Revista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 Bardganului, se pastreazi tehnicile vechi despre care am vorbit mai sus si se adaugi altele noi ca urmare a progreselor tehnice ale vremii, Preluerarea uneltelor din fier gi utilizarearofii—olarului au permis Imbundtatirea refetelor alimentare. Pe teritoriul judetului lalomita au fost descoperite 48 de asezari getice, intre care amintim pe cele de la Tandarei, Fetesti, Piscul Crisani.!"* Cea mai reprezentativa pentru perioada in discutie este asezarea de la Piscul Crisani care a fost identificatt de Vasile Parvan cu dava geticd Helis, centrul politic si militar al regelui Dromihete. Este interesan pent (enn noastia relates Racuta Ue Diodor din Sicilia, referitoare la ospatul organizat de Dromihete pentru regele macedonean Lisimah cu ocazia incheierii conflictului militar dintre cei doi (292 iH) »Réndui tot felul de ménedruri alese, servite pe 0 masa de argint, iar tracilor le-a dat sé mindnce zarzavaturi si carne, dar pregitite cu masurd, asezdndu-le pe niste tablite de lemn care tineau loc de masa. In cele din urma, a pus sit se toarne vin in eupe de aur si de argint, pe céta vreme el si ai sai beau vinul in pahare de corn si de lemn, asa cum obignuiese gett"? Dupi cum se vede, Ia mesele getilor, se consumau preparate din care si legume, iar ca bauturd era prezent vinul RSV, Pinvan, Geta. O prowisivrie u Duciet, 1926, ” Diodor din Sicilia, Biblioteca istorled apud Homer Radu, Petrucloan Orha, Documente din istoria romdnilor, Bucuresti, 1996, p20. XLT NAPARIS © relatare mai bogati ne este transmisi de catre Tiberius Flavius, ambasador roman la curtea regelui Decebal in anul 106 d.He., din care rezulti mentinerea smeniului” de mai sus in bucatiria traditional geto-daei dar si completarea acesteia cu alte alimente, cum ar fi: carne de vitel friptd pe jar, porumbei silbatici rumeniti, caine la lepuss, micie si fiucte!™ (stuguti, pere piistrate in fan). © constant in putinele relatiri ale anticilor, privind buctiria geto-dacilor, este consumul painii dospite impreund cu carnea fripta. Acest fapt este dovedit 51 de descoperirile arheologice de la Piscul-Crasani si Bordusani-Popina.’” in cadrul inventarului de uz casnie un loc important il detin ragnijele si diversele obiecte din fier (Lepuse, vatraie, lopatele). in perioada urmatoare, este posibil ca bucdtiria autohtond si fi fost influentatt de obiceiurile romane, dar acest fapt este mai geeu de stabilit pentru teritoriul nostru, O achizitie provenitd din buedtaria romana se pare ci a fost plicinta.'” Oricum, este cert faptul c@, dupa abandonarea oficial a Dacii daco-romanii, chiar daca n-au seris, sigur au witit yi au ndaneat, Prezenfa unor comunitafi umane din spatiul slav, ca urmare a migratiilor din secolele III-XIII, a completat bucdtaria localnicilor cu prepararea fierturilor din carne si legume. Ciorbele, supele intrate acum in spatiul romanesc vor cunoaste amelioriri si imbunititiri in special, in zonele extracarpatice. La noi, au devenit traditionale, de exemplu, ciorbele aerite cu diverse fructe necoapte sau borsurile dintre care cel mai rispindit este borgul de pasire cu titel de cas incepind din secolul al XVI-lea si pind in prima jumitate a secolului al XIX-lea, traditia culinari ialomifeana a cunoscut 0 Stelian Nistor, Ghidul