Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • STAS 9824-2-75 Trasarea Pe Teren

    Încărcat de

    Emilian Nick
    4 vizualizări8 pagini

    Titlu original

    STAS 9824-2-75 Trasarea pe Teren

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    4 vizualizări8 pagini

    STAS 9824-2-75 Trasarea Pe Teren

    Încărcat de

    Emilian Nick

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    \ Cod. CUPS : 751 0000 cz. 5259: 6: ats, | aeuesesonand STANDARD-DE STAT SAAS oir oncrana STAs oszaje.75 | - _o tn — PENTRU STINTA TRASAREA PE TEREN A LINIILOR - INSTITUTUL ROWAN ae ae cone Clasticareaalfanumericd %. STANDARDIZARE. G 0 Paptiaxa skexeonoxopocmsx samt RAILWAYS: CHEMINS DE FER 1, GENERALITATI . 1.1, Prezentul standard cuprinde prescriptii specifice de trasar Li“Ad iectate Ede cate ferata VORB 2] 1.2. Trasarea pe teren a liniilor de cale ferata consta in determinarea, materializarea si repera- =] rea punctelor caracteristice din axul trascului, care definese elementele geometrice ale acestuia, Z| 1.3." Prescriptiile generale de trasare pe feren a traseelor de cale ferala sint conform STAS E| 9824)0-74 ie PROIECTAREA TRASARII = 2.1. Proiectarea rejelei de trasare se efectueaza inaintea aplicarii pe teren a proiectului de exe- cutie a caii ferate. Amploarea retelei de trasare se stabileste functie de necesitafile de legare a punctelor de pe traseu la reteaua geodezici sau topograficd existent’ in zona, precum si de precizia pe care o ime pune natura unor lucrari speciale cum ar fi: escavafii sublerane, traversiri de lacuri sau cursuri largi de api, etc 7 1 contorm lee! 2.2, — Coordonatele punctelor caracteristice de bazii ale traseulwi proiectat (virfuri de unghi si unele puncte intermediare), se stabilese de catre proiectantul liniei de cale ferati, fata de reteaua geodezicii sau topografica de sprijin sau fata de detalille cu caracter permanent existente pe teren. 3. APLICAREA PE TEREN A RETELEI DE TRASARE] 3.1. Releaua de trasare este compusa din punctele refelei topografice locale gi punctele carae- tetistice ale traseului proiectat. 3.2. Reteaua topogratica local, se leaga la reteaua geodezied sau topograficd de sprijin, in fune- ie de necesitafile generale de proiectare. 3.3, Punetele caracteristice ale traseului_ proiectat sint punctele de origina si capat ale traseului ; — punetele de intersectie a aliniamentelor (virfurile de unghi) ; — Virfurile de unghi ajutatoare (in cazul in care punctul de intersectie a dou aliniamente este inaceesibil) ; = punctele principale ale curbelor (vezi tabelul 1): — centrele cercurilor care racordeaza aliniamentele (daci aceste puncte sint necesare gi pot fi materializate pe teren) ; — punctele directionale de pe aliniamentele traseului, inclusiv cele situate intre punetele de intrare sau iesire din curba si virful de unghiu, fixate la intervale de cel pufin : 250 m in teren neaccidentat sau de 100 m in teren accidentat. Aceste distanfe se misoard cu o precizie ridicata conform nr. ert. 5 din tabelul 4. Nerespectarea Standardelor de Stat este urmd 4. TRASAREA PE TEREN A AXULUL TRASEULUI 4.1, Materializarea punctelor traseului 4.1.1, Materializarea pe teren trebuie sf se facd pentru punctele caracteristice ale traseului ari- tate la pet. 3.3. si pentru urmatoarele puncte intermediate PRETUL Let 200 Aprobat de: . INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborainiiat in Data intrilt in vigoare: ‘Str. Edgar Quinet nr. 6 Bucure Telex 11.312 CNST R Recizuit tn 1975.02.01 —! SAS 9824/2-75, — puncte d@ schimbare de