Coperta de: DOINA ENIGARESCU RADU NEGREANU “ALFRED MENDELSOHNCATRE CITITOR Tablou! multiplelor innoiri pe care le-a cunos- cut societatea romaneascé in ultimele trei decenii pune intr-o lumind noud nu numai destinul istoric al poporului, dar si strdédaniile individuale ale a or muncitori cu bratele si cu mintea, care au con- tribuit cu pasiune Ia edificarea pe diferite planuri @ acestei societati. De aceea, portretul spiritual si opera personalilétilor care au ilustrat aceasta perioad nu pot fi infelese in deplina lor semni- ficatie decit pe fondul transformédrilor majore prin care a trecut fara noastré. Aducindu-ne in me- morie viata $i activitatea muzicianului de seamé care a fost Alfred Mendelsohn, ni se impune cu deosebit relief idea strinsei legéturi ce s-a creat intre opera individual a unor oameni de cultura si ansamblul evenimentelor sociale. Sentimentul acestei legdturi pare a se intéri din ce in ce mai mult in constiinfa popularé. Stéruie si astdzi cu putere in amintirea noastrd chipurile indurerote sau cuvintele de adincé tristefe ale atitor oameni din Capitalé si din provincie, mun- citori sau intelectuali, Ja moartea prematura a compozitorului, Ei exprimau nu numai un senti- ment firesc la pierderea unei vieti, dar si regre- tul de a nu mai avea printre ei pe unul dintre acei al caror nume il asociou adesea in viata de toate zilele cu aspiratia cétre arts, catre frumo- sul muzical, cu admiratia pentru acei ce sint in stare sé comunice oamenilor frumusetile muzicii. Un cetétean dintr-un ordsel de la munte, care avusese cindva prilejul sd-I cuncascé personal, imi spunea cu tristefe la moartea compozitoru!ui »parcé am pierdut un prieten de-al meu". 5Pe aria intinsé. a inféptuirilor noii_societa Alfred Mendelsohn s-a reliefat ca o figuré pro. ‘eminenté a culturii roménesti. Ceea ce impunea inainte de toate era multilateralitatea intelectului 31 capacitétilor sale creatoare, precum si devota- mentul constant cu care punea aceste capacitati in folosul ridicérit spirituale a mase’or largi. Cu prinzind un amplu cimp al activitatilor intelec- tuale $i muzicale, ca dirijor, compozitor, profesor, muzicolog, estetician, activist social, el gi-a daruit fortele fara oboseals, raspunzind bucuros tuturor solicitérilor venite din partea a numeroase insti tutii de arté, de culturé, de propagands. Fiin Prezent in felurite manifestéri importante ale viet muzicale si culturale ~ in general —, golul lsat de pierderea lui a fost resimfit cu atit mai du reros. Revin in memoria noastrd, @ muzicienilor in pri- mul rind, atitea momente in care Alfred Mendel- sohn a jucat un rol de frunte: pe estrada de con- cert, a pupitrul de operd, in conferinte la Radio i Televiziune, in sedinfe de mare insemndtate Pentru orientarea creatiei muzicale romanesti, in dezbateri pe probleme politice, estetice, peda gice. Gindul nostru retrdieste frecventele audifii ale compozitillor sale, nu numai in concerte sau la opera, der si in productille claselor de instru- mente, canto, muzicé de cameré din diferite scoli de muzicé de pe cuprinsul férii. Au rémas in Gmintirea prietenilor si elevilor s&i indrumérile, observatiile subtile si de larg orizont pe care Ie impértdsea cu un nedezmingit sentiment cle dra- goste pentru cei din jurul séu, mai ales pentru tinerii muzicieni, pentru noua generatie chemats 88 ducé mai departe inf@ptuirile colar virstnici Paginile ce urmeazé incearcé sa rozinte citi- torului diferitele fatete ale activitatii sale, $3 inf fiseze creatiile sale cele mai de seama $i lucr tile sale de cercetare muzicologicd, sa le situeze in cadrul tabloului complex al’ culturii muzicale roménest. COPILARIA. INCEPUTURILE CARIEREI MUZICALE PGrintii sdi, ambi