gastronomic al Roméniei, Fal. House of Guides, 2004, p. 12. "9 George Tiobani, Lovaivew yetied din yrrtew de nord a Popinel-Bordusani, Ed. Cetatea de Scaun, Tagoviste, 2008, © Stelian Nistor, op cit, p. 12. | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 DIN TRADITHLE CULINARE ALE BARAGANULUI IALOMITEAN. ‘Traditia culinara ialomiteand este rezultatul sintezei realizate de-a lungul timpului intre experientele locale $i influentele venite din alte culturi. Retetele gastronomice identifieate sunt diverse. valorificdnd resursele de hrand oferite de mediul natural si cel economic, in ritmurile dictate de viata cotidiand si calendarul sarbatorlor. Bucatele ialomitene au dobandit specificitate intr-un cadru natural variat reprezentat de cdmpie, lunci, terase inalte si joase. Acest relief a permis locuitorilor practicarca unor ocupatii stravechi: cultivarea plantelor, —_cresterea__animalelor, pescuitul, vandtoarea. Astfel, preparatele zonei se bazeazi pe: legume, cereale, came, peste, lactate, vanat, uleiuri vegetale, fructe si se deosebese prin gusturi, rome, tehnici de elaborare. Un loc aparte il ocupa duleiurile, —plicintele, compoturile, dulcefurile pline de savoare, Unele ingrediente gi tehnici culinare sunt atestate ined din epoca preistorica. Cercetirile arheologice desfaigurate de-a lungul principalelor cursuri de apa (lalomiga, Brayul Borcea) sat pe malurile unor lacuri (Strachina, Amara, Fundata, Dridu) au evidentiat evolutia comunitifilor umane in acest spatiu al cmpiei incepand din Preistorie (mil. VI ir.) si pana in plina epoca medievala (sec. XVII-XVIID. Au fost atestate arheologic urme de locuire la: Bordusani, Cazinesti, Ciulnita, Borduselu, Cosereni, Copuzu, Milosesti, Platonesti, Giurgeni, Crasani etc. Astfel, s-a demonstrat faptul 3, in preistorie, comunititile umane aveau ca Principale activititi cultivarea plantelor si XL NAPARIS crestereaanimalelor. Dieta oamenilor preistorici, asa cum vom vedea mai jos, era completati si prin pescuit, cules sau vindtoare, Informatiile despre modul de hrand al acestora sunt indirecte —datorita perisabilitatii alimentelor. S-au descoperit seminte ale unor plante cultivate: orz, grit, secari, mizriche si bob. Puteau fi pastrate in yase mati de provisii, confectionate din Tut Seminjele erau micinate in scopul consumarii cu ajutorul ragnifelor si al freedtoarelor. Specialistii formuleaza ipoteza realizérii unor fierturi din cereale.'* Necesarul de nutrient era asigurat st prin consumul de came proveniti de la animalele domestice (ovine, caprine, bovine, porcine) sau silbatice (calul, cerbul, mistretul, bourul), De asemenea, erau prezente in alimentatia epocii: pestele, pasarile, scoicile.'” La Bordugani- Popina (mil. V i. Hr.) de exempla, pe baza analizelor pluridisc plinare au fost determinate cateva tehnici de preparare gi alimente de — origine animala, si anume afumarea sau uscarea peste si fierberea scoicilor." asemenea, existenfa cuptoarelor in locuinje sau in exteriorul acestora indica o altd tehnicd de preparare a hranci bazati pe alimente de origine animala sau vegetald, coacerea.! in epocile ulterioare, observam e4 se menfin preocupaile privind imbunatairea hhranei si a modului de preparare. Astfel, la strimosii nostri, gefii_ din Campia Marin Circiumaru, Paleoboranica, Seuiii in