TESTAREA

DISLEXIEI
 CITIREA
Implică:
• Abilități de citire a cuvintelor
• Fluența citirii
• Înțelegerea textului citit

Deteriorarea citirii implică factori

cauzali cognitivi. Aceștia sunt:
• Deficit de procesare fonologică
• Deficit de procesare auditivă și vizuală
• Deficit de numire rapidă
• Deficit al memoriei de lucru și de scurtă
durată
• Deficit al atenției
 DIN PUNCT DE VEDERE AL DEZVOLTĂRII
APTITUDINII LEXICE EXISTĂ PATRU TIPURI DE
SITUAŢII (ŞCHIOPU, U., 1995):

1. copiii care citesc cu mari dificultăţi şi greşeli şi reţin puţin din ceea ce
citesc; ei nu surprind sensul propoziţiei citite, nici al textului în întregime ca
atare;
2. copiii care citesc greoi, dar reţin bine sensul celor citite; percepţia
grafemelor este încă dificilă şi se află în decalaj de dezvoltare cu
capacitatea de înţelegere a sensului, care este mai dezvoltată;
3. copiii care citesc usor, dar nu reţin ceea ce au citit; componenta
stereotipă de recunoaştere (identificare a literelor) devansează şi
debordează planul conştiinţei, nepermiţând înregistrarea concomitentă a
sensurilor;
4. copiii care citesc uşor şi reţin integral ceea ce au citit.
 DEFINIȚIA DISLEXIEI - DSM-V:
• Dislexia reprezintă un pattern de dificultăţi de învăţare caracterizat prin
probleme cu recunoașterea corectă sau fluentă a cuvintelor, decodificare
proastă, și abilități slabe de ortografie.
Criteriile de diagnostic pentru dislexie sunt:
• În ceea ce privește lectura, de cel puțin șase luni trebuie să fi existat „simptome”
de „citire a cuvintelor inexactă sau lentă și cu efort” și „dificultatea de a
înțelege sensul a ceea ce se citește”.
• Lectura este „substanțial” sub nivelurile așteptate pentru vârsta individului și se
remarcă o „interferență semnificativă” cu performanța academică,
performanța la muncă, sau traiul de zi cu zi. Acest lucru este indicat de
rezultatele individuale la teste standardizate și în urma unei evaluări clinice
extinse.
• Subcompetențe implicate sunt acuratețea citirii cuvintelor, rata sau fluența citirii
și înțelegerea lecturii.
 EVOLUȚIE
• În cazul copiilor dislexici, performanţele în ceea ce priveşte cititul rămân mult
sub nivelul corespunzător copiiilor de aceeaşi vârstă, chiar şi în cazul unor
copiii cu o inteligenţă medie sau superioară şi în ciuda eforturilor pe care
aceştia le depun pentru învăţare.
• Copiii dislexici au dificultăţi în ceea ce priveşte citirea unor cuvinte simple cu
voce tare (citesc incorect, lent, fără fluenţă sau ezitant, depunând mult
efort comparativ cu copiii de aceeaşi vârstă) şi înţelegerea textului citit
(chiar dacă pot citi corect, au dificultăţi în ceea ce priveşte înţelegerea
succesiunii evenimentelor, a relaţiilor dintre acestea, în a face deducţii şi a
extrage concluzii pe baza textului citit sau în a înţelege sensul profund al
lecturii).
• O dată cu vârsta pot apărea modificări în manifestarea simptomelor.
• Astfel, în rândul preşcolarilor pot fi observate următoarele: manifestă
dezinteres pentru jocurile cu sunete ce presupun repetarea unor
cuvinte sau rime, prezintă un limbaj specific bebeluşilor (cuvinte scurte,
pronunţate greşit), au dificultăţi în a-şi aminti denumirea literelor sau a
zilelor săptămânii, pot avea dificultăţi în a recunoaşte literele folosite
pentru scrierea propriului nume, întâmpină dificultăţi în ceea ce
priveşte despărţirea cuvintelor în silabe, în a face legătura dintre sunet
şi litera care îi corespunde, în a recunoaşte cuvintele care încep cu
aceeaşi literă (de exemplu, dintr-un set de cuvinte – cană, picior, masă
- nu identifică cuvântul care începe cu acelaşi sunet ca şi cuvântul
“pisică”.
