*¥ Lica | MIHAI BOLDAN SJ 6G R-LCuvant inainte Limbajul este un fenomen psihologic deosebit de complex prin care ‘amenii exprima idei, sentimente $i trebuinte. Oferind posibiltatea Ccomunicén dintre cameni, imbajul Gonstituie in acelasi timp un miloc de cunoastere si de fixare a experianfei umane. Insusirea lui oferd copilului posibiltatea integréri scolare gi sociale. Perturbarile in sfera limbajului se repercuteaza negativ asupra personalitati copilului. Acesta evita cuvintele pe care nu le poate pronunta, intrerupe adesea actul vorbinil, se emofioneaza din teama de-a nu gresi, manifesta nesigurantai $i refuza s& comunice. Pe acest fond se instaleaza surmenajul psinic si ca efect ramaneri in urma la invatesturd La intrarea in scoalé 0 mare parte din copii prezinta dificultati de pronuntare (acestea nu sunt neaparat defecte de vorbire) ca urmare a insuficientei dezvoltéri a motricitétii organelor articulator, a discemaméntului auditiv si a proceselor psihice. Prezenta dificultafilor de pronuntie la copii alarmeaza parintii $i invatatoarele care trimit copilul 1a cabinetul logopedic faré sé-si dea seama de fondul problemei. Credem ca avand la indemana < ghidul >, acesta va facilita rezolvarea probleme: in familie sau in clas. Intentia autorului, prin publicarea acestui ghid, este aceea de-a pune la indeména celor interesati, logopezi, studenti de la facultafile de psihopedagogie speciala, un material de limba structurat care sa Vina in spnijinul corectarii copilului ce intampina dificultati In realizarea actului vorbiri., Ne adresam de asemenea educatoarelor, invafaitoarelor si pantilor cu convingerea cé, folosind , pot avea un mare aport nu numai la preintémpinarea instalarii defectelor de vorbire la copii, ci $i la corectarea unora mai usoare. Colaborand cu logopezii sh, avand la indemané , parinti' vor putea ajuta coplii la perfectionarea $i dezvoltarea vocabularulul, a capacitatii de ‘comunicare, a proceselor de cunoastere si a auzulul fonematic, abiltati de mare importanta pentru realizarea cu succes @ activitaql scolare.Exercifii pentru dezvoltarea motricitatii ‘si de antrenare a organelor vorbiri Umflarea simuitand si alterativa a obrajlor. Retragerea obrajlor intre dinti. ‘Ridicarea i coborérea_nitmicé a spréncenelor. Retragerea coltunlor buzelor. Tuguierea buzelor. Incretirea si descrejirea frunt. Vibrarea buzelor. Inchiderea $i deschiderea ochiior concomitent si altemativ.Imitarea surésulti Ridicarea buzei superioare, ocluzia dentala a buzei inferioare. Acoperirea altemativ’ a unei buze cu cealalta. Stréngerea buzelor. Expunerea gingilor. Limba ascutité. Limba lopaté. Limba cupa. Pentru formarea cupei linguale se scoate limba ascufité in afara cavitati bucale. Se apasd pe miloc, la 0 distantaé de 2 cm de vart, cu batul de chibrit sau cu sonda logopedics, in poritie verticals. Se repeté pana la formarea deprinder. Formarea jgheabului ingual. Se scoate limba Iatit Se aplicé baful de chibrit sau sonda, pe mijloc, de la varfullimbit spre partea dorsalé. (Sonda se poate confectiona din inox, de {grosimea unui pai, lung de 15 cm.) Peste limba si sonda astfel plasaté se sulla. Dupé formarea deprinderii copilul retrage si ‘mentine limba jgheab in interiorul, cavitati bucale. Vibrarea limbii cu degetul aratator sau cu vibratorul electric pentra limba. Upirea limbii de cerul gurii si deprinderea cu plescdit. Migcéri Girculare ale limbii po dinti si pe buze. Cascatul. Imitarea gargarei. Umflarea baloanelor. Stingerea lumanéni Aburirea geamulu.Inspiratio pe nas, expiratie pe gura cu una, dou intrerupen. Asocierea actului respirator cu ridicarea i coborérea brafelor si cu aplecarea trunchiului spre dreapta - sténga. Inspirajie - expiratie din pozitia gezand, culcat sau in picioare. Asocierea actului expirator cu pronuntia silabelor, cuvintelor si propozitilor.