Sisteme de Izolatie - Cursul 4

Sisteme de izolaţie
Prof.dr.ing. Laurenţiu Marius DUMITRAN
Cursul 4
2. FENOMENE ASOCIATE CÂMPULUI
ELECTRIC ÎN SISTEMELE DE IZOLAŢIE
În sistemele de izolaţie supuse acțiunii câmpului electric se produc
fenomene legate de deplasări ale sarcinilor electrice libere sau
legate (electroni, ioni, molioni).
În funcţie de caracteristicile geometrice ale căilor de curent, de

impurităţile metalice sau de altă natură prezente în izolaţie, pot
exista zone în care câmpul electric este foarte intens, ceea ce poate
conduce la apariţia unor fenomene de injecţie de sarcină sau la
producerea unor descărcări electrice locale.
2. FENOMENE ASOCIATE CÂMPULUI
ELECTRIC ÎN SISTEMELE DE IZOLAŢIE
Fenomene de injecţie de sarcină la interfaţa metal-izolant
Trecerea unor purtători de sarcina din metal

in izolator = injecție de sarcina la interfață
2. FENOMENE ASOCIATE CÂMPULUI ELECTRIC ÎN
SISTEMELE DE IZOLAŢIE
Fenomene de injecție de sarcină la interfața metal-izolant
1. Injecţia Schottky
În modelul fizic ce descrie injecţia Schottky se consideră că bariera de potenţial ce
caracterizează interfaţa metal-izolant se modifică ca urmare a acţiunii forţelor
electrostatice ce se exercită între electronii injectaţi şi metalul care se încarcă cu
sarcină pozitivă.
 bariera de potenţial dintre metal şi izolator se modifică continuu ca urmare a

modificării energiei potenţiale a electronului.
Considerăm interfaţa dintre o placă metalică subţire (un electrod metalic) şi un

material izolant.
Calculul energiei potenţiale a unui electron ce părăseşte placa metalică şi
trece în izolator:
- datorită simetriei, electrodul poate fi modelat printr-o sarcină imagine (pozitivă)
ce se găseşte la aceeaşi distanţa x ca şi electronul în spatele plăcii.
Calculul energiei potenţiale a unui electron ce

părăseşte placa metalică şi trece în izolator în
absenta campurilor electrice exterioare (E = 0)
- forţa de atracţie coulombiană dintre electronul

injectat şi sarcina imagine:
Bariera de potenţial metal-izolant în  = 0 r = permitivitatea absolută a izolatorului (r =

absenţa câmpului electric permitivitatea relativă)
- energia potenţială a electronului Uq(x) poate fi
calculată în ipoteza că acesta se află la o distanţă
suficient de mare de suprafaţa metalului (câteva
constante de reţea):
Calculul energiei potențiale a unui electron ce părăsește placa metalică şi
trece în izolator în prezenta câmpurilor electrice exterioare (E  0)
În prezenţa unui câmp electric constant de intensitate E aplicat pe direcţia axei

Ox, asupra electronului se va exercita forța electrică
care determină modificarea energiei potențiale cu termenul:
Energia potențiala totala a unui electron ce părăsește placa metalică şi

Energia potențiala totala a unui electron ce părăsește placa metalică şi
Înălţimea maximă a barierei de potenţial

- abscisa xm corespunzătoare înălţimii maxime  se obţine pentru acea valoare a
lui x pentru care derivata funcţiei U(x) se anulează (U(x) prezintă un maxim):
Înălţimea maximă a barierei de potenţial
ef
Um
Densitatea curentului electric J corespunzător injecţiei Schottky
J corespunzător injecţiei Schottky se calculează pe baza fluxului de electroni care,
sub acţiunea câmpului electric, ajung la barieră şi au suficientă energie pentru a o
escalada.
Probabilitatea ca un electron să escaladeze bariera de potenţial este de forma:
k = 1,38·10- 23 J/K = constanta lui

Boltzmann
C = constantă
JT = A(1-R)T2
este constanta Richardson – Schottky

Densitatea curentului electric J corespunzător injecţiei Schottky
Notatie:
Studiul experimental al injecţiei Schottky
a) Caracteristica ln(J) în funcţie de E1/2 la T = ct..
Prin logaritmarea expresiei densităţii de curent rezultă:
variaţia ln(J) = f(E1/2) este o dreaptă de

pantă S/kT.
ordonata acestei drepte în origine este
b) Efectul naturii electrodului
Se poate studia prin trasarea dependenţei ln(J/T2) în funcţie 1/T la E = ct.