muzicieni de profesie, n-au dorit ca fiul lor sé se indrepte spre aceeasi ca- rierd. Vremurile de atunci nici nu promiteau unui muzician decit numai greutati de tot felul, mate- riale si morale. lor primi pasi ai lui Alfred Men- delsohn po cole artei n-au facut decit sa confir- me temerile parinjilor. Indiferenta si lipsa de sprijin intimpinate in anii tinerefii ar fi dus nein- doielnic la descurajare pe orice tingr mai putin inzestrat, cu o mai slaba vocatie pentru aceast’d nobild profesie. Si totus! atmosfera familiclé imbibaté de drogoste pentru muzicé, exercitiul practic muzical, pe care I-a cunoscut in familie din cea mai fragedé copilérie, punindu-1 contact cu comorile de inspiratie ale marilor compozitori, 0 insemnat un factor stimulator de prima insemnatate in formarea so. Alfred Mendelsohn 5-a ndscut la Bucuresti in 5/17 februarie 1910. Tata! séu, Leon Mendel- sohn, remarcabil instrumentist, definétorul_ par tidei de viold solo in orchestra Filarmonicii si a Operei de Stat din Bucuresti, a fost unul dintre colaboratorii pretuiti ai lui George Enescu in concertele sale de muzicd de camerd. El a avut 7si © activitate componisticd ; autor al unor lu: criti simfonice si de camerd, a primit Mentiu- nea | .,George Enescu” pentru un cvartet de Leon Mendelsohn — tat! comporitorulu coarde. Foarte apreciat si indragit de toti colegii sai, ca si de numerogi elevi, Leon Mendelsohn a transmis fiului multe din laturile temperamentului sau de entuziast iubitor gi slujitor al muzici Cei ce |-au cunoscut, printre care $i autorul rindurilor de fafa, nu pot sé nu asocieze cele doud figuri, ale ‘parintelui si fiului, inruditi nu numai prin legaturi de singe, dar si prin infatisa- rea spiritual asemanatoare, de oameni insufl titi de nobile idealuri artistice si sociale. Cu deosebits mindrie privea ,batrinul” Mendelsohn talentul fiului sau, convins c& acesta ‘era chemat s& urce trepte mai inalte spre para- disul muzicii decit cele la care ajunsese el insusi. Mama sa, pianisté foarte inzestraté, a fost co- leg la Conservatorul din Bucuresti cu tatdl su. Dupé cdsdtoria lor, ei au dat si unele concerte impreund. Laureaté a Conservatorului, cu activi- tate in domeniul muzicii de cameré si ca profe- soard, ea s-a despartit ma de soful cGsdtorindu-se apoi cu un viener gi stabilindu-se cu copiii la Viena. Studiile Facute in orasul mari- lor clasici ai muzicii i-au asigurat lui Alfred Men- delschn nu numai 0 pregatire serioasé sub as- pectul tehnic profesional, dar i-au permis, de ‘asemenea, s& cunoascd 0 mare parte a tezau- rului muzical mondial, s& studieze in profunzime creatia lui Mozart, Beethoven, Wagner, Bruckner, Mahler, Strauss. Primele manifestari ale tindrului Mendelsohn pe tarimul compozitiei apar tirziu, la virsta de 17 ani. Pin atunci, parintii nedorind sa sprijine dexoltarea sa ca muzician, el n-a primit o instructie sistematicé in aceasta directie. $i totus! semnele unui neobisnuit talent s-cu ardtat foarte de timpuriu. Tatal séu povestea cum copilul de rei ani, auzind la © inmormintare Marsul fune- bru de Chopin, s-a asezat dupa aceea la pian si Ia cintat din memorie, redind atit melodia, cit $i armoniile corespunzatoare. Astfel de intimpléri s-au repetat in mai multe rinduti de-a lungul anilor copilériei. Cind parinti cintau impreuné, fiul lor intorcea _paginile mamei la pian, iar dupa aceea rememora in gind 9cele auzite, dindu-le insé noi dezvoltari. ,,Avind © bund memorie vizuald, aceste texte mi se inti Pareau in minte si apoi, uneori pe furs, alteori spre hazul celor din jur, incercam sa le reproduc a pion asa cum ma pricepeam ... combinind cele auzite si imaginind noi dezvoltari, alte intorsé- turi, alte armonii i contrapuncte" — sint