declivitate in Iungul trascului sau lateral acestuia, in zona amprizei cai 5 punets care delimitesa schimbarea categorie’ de folosin{a a terenului (arabil, pagune, vad’, etc) ; Duncte de intersectie cu axele altor cai de comunicatie (indiferent dacé trecerea este la nivel sau denivelata) : ““punete de intersectie cu viroage, vai, cursuri de apa, etc; = punete de interseetie eu axele canalelor, cablurilor, sau conductelor de orice fel (subte- rane sau aeriene) ; ‘puncte’ din dreptul unor constructii invecinate traseului ; = puncte de intersectie cu axele podelelor existente ; = punete la intrarea gi iesirea de pe poduri si din dreptul fiecirei infrastructuri Pe bxul traceului trebuie sa se materializeze in afara punctelor de mai sus =i punctele dis tantate la intervale de 50 m, pornind din punctul de origind al traseului. In curbe se materializeaza si mijlocul acestor intervale (din 25 in 25 m). 4.1.2. Materializarea punctelcr traseului (enumerate Ja pet. 4.1.1.) funcie de natura terenului se face cu picheti de lemn din esen{a tare (lungime aproximativ 30 em gi gtosime 4...5 em); = Dicheli metalic’ (ofel beton cu lungimea de 5...25 em si diametrul de 6...12 mm) sau tirfoane uzate; = vopsea pe baz de ulei Pichetii de lemn si cei metaiici se planteaza pina la fafa terenului in cazul traseelor noi, sau pind la nivelul superior al traverselor in cazul retrasarii liniilor de cale ferata existente Punctul teoretic al traseului se materializeaz’ prin — baterea unui cui in térusul de lemn, ~ practicarea une! adincituri sau crestaturi in cruce, pe fata superioar a farugului me- padure, — prin punct de vopsea incercuit, in cazul materializarii punctului cu vopsea. 4.1.3. Punctele materializate pe teren, trebuie exprimate in pozitii kilometrice (nclusiv cu frac- fiuni de-metri), acestea inseriindu-se in carnetul de pichetaj, in Labele, cu simboluri (vezi tabetul 1) i descrieri sumarg, conform modelului din anexé 4.2, Notarea punctelor materializate pe traseu 4.2.1. Punctele caracteristice traseului, materializate pe teren, trebuie notate cu simboluri con- form tabelului 1 Tabelsl 1 oa Panicle caracteratee ale Waseud Q 1 1 2 1 | Punctal de origin’ ol Wrasealah 0 2_| Punctul de capat al traseuui km. | 3° | Ponetl de ineselle a doui ainiomente (ita de ung Vn 4 | Virurite de unght ajutitoare z Vem B_ |] Branca deintrare in arul de cae, Far racordarenprogresiva (angenta de intrare)| Tia |g | Pal ie anol ee acordare progresivd (lengenta de Ten] gs | Tei) " Tz] 2 [Pups de ann i + ator dee eae Tea |. 2 |-Intrarea din ainiament, in curba de racordare prog [ARN TO) [Totten din rcordarenprogresivi in curba are de ee Ra 11} [intratea din-cura are de oe, in racordarea progevi cRe 12 | ] | Mijlocul curbet are de cere fird racordare progresiva (inteseclia ca bisectoarea) | Bn 13 | 2 [ato curbel are de cere cu racordéri_ progresive “ca Z| Centrele cercurilor care racordeazh aliniamentele = On it 1 ‘Punetele drecfionale fixate la intervale de cel putin 250 m (leven neace identat) sau) DP | PMoo-m (leren accidental) i 4 este sumirul e exdine considera de 1 orgies tran, cotespunziorviflut de ung espectiv ee el Stacie provbete a Nr et 8d, sau nomial de ordine al punctelor (De) de pe lleane iS crt. 13). ® . ees Fe reine corde a vrflul de unght autor, caraleristc peteu care vet de unghi ina cesibil In parte (poate ajunge pind la cel putin 2). ® me —3- STAS 9624/2-75 4.2.2. Punetele intermediare ale traseului (exclusiv cele caracteristice enumerate in tabelul 1) se noteazd cu simbolurile ardtate in tabelul 2 Tabelul 2 Ne _ Puncte intecmediare ale Waseulul | ert denuinire Simbel [1] Puncte-reprezentind Rilometrit Intregi de pe teraseu kn | 2 Punete representind hectometil ntregi din cuprinsul onul_krm 18 3. | Punete reprezentind meteil ntregi, din cupriasul unui kan 01.98 4.2.3, _Notarea punctelor caracteristice si punctelor intermediare ale traseului se face cu vopsea pe bazi de ulei, ca mai jos. 4.2.3.1. In cazul pichetilor de lemn, inserierea simbolului se face direct pe acestia, pe primli 5 em, la capatul superior pe fata orientata spre originea traseulu In fata pichetilor, in timpul fixdrii acestora, se executa o adincitura pentru ca simbolul si fie. viziil 4.2.3.2. In cazul pichetilor metalici, inscricrea simbolului se face pe picheti de lemn martori sau pe aite clemente stabile existente in apropiere (stilpi, copaci, etc), 4.2.3.3. In cazul retrasdrii unor axe existente de cale ferata, inscrierea simbolului se face prin inima sinei din dreapta sensului kilometrajului aii 4.3. Semnalizarea punctelor traseul 4.3.1. Semnalizarea punctelor de intersectie a doua aliniamente (virfuri de unghi) se face prin trei muguroaie de pimint care incadreaza punctul fara sa intersecteze directia aliniamentelor sau a bisectoarei respective. 4.3.2. “Semnalizarea punctelor caracteristice (previzute in tabelul 1), exclusiv a vitfurilor de un- ghi, se face prin doud musuroaie amplasate in dreapta si stinga pichetului, 4.3.3. Semnalizarea punctelor intermediare ale traseului se face printr-un muguroi amplasat in dreapta pichetului (in sensul kilometrajului) cu pAmint Iuat din stinga, 4.34. Muguroaiele previzute la pet. 4.3.1....4.3.3, au inalfimea minima de 0,4 m, Marginea gro- pii de unde sé ia pamint, precum si marginea musuroiului (1a baza), trebuie sa fie la minimum 0,3 m Gistanta de punctul pe care il semnalizeaza, 4.3.5. In cazul terenurilor in panta, a celor cu culturi agricole sau a platformelor amenajate, sem- nalizarea cu musuroaie previzuti la'pet. 4.3.1...4.3-4. se inlocuieste cu semnalizarea prin \arusi martor, de aproximativ 0,4 m lungime dupa batere si aproximativ 5 cm grosime, pe lata cérora (otientata spre originea traseului) se inscrie cu vopsea pe baza de ulei, simbolul sau pozifia kilome- tricd. Tarugii martor se planteaza pe dreapta, la distan{a convenabil’, dar nu mai mica de 0,3 m de punctul’ semnalizat. 4.4. Reperarea planimetricd si niveliticd a traseului 44.1. Traseul materializat al liniei de cale ferata se repereaza lateral, in linie curentii (Intre sta- fille de cale ferata), sau prin intermediul unei baze de reperaj in statii. 4.4.2. Reperarea laterala se face pentru urmatoarele puncte ale traseului : — punetele de origina si capat ale traseului ; = punctele de intersectie ale aliniamentelor (virfurile de unghi)* — Virfurile de unghi ajutatoare; — puneteie de intrare si iesite din arcul de cere (TI si TE); = punctele de intrare din aliniament in curba de racordare progresivai si invers (AR si RA) ; = punetele directionale (Dn) situate in limite de vicibilitate ; — punetele geometrice ale aparatelor de cale (din linie curenta). " Virfurile de unghi pot fi reperate direct chiar tn amplasamentul lor, 4.4.3, _ Reperarea prin intermediul unei baze de reperaj se face pentru punctele arditate la pet. 4.4.2. ailate in cuprinsul stafiei de cale ferata 44.4. Reperarea laterald se face cu borne, de regula de beton, amplasate ca in exemplul din fi- gura 1 (dimensiuni tn -m). STAS 9924/2-75 1 — bornd pentru matesializares virulul de unghi, denumita bom de vir 2— boon pentru reperarea viefulut de