[S$] Exercitii pentru realizarea emisiei. Plasarea limbii ta nivelul incisivilor inferior. Formarea sanfului median al_limbii_ pentru scurgerea suflului de aer. Marginile limbii apropiate de dint arcadei inferoare. Concentrarea suflului de aer spre incisivi. Realizarea distantei intre dinti de 2 mm. Buzele deschise cu colfurle retrase in parti. Intuirea pozitifor in fata oglinzii, Sesizarea aerului rece, cu dosul palmei, la emisia sunetului Exersarea pronunfiei sunetului ‘Spune dupa mine ! Spune dupa mine pe silabe ! Spune ce vezi in imagine ! Spune singur pe silabe ! Arata pozitia sunetului in cuvant ! ‘Spune prin ce sunete se deosebesc ! Formeazé propoziii in legaturd cu cuvantul ! Sa Se Si So Su Sa aS eS iS oS uS aS aSa eSe isi oSo usu asa Spa Spe SpiSpo Spu spa Sta Ste sti Sto stu sta (la fel cu alte consoane)‘Sunetul < $ >initial | pat “Amun sac. Sub sac e un sul. lau un suc. Sunt pe sol. E in sat.Sanda e in sala. Simion pune sita pe soba. E soare gi senin. Silviu pune salata in supa. Sorin are salopeta noua,‘Sunetul < $ > in pozitie intervocalic’. lasa |vase dosar acasa desen[SS] soneus<'s> eso consoone Wa’ AS spada steag scaun stropitoare stropi scara strugure spice‘Sunetul < s > in pozitie finala. des ras glas = gros inchis deschis foloS cules ales fricoS cuprins admis tu 3 3 2 8 5 S § g[Ss] Gites, pronunta si explic’ 41. Minte sanatoasa in corp sanatos. 2. Capra sare masa, lada sare casa. 3. Cinste dai, cinste gasesti ! 4, Sacul spart nu se mai umple. 5. Scara se matura de sus in jos si nu de jos in sus. 6. Sulita nu se poate ascunde in traista.Araté care din cuvinte se potrivesc imaginilor. sus | fricos batista pasturi ghinda[S] Pronurta ! ghicesto . Nu e furca, nu e fus Si totusi pe tors s-a pus. . Umbrelute colorate Prin padure presarate. . Sta in casa si ne spune Tot ce se petrece in lume. . Cine umbla ziua mare Cu casuta in spinare ? . Fat - Frumos Clare pe os. . Nu-s frumoasa Fac frumos, Stau posomorata-n jos. aj (6)Recenstutipropoctitode mais: «LS ] [Strugurii] se scoate din salina. [Sarea] este stricat de-o saptamana. [Strungul] sunt gustosi. [Vasile] face spuma gazoasa. | [Pisica] pune sare in supa. [Sifonul] s-a ascuns sub scaun. | [Sanda] se lasa peste sat. [Caisele] este vesela asta seara. [Seara] sunt dulci si gustoase.[Ss] Pronuntsghioeste! . Nue furca, nu e fus $i totusi pe tors s-a pus. a, . Umbrelute colorate Prin padure presarate. . Sta in casa si ne spune Tot ce se petrece in lume. . Cine umbla ziua mare Cu casuta in spinare ? . Fat - Frumos = CAlare pe os. . Nu-s frumoasa Fac frumos, Stau posomorata-n jos.[S] Reconstruiti propozifile de mai jos [Strugurii] se scoate din salina. [Sarea] este stricat de-o saptamana.