FAMILIA

ORTHOMYXOVIRIDAE
1. g. INFLUENZAVIRUS A
 cu tipul de v.gripal A (circulă la om, păsări,
animale)
2. g. INFLUENZAVIRUS B
 cu tipul de v.gripal B (circulă la om)
3. g. INFLUENZAVIRUS C
 cu tipul de v.gripal C (circulă la om)
4. g. THOGOVIRUS cu tipurile
 Thogoto,
 Dhori,
 Batken
5. g. ISAVIRUS
 GENUL INFLUENZAVIRUS
Cuprinde virusuri cu:

 ARNmc
 segmentat
 cu 7-8 segmente

 capsida cu
 simetrie helicală

 înveliș extern cu
 hemaglutinină
 neuraminidază
 MORFOLOGIE

 polimorfi

 forme sferice, ovale

 50 – 120 nm diametru

 forme filamentoase

 80-100 nm diametru;

 200 – 300 nm lungime

 MORFOLOGIE
 structuri componente principale:

 înveliş viral lipoproteic (anvelopa, peplos)

 proteina matrice

 componenta centrală (ribonucleoproteina RNP,

nucleocapsida)
 ÎNVELIŞ VIRAL LIPOPROTEIC
(anvelopa, peplos)

 derivat din membrana celulei gazdă

 dublu stratificat
 prezintă 2 feluri de proiecţii (spiculi,
peplomere virus codificate) în raport de 5:1

 hemaglutinină

 neuraminidază
ÎNVELIŞ VIRAL LIPOPROTEIC
(anvelopa, peplos)

HA (hemaglutinină)
 500-1000 spiculi de HA pe fiecare virion în funcţie de specie
 are structură de trimer
 10 – 14 nm deasupra învelişului, formă de baston
 dispuse
 uniform pe toată suprafaţa virionului (hemaglutininesteraza)
 în ciorchine la unele tipuri
ÎNVELIŞ VIRAL LIPOPROTEIC
(anvelopa, peplos)

HA (hemaglutinină)
 funcţii:
 permite ataşarea virusului gripal la receptorii
celulelor susceptibile
 aglutinează hematiile a 22 de specii animale
 (grup sanguin 0 umane, cobai, pui, curcan)
 produce fuziunea membranelor
 este ţintă pentru anticorpii seroneutralizanţi
ÎNVELIŞ VIRAL LIPOPROTEIC
(anvelopa, peplos)
Orthomyxovirus,
Paul Digard, Dept. Pathology,
University of Cambridge

NA (neuraminidază, sialidază)
 50-200 spiculi NA pe fiecare virion în funcţie de specie

 10 nm deasupra învelişului

 formă de ciupercă cu pălăria spre periferia virusului

 tetramer, formată din 4 molecule de glicoproteină

 ÎNVELIŞ VIRAL LIPOPROTEIC
(anvelopa, peplos)

NA (neuraminidază, sialidază)
 Funcţii: de enzimă - scindează acidul sialic deci

 facilitează pătrunderea virusului prin stratul de mucus al

căilor respiratorii

 facilitează penetrarea şi eliberarea virionilor din celulă

 digeră inhibitorii nespecifici, mucoproteici de la nivelul

tractului respirator
 ÎNVELIŞ VIRAL LIPOPROTEIC
(anvelopa, peplos)
! virusul gripal C
 nu are neuraminidază
 are o singură glicoproteină de suprafaţă HEF
(hemaglutinare, esterază, fuziune)
 proprietăți HEF
 atașare la receptor celular
 fuziunea membranelor
 proprietăți hemaglutinante
 PROTEINE MATRIX (M)
 proteina M1
 conferă stabilitate virionului
 controlează activitatea ARN-polimerazei virale
 intervine în reglarea transcrierii
 participă la asamblarea virală
 proteina M2
 rol de canal ionic – facilitează decapsidarea
 intervine în replicarea virală
 proteina BM2 – la v.gripal B
 proteina CM2 – la v.gripal C
COMPONENTA CENTRALĂ
(RNP, nucleocapsida)

Ribonucleoproteina
Paul Digard, Dept. Pathology,
University of Cambridge
 COMPONENTA CENTRALĂ
(RNP, nucleocapsida)
GENOMUL VIRAL
 ARN monocatenar segmentat
 7 – 8 segmente = minigene codificante pentru:
 3 polimeraze (PA, PB1, PB2)
 HA

 NA

 Nucleoproteina (NP)

 Proteina matrice (M)

