EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA CORPULUI

UMAN

Ce este ALCOOLUL ?

Din punct de vedere chimic, molecula de alcool are

următoarea formulă :
CH3 – CH2 - OH

Alcoolul este un drog puternic, cu potenţială dependenţă,

care poate dăuna sănătăţii. Consumat timp îndelungat
alcoolul poate afecta grav ficatul, creierul, sistemul nervos
şi inima. Alcoolul micşorează nivelul de hormoni, reduce abilitatea sexuală atât la bărbaţi
cât şi la femei. Alcoolul influenţează capacitatea de a lua decizii bune, de a gândi şi de a
controla impulsurile. Dacă eşti într-un post de conducere şi eşti nevoit să iei decizii,
consumul de alcool poate duce la pierderea locului de muncă. Dacă lucrezi într-un mediu
cu substanţe chimice toxice de tipul solvenţilor, efectele combinate ale alcoolului cu cele
ale toxicului care intră în organism pot determina apariţia unor intoxicaţii cu sechele
grave, cu deces prematur.

Efectele alcoolului asupra organismului

Alcoolul, spre deosebire de mâncare, nu este

digerat în stomac şi în intestine. Când alcoolul
ajunge în stomac, o parte din el trece în celulele
stomacului şi apoi în circuitul sanguin. Restul trece
în intestinul subtire şi apoi direct în sânge. Alcoolul
poate afecta ţesuturile care protejează stomacul şi
laringele. Chiar şi în cantităţi mici, alcoolul creşte
secreţia sucurilor digestive din stomac şi creează o
senzatie de foame. Iritarea constantă a învelişului
stomacului poate produce gastrită: inflamaţia cronică
a mucoasei. Mâncarea poate încetini absorbţia
alcoolului în sange cu aproape 50% . Mâncărurile
grase, alături de proteine, care se găsesc în lapte şi
brânză, îl pot proteja pe cel care bea de a se intoxica
prea repede. Gradul de intoxicaţie este determinat de
cantitatea de alcool consumată o singură dată
precum şi de viteza de consumare. Consumul lent şi în doze mici permite ficatului să
oxideze alcoolul mult mai eficient decât când este consumat dintr-o dată. Rezultatul va fi
un grad mai mic de intoxicaţie.
Alcoolul trebuie descompus de ficat în CO2 şi H2O, înainte de a ieşi din organism.
Ficatul nu poate descompune o dată decât cantităţi mici. Restul alcoolului circulă în
sânge până ce ficatul va fi din nou capabil să-l descompună. Când ficatul devine foarte
slăbit, apar simptome în tubul digestiv şi în sistemul circulator. Ciroza este o deteriorare a
ficatului care distruge ţesuturile sănătoase şi lasă numai ţesuturi grase şi fibroase. Ciroza
este cauzată de consumul excesiv de alcool pe o perioadă îndelungată.
Pe măsură ce alcoolul circulă prin sânge, el ajunge la toate părţile organismului. În
cateva minute el ajunge şi la creier. Alcoolul este sedativ şi depresiv, el încetineşte
activitatea creierului. Alcoolul împedică atât stocarea cât şi obţinerea informaţiei din
memorie, poate produce halucinaţii şi chiar apoplexie.

Alcoolul poate deteriora atât vederea cât şi

auzul. Gustul, mirosul şi percepţia tactilă pot fi, de
asemenea, afectate. Întrucât toţi muşchii sunt sub
controlul creierului, acest control este tulburat chiar
şi de cantităţi mici de alcool. Această deteriorare
poate duce în timp la pierderea coordonării şi a
puterii de reacţie.
Greutatea organismului reprezintă un factor
determinant pentru efectul alcoolului asupra
organismului. Ficatul oxidează alcoolul, ceea ce înseamnă că îl descompune chimic. O
persoană mai voluminoasă va putea suporta mai uşor efectele alcoolului decât o persoană
cu greutate mai mică. Efectul de intoxicaţie apare atunci când alcoolul ajunge la creier şi
nu mai poate fi oxidat de ficat. Reţineti, alcoolul nu este digerat, cum este mâncarea. El
este absorbit în sânge, o parte prin stomac şi o parte prin intestinul subţire.
Tăria unei băuturi alcoolice determină şi efectele sale asupra organismului. "Tăria"
indică concentraţia de alcool în băutură. Conţinutul de alcool:

1. Bere: 3-6% alcool (făcut din cereale)

2. Vin: 10-14% alcool (din struguri)
3. Gin, whisky, cognac, rom: 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale şi fructe)

Nivelul de alcool în sânge reprezintă cantitatea de alcool transportat de sânge la

creier, determinând gradul de intoxicaţie.
Un nivel de alcool în sânge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra
organismului; 0,10-0,15% cauzează simptome mai grave, printre care deteriorarea
vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos
şofatul unei maşini. La 0,20% apar clar semne de beţie: dificultatea de a vorbi, de a
merge. Concentraţiile de peste 0,40% duc la o stare de comă. Cele de 0,60-0,70%
cauzează moartea.
După cum vedeţi, alcoolul are multe efecte asupra organismului. Unele sunt de scurtă
durată, altele sunt lungă durată. Ambele pot fi însă dezastruoase.
Efecte de scurtă durată ale alcoolului
- răspunsuri încetinite faţă de mediul ambiant
- scăderea coordonării
- scăderea capacităţii de a gândi limpede
- alterarea memoriei
- voma
- tulburări de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a merge sau de a sta în picioare
- pierderea cunoştinţei
- coma
– deces

Efectele de lungă durată ale alcoolului

- alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciroza hepatică
- deteriorarea creierului
- boli de inimă
- malnutriţia
- scurtarea duratei de viaţă
- moartea prin accidente (de automobil)
- moartea prin alte accidente.