| [Strungul] sunt gustosi. [Vasile] face spuma gazoasa. [Pisica] pune sare in supa. [Sifonul] s-a ascuns sub scaun. [Sanda] se lasa peste sat. [Caisele] este vesela asta seara. [Seara] sunt dulci si gustoase.S$] o Oo Oo oO Oo Oo oO Oo oO Oo fel fe] siti cuvintele cu infeles opus. Puneti in dreptul lor © cruce daca au sunetul < $ >. bucurie - suparare rasarit dimineata rar gras bogat inchis senin subtire stanga sfarsit bolnavCit poeze, cer cuvntle care au sunetu' [SJ $1 apoi pronunfatise separat Somnoroase pasarele, Pe la cuiburi se aduna, Se ascund in ramurele - Noapte buna ! Trece lebada pe ape Intre trestii sa se culce Fie-ti ingerii aproape Somnul dulce ! Peste-a noptii feerie Se ridica mandra luna, Totu-i vis si armonie - Noapte buna ! (M. Eminescu)Rn cosrctoae eater Sibiu - sibieni Slatina Satu - Mare Suceava Sighisoara Constanta Bistrita Nasaud[2] Modul de articulare al acestui sunet este identic cu cel al sunetului < S$ >. Se va avea, insa, in vedere ca emiterea acestui sunet se datoreaza vibratilor faringelui Exerciti care sa antreneze motricitatea laringelui Deplasarea laringelui spre parle lateralo prin masarea lui cu mana. Apasarea usoard a laringelui pentru apropierea coardelor vocale. Coborérea $i ridicarea laringelul prin pronuntarea prelungit $i altemativa @ vocalelor , . Pronuntarea cu incordarea Jaringelui a sunetului < ¢ >. Miscari de deplasare a laringelui prin ‘ntonarea repetatd a gamei vocalice (a, e, i, 0 ,u, 8). Clétiea repetat 2 guni cu apa si imitarea gargarei. Imitarea cascatului. Perceperea vibratilor laringelui, pe cale tact, prin agezarea palmei cu dosul pe laringele logopedului. Perceperea auditiva a sunetului prin pronuntarea unor paronime in care sensul difert al cuvintolor sa fie evident (sac - zac, sare - zare, sar - zar). Perceperea vizuala a sunetului sub forma literei < Z >. Masarea laringelui cu paleta vibratorului pentru limba.wa we Hi HO az ea ia of aza eze izi ozo Sa-aa Be-e §o0-20 §u-fu aS-aa eS-e4 aba abe sbi Zbo da ade “di ado ala ale wi alo a ONT a ee AAR cate oe [Z] Diferentierea silabelor mu Ha uz a2 ufu aa Si-a Sa - 2a is-i2 bu ba adu fda © alu alawavoi Zimbru Hina Wamfir jjué 4nd Bugrav BambesteRes buzunaraboara avanta burda zgarda pbiara @bucium izvor pozna paznic von(rox iaz haa loa miea ova” obraz vanew BicaZ desenez neca coloreZ \ titirea treaa troleibuzsare sale sac pasa groasa oase seama ser Sica seu vase rasa [S$] [2]Pronuntati si repetafi ! Zum, zum, zum Zum, zum, zum. Zumzet vesel de albine Zumzaie pe camp. Zum, zum, zum Zum, zum, zum. De cu ziua, de cu noapte Zumzet, zarva, soapte. Zor nevoie, ne-am zorit Pana cand am ispravit. (5)Garza Barza, Sade pe garzoi, Barzoi, Dar garzoi Barzoi Nu sade pe garza Barza. Lupii te-or manca. (2)[.Z] 2096 numa cole magna cirordenumie incude cunetul< Z> Pronunté-le separat ! sty[S1[2Z] . Zamfir si Vasile sunt la vanatoare de fazani. . Luiza serveste la masa zeama cu zarzavat. . Sabin s-a intalnit cu zana din poveste. . Casele sunt acoperite cu zapada. . Sorin a vazut in zori salvarea.[S] [Z] Pune semnul (+) in céisufa corespunzétoare cuvantului care include sunetul < $> si semnul (x) in c&suta Corespunzatoare cuvantului care include sunetul < Z > case meu vaze | zmeu cules ) facut orez O cazut sfoara las | zboara jaz spate iepure zbate viezure pasare cazma mazare basma bazaie zebra sasdie febraGaseste cine decupate. Pronuntte covet! [ Z J seneaza | tineaza[Z] Pronuntati cuvintele perechi, formulafi apoi cu ele propozitt. zidar - casa bucatar barca Africa ) \>’¥ ee oceane Ne =o vizuina zane hraleate in Africa. flori soricelClaseaza cuvintele in cous grupe cele care contin < S> si cele care contin < Z > casa, zahar, zece, sanie, iaz pisica, vas, masa, scaun, gaz _-gazela, varza, urs, sapun, zare, vaza, disc, zero, barza, veston, soare, salam, | valiza, spate, bizar, | magazin.