PUNCȚIA RAHIDIANĂ

Definiţie:
Patrunderea cu un ac în spaţiul subrahnoidian, printre vertebre reprezintă puncţia rahidiană.
Scop:
Explorator:
Măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian.
Recoltarea lichidului pentru examen macroscopic şi de laborator.
Injectarea substanţelor radioopace pentru examenul măduvei.
Anestezic:
Introducerea substanţelor anestezice –rahianestezia.
Terapeutic:
Evacuarea pentru decomprimare în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană.
Administrarea de medicamente
Indicaţii:
 Boli inflamatorii ale sistemului nervos central – meningită, encefalită
 Scleroză multiplă
 Hemoragie subarahnoidiană
 Tumori cerebrale
 Intervenţii chirurgicale – cu scop anestezic.

Contraindicaţii
 infecţii ale tegumentului sau ale spaţiului peridural în vecinătatea locului de puncţie;
 tratamentul cu anticoagulante sau existenţa unei coagulopatii;
 come de etiologie neprecizată;
 convulsii tonico-clonice.

Locul de elecție:
În funcție de tipul de punctie locul de
execuție diferă astfel:
 puncția lombara - T12-L1 sau L4-L5
 puncția dorsala - T6-T7
 puncția suboccipitală - între
protuberanța occipitală externa şi
apofiza axisului, pe linia mediană

Pregătirea puncţiei
  material necesare
- de protecţie a patului mușama , aleză
- pentru dezinfecţia pielii — tip III
- soluție antiseptic(tinctură de iod, betadine) instrumente si materiale sterile
- ace lungi cu diametrul 1-1.5 mm cu mandren, seringi (si pentru anestezie), campuri chirurgicale,
comprese, tampoane, manusi de cauciuc, pense hemostatice, pense anatomice, eprubete, lampa de
spirt, tavita renala, manopetru Claude
- in cazul rahianesteziei sunt necesare anestezice locale, antibiotice, citostatice, seruri imune, preparate
cortizonice
 pregătirea mediului
Puncția articulară se desfășoară în condiții de perfectă asepsie și necesită dezinfecția chirurgicală a
mâinilor, instrumentarul este pregătit pe măsușa mobilă protejatăcu câmp steril așezată la distanță de
pacient.
Toate aceste măsuri trebuiesc respectate deoarece seroasele articulației prezintă o mare receptivitate
față de infecții.
Este contraindicate a se efectua în săli septice sau la domiciului pacientului
 pregătirea pacientului
- pregătirea psihică: se informează cu privire la scopul puncţiei durata și riscurile intervenției, se
obține consințământul.
-solicităm pacientului date despre antecedentele alergice
- pregătirea fizică: - Atentie ! Pentru a putea fi executata punctia, pacientul trebuie sa fie "pe
nemancate" (a jeun)
- pacientul poate sta in doua pozitii:
1. "spate de pisica" - in decubit lateral in pat, cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe
abdomen, barbia atingand pieptul
2. pozitia semisezand pe masa de tratament/operatie cu mainile pe coapse, capul in hiperflexie.

Execuţia puncţiei
- se face de către medic ajutat de una-două
asistente în sala de tratamente
Medic Asistenta I Asistenta II
-işi spală mainile, le dezinfectează
Asistenta II
- protejează patul sub articulaţia puncţionată
-poziționeză pacientul adecvat abordării
puncționale articulare
Medicul
- alege locul puncţiei (zona de maximă
fluctuenţă)
Asistenta I
- pregăteşte locul puncţiei, dezinfecţie tip III
- serveşte seringa cu anestezic
Medicul
- efectuează anestezia locală –dacă este cazul
Asistenta I
- serveşte mănuşile sterile
- serveşte câmpul protector
Medicul
- aşază câmpul steril
Asistenta I
- dezinfectează locul puncţiei
- serveşte seringa cu acul de puncţie

Asistenta II
 - menţine pacientul, îl supraveghează
Medicul
-execută puncţia, scoate mandrinul
Asistenta I
- menţine eprubetele de colectare
- serveşte manometrul Claude
Medicul
-mănsoară tensiunea LCR
Asistenta I
- serveşte seringa cu soluţii medicamentoase
Medicul
- retrage acul de puncţie
Asistenta I
- dezinfectează locul puncţiei şi comprimă cu tampon steril
Asistenta I plus II
-dezinfecteză locul puncţiei
- comprime cu o compresă steriă locul puncţiei
- aplici pansament uscat fixat cu romplast
- asaza pacientut în pat, în pozilie decubit dorsal, fără pernă

Îngrijirea ulterioară a pacientului

- după sase ore, pacientul poate fi hidradat si hranit la pat, se vor verifica in permanenta semnele vitale
- tensiune arteriala, respiratie, puls iar in cazul in care apar manifestari precum varsaturi, greturi sau
cefalee este informat medicul.

Pregătirea produsului pentru examinare

-Lichidul cefalorahidian pate fi imediat examinat macroscopic, apreciindu-se culoarea, aspectul,
presiunea acestuia care in conditii normale este limpede, se scurge picatura cu picatura.
-In stari patologice, lichdul poate fi hemoragic, purulent, de culoare galbena (xantocrom) iar viteza
de scurgere poate creste.
-In cazul unui examen citologic, biochimic sau bacteriologic produsul recoltat este trimis la laborator

Reorganizarea locului de muncă

Notarea puncţiei în foaia de observaţie
- se notează cantitatea şi aspectul lichidului extras
Complicaţii
In timpul executiei punctiei rahidiene pot aparea accidente

- sindrom postpunctional, manifestat prin ameteli, cefalee, varsaturi, rahialgii din cauza hipotensiunii
lichidiene provocate de punctie
- pacientul poate acuza dureri violente in membrele inferioare determinate de atingerea ramificatiilor
maduvei spinarii, cu varful acului de punctie.
- chiar daca este foarte rar, poate apare socul reflex ce duce la sincope mortale, dar se vor pregati
mijloace obisnuite de reanimare.
DE ŞTIUT:
- tehnica se desfăşoară în condiţii de asepsie desăvarşită
-Mandrenul acului trebuie menţinut steril până la terminarea tehnicii.
-În cazul evacuărilor mari de lichid – se aşează în poziţie Trendelenburg.
-După câteva picături de sânge apare lichid clar – se recoltează lichid limpide pentru examene
citologice, biochimice, bacteriologice fără a-l suprainfecta.
DE EVITAT:
- modilicarea poziţiei pacientului în timpul puncţiei (indreptarea coloanei venebrale) care
poate determina ruperea acului si traumatizarea substanţei nervoase.
- evacuarea unei cantităţi mari de lichid celalorahidian