Cum recunoşti un alcoolic?

Un alcoolic este o persoană care suferă de alcoolism – mai exact, un bărbat sau o
femeie cu o dorinţă fizică şi psihică continuă de a consuma alcool, o dorinţă pe care
nu o pot controla, indiferent de circumstanţe.

Conform Asociaţiei de Alcoolici Anonimi din UK, care afirmă că nu există o definiţie
exactă a alcoolismului, această “afecţiune” poate fi descrisă, totuşi, ca fiind o dorinţă
fizică combinată cu o obsesie de ordin psihic.

Abuzul de alcool se referă în general la persoanele care nu au “simptomele” unui

alcoolic, dar care au totuşi o problemă legată de acest lucru – nu sunt atât de dependenţi
de alcool ca şi în cazul unui alcoolic, nu au pierdut ÎNCĂ controlul asupra acestui lucru.

Consumul de alcool moderat nu cauzează rău organismului, nici din punct de vedere fizic
şi nici psihic. Cu toate acestea, pentru anumite persoane, consumul moderat de alcool
poate să ducă la un consum excesiv, lucru care afectează serios sănătatea fizică şi
mintală.

În Regatul Unit (UK), de exemplu, una din 13 persoane este alcoolică, conform
statisticilor Serviciului Naţional de Sănătate. De asemenea, chiar şi în cazul persoanelor
care nu sunt alcoolice, consumul de alcool este destul de ridicat.
Care sunt simptomele alcoolismului?
Semnele alcoolismului şi consumului de alcool în exces sunt extrem de similare şi, de
multe ori, diferenţele sunt doar o chestiune de grad sau intensitate.

De obicei, singura persoană care nu observă semnele alcoolismului este chiar persoana în
cauză, alcoolici având o dificultate în a accepta că au, cu adevărat, o problemă.

Care sunt cele mai comune simptome atât ale alcoolismului cât şi ale consumului de
alcool în exces:

 Consumul solitar de alcool

 Consumul de alcool în secret
 Incapacitatea de a controla cantitatea de alcool pe care o consume
 Pierderea cunoştinţei şi incapacitatea de a-ţi aminti anumite fragmente din timpul
petrecut consumând alcool
 Renunţarea la orice hobby sau activitate care până atunci îţi făcea plăcere
 Necesitatea subită de a consuma alcool, fără un motiv anume
 Probleme în relaţia de cuplu (cauzate de consumul de alcool)
 Probleme la muncă (cauzate de consumul de alcool)
 Probleme cu legea (cauzate de consumul de alcool)
 Rezistenţa extrem de crescută la alcool
 Stările de ameţeală, tremurături sau transpiraţie în perioadele în care NU ai
consumat alcool

O persoană care face abuz de alcool poate să aibă multe dintre aceste semne şi simptome
– dar nu au acelaşi grad de negare a problemei şi nici aceeaşi dorinţă arzătoare de a
consuma alcool, spre deosebire de persoanele deja alcoolice.

Care sunt cauzele alcoolismului (dependenţei de alcool)?

Dependenţa de alcool este un proces gradual care poate dura până la zeci de ani pentru a
se “instala” complet în organism şi în creier – în cazul anumitor persoane, dependenţa
completă poate să apară chiar şi în cursul a doar câteva luni, dar aceste cazuri sunt rare.
În timp, consumul excesiv de alcool poate perturba echilibrul chimic al creierului care
controlează nivelul de impulsivitate al unei persoane, dar şi nivelul de glutamat care
stimulează sistemul nervos.

Nivelul de dopamină din creier este mai ridicat atunci când o persoană consumă alcool,
iar pe termen lung, consum excesiv de alcool poate să afecteze semnificativ activitatea
creierului, făcând persoana în cauză să devină dependentă de alcool pentru a se simţi
bine, sau pur şi simplu pentru a nu se simţi rău.

Factorii care au fost legaţi de consumul excesiv de alcool:

Genele – oamenii de ştiinţă afirmă că există factori genetici specifici care determină
anumite persoane să devină alcoolice, dependente de droguri sau de alte substanţe nocive.
De asemenea, persoanele care au în familie cazuri de alcoolism sunt supuse unui risc mai
mare de a abuza de alcool de-a lungul vieţii.

Vârsta la care au consumat alcool pentru prima dată – studiile realizate pe acest
subiect relevă faptul că persoanele care au început să consume alcool înainte de vârsta de
15 ani sunt supuse şi ele unui risc mai crescut de a deveni dependende de alcool sau de a
consuma alcool în exces.

Stresul – anumiţi hormoni de stres au fost legaţi de alcoolism. Aşadar, dacă nivelul
nostru de stres şi anxietate este prea ridicat, suntem tentaţi să consumăm alcool. Conform
cercetătorilor de la Insitutul National de Abuz de Alcool şi Alcoolism, membrii military
reîntorşi din Irac sau Afghanistan se confruntă deseori cu sindromul de stres
posttraumatic, ceea ce, în cazul lor, duce extrem de des la alcoolism.

Lipsa de încredere în sine – experţii susţin că persoanele cu o gravă lipsă de încredere în

sine sunt mult mai predispuşi consumul excesiv de alcool.

Felul în care organismul procesează alcoolul – persoanele care au nevoie de o cantitate

mai mare de alcool pentru a simţi efectele cauzate de acesta sunt supuse unui risc mai
mare de a avea o problemă cu alcoolul.