• Copiii de vârstă şcolară mică, manifestă dificultăti în ceea ce priveşte
realizarea corespondenţei dintre sunete şi litere şi citirea cursivă. De
asemenea, depun un efort foarte mare atunci când citesc cu voce tare şi, în
ciuda efortului depus, citesc lent şi incorect, având probleme chiar şi în cazul
unor cuvinte monosilabice (de ex.,“pat” sau “bun”).
• Copiii de vârstă şcolară medie pot omite sunete sau silabe atunci când citesc
cuvinte mai lungi (de ex., “conforbil” în loc de “confortabil”, pot inversa
poziţia sunetelor în cadrul cuvintelor (de ex., “aminal” în loc de “animal”), pot
confunda cuvintele (paronimele) şi sunetele/literele care seamănă între ele
(de ex., “preţ”- creţ”, “b”-“d”, “m”-“n”, “f”-“v”), au dificultăţi în a-şi aminti
nume şi în a-şi termina testele sau temele la timp. De asemenea, pot avea
dificultăţi în ceea ce priveşte înţelegerea textelor, chiar şi în absenţa unei citiri
greoaie, lente şi incorecte. De multe ori citesc prima parte a cuvântului şi apoi
ghicesc continuarea, adăugând literele corespunzătoare cuvântului care
cred ei că este scris (de ex., “permanentă în loc de “perseverenţă”,
“porumbel” – “portofel”). Citirea pronumelor demonstrative (de ex., acela,
aceea, aceeaşi, celălalt, cealaltă etc.) pot crea dificultăţi, de asemenea.
Acestor copii le poate fi teamă să citească cu voce tare sau pot refuza să
facă acest lucru.
• La vârsta adolescenţei nu se mai observă problemele în decodarea
cuvintelor, dar cititul rămâne lent şi greoi. De asemenea, înţelegerea
textelor citite se face în continuare cu dificultate.
• Pe parcursul adolescenţei şi până la vârsta adultă, persoanele cu
dislexie pot continua să întâmpine dificultăţi în ceea ce priveşte
citirea fluentă a unui text (silabisesc cuvintele) şi înţelegerea a ceea
ce citesc (au nevoie să citească de mai multe ori pentru a înţelege,
iar problema incapacităţii de a face deducţii şi a emite concluzii pe
baza textelor citite persistă), de aceea pot evita activităţile ce
presupun acest lucru (cititul de plăcere, cititul unor instrucţiuni,
locurile de muncă ce presupun acest lucru).
 ETIOLOGIE
• Cauze genetice
• Cauze neurofiziologice
 CAUZE GENETICE
• Există mai multe cazuri de dislexie în familie, care adesea coexistă cu
lateralitatea stângă (mâna stângă dominantă)
• Există și alte cazuri de tulburări de învățare în familie (disgrafie, discalculie)
 CAUZE
NEUROFIZIOLOGICE

1. Teoria magnocelulară
• Calea magnocelulară are ca scop detectarea direcției și semnificației
obiectelor aflate în mișcare, contribuind totodată și la controlul mișcărilor
globilor oculari.
• Persoanele dislexice prezintă o modificare funcțională a lobului temporar, la
nivelul ariei ce procesează mișcarea vizuală rapidă.
2. Teoria integrării senzoriale
• Dislexia are la bază o modificare patologică a procesării rapide la nivelul
lobilor parietal și temporal – procesarea informației este defectuoasă, fapt
ce determină transmiterea unor informații neclare.
 NEUROFIZIOLOGIA DISLEXIEI
• Neocortexul
• Diencefalul: talamusul,
metatalamusul, subtalamusul,
epitalamusul și hipotalamusul
• Emisferele cerebrale
• Cerebelul
• Trunchiul cerebral
 PĂRȚILE CORTEXULUI CEREBRAL
ASOCIATE CU VORBIREA
Aria Broca - este responsabilă de producerea limbajului
• se află în emisfera stângă, mai precis în partea
inferioară a lobului frontal.
Aria Wernicke - este implicată în înțelegerea limbajului
scris și vorbit.
• Se află în emisfera stângă și cuprinde treimea
posterioară a girusului temporal superior și zonele ce
înconjoară lobul parietal inferior.