rinduri extrase din cele citeva pagini de omintiri scrise de Alfred Mendelsohn cu 2-3 luni inaintea mor- * Leon Mendelsohn cinta in orchestra, la tea- tru gi in concerte, ,,Tatél meu ma lua deseori cu sul la repetitii 1 la spectacole. Stéteam lingé pupitrul séu, in mijlocul orchestrei_simfonic Minunatia fluviului muzical care ma «scaldas toate partile nu o puteam compara cu nimic* La Viena, tinérul Mendelsohn acorda la ince- put mult interes preocuparilor stiintifice si mani- festérilor sportive. Arata, de asemenea, interes Pentru picturd: viziteazé: muzee, expozitii, si pic- teazé el insusi. Dar pasiunea pentru muzica se redesteaptd, si de la 14 ani el incepe si frecven- teze cu asiduitate opera si concertele simfonice. Serisorile pe care le trimite tatdlui séu la Bucu- esti nu contin mai nimic despre viata fomilialé sau personalé cotidiand; ele cuprind in schimb Pagini intregi de comentorii despre manifestarile muzicale la core a asistat. Impresii puternice re- simte mai cu seamé la auditia Tetralogiei wag. neriene sia muzicii lui Debussy si Ravel. Cum spunea el cu multi ani mai tir cranul” pe care I-a creat in constiinta sa muzica lui Wag- ner si apoi a lui Bruckner si Mahler I-o indepar- lucrorea de fat’ o fost proiectaté ince in timpul view comporitoruiui, care, 1a rugamintea subsemnatuul ©, inceput s6-s1 redactere memorile pentru. o-) serv! Io sledtuirea ei. Din nefericire, sfisitul gpropiat Ia imple icat 56 continue cele citeva pagini ramase, in core aint evoceti onli copilériel $1 of tineret 10 tat de farmecele clasicismului vienez, cu repeta- rea frecventé a cadentei_perfecte, considerata de el ca rece, conventionala. la 17 ani, provocat Ia ,,intrecere” de cdtre un coleg de liceu, scrie un numdr de lieduri pe ver- suri de Eichendorff. Acest eveniment hotaritor a determinat-o pe mama sa sé-I prezinte lui Franz Salmhofer, compozitor cu renume in cercurile mu- icale din’ Viena, autor de opere, balete si mu- zicd pentru teatru. Studioz sub indrumarea ‘acestuia armonia, ardtindu-se deosebit de sen- sibil mai ales la inlantuirile treptelor secundare in spirit modal, medieval. ,,Astfel patrund in lu- mea modurilor naturale, care totdeauna, si asta, imi evocé imagini ale elevatiei si ale unei nos- talgii nedefinite”. Imaginile medievole il faceau sd priveascd ,,muzica drept un cadou pretios al unor vremi apuse, in care sentimentul de m fetie nu avea nimic agresiv, in care maiestuoasa desfigurare a demnitatii umane, a lipsei de afect, deveneau atribute esentiale ole expresiei artistice” (din aceleasi pagini de amintiri) Nemultumit totusi de lectiile lui Salmhofer, wom spiritual, amabil si destul de nepasator’, cauté un ,,profesor mai serios’, si il gaseste in persoana lui Walter Bricht, fost elev, ca si Salm- hofer, al ilustrului muzician vienez Franz Schmidt. Bricht dezvolta in spiritul tindrului sau ucenic pa- siunea pentru polifonie, pasiune ce il face s8 uite tuneori inclinarile mai vechi spre farmecele arm nici. Mai tirziu el il recomanda profesorului sau Franz Schmidt, care il supune unui exemen greu, primindu-! dup& aceea in anul ai Ill-lec al Aca~ demiei de muzicd. Schmidt, compozitor, pianist, violoncelist si profesor de seam, a ocupat in pe- rioada dintre cele doud rézboaie mondiole poritii dominante in viata muzicalé a Vieni, mai cles in calitate de conducator al Academiei de muParintii lui Alfred Mendelsohn isi manifestau tot mai mult ingrijorarea cu privire la viitorul fiu- lui lor. Pentru a le inlatura temerile, el se inscrie si la Facultatea de Medicina. Dar bucuriile mari 3i le trégea din muzicé — nu atit din studiile la Conservator, unde ,anumite teorii prestabilite intunecau contactul ‘cu fenomenul muzical