SINDROMUL BRONŞIC (OBSTRUCȚIE BRONHIALĂ)

Prezintă o totalitate de simptome şi semne clinice, cauzate de afectarea peretelui bronhial care aduce la îngustarea
lumenului bronhial (datorit edemului mucoasei, secretului bronhial (mai mult viscos) acumulat în lumen, spasmul
stratului muscular).

Acest sindrom se devizeaza în urmatoare sindrome clinice:

- sindromul bronşitic (predomin manifistările leziunilor inflamătorii arborelui bronhial)
- sindromul bronhoobstructiv (sindromul bronhospastic, sindromul de obstrucţia bronhială) - predomin manifistările
dereglării permiabilităţii arborelui bronhial

Simptome subiective sunt variabile şi se manifestă dependent de maladie de bază prin care se manifestă acest sindrom
(bronşita acută, bronhiolita, bronşita cronică fără obstrucţie sau obstructivă, astm bronşic, bronşiectazii, etc.).

Tabloul clinic amplu acestui sindrom se poate de caracterizat prin urmatoare simptome şi semne:

Acuze
Principale
- dispneea tip expirator sau mixt, la efort sau în repaos
- tusea neproductivă, puţin productivă sau productivă (dependent de starea secreţiei bronhiale şi propriităţiile
secretului patologic a bronhiilor)
- toracalgie corespunzător proecţiei muşchilor respiratori (diafragm ş.a.) (în tusea şi dispnea pronunţate ).
Generale
- astenie generală
- fatigabilitate
- simptome febrei (frisoane, senzaţie de caldură, transpiraţii )
- inapetenţa etc.
Condiţionate de hipoxemie
Inspecţia generală
- paliditatea tegumentelor
- cianoza
- poziţia forţată– șezinde cu mîinele fixate de marginea patului sau scauniului (implicarea în respirație mușchilor
respiratorie auziliari)
Inspecţia sistemului respirator
- participarea în actul de respiraţie aripelor nasului (semn clinic de respiraţie forţată)
- respiraţii frecvente (tahipnee) cu expir prelungit și zgomoros ( raluri uscate sibilante (weezing-ul) auzite la distanța)
- micșorarea excursiei respiratorie ale cutiei toracice, în special – expir
- fosele supra- și sub-claviculare se bombeazxă în expir și se adîncesc în inspir, spațiile intercostale participă în
respiratie
Palpaţie
- micșorarea excursiei respiratorie ale cutiei toracice elasticitate redusă a toraceului
- vibraţie vocală difuz diminuată
Percuţie
Comparativă
- sunet hipersonor (hiperrezonanța) deasupra ariilor pulmonare
Topografică
- apexele deplasate în sus, banda Krönig largită
- mobilitatea maximală limetelor inferioare micşorată
Auscultaţie
Zgomot respirator principal
- respirația aspră cu expir prelungit sau murmur vezicular diminuat cu expir prelungit
Zgomote respiratorie supraadaugate (dependent de proces patologic)
- raluri uscate sibilante (,,weezing”)
 SINDROMUL DE CONDENSARE PULMONARĂ (CONDENSARE PULMONARĂ
NERETRACTILĂ)

Prezintă un grup de simptome şi semne clinice, cauzate de pierderea aerului de către alveole pulmonare (substituire
sau rezorbţie) într-un teritoriul al parenchimului pulmonar (segment, lob etc.).
Substituirea aerului pulmonar poate fi condiţionată de:
- infiltraţie inflamatorie (exudat inflamator fibrinos în pneomonii, TBC)
- ţesut conjunctiv (fibroza pulmonară)
- ţesut tumoral (neoplasmul bronhopulmonar)
- sânge (în infarct pulmonar)
- ţesut parazitar (chist hidatic)
Rezorbţie aerului pulmonar poate fi condiţionată de:
- colabarea alveolelor (în atelectazie pulmonară)

Reprezentare clasică a sindromului de condensare pulmonară este tablou clinic pneumoniei franc lobare în stadiul de
stare.

Simptome subiective sunt variabile şi se manifestă dependent de etiologie, răspîndirea, rapiditatea evoluţiei
procesului patologic.