[$] Exercitii pentru realizarea emisiei Rotunjirea buzelor. Limba cupé in afara cavitafi bucale (vezi pag. 4). Limba cupé in interiorul cavita{i bucale. Varful limbil ridicat in partea anterioard a palatului. Marginile limbi apropiate de molarii superiori Concentrarea suflului de aer pe linia mediana realizata intre limba si palat. Sesizarea, cu dosul palmei, a aerului cald la emisia sunetului. §a ge gi Go gu ga ag eg ig og ug ag aga ege igi ogo ugu aga Spa §pe gpi gpo gpu gpa §ta gte gti gto gtu gta (la fel cu alte consoane)[$] gi gura girag Serban gareta §ervetel gef oc gale gade guba goapta Qtefan giret Sampon gosele genile gantier gurubelnitaNuga [$] Ae” ugor Ja ~ aE crega / vigine Puga Migu a @ oragel /magina anuga cirege | lg * 4 a puga’ /pieoas be. a \ a matuganooaBaaM 8 eae cugea snur_ mester frisca closca posta fognet pasnic vested snitel creste linigte prastie| dusman mogneag | morisca cismea|Ss exe Pe «t< c s] en oH[S1[Z1[$] Pronunta si remarca diferenta dintre cuvinte sub aspectul pronunfari si al intelesului COs - Cos paste - paste ( creste -cresteCE a ea‘Ajuté-te de imagine pentru a gasi cuvintele, Scrie-le apoi pe coloana din dreapta,‘Spune rar si apoi din ce in ce mai repede. q serveste, serveste, serveste » ( greseste, greseste, greseste G povesteste, povesteste, povesteste)Scrie cuvéntul daca in denumirea imaginil auzi sunetul < $ >, daca nu, pune 0 cruce.Citeste, pronunté si ghiceste ! 1. Cutitas, cutitas Toata iarna taie cas. 2. Gainusa ciusa Strange-n.nas cenusa. 3. Cius, cius prin paius Trage noaptea la culcus. 4. Sarpe lung si rasucit Dupa usa sta pitit. Varful cozii apasat Tipa ca si speriat. 5. Am doua gheme; Le desir in toate partile Si tot nu se sfarsesc. 6. Am un cuptoras Plin cuiepurasi. (6) = { _(eueuos ‘eseoo ‘enean) | ‘e}mues ‘ujup no ein6 ‘uyo0) \ =[$] copil - copilas Transforma | iepure - tractor - vapor izvor motor mosor fluture[L$] siege covet porno, cree aot yrespunzatoare.Pronunts sicompiteazs! ~[S] [$] (eLici ) Lo ca iepura_i ih teaguri_| { pe_ti _truguri_} Vs \ 2 > Q A @\ Grane {_cea_uri manu}[$] Citeste, pronunté, incercuiaste cuvintele care includ sunetui < $ > $ precizeaz& pozilia acostuia. Stefan este postas. | Postagul aduce posta la scoala. Stefana primeste bucuroasa | o scrisoare. | Acum citeste scrisoarea de | la matuga sa. | Nusa Aa‘Numaratori Uri, dori, teri, pari Ciri, sari, sabri, obri Nobri, dobri. Uniele dodiele, Caraili, caracas, Taie popa iepuras, Lantus pantus, Curcudelu,visinelu Pacmadelu. Bucuresti, Braila, Pui stampila. Poc. M-o manat mosu Ca sa-mi dai borsu C-o taiat cocosu.