cit mai oles din participarea activa in corul Sing verein", unde a avut prilejul sd cinte lucrari corale si coral-simfonice de mare anvergurd. Pentru stu- dentii Academiei de muzicd participarea la acest cor, la repetitiile si concertele sale, reprezenta un fel de practica in productie. ,,Imi amintesc — noteaza Alfred Mendelsohn — cu nespusa incin- tare de repetitiile, uneori foarte obositoare, care durau pind noaptea tirziu i in care inflorea pa- siunea pentru muzicd a unor amatori culfi, de toate virstele si de toate profesiunile". Aici a avut tindrul muzician prilejul fericit de a face cunos- tinfa, in insusi_coneretul practicii_muzicale, cu mari capodopere ca oratoriile si alte lucrari vocal- simfonice de Bach, Mozart, Beethoven, Schubert, Berlioz, Strauss, Mohler, Schénberg. Concertele se desfésurau sub bogheta unor dirijori ilustri, ca Richard Strauss, Anton Webern, Bruno Walter, Felix Weingartner, Paul von Klenau, Fritz Weiss. bach ete Frémintérile din sinul tineretului studentesc vienez, mai ales cele de ordin estetic-murical, |-au antrenat intr-o buné mdsurd si pe tindrul student strain al Academiei de muzicd. El asisté 'a 0 ,.cvasi-incdierare” cu prilejul auditie! lucrani Sacre du Printemps de Stravinski, noteaza vilva ¢reaté de aparitia operei Wozzek a lui Alban Berg, dar remarca indiferenta marii mojoritati o Publicului din Viena fata de muzica scolii serial- dodecafonice. Releva limitele gustului muzical dominant la Viena acelei epoci, care accepta ca cel mai avansat stil muzical pe cel al lui Richard Strauss sou E. W. Korngold. 7 La Conservator, Alfred Mendelsohn studiazé compozitia (Franz Schmidt), orga (Fr. Schiitz), for- mele muzicale (R. Stohr), dirijatul (R. Nilius); au- diaza si ,,cursurile fanteziste, dar pline de haz, de invective umoristice side bonomie ale profe: sorului Dr. Joseph Marx’. Se inscrie si la Un versitate, unde in cadrul Facultdtii de filosofie frecventeaza un seminar de stiinte muzicale con- dus de Egon Wellesz. Lovitura grea care a indo- liat familia — moartea mamei in 1929 — nu I-a 88 studieze mai departe cu stéruinta; i colegii i! opreciau ca pe un element westrat si aveau incredere in perspecti vole sale. Isi dadea multé silintd si pentru stu- dille de medicing, dar, cum spunea’ el xidamnicia eforturilor, pe linga marele i care mi-I trezeau totusi anumite prelegeri din do- meniul psiho-patologiei”. ae Tntr-o vacanta, sosit 1a Bucuresti, total su tl duce acasa la George Enescu si-i araté maes- trului lucrarile tindrului invatacel. Enescu ii da © scrisoare de recomandare catre profesorul sau de la Viena, Fr. Schmidt, in care il roaga pe aces- ta 5G se ocupe staruitor de tolentatul compatriot. In 1931, Allred Mendelsohn absalvs Academia si studiile’ muzicologice. Prezinté la_examenul de Gbsolvire un poem simfonic, liedur, doud evar- tete si un capriciu pentru doud piane. In acelasi on intrerupe studille de medicina si se intoarce in tard pentru serviciul militar. Aici se inscrie lo Conservator, in clasa lui Mihail Jora, pentru echi- volorea actelor de studii de la Viena, si obtine diploma in vara Ii 1932. Tot atunci devine mem- bru ol Societatii Compozitorilor Romani. Dupa terminarea serviciului militar ineep céu- tarile stéruitoare pentru a-si intemeia 0 corieré de muzician, N-a fost usor. Tatdl sau, foarte gri- juliu, si-a dat osteneala 4-1 facd cunoscut, sé prezinte comporitiile unor maestri de frunte vemea aceeo. Alexondru Radulescu, valorosul Violist al Filormonicii, isi aminteste cu placere 13de seara in care a cintat impreund cu tindrul Proaspat sosit din strdindtate cele doud sonate de Brahms pentru pian si violé. Personalitéti mu: icale proeminente, ca George Georgescu si Al- fred