În general, manifestările clinice comune acestul sindrom sunt urmatoare:

Acuze
Principale
- dispneea tip mixt la efort sau în repaos
- tusea productivă sau uscată
- toracalgie din partea afectată - junghi toracic (la înplicarea pleurei în proces)
Generale
- astenie generală
- fatigabilitate
- simptome febrei (frisoane, senzaţie de cacdură, transpiraţii )
- inapetenţa etc.
Condiţionate de hipoxemie şi intoxicaţie generală
Inspecţia generală
- paliditatea tegumentelor
- cianoza
- poziţia forţată (la înplicarea pleurei în proces) – decubit lateral pe partea afectată
Inspecţia sistemului respirator
- participarea în actul de respiraţie aripelor nasului(semn clinic de respiraţie forţată)
- respiraţii frecvente (tahipnee)
- rămînerea în urmă ăn actul de respiraţie hemitoracelui afectat
Palpaţie
- rămînerae în urmă ăn actul de respiraţie hemitoracelui afectat
- elasticitate redusă a hemitoracelui afectat
- vibraţie vocală intensificată
Percuţie
Comparativă
- matitatea absolută (submatitatea)
Topografică
- mobilitatea maximală limetei inferioare micşorată
- hilul pulmonar dilatat
Auscultaţie
Zgomot respirator principal
- suflu tubar patologic (suflu bronşic) sau respiraţie vrziculo-bronhială
Zgomote respiratorie supraadaugate (dependent de proces patologic)
- raluri crepitante (crepitaţie)
- raluri subcrepitante sonore
- frecatura pleurală (în implicare pleurei în proces)
SINDROMUL DE ATELECTAZIE PRIN OBTURAŢIE (CONDENSARE PULMONARĂ RETRACTILĂ)

Prezintă un grup de simptome şi semne clinice, cauzate de pierderea aerului de către alveole pulmonare (substituire
sau rezorbţie) într-un teritoriul al parenchimului pulmonar (segment, lob etc.).
Rezorbţie aerului pulmonar(completă sau incompletă) poate fi condiţionată de:
- colabarea alveolelor (în atelectazie pulmonară condiţionată de obturaţie bronşică cu corp străin, tumori
bronhopulmonare, dopuri de secret viscos bronhial, etc.)

Simptome subiective sunt variabile şi se manifestă dependent de etiologie, răspîndirea, rapiditatea evoluţiei
procesului patologic.

În general, manifestările clinice comune acestul sindrom sunt urmatoare:

Acuze
Principale
- dispneea tip mixt la efort sau în repaos, la obturaţia bronhului de calibru mare – inspiratorie.
- tusea neproductivă (uscată)
Generale
- astenie generală
- fatigabilitate
- simptome febrei
- inapetenţa etc.
Condiţionate de hipoxemie şi intoxicaţie generală

Inspecţia generală
- cianoza tegumetelor

Inspecţia sistemului respirator

- participarea în actul de respiraţie aripelor nasului(semn clinic de respiraţie forţată)
- respiraţii frecvente (tahipnee)
- respiraţia zgomotoasă în caz de corp străin, care obturează parţial trahee sau bronh principal (stridor)
- cutia toracică asimetrică cu micşorarea în volum hemitoraceului din partea afectată, îngustarea spaţiilor intercostale
- rămînere în urmă în actul de respiraţie hemitoracelui afectat
Palpaţie
- rămînerea în urmă ăn actul de respiraţie hemitoracelui afectat
- elasticitate redusă a hemitoracelui afectat
- vibraţie vocală lipseşte
Percuţie
Comparativă
- matitatea absolută (submatitatea)
Topografică
- limita inferioară pulmonului afectat deplasată în sus corespunzător fisurei interlobare (în atelectazie lobului
inferior)
- neinformativă în alte cazuri clinice
Auscultaţie
Zgomot respirator principal
- lipsa murmurului vezicular (în obturaţia completă)
- murmur vezicular diminuat (în obturaţia parţială)
- respiraţia stridoroasă (stridor) – în obturaţia parţială traheei sau bronhului principal
Zgomote respiratorie supraadaugate (dependent de proces patologic)
- uneori raluri crepitante (crepitaţie)
SINDROMUL DE HIPERAERAŢIE PULMONARĂ (DISTENSIE ALVEOLARĂ)