[$] . citeste soseaua . conduce masina pestele . impleteste manusi padurea . inoata bunica . inverzeste postasul . aduce posta vaca . mugeste zugravul . Zugraveste scolarul . este serpuita soferul[J] Caracteristici : are acelasi mod de articulare ca si sunetul < $ >; se realizeaza cu mai putina incordare; se datoreaza vibrafilor laringiene; gor vibreaza si varful limbii; se vor relua exercitile de antrenare a ‘motricitati laringelui descrise la pagina 21. fi * fo afja efje ifji ofjo ufju afja ja-sa-za-sa je -se-ze-se ji -si -zi -si jo -so-zo-sojoi joaca jacheta jeleu jambon Joiana jerseu. Jianu — jucarii judet _jilav Janina ‘|‘ coalja ] ae ‘dirifjor | grija pijama major etajera Bujor grijuliu ajutor vajaie4 Ay pasaj} Gorj curaj marcaj | bobinaj |[$][J1[2] = yy sir - jir Soe + joc v zat - jar | | | sura - jura | | sgapca -japca | zale - sale prasit - prajit | sale -jale )U3] | Speer en 4. Jivinele traiesc in padure. 2. Masina trece printre jaloane. 3. Jaluzelele sunt colorate in bej. 4. Majoritatea pleaca la Cluj. 5. Stejarul creste la munte. 6. Cartile sunt aranjate pe etajera.Caracteristici, Limba se plaseazé cu varful la incisivil superiori ca pentru < t >. La trecerea suflului de aer limba coboard la nivelul Incisivilor inferior’. Buzele au colturile retrase. Distanta intre dinti 3 mm.Corectarea pronuntiei sunetului < | > presupune articularea corecta a sunetelor , < s>, <{ >fiind 0 combinatie a acestora. Impinge limba pe dintii din fafa, suflé acum, cu desprinderea limbii si spune |G Be Bt Ro Bu Ba | alj eff i] off ug ay ajia efie iffi ofjo ujju ajjaal 4 fiap | Beava | La _finta | a) ™ raja Fe _penijja | I “call : ae (0: Sag WE m| 5) DP viel | strujj I calarel |Tincuta tigara tinuta otet cutit spite Lenuta parinti [T] sulita Steluta servetel vacanta podet patut cotet lonut[SI[TILC1[$] ate -ace gine - tine sine - cine tel - cel teapa - ceapa plati - placi munti = munci ‘ tar - jar sol - tol ses - tes mot - mos 3Alege si denumeste numai acele imagini care includ sunetul < {>Din propozitile date scoate cuvintele care FE ccs ee * Ja locul potrivit. Nu uita s& le pronunti clar ee 1. Lenuta are codite frumoase. 2. Taranul fumeaza o tigara subtire. 3. Am intalnit un cantaret glumet. 4. Petrut se mentine sanatos prin 5. Danut este cel mai istet din clasa. 6. Nutu tine teava pentru instalatie. @. OCS =Prepelita Pestrita Cu 12 pui prepeliti Pestriti. E pestrita prepelita Pestrita Da-s mai pestriti Puii prepelitii pestriti Decat prepelita, Pestrita. , tintig Tobele bat la Vardar Duma zace ca magar ![T] -Tine-I! Nu-I tine ! Transformati propozitille dupa modelul dat. - Abtine-te ! - Scutura-ti hainele ! - Fa-ti exercitiile ! - Tipa ! - Trage perdelutele ! - Peteste-ma !masa - masuta perie - dalta - cutie - sanie - vaca - stea - perdea - camasa - gheata - sarma - taranca - camara -[IT] Fever’ comounere scurt otosinauva de imagini si de cuvintele de sprijin. (veverita, Lenuta, crenguta, Petrut, alune, dinti, codita, huta)[C] Caracteristici. Emisia sunetelor < ce >, < ci > se realizeazé dupa ‘modelul sunetelor < t >, < $ >. Limba atinge cu varful palatul dur, Marginile limbii ating molarii superio. Buzele sunt rotunjite si mai proeminente ca la sunetul < $ >. La iesirea suflului de aer limba se desprinde brusc de palat. Articularea intr-o singurd expiratie a sunetelor , < $ >./ \, ( ! picior [_soarens | 2 ee @cinema cioban cizmar cimpoi cenusa celofan cititor cireada[Cc] macese Marcel duce nuci racit meci cruci inceput saraci maci Mircea’ papuci_furci fecior arici teci vecin lucios voce ziceDenumeste sprecizeazé nunai imagine —-«[ © ] care includ sunetele < ce >,

[ q ] Transforma ! incepe - incepi duce toarce zice cere incearca - trece face tace(ea Gasif cuvinte cu infetes asemanétor. Puno) in droptil loro cruce dacd includ sunetele < ce >,
