Tema 2

Necesitatea studierii finantelor publice

1.1. Esecul pietei

1.2. Bunurile publice
1.3. Externalitatile

Esecul pietei desemneaza situatiile cand functionarea libera a pietelor conduce la o

alocare ineficienta a resurselor , generand fie interventia corectoare a statului, fie crearea unei
piete a drepturilor individuale care sa completeze deficitul de piata. Situatiile cele mai
cunoscute de esec al pietei sunt: monopolul, externalitatile, bunurile de folosinta comuna,
bunurile publice.

Conceptul de bunuri publice este definit de către Samuelson (1954) astfel: ,,bunuri de
care se bucură toată lumea în comun, astfel încât consumarea unui asemenea bun de către un
individ nu împietează asupra consumării aceluiaşi bun de către un alt individ’’. Trebuie
menţionat faptul că de-a lungul timpului, s-a făcut distincţie între termenul de bunuri publice
ca bunuri furnizate public şi cel de bunuri colective ca o caracteristică economică.
Având în vedere nevoile, bunurile sau serviciile care asigură satisfacerea lor se clasifică în:

 bunuri sau servicii private (vin in intampinarea nevoilor specifice, subiective

ale populatiei, contra unui pret stabilit prin confruntarea cererii si ofertei.
Accesul la acestea este limitat de posibilitatile financiare ale persoanelor dar
si de limitele cantitative de productie);

 bunuri sau servicii publice (sociale) (sunt generate prin intermediul

autoritatilor publice, care vin in intampinarea acelor nevoi ale cetatenilor pe
care acestia nu au capacitatea financiara si organizatorica sa si le procure
sau sa le genereze. Sursele financiare publice (in general impozite si taxe) sunt
astfel orientate pentru o serie de servicii cu caracter social si national, la care
populatia are acces nelimitat, fara o contraprestatie directa si fara criterii de
eligibilitate. Ex: parcurile, armata, iluminatul public);

 bunuri sau servicii cvasipublice, respectiv cvasiprivate (educatie, ocrotirea

sanatatii, protectie sociala, cultura) raspund atat unor nevoi colective cat si
unor nevoi individuale. De exemplu, beneficiarii invatamantului sunt atat
copiii si tinerii, cat si intreprinderile sau institutiile publice in care acestia isi
vor desfasura activitatea. In acelasi timp, o populatie instruita genereaza
beneficii viitoare, atat economice, cat si sociale ( forta de munca bine
instruita, o rata a criminalitatii redusa, oameni mai civilizati). In acest
contaxt, serviciile de invatamant aduc atat avantaje directe, personale, dar si
indirecte, colective. Satisfacand o nevoie individuala, acestea ar trebui
furnizate contra cost, insa avand numeroase beneficii colective, efortul
financiar va fi suportat de catre intreaga societate).
Bunurile sau serviciile private se caracterizează prin:
 rivalitate: un bun (serviciu) consumat de un individ nu mai este disponibil
pentru alt individ;
 excludere prin preţ:cine nu plăteşte un bun (sau serviciu) nu-l poate consuma.

Bunurile sau serviciile publice (sociale) se caracterizează prin:

 non rivalitate: consumarea de către un individ nu împiedică cu nimic
consumarea lui de către alt individ;
 non excludere: bunurile sau serviciile publice nu se cumpără;
 obligativitatea utilizării bunului sau serviciului public respectiv: nimeni nu se
poate sustrage de la bunurile sau serviciile respective.

Bunurile sau serviciile cvasipublice: nu respectă decât unul din principiile de mai sus:
 ori rivalitatea (dar nu se exclud prin preţ);
 sau excluderea prin preţ (dar atunci nu mai există rivalitatea consumatorilor).

Prin urmare, prin intermediul finantelor publice, statul pune la dispozitia membrilor
societatii o serie larga de bunuri si servicii cu caracter colectiv, printr-un amplu proces de
redistribuire a veniturilor si averii persoanelor fizice si juridice, dupa criterii stabilite de
organele de decizie politica.
Externalitatile - reprezinta forma de esec a pietei care consta in nereflectarea
corespunzatoare la nivelul pretului pietei a unora dintre costurile sau beneficiile asociate
productiei sau consumului.

Externalitatile pot contribui la redistribuirea venitului real in economie.

Clasificarea externalitatilor
I. In functie de tipurile de agenti economici care produc/ suporta efectele:
 Externalitati de la producator la producator
 Externalitati de la producator la consumator
 Externalitati de la consumator la consumator
 Externalitati de la consumator la producator

II. In functie de impact:

 Externalitati cu impact pozitiv sau economii externe (atunci cand de
deciziile unui consumator profita alti agenti fara ca acesta sa primeasca o
compensatie baneasca);
 Externalitati cu impact negativ sau dezeconomii externe ( apar atunci cand
consumatorii prin consumul lor, influenteaza negativ alti agenti).

III. Dupa felul efectului:

 Externalitati de productie, atunci cand posibilitatile de productie ale unei
intreprinderi influenteaza alegerile unei alte intreprinderi sau cele ale
unui consummator;
  Externalitati de consum, atunci cand consumatorul influenteaza direct
productia sau consumul altui agent economic.

IV. Dupa felul pe care il au asupra tertilor:

 Externalitati pozitive, care corespund unor activitati ce aduc beneficii
pentru terte parti;
 Externalitati negative, care survin unor activitati de productie sau de
consum ce genereaza costuri pentru terti.

Externalitatile pozitive - reprezinta efecte cauzate de o entitate care aduc avantaje unei
alte entitati. De exemplu, in cazul externalitatilor pozitive de consum, beneficiul social este
mai mare decat beneficiul privat, cuprinzand pe langa acestea si beneficiul extern. Corectiile
aduse pot imbraca forme diferite: cresterea ofertei, furnizarea guvernamentala a unor bunuri.

Externalitatile negative - reprezinta efectele generate de activitati ale caror costuri private
sunt mai reduse decat costurile sociale, acestea din urma suportand si costurile puse in sarcina
unei terte parti. Ex. poluarea. Externalitatile negative evidentiaza mecanismul costurilor
(oferta) acelui bun care prin producerea sa antreneaza efecte negative exprimate, la randul lor,
prin costuri suportate de un grup, o colectivitate sau intreaga societate. Externalitatile negative
reprezinta un argument in sprijinul interventiei guvernamentale.

Intrebari recapitulative

1. Ce reprezinta esecul pietei?

2. Ce reprezinta externalitatile?
3. Prezentati criteriile de clasificare a externalitatilor.
4. Ce reprezinta externalitatile pozitive/negative?

Bibliografie selectiva

Vacarel, I. si colectivul (2007), Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

Mosteanu, T. si colectivul (2008), Finante publice, Note de curs si aplicatii pentru seminar,
Editia a III a, Editura Universitara, Bucuresti
Mosteanu, T.coordonator (2011),Finanţe publice, Editura Universitară, Bucureşti
Gherghina, R., Cretan, G. (2012), Finante, Editura Universitara, Bucuresti