• O funcție esențială a ariei Wernicke este de a
transforma stimulii senzoriali în reprezentări neuronale
sub formă de cuante, astfel încât acestea să permită
asocieri ce duc la înțelegerea sensului unui cuvânt.
OVERCOMING DYSLEXIA: A NEW AND
COMPLETE SCIENCE-BASED
PROGRAM FOR READING PROBLEMS
AT ANY LEVEL
by S. Shaywitz, 2003. New York: Alfred A. Knopf. Copyright 2003 by S.
Shaywitz
 SISTEMELE NEURONALE ALE CITIRII
Trei sisteme neuronale pentru citire sunt
ilustrate pentru emisfera stângă:
• un sistem anterior în regiunea girusului
frontal inferior (zona Brocas), despre
care se crede că servește articulației și
analizei cuvintelor, și
• două sisteme posterioare,
• unul în parietotemporal - regiune,
despre care se crede că servește
analizei cuvintelor,
• Al doilea în regiunea
occipitotemporală (zona formării
vizuale a cuvintelor), despre care se
crede că servește pentru
identificarea rapidă, automată,
fluentă a cuvintelor.
 SEMNĂTURA NEURONALĂ PENTRU
• Subactivare la nivelul regiunii
DISLEXIE
posterioare stângi la pacienții
dislexici - vedere schematică a
sistemelor cerebrale din emisfera
stângă la cititorii (stânga) tipici și
(dreapta) dislexici.
• La persoanele care nu sunt
afectate, sunt prezentate cele
trei sisteme prevăzute în Figura 1.
La pacienții dislexici, sistemul
anterior este ușor supraactivat în
comparație cu sistemele indivizilor
care nu sunt afectați; în schimb,
cele două sisteme posterioare
sunt subactivate.
 SISTEMELE NEURONALE COMPENSATORII ȘI
BAZA NEURONALĂ PENTRU CERINȚA DE TIMP
PRELUNGIT PENTRU COPIII DISLEXICI.
• Imaginea este o vedere decupată a
creierului care prezintă emisferele
stânga și dreapta.
• Cititorii fără deficiențe activează trei
sisteme neuronale din emisfera stângă
pentru citire: un sistem anterior și două
sisteme posterioare.
• Cititorii dislexici au o perturbare a
sistemelor neuronale posterioare ale
emisferei stângi pentru lectură, dar
compensează prin dezvoltarea
sistemelor anterioare în emisfera stângă
și dreaptă și omologul posterior al zonei
vizuale a formării cuvântului în emisfera
dreaptă.
 IMPORTANT!
• Înainte de evaluarea neuropsihologică pentru dislexie este necesar un
examen oftalmologic, pentru a elimina posibilitatea existenței unei
deficiențe de vedere.
• Dacă examenul oftalmologic nu a identificat nicio problemă medicală –
copilul are o abilitate redusă de a înțelege informația scrisă percepută
vizual.
• Același copil poate avea o memorie foarte bună a imaginilor – dacă legăm
imaginile de cuvinte copilul poate fi ajutat să-și amintească cuvântul scris.
 ABILITĂȚILE TESTATE
• Conștientizarea/ procesarea fonologică
• Procesarea vizuală/Decodarea
cuvintelor
• Fluența cititului și înțelegerea
• Numirea rapidă
 CONȘTIENTIZAREA/ PROCESAREA
FONOLOGICĂ
• Dificultățile de conștientizare fonologică reprezintă un semn cheie al dislexiei
• Cunoștințele fonologice ne permit să înțelegem că schimbarea unui sunet
dintr-un cuvânt modifică sensul. Acest lucru ne permite să distingem între
cuvinte precum „...” și „...” sau „..” și „..”. Auzindu-ne vorbirea proprie, o
modificăm după cum este necesar pentru a construi cuvântul dorit. Sistemul
nostru fonologic ajută la automatizarea procesului. Ne schițează o
reprezentare fonologică a secvenței sonore a vorbirii. Noi construim pe baza
acestei reprezentări cognitive atunci când devenim conștienți de diferite
sunete într-un cuvânt.
• Copiii cu dislexie pot avea probleme în procesarea precisă a cuvintelor
rostite deoarece din punct de vedere cognitiv ei nu stabilesc complet
reprezentări ale sunetelor vorbirii.