 Proteine nonstructurale
 COMPONENTA CENTRALĂ
(RNP, nucleocapsida)
 ARN-ul genomic este asociat cu proteinele
complexului transcripțional
 proteina acidă - PA
 proteinele bazice – PB1 și PB2

 nucleoproteina - NP
 PROTEINE NUCLEOCAPSIDALE

1. COMPLEX TRANSCRIPŢIONAL
 Polimeraze
 Proteina PA (proteina acidă) – funcţie incomplet
cunoscută
 Proteina PB1 (proteina bazică)
 iniţiază transcrierea,
 participă la elongarea ARN progen
 Proteina PB2 (proteina bazică)
 recunoaşte şi se leagă de structurile „cap” ale ARNm
celular
 rol de endonuclează
 PROTEINE NUCLEOCAPSIDALE
1. COMPLEX TRANSCRIPŢIONAL
 Nucleoproteina NP
 proteină structurală majoră
 la ME – formă de bastonaş
 suportul de înfăşurare a ARN genomic (nu se
vizualizează separat)
 funcţii:
 parte a complexului transcriptazic
 intervine în sinteza ARN genomic
 transport complexe ribonucleoproteice spre şi din nucleu
 se exprimă pe suprafața celulei infectate - ţintă pentru
limfocitele citotoxice
 PROTEINE NUCLEOCAPSIDALE

2. PROTEINE NESTRUCTURALE
 Proteina NS1
 proteină NS unică
 proteină timpurie
 acumulată în nucleul celulei infectate
 promovează sinteza ARNm
 Proteina NS2
 proteină tardivă
 prezentă în nucleul şi citoplasma celulei gazdă
 funcţii incomplet cunoscute
Segmentul Mărimea Polipeptid Funcţie

1 2341 PB2 Transcriptaza: de legare

2 2341 PB1 Transcriptaza: de elongare
3 2233 PA Transcriptaza: activitate de protează
4 1778 HA Hemaglutinină; iniţerea infecţiei, imunitate
5 1565 NP Nucleoproteină: legare de ARN, parte din complexul
transcriptazei, transport nucleo-citoplasmatic al
ARN viral
6 1413 NA Neuraminidază: penetrare şi eliberare virioni
7 1027 M1 Proteina matrice: component major al virionului,
stabilitate, asamblare
M2 Proteină membranară: canal de ioni, decapsidare
BM 2 Virus gripal B, ciclul infectant
8 890 NS1 Proteină nestructurală: în nucleu, efect în
transportul celular al ARN, translaţie; rol anti-
interferon
NS2 Proteină nestructurală: nucleu+citoplasmă, funcţie
necunoscută
 Structura antigenică
1. antigene specifice de tip
 Ag NP (nucleoproteina virală)
 stabil antigenic
 exprimat şi la suprafaţa celulelor infectate
 ţinta majoră pentru limfocitul T citotoxic
 evidenţiat prin RFC, ELISA, teste de citotoxicitate in vitro
 Ag M (proteinele M)
 stabil antigenic
 identificat prin ELISA, imunoprecipitare în gel
 Ag NS (proteine nestructurale)
 specificitate înaltă de tip
 induce răspuns imun încrucişat cu AgNS de la diverse specii (om,
cal, porc)
 detectat prin RT-PCR (amplificare genomică după reverstranscriere)
 Structura antigenică
2. antigene specifice de subtip
 Ag HA
 Ag major de suprafaţă
 15 subtipuri (H1-H15)
 H1, 2, 3 – proprii omului
 H4 – 15 – specifice animalelor
 Induc răspuns imun protector (AC, limfocite T citotoxice)
 Evidenţiat prin
 Reacţii de HAI, SN, RFC, ELISA
 Teste de citotoxicitate
 RT-PCR
 Ag NA
 Ag de suprafaţă
 9 subtipuri (N1 – 2 specifice omului)
 identificat prin reacţii enzimatice de inhibare a activităţii neuraminidazice
 nu induc Ac neutralizanţi
 activitate protectoare mai redusă
 Structura antigenică
3. antigene polimerazice

 Ag PB1, Ag PB2, Ag PA

 Identificat cu Ac monoclonali şi teste de citotoxicitate

 VARIAŢII ANTIGENICE
•datorate modificărilor în Ag de
suprafață (HA, NA)

•variații antigenice minore

•antigenic drift

•variații antigenice majore

•antigenic shift
 VARIAŢII ANTIGENICE
 VARIAŢIE ANTIGENICĂ MINORĂ
(alunecare antigenică, antigenic drift)

 apariţia lentă de mutante HA sau NA

 mutaţii punctiforme
 modificări de conformație spațială
 modificări în compoziția unor aminoacizi
 circulaţia v. gripal în populaţii parţial imune
 indivizii care au trecut prin boală sau au fost vaccinați și
sunt rezistenți la tulpina parentală – devin susceptibili la
reinfecție cu noua tulpină
 tulpini noi circulante în diferite sezoane – EPIDEMII
 toate virusurile gripale (A,B, C)
Antigenic drift