Acest sindrom se caracterizează prin creşterea volumului de aer în bronhiole terminale şi alveole datorit obstrucţiei
tranzitorie (reversibile) a sistemului bronşiolar (bronşita cronică obstructivă, astm bronşic, bronşiolita( la copii)) ,
sau obstrucţiei ireversibile (emfizem pulmonar).
În astmul bronşic obstrucţie bronşiolară este datorită triadei:
- spasm bronhiolelor
- edem al mucoasei
- hipersecreţie bronşică.
În emfizem pulmonar mecanism de bază este extenzie, pierderea elasticităţii pulmonare şi distrucţia peretelor
alveolari şi ca urmarea – colabarea căilor respiratori mici în timpul expirului.

Simptomatologie clinică acestui sindrom se caracterizeaze prin simptome de bază şi simptome, caracteristice
maladiei care a adus la dizvoltarea acestui sindrom.

În general, manifestările clinice acestul sindrom sunt urmatoare:

Acuze
Principale
- dispneea tip expirator la efort sau în repaos (dependent de stadiul evolutiv), bolnavii răspir zgomotos asemănător
”locomotivei de aburi”
- tusea puţin productivă sau uscată, dependent de boala cauzală

Generale
- astenie generală
- fatigabilitate etc.
- simptome caracteristice cordului pulmonar cronic
Condiţionate de hipoxemie

Inspecţia generală
- paliditatea tegumentelor
- acrocianoza

Inspecţia sistemului respirator

- forma cutiei toracice ”în butoi”
- micşorarea marcată mobilităţii (amplitudei) respiratorie ale cutiei toracice
- protruzia buzelor în expir

Palpaţie
- elasticitate redusă a cutiei toracice
- excursia respiratorie a cutiei toracice este micşorată marcat
- vibraţiile vocale atenuate simetric (proporţional gradului de hiperpneumatizare)

Percuţie
Comparativă
- sunet percutor de cutie sau uneori de cutie cu nuanţa timpanică (în hiperaeraţie marcată)
Topografică
- deplasarea limetelor pulmonare superioare în sus
- lărgirea benzilor Krönig
- deplasarea limetelor pulmonare iferioare în jos
- mobilitatea maximală limetei inferioare micşorată, mai mult în expir
- micşorarea limitelor matităţii cardiace

Auscultaţie
Zgomot respirator principal
- murmur vezicular atenuat cu expir prelungit
Zgomote respiratorie supraadaugate (dependent de proces patologic)
- raluri uscate sibilante (difuze)
- raluri subcrepitante nesonore (difuze) mai rar

SINDROMUL CAVITAR

Prezintă un grup de simptome şi semne clinice, cauzate de formarea cavităţi în parenchimul pulmonar, ca rezultat
destrugerii ţesutului pulmonar în urma procesului nespecific sau specific .
Condiţii obligatorie pentru formarrea cavităţii sunt urmatoare:
- evacuarea (drenarea)conţinutului necrozat printr-o bronşie, cu substituirea acestuea cu aer,
- formarea capsulei fibroase, ca o reacţie de apărare .
Cavernele pulmonare se formează în caz de:
- pneumonie abcedată
- TBC pulmonar
- Abces pulmonar
- Cancer pulmonar
- Chist hidatic
- Sifilis tertial localizat pulmonar
Realizarea clinică clasică sindromului cavitar poate fi în urmatoare condiţii
- cavernă trbuie se fie mare(diametrul 6 cm)
- localizarea superficială (nu mai adânc de 6-7 cm)

Simptome subiective sunt variabile şi se manifestă dependent de etiologie, răspîndirea procesului patologic.