 TESTE CARE MĂSOARĂ
CONȘTIENTIZAREA/ PROCESAREA
FONOLOGICĂ
Subtestul ”Procesare fonologică” din NEPSY II
• Prima sarcină din cadrul acestui subtest evaluează capacitatea de a
identifica cuvinte din segmente de cuvinte și să formeze un gestalt auditiv.
Copilul trebuie să identifice o imagine având ca indiciu un segment de
cuvânt prezentat sub formă orală.
• A doua sarcină evaluează segmentarea fonologică la nivelul fragmentelor
de cuvinte (silabe) și la nivelul sunetelor corespunzătoare literelor (foneme).
Copilul trebuie să creeze un nou cuvânt prin omiterea unei silabe sau a unui
fonem sau prin substituirea unui fonem dintr-un cuvânt cu un altul.
 PROCESAREA VIZUALĂ/
DECODAREA CUVINTELOR
• Procesarea vizuală se referă la capacitatea creierului de a utiliza și
interpreta informații vizuale din mediul înconjurător. Când citim, analiza
vizuală implică identificarea fiecărei litere, codificându-i poziția în cuvântul
relevant și (când citim o succesiune de cuvinte), stabilirea unei „ferestre
atenționale” de focalizare a atenției la un singur cuvânt. Toate acestea duc
la abilitatea copilului de a decoda cuvintele rapid și corect.
• Evaluatorul îi cere copilului să citească cu voce tare cuvinte reale și cuvinte
false. Cuvintele false arată ca cele reale, dar nu au înțeles.
• Decodarea cuvintelor false testează capacitatea copilului de a aplica
reguli pentru a potrivi unități de sunete cu simbolurile lor scrise, cu scopul de
a citi cuvinte.
 TESTE CARE MĂSOARĂ
DECODAREA CUVINTELOR
• Bateria pentru evaluarea dislexiei și disortografiei de dezvoltare DDE 2 –
probele:
• 2 – citirea de cuvinte
• 3 – citirea de non-cuvinte
• Word Identification and Word Attack subtests of WJ III;
• Word Reading and Pseudoword Decoding subtests of the Wechsler
Individual Achievement Test–Third Edition (WIAT-III)
• Test of Word Reading Efficiency-2 (TOWRE-2)
WORD READING AND PSEUDOWORD
DECODING (WIAT III)
WORD READING – PARTEA A II-A
 FLUENȚA CITITULUI ȘI ÎNȚELEGEREA
• Cât de curat și de fluent poate citi copilul un paragraf și cât de bine
înțelege ce a citit.
• Copilului i se cere să citească cuvinte reale în context.
• Copilul citește paragrafe cu voce tare, iar apoi raspunde la întrebări legate
de semnificația textului citit.
 TESTE CARE MĂSOARĂ FLUENȚA
CITITULUI ȘI ÎNȚELEGEREA
• Gray Oral Reading Test (GORT-5)
• Passage Comprehension subtest of WJ III and Reading Comprehension
WIAT-III (for comprehension);
• Reading Fluency subtest of WJ III and TOWRE-2 (for accuracy)
READING COMPREHENSION WIAT-III
 NUMIREA RAPIDĂ
• Măsoară cât de rapid și de ușor poate copilul să denumească litere,
numere, obiecte și culori pe o pagină. Această abilitate este legată de
fluența citirii.
• Capacitatea de a vedea un obiect, simbol sau cuvânt pe hârtie și de a-l
denumi rapid semnifică faptul că copilul poate să găsească informația
fonologică rapid și automat.
• Evaluatorul îi dă copilului cartonașe ce conțin itemi variați – litere, culori,
numere, imagini de obiecte, așezate pe linii, precum un text. Copilul trebuie
să le denumească rapid de la stânga la dreapta și coborând în jos pe
randuri, exact ca și cum ar citi un text. Se înregistrează timpul și acuratețea.
Copliilor mai mici li se arată doar obiecte și culori.
 TESTE CARE MĂSOARĂ NUMIREA
RAPIDĂ
Subtestul ”Numire rapidă” din NEPSY II
• Acest test evaluează abilitatea de a denumi rapid cuvinte familiare. Copilul
trebuie să numească rapid figurile geometrice numind forma, mărimea și
culoarea acestora.