(variație antigenică
minoră)
 VARIAŢII ANTIGENICE
 VARIAŢIE ANTIGENICĂ MAJORĂ
(comutare antigenică, antigenic shift)

 apar brusc noi subtipuri de virusuri gripale –

PANDEMII – intervale 30-40 ani
 caracteristice pentru v. gripal A – circulă la om,
păsări, animale
 genom fragmentat → recombinări → reasortarea
subtipurilor virale prezente la om şi animale
Antigenic shift

(variație antigenică majoră)

 VARIAŢII ANTIGENICE
 funcţie de compoziţia RNP există 3 tipuri antigenice distincte de virus gripal:
 tipul A
 izolat în 1933
 generator de pandemii sau mari epidemii
 infectează o mare varietate de mamifere: om, cal, porc, dihor, foca, păsări
 rezervor important: porcii şi păsările (pui de găină, curci, raţe)
 poate suferi variaţii antigenice minore şi majore
 tipul B
 izolat în 1940
 generator de epidemii locale sau regionale
 infectează numai omul
 nu are serotipuri
 poate suferi variaţii antigenice minore
 tipul C
 izolat în 1947
 generator de cazuri sporadice sau de mici epidemii locale
 infectează numai omul
 poate suferi variaţii antigenice minore
 Denumirea virusului
 tip de virus / localitate sau ţară de izolare / numărul
tulpinii / anul descoperirii/ (hemaglutinina şi
neuraminidaza)

 A/Hong-Kong/1/68 (H3N2)
 A/Hong-Kong/156/97 (H5N1)
 B/URSS/2/87
 B/Hong-Kong/5/72
 REZISTENŢA LA AGENŢII
FIZICI ŞI CHIMICI
 Distrug infectivitatea:
 temperatura 56°C timp 20 – 30 minute;
 radiaţii UV, γ

 Inactivate de:
 solvenţi organici,
 formol

 Prezervarea infectivităţii:
 pt. timp scurt 4°C;
 ani -70°C, liofilizare
 CULTIVARE
 culturi de celule renale de maimuţă Rhesus

 linii celulare MDCK (rinichi de câine); LLC-

MK2 (rinichi de maimuţă)

 ou de găină embrionat – intraalantoidian (A,B),

intraamniotic (A,B,C)

 animale de laborator: dihor, hamster, cobai,

şobolan, şoarece, cal, păsări, etc.
 Replicare (8 – 10 ore)
 NA scade vâscozitatea stratului mucos,
digeră inhibitorii nespecifici, mucoproteici
de la nivelul CR

 se descoperă receptorii de la suprafaţa

celulelor:
 identici pt. VGA şi VGB;
 diferiţi pt VGC
Replicare (8 – 10 ore)
 Replicare (8 – 10 ore)
1. ADERARE
 prin HA pt. A, B, şi HEF pt C
 de mucoproteinele care conţin terminaţii de
acid N-acetil-neuraminic (acid sialic)

2. PĂTRUNDERE prin endocitoză cu

formarea endozomului
 Replicare (8 – 10 ore)
3. DECAPSIDARE:
 prin proteina M2
 pH-ul în endozom scade (pH < 5)  enzime tripsină-
like din endozom scindează HA în monomerele HA1 şi
HA2  modificări de conformaţie în spiculii de HA 
activarea funcţiei de fuziune membranară de pe HA2 +
activarea canalelor de ioni (proteina M2)  fuziunea
peplosului cu membrana endozomului  eliberarea
nucleocapsidei în citoplasmă
 Replicare (8 – 10 ore)
4. ECLIPSA
- translocarea nucleocapsidei în nucleul celulei gazdă
- segmentele genomului sunt transcrise de 3 polimeraze asociate fiecărui segment:
- faza iniţială (2 h) – necesară sinteza activă a ADN celular
- PB2 se ataşează la capătul m7G a ARNm al celulei  scindarea acestei structuri din
ARNm de către PB1  rămâne lagată de PB2
- capătul serveşte ca primer pt. sinteza ARN  sunt adăugate 11-15 nucleotide
complementare secvenţei conservate ale capătului 3’ a ARNv (rol PB1)  PB2 se
desprinde de pe catena în creştere
- PB1 + PA completează sinteza catenei de ARN cu sens pozitiv
- se produc 2 clase de ARN
- incomplet – ARNm → în citoplasmă
- complet – ARNc – copie (+) a ARNv (-)
- în citoplasmă – proteine virus specifice
- NP se întoarce în nucleu  asociere cu noile catene de ARNv = nucleocapside
noi  ies în citoplasmă spre membrana celulară
- la 4h de la infecţie – pe membrana celulei apar fragmente de proteină M1 –
încorporare de HA şi NA pe suprafaţă
 Replicare (8 – 10 ore)
5. ELIMINARE
 înmugurire – treptat, în câteva ore, fără liza
celulei gazdă
 BOALA LA OM
 GRIPA – primele epidemii în sec. XIV; până azi
31 pandemii
 sursa de infecţie: omul bolnav
 rezervor animal: cai, porci, păsări