preistoria si protoistoria Romani (storia agriculturit din Romania), \asi, 1996, "A. Bilgeseu, V. Radu, D. Moise, Omul si mediul ‘animal inte milenile VI-IV ie.n, la Dundrea de Jos, Tigoviste, 2005, p. 55-00, PH S¢6, Bordusani, oament, istorle, natura, Ed, Cetatea de Seaun, Targoviste, 2007. "5 Ioidem, | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 demonstrat si in Slobozia Now de situatia prezentati in Darea de seama anual a C.A.P. pe anul 1970.'" NUMARUL DE FAMILIL Fnenela | men | FAMINE Teen side 199 | Perma | iacumal | sige 1970 a > Es ‘SUTUATTA MEMRILOR FAMILTILOR PE CATEGORII DE VARSTA. Foot | Issa Xe Taran deans —]yggq 25 (ost) 2 Xe aapestortoran dem —] say Big inte 64 tenes ose | SS | 300 ‘i menor dete ay de mae [yo] wo tae uree permanent naire CAP einen de ann de mane | 27 7 sSdeuni esas) gaddeaniieney | MS | 8 Nemenbsiede faites’) Tas | Ne merit dette Tan —| e_ | PERSONALUL ADMINISTRATIV SI DE SERVICIU Presi H Cont i Cexsbit Temes] Mis 1 Tosa css igre doa Tis nie 4 Sede ome 2 Dupa revolutia din 1989 gi revenirea la istemul democratic, potrivit dispozitiilor Legit fondului funciar, CAP. ,,Al. Petofi intri in lichidare in anul 1991, Dar retrocedarea piménturilor venea prea tirziu pentru firanii romani, care dup’ o viapi de mune la colectiv nu mai aveau forta si o de la capit: Cand am fost in putere am muncit la colectiv, ednd sé muncese pentru mine n-am mai putut, am imbétrénit” (Stefan Marin, 73 de ani) Prof. Maria Popescu 2: Arhivele Statulut lalomiqa, fond CAP Al Petofi", dosar 24/1970, £ 1-15. XL NAPARIS Bibliogratie Y Fondul Priméria orasului Stoboria: dosare mr 138/1892, 272/1924, 335/1928, —376/1930, 1425/1933, 436/1995553/1940, 605/1942. ¥- Fondul Primévia comunei Stobocia Nowa nt. 1/1905, 6/1936, 15/1940, 21/1942, 30/1946, 50/1949, ¥" Fondul Pretura Plasit Stobozia: dosare nt. 11/1928, 20/1930, 22/1930, 65/1933, 94/1936, 209/1943, 213/1943, 263/ 1946, 295/1948. ¥ Fondul CAP. Al Petofi”:dosare nr. 1/1952, 24/1970 ¥ Fondul Legiunea de Jandarmi lalomita: dosare nr. 62/1940, 68/1941, 175/1943, 274/194, 4091946, 504/1947 Y Fondul Prefectura Judetului Talomita: dosare a. 24/1929, 2/1936, 40/1944, 86/1944, ¥ Recensiméntul general al populatiei Romaniei din 29 dec. 1930, publicat de dr. Sabin Manu, vol. I (partea I, 1, I), Ed. Insttutului Central de Statistica, fa. © Recensimintul general all poputatied Romaniei din 29 dec. 1930, publicat de dr. Sabin Manuila, vol. Il, Tipart la Monitorul oficial, Bucuresti, 1938. Y Recensémantul general al populatici Roméniei din 29 dec. 1930, publicat de dr. Sabin “Manuil, vol. IX, Hd. Institutufus Central de Statsties, fa ¥ Coteneseu, M., Viidireanu, AL, Tezaur de documente ialomitene, vol. 1 1392-1944, Bucuresti, 1991, p. 254, Y Geacu, S.. Dictionar geografic al judenulut alomita, Ed, Enciclopedica, Bucuresti, 1997, Y Grigorescu, $t., Ageziri si monumente Jalomijene, Fd. Helis, Slobozia, 2006 © Grigoreseu, $t., Inseripsit din Judequl Talomija, EA. Episcopiei Sloboviei si Catirasilor, ‘Slobozia, 2008. ¥ Parnuti, Gh. Isioria invadmdnaulut din jude lalomita, vol. 1300-1918, Slobozia, 1977. ¥ Provianu, LL, Dicjionar geografie al Judequlut Jalomiya, Tipogratia Vitorul, Targoviste, 1897. Y Ruguteseu, S.,0 privire mapor... dupa 40 de ‘ni, lerare monograficd, in manuseris, Y Stoian, G., Grigoreseu, St, Mare, R. Slobocia