingătoare și i-o strânge ea însăși.
Atât de tare, încât o lasă fără suflare.
La întoarcerea acasă piticii se sperie văzând-o pe Albă ca zăpada fără suflare, dar
rup imediat cingătoarea. Astfel, Albă ca zăpada își revine. Apoi piticii îi spun ca
de azi înainte să nu mai deschidă ușa nimănui.

Dar la palat împărăteasa află din nou că Albă ca zăpada trăiește. Se deghizează
într-o bătrânică și pornește în pădure. O convinge pe Albă ca zăpada să cumpere un
pieptene și când i-l pune în păr, otrava își face numaidecât efectul.
Piticii o găsesc din nou pe Albă ca zăpada fără viață, dar descoperă pieptenul și
îl scot imediat, iar fata își revine.

De această dată, împărăteasa se deghizează într-o țărancă și fiindcă Albă ca zăpada

nu voia să-i deschidă, îi propune doar să guste din mărul său. Ca să o convingă,
gustă și ea din cealaltă jumătate. Dar mărul era otrăvit doar pe jumătate.

Imediat ce Albă ca zăpada mușcă din jumătatea otrăvită cade fără viață.

Piticii încearcă în zadar să descopere ce s-a întâmplat. O jelesc trei zile și cum
frumusețea fetei nu pălea, hotărăsc să o pună într-un sicriu de cleștar pentru a o
vedea mereu.
După multă vreme pe acolo a trecut un prinț și, văzând sicriul, s-a îndrăgostit pe
loc de Albă ca zăpada. Astfel, i-a rugat pe pitici să-l lase să o ia cu el. Dar
unul din slujitori s-a împiedicat în timp ce căra sicriul și bucata de măr otrăvit
a sărit din gâtul Albei ca zăpada.Aceasta și-a revenit și văzându-l pe prinț a
prins și ea drag de el. Ajunși la palat au pregătit nunta la care a fost invitată
și mama ei vitregă. Însă aceasta află de la oglindă că din nou nu mai este cea mai
frumoasă din țară și că locul i-a fost luat de tânăra domniță.

De ciudă se prezintă la nuntă, iar când observă că tânăra domniță nu e nimeni alta
decât Albă ca zăpada, se urâțește de furie. O ia la fugă și nimeni nu a mai auzit
de ea de atunci.

Prințul și Albă ca zăpada au făcut o nuntă mare și frumoasă și au trăit fericiți

până la adânci bătrâneți.

Sfârșit.