unghi, denumits. born reper 53 — pesb metalic de materializae a puntiuul topogratic Bornele reper se amplaseazi fie pe directia bisectoarei, in cazul virfurilor de unghi, fie pe direclii perpendiculare pe traseu, in toate celelalte cazuri. Se admite amplasarea reperelor gi pe alte directii decit cele aratate mai sus, daci natura terenului nu permite amplasarea pe aceste directii 4.4.4.2. Bornele reper pot fi: — singulare (ca in fig. 1); de la aceste borne reper trebuie si se poata viza punctul repe- rat gi pe cit posibil cel pufin un punct din reteaua de sprijin ; — perechi (I si Il), amplasate pe directia stabilita ; de la aceste borne reper trebuie poatai viza punctul reperat si pe cit posibil, de la una din cele doua borne reper sa se poata viza un punet din refeaua de sprijin, Citirea unghiurilor 1a bornele singulare si perechi, se face in serie completa 4.4.4.3, Bornele reper se inscriptioneazd astfel — pe fata dinspre punctul reperat, cu urmitoarele simboluri : = simbolul punctului reperat (de exemplu V5); — litera Rs = mumarul de ordine al bornei reper, in cadrul reperdrii punctului respectiv al traseului Exemplu de inscriptionare a celei de'a doua borne (borne perechi), care repereaza virful de unghi V5 (fig. 2): — pe fata opusa punctului reperat, se inscrie distanta in proiectie orizontala (in m), de la punctul reperat pind in axul bornei reper. Exemplu de inscriptionare pentru borna reper aflata Ja distanfa de 22,40 m de punctul reperat (fig. 3): —5- STAS 9624/2-75 Fig. 3 44.5, Reperarea prin intermediul bazei de reperaj se face prin plantarea pe directia bazei a bor- nelor (de reguld de beton), la intervale de maximum 300 m si pichetilor de lemn in punctele care reprezinta picioarele perpendicularelor coborite din punctele de reperat pe aliniamentul bazei. 44.6. Pentru asigurarea preciziei reperirii nivelitice, se folosese repere suplimentare, marct pen- tru nivelment STAS 4294-73, maximum dou pe km de traseu, amplasate pe construc(ii sau lucriri de arta apartinind administratiei cailor ferate sau pe alte constructii care prezinta stabilitate. Marcile de nivelment geometric se numeroteaz prin poansonare cu numérul lor de ordine (in cadrul lucrari) 44.7. Reperarea traseelor se face, de regula, in limitele zonei de exproprieri, in afara amprizei lucr&ritor. : 4.5, Aparatura Pentru mésurarea distanfelor, unghiurilor si a diferenfelor de nivel, se folosese aparatele si instrumentele previzute in tabelul 3. Tobe 3 Ne Dama Be Fel masurdt Aparatura o 1 Z 2 5 th feral och | — mae ozontale, 1 | Misurare dstanfeorIntre virile slaty , faleae faut ie panee acc: |_ senate = aparate betrotice a | in teem slab | — pang de oe de 60 20 m lum aceidentate Bime, — fulet® de otel sau rulete clectroizo ante (eu fibre de sticld) 3 | Masurarea distantelor pentru mateiaizarea punetelor interme. are ale traseulul®) ® teodolite, Aahimetre Determinarea aiferentelor de nivel Ia punetele din axul traseu arate de nivelment geometric, “lui pe Bornele reper sf la reperit de nivelment suplimentari | — mire {in interiors *) Misuratea distanfelor pentru materiligarea punclelor intermediare ale traseului se face num: intervalelor determinate de punctelé direcjionale. 4.6. Toleranfe 4.6.1. Tolerante si erori de misurare: Toleranfele si erorile admise la misurarea dstanfelor, unghiurilor si nchideritor de dru- muire, sint conform’ tabelului 4. [SPAS 9824!2-75 =6~ Tabelul 4 Ne Felul suri Tolrane gl ert de misurate Lo 7 7 z | 1 | masurist directe a dis 74=0.008 5 tanjelor in teren cu | P

    S-ar putea să vă placă și