Alessandrescu, au apreciat pozitiv partiturile Prezentate. Dar numai atit. Compozitorul poves- fea cu multi ani mai tirziu © scend savuroasd Petrecuta in acea vreme. Datorita de asemenea {atdlui sau, tinérul face cunostinté cu Maurice la Bucuresti pentru a-si dirija intr-un concert propriile lucrari. Mustrul muzician arunca ochii peste partiturile junelui Alfred, care astepta Gu emotie o apreciere, un sfat. La un moment dat, Ravel spune: ,,Lisez du Mozart” (cititi din [musica lui] Mozart). Sfatul n-a fost deloc infeles pe atunci, a provocat un sentiment de deruté. Mai tir, la vremea maturitatii, Mendelsohn ajun- sese la intuirea just a acelei idei atit de laconic exprimate. Scrisul tindrului i s-a parut maestrulul francez prea stufos, prea inedrcat ; prin studiul Grtei mozartiene, de o suplete si limpezime unice, tingrul ucenic in ale comporities ar fi invatat sq stéruie mai mult la ,aerisirea” proprillor sale creatii componistice. Este cunoscut climatul _muzical al acelor an foarte putin incurajator pentru afirmarea tinerilor talentati, mai les a celor din domeniul compoz!. fiei. Un moment fericit I-a constituit acordarea in 1931 a Menfiunii | ,,George Enescu” pentru lu. crarea Capriciu pentru doud piane, pies astizi pierduté, interpretata intr-un_ concert la Bucu- resti de catre Th. Rogalski si Constantin Silvestri Prin strédania totalui su, compozitiile tindrului au fost prezentate lui George Enescu, si insusi maestrul a recomandat acordarea mentiunii Cei_doi-trei ani de profesorat lo Scoala d= muzied .,Egizio Massini" (clasa de teorie si armo. nie, acompcnioment la clasa ) nu ay in semnat mare lucru nici sub aspectul strict mate- Fial, cu totul necorespunzator, si nici din punct de vedere al d indirii unei exneriente artistic “ w didactice. Aceasté scoalé care purta numai umele cunoscutului dirjor de operé era in toa litate © intreprindere particulara condusa de oa- meni {4rd discernmint artistic, cu 0 organizore precara; iar profesorii angajati acolo se aflau in Situatiaunor functionari explootati de patron. Timp de un an, Alfred Mendelsohn lucreaza in tro ups de operets la Timisgaro, find inti co repetitor, iar mai tirziu dirijor. Dor trupa nu poate rezista multé vreme, ajungind la faliment, iar tin rul maestru revine la Bucuresti Egizio Massin, care devenise inte timp colonel inspector al muzicilor militare din ford, il sidtu- ieste 58 dea examenul do ofiter sof de muzica, ceea ce §i face, trecind examenul cu mult brio, pe primul loc, in 1936. Colonelul Savel Horceoa, murician cu foarte bund pregatire, una din figu- file cole moi distinse in eadrul musicll mitre d 78, povestindu-mi despre activitatea SimotS.c lui Aled Mendelsohn, ominteg e@ una din probele examenului de sef de muzicé consta in @ conduce 0 fanfora militard. Incd dinaintea probei s-a indicat diferitilor instrumentisti s& facs tnele abateri de la textul muzical tiparit. Men- delsohn recunoaste, corecteaza greselile, dove- dind un auz superior chiar celui al unora dintre membrii coms’ de examinare. In legdturd, cu intimplare, ca gi cu unele raspunsuri proba de exomen oral Massini @ ates otenio: Nu mai insistati cu intrebérile, s-ar putea ca dv. s& nu puteti réspunde a intrebérile lui Massini il cunoscuse pe tindrul muzician din vemea profesoratului la scoala ce-i purta nu mele, apreciind mai cu seamé activitatea lui de pregstire a corurilor din monumentalul Recviem de Berlioz, pe care eminentul dirijor |-o interpre- {ct apoi in concert public. Un an de slujba co sublocotenent ef de muzicé la Pitesti i-a adus mai mult neplaceri, ba chiar persecutit din porteo unui superior ierathic. A urmat mutorea sain 15Bucuresti, la Inspectoratul muzicilor militare si'ca