Prin împărţirea expresiei lui J cu T2 şi logaritmare, rezultă:
o dreaptă a cărei pantă este

1. Injecţia Fowler-Nordheim (efectul tunel)
Injecţia Fowler-Nordheim (tunelare sau efectul tunel) apare la interfaţa metal-

izolant în cazul câmpurilor electrice foarte intense (de peste 109 V/m) atunci când
bariera de potenţial corespunzătoare interfeţei se înclină foarte mult şi devine
foarte subţire.
Considerăm mai întâi cazul unui film electroizolant de grosime d plasat între doi
electrozi metalici.
- pentru valori ale lui d inferioare câtorva zeci de angströmi, există anumiţi
electroni care „tunelează” bariera de potenţial corespunzătoare filmului
electroizolant dintre electrozi;
- dacă grosimea este mai mare, electronii emişi de electrozi nu mai pot traversa
bariera de potenţial.
Fowler-Nordheim
Bariera de potenţial în cazul electrod - film

electroizolant – electrod în lipsa câmpului electric
şi în cazul aplicării unui câmp electric intens
(Tunelarea directa)
 în cazul aplicării unui câmp electric între cei doi electrozi, bariera de potenţial se
înclină foarte mult devenind triunghiulară. La temperaturi obișnuite lungimea pe care un
electron ce părăseşte electrodul 1 trebuie s-o „tuneleze” se reduce semnificativ şi
depinde de intensitatea câmpului electric: cu cât câmpul este mai intens, cu atât d’(E)
este mai mică.
Tunelarea directa
CONDITIE: grosimea izolatorului sa fie sufficient de mica!!!

Analiza injecţiei Fowler-Nordheim:
- se consideră bariera de potenţial la interfaţa metal-izolant în prezenţa unui câmp
electric intens;
- forţele imagine vor fi neglijate şi se vor considera numai forţele coulumbiene ce
acţionează asupra electronilor aflaţi în câmpul E.
Daca suprafaţa metalului este definită

de planul x = 0  energia potenţială
corespunzătoare barierei este:
Expresia densităţii de curent JFN
- presupune determinarea probabilităţii ca un electron incident să treacă prin
barieră;
- sunt utilizate noţiuni de fizică cuantică ce vizează fenomenele ondulatorii
independente de timp şi anume undele asociate electronilor (x), care se
propagă pe direcţia Ox;
- in cazul unui electron expresia funcţiei de undă complexe (x) se obţine prin
rezolvarea ecuaţiei lui Schrödinger;
- menţionăm că (x) este o funcţie complexă care descrie unda funcţie de poziţie
şi nu are semnificaţie fizică.
- totuşi (x) prezintă o proprietate interesantă şi anume faptul că produsul
(x)·(x)* ((x)* = conjugata complexă a funcţiei (x)) reprezintă probabilitatea
ca electronul să se găsească între x şi x + dx.
În cazul de faţă, forma clasică a funcţiilor (x) care satisfac ecuaţia
lui Schrodinger şi condiţiile pe frontieră este:
(x) = o funcţie care variază foarte puţin cu x
Expresia densităţii de curent JFN
Probabilitatea ca un electron să străbată bariera de potenţial este egală cu

probabilitatea ca electronul să se găsească în punctul de abscisă x2:
C = constantă
Cum x1 = 0 şi x2 = (Φ-w)/q0E şi considerând expresia energiei potenţiale a barierei,

rezultă expresia densităţii de curent:
Studiu experimental
Prin logaritmarea relaţiei lui JFN se poate trasa caracteristica ln(JFN/E2) = f(1/E)
care permite obţinerea lucrului mecanic de extracţie a electronilor din metal.
ln(JFN/E2) = f(1/E)

Sisteme de Izolatie - Cursul 4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de Izolatie - Cursul 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sisteme de izolaţie

Prof.dr.ing. Laurenţiu Marius DUMITRAN

În funcţie de caracteristicile geometrice ale căilor de curent, de

Trecerea unor purtători de sarcina din metal

 bariera de potenţial dintre metal şi izolator se modifică continuu ca urmare a

Considerăm interfaţa dintre o placă metalică subţire (un electrod metalic) şi un

Calculul energiei potenţiale a unui electron ce

- forţa de atracţie coulombiană dintre electronul

Bariera de potenţial metal-izolant în  = 0 r = permitivitatea absolută a izolatorului (r =

În prezenţa unui câmp electric constant de intensitate E aplicat pe direcţia axei

care determină modificarea energiei potențiale cu termenul:

Energia potențiala totala a unui electron ce părăsește placa metalică şi

Înălţimea maximă a barierei de potenţial

k = 1,38·10- 23 J/K = constanta lui

este constanta Richardson – Schottky

Prin logaritmarea expresiei densităţii de curent rezultă:

variaţia ln(J) = f(E1/2) este o dreaptă de

b) Efectul naturii electrodului

Se poate studia prin trasarea dependenţei ln(J/T2) în funcţie 1/T la E = ct.

o dreaptă a cărei pantă este

Injecţia Fowler-Nordheim (tunelare sau efectul tunel) apare la interfaţa metal-

Bariera de potenţial în cazul electrod - film

CONDITIE: grosimea izolatorului sa fie sufficient de mica!!!

Daca suprafaţa metalului este definită

Probabilitatea ca un electron să străbată bariera de potenţial este egală cu

Cum x1 = 0 şi x2 = (Φ-w)/q0E şi considerând expresia energiei potenţiale a barierei,

S-ar putea să vă placă și