centura - cordon, cingatoare petitie -. pacurar -.. cireada -.. oase -. grane_ -.. ciomag -.. diploma -..[G] Caracteristici. Sunetul < g >, (ge, gi) reprezinté corespondentul ssonor al sunetului < é >. In emisia sunetului apar vibrati ale laringelui (vezi exercitile descrise la pagina 21). Varful imbii spriinit pe palatul dur. Marginile limbii ating molarii superior. Desprinderea limbil la trecerea curentului de aer. Vibratia coardelor vocale féré Incordare prea mare. Jocul silabelor. a He Bi Ho Bu Ba afja ele iB offo uglu alfa(, i) ae Oe, GQ WZa (ger) (paging) | geam urgent | Gelu Angela | Geta Eugenia | Gica Ligia | Gina | inginer gemeni | rugina | genunchi |_| frigider | | ginere | damigeana geana | magiun ‘fragi minge rege cs (culege colegi carlige lungiPune un [x] in casuta corespunzétoare pentru a marca pozitia sunetelor < ge > < gi>. seringi[C1(GIT] ( rece -rege cer -ger maci_- magi cel - gel lunci—- lungi reci - regi cina -Gina toace -doage draci_ - dragi ginere -tinere “ateapre sir stinha of ive[ G ] Pronunta si transforma ! | culege - culegi alege _- alegi | fuge = | | sparge - | ajunge - intelege - impinge - | parcurge- plange - unge 7 strange -[R] Caracteristici. Dificultatile legate de acest sunst constau in imposibilitate articulari lui, deformarea, omisiunea $i inlocuirea lui cu alte sunete, in special < i> si <| >. Prevenirea instalirii deficientelor de pronunfare, ameliorarea pronuntiei si corectarea sunetului < r > vizeaza trei aspecte: pozitia organelor articuiatorti, provocarea__vibratilor caracteristice sunetului < r> si activitatea de exersare a pronuntie! pe un material de limba bine structurat. Exerciti Limba plata in interiorul cavit8tii bucale. Marginile imbil sprijinite pe molarii superior. Vérful limbii lait agezat in spatele alveolelor incisivilor superiori la 2 - 3 mm de acestea. La mijlocul limbii se formeaza 0 cupa prin care se expulzeazé aerul spre. varful limbil pontru producerea vibratilor. Din acesté poritie se trece [a provocarea vibrafilor prin mai multe procedee. Formarea jgheabului lingual. Formarea cupei linguale (vezi pagina 4). Deplasarea limbil din pozitia cupd, cu varfullipit, de la incisivi superior la valul palatin $i Iinapoi. Din pozitia cup, vibrarea cu degetul arétitor sub limba prin deplasarea de la dreapta spre. stinga si invers. Introducerea arétatorulul sub limba pentru a 0 fixa in pozitia indicat. Limba cupa in interiorul cavitati bucale. Inspirati si explratie peste varful.limbil. Se obfin astfel usoare lovir ale limbi pe gingie - vitoarele vibrati. Reproducerea unor onomatopee provocatoare de vibrati: starea de frig (bruh !), chemarea oilor (barr !), opritul cailor (pérrr !), sunetul turturici (tarrr 1), soneria (tar), zgomotul motorului (du du du !) sforditul cailor. Scuturarea corpului, a brafelor sau a picioarelor. Vibratia acestora poate iradia, uneori, asupra varfuluilimbi. Utilzarea vibratorului electric pentru limba,cra tra gra draGiadio | fjacheta [jidiche| Ki i. i. ae . rade Relu_ robinet | rosu. Radu Raluca rama Rica Ramona | x z 8 | raza roman Romania eypeje sgufjub 7 ‘Irina girafa sare Aurel _iepure | mare Corina _lingura | soare vioara Mariana Dorin Maria buburuzaiarna Serban doarme cartof coarne coarda carne Mircea servieta