profesor la Scoala de elevi muzicanti militari: In cadrul serviciului la Inspectorat, Mendelsohn avea in grijé redactia Revistei Muzicilor Armatei, in cuprinsul c&reia el insusi a contribuit cu nume- roase articole de culturd muzicalé (despre Enescu, despre instrumente si instrumentatie etc.). Tot lui i-a revenit si conducerea editurii de note m cale pentru uzul armatei. El a fost cel dintii in cadrul Inspectoratului care a invafat si utilizeze noua masind de scris note muzicale. La scoala, pe lingé cursurile de teorie, el a definut un rol important in organizarea invatémintului, in alc tuirea programelor analitice. In aceeosi perioad stimulat de mediul militar in care activa, el serie numeroase compozitii pentru fanfard, Experienta serierii pentru ansamblul de fanfara a inceput sa © cistige incd din vremea serviciului militar — in cadrul muzicii regimentului — si s-a_ perfectiona! in anii de activitate la Inspectorat, atit datorité obligatiilor ce-i reveneau in serviciu, cit si prin colaborarea cu colonelul Savel Horceag, de la core detin de altfel o bund parte a informatiilor de mai sus. Un artist cu orizont larg ca Alfred Mendelsohn nu se putes limita ins la muzica pentru fanfaré. Din acesti ani dateazé si alte creatii ale sale, intre care lieduri pe versuri de Th. Rosen, 0 Ba- Jada pentru cvartet de coarde, Poemul concertant pentru vioard si orchestra de coarde, Suita con- certanta pentru flaut si orchestré de coarde, Di- vertismentul pentru orchestra micé, Incd pe atunci, el ardta o deosebité usurinfa in a com Pune muzica. Autorul lucrdrii de fata nu poate ita © scend petrecuté cam prin 1937, in anti- camera Inspectorului muzicilor militare. La birou, locotenentul Mendelsohn primea sau vorbea la telefon cu cei ce-! cdutau pe colonelul inspector. In minutele de ragaz, cind nu-! deranja nimeni, el scria la masé, pe portative, direct, fara ster- 16 saturi, noi comporitii. Sub ochii mei, tam s@'fiu primit de colonelul Ma: compozitor umplea paginile ard incetare. Mai tiziu, dupa razboi, intr-o scrisoare trimisé din Polonia sotiei, el scria: ,,Azi dimineaté am ter- minat 0 micd suité de sapte piese pentru inceputa ieri noapte in gara din Katowice’ unde, in asteptarea unui tren de schimb spre Cracovia, activitatea de a compune a fost pentru el ,,singurul mijloc de a nu adormi Lucréirile mentionate mai sus sint piese scrise cu talent, in care compozitorul isi face mina”, strabatind cdile parcurse de alti muzicieni inain- tasi. Astfel, Suita concertanté pentru flaut si or- chestré de coarde (1938) face parte din marea grupé a pieselor ,,in stil clasic", grupa la care aproape c8 nu exist’ compozitor sé nu fi contribuit sub impulsul asa-zisului curent neoclasic. Compo- ritie agreobild, larg accesibild, Suita se compune din: Preludiu — Air ~ Menuet ~ Chaconna — Final. Predomina aici spiritul Barocului francez, precum si influenta tratarii’ moderne a acestuia de catre un Enescu sau Ravel. Compozitorul dovedeste bun gust si 0 remarcobilé indeminare in evocarea sti- lului_preclasic. Piesa a fost interpretaté cu suc- ces, intre altii, de V. Jianu, iar intr-o versiune ul- terioaré pentru vioara solisté, de Al. Theodorescu. Balada pentru cvartet de coorde (1937), intr-o forma liber de sonata, dezvéluie, mai ales in sectiunes reprizei, un avansat megtesug contra- punctic si inclinare spre inventia melodica. In piesd se discerne amprenta a doua filoane prin- cipale: cel al cromatismului postromantic si cel al melodismului specific bel canto-ului italian (in temo a doug). Aceste doud filoane oglindesc de altfel ,,ctmosfera” stilisticé in core s-a format tinarul’ compozitor; stilul predominant lo Viena din anii uceniciei sale, pe de o parte, si, pe de