Rapid Automatized Naming Test
Rapid Picture Naming subtest of WJ III
 TESTAREA DISLEXIEI CU NEPSY II
Domeniul Subteste
Atenție și funcție Atenția auditivă și setul de răspuns
executivă Inhibiție
Limbaj Înțelegerea instrucțiunilor
Numire rapidă
Procesare fonologică
Secvente oromotorii
Memorie și Interferența listei de cuvinte
învățare Memoria imediată/întârziată a numelor
Procesare Copierea desenelor
vizuospațială Puzzel-uri din imagini
Senzoriomotor Secvențe motorii manuale
 TIPURI DE DISLEXIE
• Fonologică
• De suprafață
• Mixtă
• Profundă
 DISLEXIA FONOLOGICĂ
• Cunoscută și ca dislexia auditivă
• Persoana are dificultăți în a decoda textul scris sau în a asocia literele scrise cu
sunete. Are dificultăți în procesarea auditivă, în timp ce procesarea vizuală
poate fi normală.
• Dificultate ridicată în utilizarea circuitului fonologic în citire:
• Pasul 1 – informația vizuală proiectată în cortexul extrastriat din lobul occipital
drept
• Pasul 2 – informația traversează corpul calos spre lobul temporar stâng pentru
codare fonematică (analiza grafeme/foneme)
• Pasul 3 – semnalele sonore sunt utilizate pentru descifrarea cuvântului – girusul
angular
• Pasul 4 – cortexul insular automatizează procesul și permite recunoașterea rapidă
și automată a cuvântului. Informația este apoi trimisă lobului frontal
• Pasul 5 – Informația ajunge in aria Broca și cuvântul este citit cu voce tare
• Persoana nu se bazează pe conversia fiecărei litere în sunet, ci pe indicatorii
vizuali pentru a recunoaște cuvântul ca întreg.
• Reprezintă aproximativ 2/3 din formele de dislexie.
 TESTAREA DISLEXIEI FONOLOGICE
• Întârzieri ale limbajului
• Numire rapidă
• Dificultăți în detectarea cuvintelor ritmice
• Istoricul dificultăților de citire în familie
• Citirea orală dificilă/cu greșeli
• Dificultăți în decodarea cuvintelor fără sens
• Greșeli de ortografie
 DISLEXIA DE SUPRAFAȚĂ
• Cunoscută și sub denumirea de forma vizuală de dislexie
• Caracterizată prin incapacitatea de a vizualiza cuvintele astfel încât
procesul de citire să devină automat. Persoana are de regulă abilități bune
de procesare auditivă, dar are dificultăți de procesare vizuală, memorie de
scurtă durată și secvențierea cuvintelor.
• Copilul se bazează prea mult pe relația sunet-simbol și procesul citirii nu se
automatizează. Cuvintele sunt împărțite în foneme individuale și cititul
devine anevoios.
• Copilul face erori la cuvintele întâlnite frecvent, este forțat să citească pe
sunete și are dificultăți majore în cititulfonemelor ale căror grafeme nu
corespund în relație de 1 la 1. Ex: ghe, ghi
• Neurologic – leziuni occipitale sau parietale ale girusului angular sau ale
corpului calos
• Aproximativ 14% din cazuri
 TESTAREA DISLEXIEI DE SUPRAFAȚĂ

• Testul Bender Gestalt

• Visual Motor Integration T est
• Subteste IQ de performanță (Cuburile Kohs)
• Jordan Left Right Reversal Test
• Citirea ceasului sau a hărții
 DISLEXIA MIXTĂ
• Persoana este afectată sever
• Cuprinde caracteristici atât ale dislexiei fonologice cât și ale dislexiei de
suprafață.
• Leziuni la nivelul corpului calos
 DISLEXIA PROFUNDĂ
• Formă rară de tulburare de înțelegere a cititului caracterizată prin
incapacitatea de a citi cuvinte cu sens abstract. Pacientul poate citi fără
probleme cuvinte cu sens concret.
• Neurologic – dificultăți în activarea emisferei stângi, leziuni ale girusului
supramarginal sau angular, leziuni subcorticale