furca verde vorba iarba ferma harnic perna margele barba[R] [lL][RI[L] =a clema clapa lasa lupta arama sale sola gras moala / f vr x x (coloana - coroana )[PR] prag praf prun prune priza prinde praz premiu pret presa proba Prut prieten primar program repelita Pp PI :brad brat brici bruna brau bruma branza brazda bratara brandusa briceag broascaTrica trupa truda trese tricot trap Traian trapez trifoi trompa traista transport Elefantul are trompa. )[FRI][VR][HR] ee _ & 4 eh | sfmiete | __vrabi =e 5 —— frate freaca vreau frig frumos _ vrana frige freamata hrean frica frigider — hrib | frana vreme hruba frunze _vraja hrana |crap creta crama crema cret cruce cric creste crud crede | crunt cravata | zg creasta=< greu graba gros grija grup groapa grupa Grigore grebla ) gradina[SPR][SCR] ean aria Bae spre scrie sprint scrum aspru scripca sprijin scriitor sprancene _ scripete | Traian scrie 0 scrisoare. }strica _—_strofa striga stropi strabate strange straie mistret strune strat fereastra Adriana stropeste castravetii | din gradina.son [xJt casita corspuncitoaro [RJ hl erPrecizeaza $i alege cuvantul potrivit ! Fiza “prune _varza_ _morcovi “portocal canapea_ _ lamAdrian a amestecat silabele si ecum nu poate reconstitui cuvintele. Tu poti ? ta { buz | lei [ tro |[R] Robofelul a pierdut lterele. Aluté-! sé le gaseasca. 1. Rodica sare coa_da. 2. Raluca pune _are in _upa. 3. Au_el inalta un _meu. 4. Zi_i pleaca _oi la voi. 5. _coala a_e 5 eta_e.[L] Caracteristic Limba se sprijind cu varful pe alveolele incisivilor superiori Marginile limbii sunt usor cobordte pentru a permite scurgerea lateralé a suflului de aer. lesirea aeruui pe nas este Impiedicata de pozitia ridicata a valului palatin. Structuri de exerciti 1. Spune dupa mine ! 2. Spune dupa mine ce vezi in imagine ! 3. Spune dupa mine pe silabe ! 4. Spune singur pe silabe ! 5. Formeaza propoziti in legéitura cu fiecare imagine. 6. Arata pozitia sunetului in cuvant. 7. Spune prin ce sunete se deosebesc. 8. Spune cuvinte cu infoles asemandtor. 9. Dé exemple de cuvinte cu infeles contrar (unde este cazul) ja le ji Jo fu ia al el il of ul al alaele iji oloujualaoe & lama jada G @ lamaie _|ubenita ‘opata. /umanare[lL] balon telefon alune |elev vale palat oala coala boala cale fasole mal~. sol gol rol val egal Emil Cornel| plasa plete plus plata bloc umple plapuma plange [PL][BL] blana bluza problema bland umbla public oblic[CL][GL] clasa clanta clei sclipeste |clema closca faclie ciclu a) |. @ ( clopot glob (cleste clipa glastra aglomerat| La glas glezna oglinda[FL][SL] flacau flacara flaut slujba slanina Slanic Slatina[Ll] Cie expen 1. Boul ara si calul mananca. 2. Bate fierul pana-i cald. 3. Cum e sacul si peticul. 4. De pe un miel numai 0 piele se poate lua. 5. E mai bine in coliba ta decat in palatul altuia. 6. Belciug de aur la gatul porcului. 7. La pomul laudat sa nu te duci cu sacul. 8. Lupul schimba parul, dar naravul ba.Gasiti cuvintele cu infeles opus. Puneti in [L] dreptul lor 0 cruce daca au sunetul < L >. gol plin rece mult scurt lenes moale vale culcat flamand sanatos intuneric colibaTED rrctser soe cut pti! Gs balena broasca pinguin lebada S telefon radio inp OG cercel inel fo: 4 grapa grebla > mingi baloane fluture albina[PBM] Se realizeazé cu buzele strans lipite. Suflul de_aer putemic expulzat este intrerupt prin descniderea bruscé a buzolor determinand producerea explosiva a acestor sunete. La realizarea consoanei < m > o parte a aerului se scurge pe nas, ea avand un caracter nazal. La sunetul < b > coardele vocale sunt inchise si vibreaza la trecerea suflului de aer.