culturald, monografie, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2006, ¥ Stoian, G., Siobosia-Contribupii monografice, Ed, Star Tipp, Slobozia, 2007 ¥ Stoian, G., dimanahul Sloboziet, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2008, Y_Urveseu, V.A., Anuar! Judetului falomita pe 1906, Tipogratia Constantin I. Seicdrescu, Calirasi, 1906, p 436, Y #84, Slobozia 400: Studi si comunicari -monografice, Fd, Hermes, Slobozia, 1994, p. 9 | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 mentinerea ordinei. 4) Alegerile au decurs in ‘mod normal si cu reusita guvernului Ori cand s-a mai intimplat in istoria alegerilor din Romania ca totul si decurgi atét de bine? Era de fapt inceputul unei politic’ de cosmetizare a adevirului care trebuia fintotdeauna si fie pe —placul autorititilor. Dupi preluares putesii comunisti cep si pund in practicd programul lor care insemna nationalizarea, colectivizarea si industrializarea. Zvonuri alarmante_privind pericolul colectivizarii au inceput si circule ine& din 1944, datorita informatiilor pe care soldafii romani le aflaserai pe Frontul din Est, acesta fiind de altfel unul din motivele importante pentru care comunistii nu au fost sustinuti la noi in gard Granii de la cdmpie s-au opus si ei colectivizirii, pentru c& pentru ei familia si piméntul erau tuerul cel mai de pret. Este adevarat cA rezistenta lor nu a fost una armati, aga cum s-2 intimplat in Banat, M-tii Apuseni sau Maramures, dar acest lucru.s-a datorat erat naivi si se lase amigiti de promisiunile desarte ale unui viitor luminos si au facut tot ce lea stat fir putere pentru a ania eat ina mult intrarea in colectiv.. Marturie in acest sens stau si raspunsurile din interviurile realizate cu batrdnii satului care spun: ,Prima daté a intrat populatia sdracé care nu avea ce ménca si mai tarziu i-au fortat cu dari, cu impozite, le luau animalele si i-au trecut pe tofi in colectiv pana in '57” (Chivu Grigore, 80 de ani) sau ,,intdi s-au inscris oamenii saraci, care nu aveau pamént, animale si pe urmd $i pe cei bogati, cu animale ...” (Stefan Marin, 73 de ani). Fi isi amintese suferintele indurate alituri de parinfii lor: ,,Da, ne-au Iuat si malaiul din hambar, ne-a lat i gréuul ssi mu aveam ce ménca ..." (Borde Paraschiva, 72 ani). Ca urmare a hotararii noii puteri, la 13 august 1950, s-a infiintat la Slobozia Nous Gospodiria Agricola Colectiva ,,Al. Petoft Arkivele Satulut lalomija, fond Lesiune de Jandarmi lalomia, dosar 409/1946, £88, XL NAPARIS care din 1964 devine Cooperativa Agricoli de Productie ,.4l. Petofi”. in anul 1952 in aceasti gospoditie erau inscrise 107 familii, iar terenul pe care aceasta il avea in exploatare totaliza 621,50 ha. Dimensiunile cooperativei agricole au sporit in anul 1970, fiind inserise 454 familii, care exploatau 2172 hha. Cooperativa a objinut productie vegetala, aninali, avieoli, apicula yi piseivulas Conducerea era exercitata de Adunarea Generali, pregedinte, Consiliul de conducere si Comisia de revizie. Pentru a intelege mai bine situatia care cexista la inceputul infiintarii colectivului voi reproduce din prima Dare de seam anual, realizati in anul 1952 de cite G.AC. AL. Petofi COMPONENTA GA.C.LA 31 DEC. 1952 Ns FE | strsi | Milocasi | Toa Se ee Tras : s age 2 ws | a Tien cus 7 5 - stl 1982 : 7 : 2 Biche sie a mnie rs 1982 : 2 Exes AXIS) : Si | ated 10 Ni manbalor ds llc tng Tn SLXILIOSE [357 Blaine 16-0 de an ns Fete 16:35 de ah Adu nap ae mune is Tine exis te 2-16 zr PERSONALUL ADMINISTRATIV $1 DE SERVICIU: Freie DIMA BORDET, clase primar Souoio MARINSTANCIU, 7 css prmare ise de sot i Migazione in concluzie, putem observa ci din totalul populatiei doar un sfert se inscrisese in colectiv, acestia erau in special oamenii siraci, Iueru confirmat gi de batranit satului, presedintele era un sitean care avea o pregitire rudimentari, fapt ce va afecta functionarea cooperativei. Se remarc’, de asemenea, c& nicio femeie nu ficea parte din personalul de conducere, Lucrurile au evoluat pe misuri ce comunistii erau mai siguri de puter reusit si pund in aplicare py colectivizare fortati, Acest Iucru este ©" Arhivele Statlut lalomija, fond C.A.P ..Al Peioft”, dosar 1/1952, £ 1-10. | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 familiei lui Bancil& Ion, din care reproduc citeva fragmente: ,,Familia sergentului Bancilé Ion n’are dreptul fa ajutor, neavand copii, sofia este validé $i in stare de a munci. () Sofia reclamantului este valid, in prezent poate munci, neavind copii care s-0 retina de la munca cémpului care in timpul de fajé avindu-se in vedere lipsa de brafe este brine placed”! Oare aceste autoritati intelegeau drama acestor familii sau a soldatilor, care departe find, in transee, se gindeau la cei pe care i-au Tisat_acasi fara sprijin? Este greu si ne imaginam astizi, cum a primit vestea mortii ui Spanu Stan, sofia lui Maria, sau copiii st Jon, de 3 ani, Aneta, de 9 ani, Lenuta, de 7 ani si Teodora, de 5 ani. $i ne gindim cum au supravietuit Mériuca si fiica ei Olimpia, care avea | an cand tatil ei, Musat Vintii a edzut pe front, care aveau 0 avere ce insemna 0 casi sium hectar de pamant,''* Este important si-i amintim si si-i pomenim pe cei care gi-au sactificat tot ce au avut mai scump, si prefuim efortul lor si al familiilor indoliate, pentru c& astizi noi nu am fi ceea ce suntem fara jertfa acestor oameni umili Dupi incheieves celui de al Duilea Rizboi Mondial, combatanfii care au supravietuit rizboiului, s-au intors pe la vetrele lor incercdind si revind la normalitate, la viata de dinainte, Dar asa cum spunea si Marin Preda ,,timpul incepuse sé-si piardé rabdarea cu oamenii”''* pentru c& norii negri se adunasera deasupra frit noastre. Profitand de prezenta _trupelor sovietice pe teritoriul Rominiei, comunistii vor prelua puterea, iar pentru a-si atinge felul nu se vor da inkituri de la nicio josnicie, De exemplu, intr-unraport al Postului de Jandarmi Amara din 1943 se precizeazi: ,,/n tuvimul timp la sate membrii organizatiei de stinga, fac 0 intensd propaganda printre Séteni pentru a-i determina sa se inscrie in "8 Arhivele Starului lalomiza, fond PreturaPlisi Sloboria, dosar 209/1943, £59, "biden, £153, " Marin Preda, Morometi, vol. 1, Juralul National, Bucuresti, 2009, p. 414, XXXIX, NAPARIS Frontul National Democrat _folosind urmétoarele mijloace: Exponentii acestor organizaii controleaza morile, presele de ulet gi diracele de lind unde péranii sunt obligasi sd meargd... Ori acestia nu pot sd obfing rand decét dacd se inscriu in Partidul Comunist iar cei ce refica find condamnati sd astepte 2-3 sdptimani: exasperati_de asemeneu yicune sunt mevvigi yi accept se inscrie”.'"