În general, manifestările clinice comune acestul sindrom sunt urmatoare:

Acuze
Principale
- dispneea tip mixt la efort sau în repaos
- tusea productivă în ”gura plină”
- hemoptizia posibilă
- dispneea tip mixt Generale
- astenie generală
- fatigabilitate
- simptome febrei (frisoane, senzaţie de cacdură, transpiraţii )
- inapetenţa etc.
Condiţionate de hipoxemie şi intoxicaţie generală
Inspecţia generală
- paliditatea tegumentelor
- acrocianoza
- caşexia
Inspecţia sistemului respirator
- rămînerea în urmă ăn actul de respiraţie hemitoracelui afectat
Palpaţie
- rămînerae în urmă ăn actul de respiraţie hemitoracelui afectat
- elasticitate redusă a hemitoracelui afectat
- vibraţie vocală intensificată
Percuţie
Comparativă
- sunet percutor timpanic (p.f. cu nuanţa metalică)
- ”sunet de oală spartă” (în comunicarea cavernei cu bronhie prin fisura (bronhie compresată))
Auscultaţie
Zgomot respirator principal
- suflu tubar patologic – suflu amforic(cavitarea mare), suflu cavernos (cavitatea mică  7 cm)
Zgomote respiratorie supraadaugate
- raluri umede buloase medie şi mari sonore
- zgomot picătzrii căzînde (în prezenţa aerului şi lichidului în caverna)
 SINDROMUL PLEURAL GAZOS (PNEUMOTORAXUL)

Prezintă o totalitate de simptome şi semne clinice, cauzate de pătrunderea aerului în cavitatea pleurală.
Pneumotoraxul poate fi:
- primitiv spontan sau secundar spontan
Altfel (dupa patrunderea aerului în cavitatea pleurală) se deosebeşte pneumotoraxul:
- închis (aer patrunde în cavitatea pleurală ........ fără comunicarea cavităţii cu aer atmosferic)
- deschis( persistă patrundea aerului în cavitatea pleurală)
- cu supapă (pneumotoraxul cu ventil) (aer patrunde în cavitatea pleurală în fiecare inspir, fără evacuarea lui în
expir)
Acest sindrom se devizeaza în urmatoare sindrome clinice:
- sindromul bronşitic (predomin manifistările leziunilor inflamătorii arborelui bronhial)
- sindromul bronhoobstructiv (sindromul bronhospastic, sindromul de obstrucţia bronhială) - predomin manifistările
dereglării permiabilităţii arborelui bronhial

Simptome subiective sunt variabile şi se manifestă dependent de maladie de bază prin care se manifestă acest sindrom
(bronşita acută, bronhiolita, bronşita cronică fără obstrucţie sau obstructivă, astm bronşic, bronşiectazii, etc.).

Tabloul clinic amplu acestui sindrom se poate de caracterizat prin ursatoare simptome şi semne:

Acuze
Principale
- dispneea tip expirator sau mixt, la efort sau în repaos
- tusea neproductivă, puţin productivă sau productivă (dependent de starea secreţiei bronhiale şi propriităţiile
secretului patologic a bronhiilor)
- toracalgie corespunzător proecţiei muşchilor respiratori (diafragm ş.a.) (în tusea şi dispnea pronunţate ).
Generale
- astenie generală
- fatigabilitate
- simptome febrei (frisoane, senzaţie de cacdură, transpiraţii )
- inapetenţa etc.
Condiţionate de hipoxemie şi intoxicaţie generală
Inspecţia generală
- paliditatea tegumentelor
- acrocianoza
- poziţia forţată (la înplicarea pleurei în proces) – decubit lateral pe partea afectată
Inspecţia sistemului respirator
- participarea în actul de respiraţie aripelor nasului(semn clinic de respiraţie forţată)
- respiraţii frecvente (tahipnee)
- rămînerea în urmă ăn actul de respiraţie hemitoracelui afectat
Palpaţie
- rămînerae în urmă ăn actul de respiraţie hemitoracelui afectat
- elasticitate redusă a hemitoracelui afectat
- vibraţie vocală intensificată
Percuţie
Comparativă
- matitatea absolută (submatitatea)
Topografică
- mobilitatea maximală limetei inferioare micşorată
- hilul pulmonar dilatat

Auscultaţie
Zgomot respirator principal
- suflu tubar patologic (suflu bronşic) sau respiraţie vrziculo-bronhială
Zgomote respiratorie supraadaugate (dependent de proces patologic)
- raluri crepitante (crepitaţie)
- raluri subcrepitante sonore
- frotaţiile pleurale (în implicare pleurei în proces)