| eo palarie || pisica par Pia pace papusabucatar buzunar | bobcompas film lama amar camera[TDN] $i aceasta grupa are un caracter explosiv. Suflul de aer expulzat este intrerupt in spatele incisivilor superior. La realizarea sunetului < n> 0 parte a suflului de aer se scurge pe nas, avand un caracter nazonant. @S = tava timbru | 5 | compot | tema cot ? tare sat | | tanar 4 pilot | toamna robottus tata - data tuna - duna tac - dac toamnaé - doamna topor - dobor vata - vada clatite - cladite trepte - drepte vatra - vadra lata - lada pot podnuca nou nisip namol noapte ninsoare nicovala inima maneca rana muncitor Dan Stan plan lan[CGH] Se realizeaza la nivelul palatului moale. Limba se aflé contractataé in fundul cavitati bucale cu marginile epropiate de molarii superior. Si aceste sunete au un caracter explosi, suflul de aer flind intrerupt Ja nivelul valului palatin. Sunetul < g > se realizeaza prin vibrarea coardelor vocale. La realizarea sunetului < h > pozitia limbil este asemanétoare pozitiei pentru sunetul < c >, ins limba nu atinge palatul.con copac canal ||canapea curat | nuca lac | covor cocos bunic | ain al F capac | polonic |briceag _ gara bogat | Gogu dogar | i | guma fag dragcocosi coala fac coarne cand cat gogosi goala fag goarne gand[CS][GZ] Serie < x>> si pronunfa < cs >. ax expres box extemporal pix exterior fix mixt boxer taxi excavator taxa exclama boxa expozitie Roxana excursie Alexe expeditor Alexandru explicatie Xenia Serie < x> si pronunta < gz >. exact examen exemplu exerc’ exista exemplar executie[FV] Se formeaza prin atingerea buzei inferioare de marginile incisivilor superiori, in timp ce buza superioara este usor ridicaté. Sunetul < v > se realizeaza prin vibrarea corzilor vocale. ‘ fa-va af-av afa-ava ES fe-ve __ef-ev efe-eve fi-vi__ if-iv ifi fo-vo of-ov ofo-ovo | fu-vu-suf-uv_—sufu-uvu fa-va_—s af-av afa-avaelefant | (fata fantand —_puf | faina foarfeca sef fasole tufe praf | fami rufe pilafmorcov vaza Grivei visine livada valiza televizor veverita bolnav poveste elevExercitii : Ce facem cu el (ea) ? ne imbracam [ ne spalam ] Lpedinti (tiem) { batem cuie } scriem es]Completati careul cu cuvintele corespunzétoare imaginilor, Pe coloana A-B veti obfine denumirea locului in care au loc lectille. ACine le conduce ? biciclistul marinarul ‘motociclistul crutasul soferul barcagiul pilotul ‘mecaniculLa magazinul alimentar.Bibliografie 1, Boscaiu, E., Prevenirea $i corectarea tulburarilor de vorbire in gradinitele de copii. E DP, Bucuresti, 1973. 2, CAntece $i jocuri pentru copii. Edie ingriité de Gh. |. Neagu, Ed. Minerva, 1982. 3, Gufu, M., Logopedia. Centrul de multiplicare al Universitatii *Babes-Bolyai’, Cluj-Napoca, 1975. 4, Introducere In logopedie, Coord. C. Paunescu, E D P, Bucuresti, 1976. 6. Jocuri didactice $i exerciti distractive. Coord. Francu, A., ED P Bucuresti, 1972. 6. Proverbe si ghicitori. Antologie de V. Adascalitei, Ed. |. Creanga, Bucuresti, 1973. 7. Verza, E., Conduita verbal a gcolarilor mici, E DP Bucuresti, 1973. 8, Verza, E., Dislalia si terapia ei, ED P, Bucuresti, 1973.