 căi de transmitere – direct (sărut); indirect (picături

de secreţie naso-faringiană)
 contagiozitate mare (3-5 zile); receptivitate generală

 poarta de intrare – căile respiratorii superioare

 BOALA LA OM
 incubaţie 1-3 zile

 debut: brusc, frisoane, febră (39 – 40ºC), mialgii

puternice, artralgii severe, cefalee, astenie marcată

 perioada de stare
 semne generale toxice: febră 3-5 zile, facies congestionat,
lăcrimare, fotofobie, cefalee constantă, dureri în globii oculari,
mialgii (muşchii cefei, lombalgii, rahialgii), adinamie
 manifestări respiratorii: catar nazal, hiperemie faringiană,
laringo-traheită
 tablou sanguin: leucopenie cu limfocitoză (neutropenie),
trombocitopenie

 convalescenţă: astenie, stare depresivă, irascibilitate,

tuse seacă
 BOALA LA OM
 complicaţii:
 pneumonie, miocardită, meningită, suprainfecţii
bacteriene etc.

 !! SINDROM REYE: encefalopatie,

degenerescenţa grasă a ficatului şi a altor
organe – după gripă tratată cu salicilaţi
(ASPIRINĂ)
 Imunitate
 specifică de tip, de scurtă durată
Ac anti HA – neutralizează virusul gripal
Ac anti NA – împiedică răspândirea virusului la celulele
neinfectate

Ac tip IgM – primoinfecţie gripală – HAI, RFC

Ac tip IgG – răspuns imun secundar – HAI
Ac tip IgA – ac virulicizi din secreţia căilor respiratorii

!! interferon – prima linie de apărare

 Tratament
 amantadină; rimantadină pt. VGA

 inhibitori de neuraminidază pt VGA şi VGB:

TAMIFLU; RALENZA (ZANAVIR)
 Profilaxie
 nespecifică

 specifică
 OMS – supraveghere continuă a gripei pe glob
 vaccinare
 EPIDEMII
 1918
- 2 miliarde îmbolnăviri
- 20 milioane decese
- apare simultan în SUA, Europa Africa
- 3 valuri succesive: primăvara, vara, toamna
- grupa de vârstă 20 – 40 ani
- gena NP comună cu cea porcină
 1957 / 1958
- afectată 1/3 populaţie
- 4 milioane decese
- începe în China apoi SUA
- grupa de vârstă 5 – 19 ani
- genele HA,NA, PB1 de la tulpina parentală
aviară + origine umană
 1968
- 2 milioane decese
- începe în China apoi Australia, America de
Nord, Europa
- genele HA şi PB1 de la tulpina aviară
 1977
- China, rapid în Rusia, Europa, SUA,
Australia
- grupa de vârstă sub 20 ani
- originea nu se cunoaşte
 în prezent H1N1 şi H3N2
 Influenza virus tip A
 Lungimea liniei = 100 nm
 Imagine electrono-
microscopică;
 Produs colorat cu PTA 2%
 Mărire 29.700 ori

Universitatea Laval, Facultatea

de Medicină, Quebec, Canada,
(Dr. Hans Ackermann)
 Influenza virus tip A
 tulpină utilizată pentru
obţinerea vaccinului
 Coloraţie cu uranil-acetat 2%
 Virus purificat prin
centrifugare în gradient de
zaharoză

Institutul Robert Koch, Berlin,

Germania
(Dr. Stephan Biel)
 Influenza virus tip A
 tulpină utilizată pentru
obţinerea vaccinului
 Coloraţie cu uranil-acetat 2%
 Virus purificat prin
centrifugare în gradient de
zaharoză

Institutul Robert Koch, Berlin,

Germania
(Dr. Stephan Biel)
 Influenza virus tip A
 Virioni de sferici de 200nm
 Învelişul extern conţine spiculi
rigizi de hemaglutinină şi
neuraminidază care formează un
halou caracteristic în jurul
particulei virale colorată negativ

Universitatea Cape Town, Africa

de Sud (Dr. Linda Stannard)
 Influenza virus tip A
 Genomul viral este alcătuit din 8
segmente de ARN monocatenar.
 Ribonucleoproteina helicală nu
este întodeauna vizibilă; uneori în
particula virală se văd
componentele interne helicate.

Universitatea Cape Town, Africa

de Sud (Dr. Linda Stannard)
 Influenza virus tip A
Veterinary Sciences
Queen’University,
Belfast, UK
(Prof. Steward McNulty)
 Influenza virus tip A2, Asia
Research School of Biological
Sciences
Australian National University,
Canberra, Australia
(Dr. Cornelia Büchen-Osmond)