° Ce ar fi putut si facd taranii nostri, cdnd aveau de ales intre a-si condamna familia la moarte, prin infometare, sau si se inscrie in Partid, au ficut ceea ce comunistii se asteptau oricum s& facd. Un alt exemplu griitor este oferit tot de un document al jandarmilor din Amara, din acelasi an care afirma ci: ,Locuitorit din Slobozia Noud sunt nemultumiti pentru ca zahdrul sa distribuit de ta d-ul Primar de ‘casa, iar functionarilor care nu s-au inseris in Frontul Plugarilor nu li s-a dat zahdr. Se ‘mai face sicane locuitorilor care scot diferite acte de la Primirie, obligindu-i ca sa se inscrie in organizajia’—Froniulut Plugarilor”.!"" Nu trebuie sine uimeasca provedeele utilizate de oamenii numiti de ei avand in veuete 4 vei care sau i iin partic erau in marea lor majoritate dintre cei mai corupti: ../n comuna Slobozia Noud a fost numit un secretar comunal (de citre comunisti-n.n.), un cetiifean care a mai fost secretar comunal si a fost condamnat la un an de inchisoare pentru delapidare, pedeapsd ce asi executat Desi rezultatul alegerilor, organizate in data de 19 noiembrie 1946, a fost falsificat de comunisti, in Darea de seama care poarti semnatura sefului Postului Slobozia Nou’ si Amara se precizeaza: ,1) Votarea a decurs in ordine si liniste, 2) Nu s-a petrecut nictun fel de incidem in aceasté sectie de votare. 3) Cetitenii in alegeri s-au prezentat linistit, ‘nu s-au abétut de la ordinele primite de la autoritatile competente instireinate cu icis pi NO Arhivete Statului falomin, Ford Legiwea de Jandarmi falomia, dosar 274/1945, £3. "" poidem £.8. " Joidem, £1 | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 La ultimul recensimant efectuat in 1992, dupa ce Romania a revenit la democratie, populatia cartierului era de 1915 loeuitori, din eare 910 birbati gi 1008 femei, $i locuitorii din Slobozia Nowa s-au jertfit, ineurajati de credinga c& lupta pentru apirarea firii, care pentru ei insemna de fapt sisi apere familia, paméntul si libertatea. Chiat dav’ satul sea tulfinjat dup Réicbuiul de Independenta aflim dintr-un act emis de primairie din anul 1933, ci in Slobozia Noud se mai afla in viata un veteran, care luptase in rizboi: ,,Stan Radu, zis si Costache Stan, gradul “soldat, contingentul 1876, din Regimentul 8 — Buzdu, —compania 5 Slobozia”.'"" Este posibil ca el sa fi primit pimant aici, 0 recompensi pentru cd se uptase pentru tard, Pentru asi cinsti eroii, comunitatea a ridicat in perioada interbelicd un monument, —agezat —intr-o miei incint in coltul de nord-est al curtii biserici, ta sosea, Realizat din piatrd, are forma de obelise fixat pe un trunchi de piramidi cu uci tepte. La pantea superioara se afl un vultur cu aripile larg deschise. Pe laturile obeliscului sunt fixate plici de marmuri care amintese fiii satului cdzuti in rizboaiele mondiale. Comunitatea i-a cinstit pe acesti fii ai satului, dar autorititile nu giseau infelegere pentru familille, care ramase fara. sprijin, incercau s& fact fai vremurilor grele. Este impresionanti Reclamaia facut de locuitorii din comuna Slobozia Now’, adresati prefectului judetului Talomita, in data de 24 februarie 1940,"'' prin care arati ci nu au primit ajutoarele de concentrati, din cauza autorititilor administrative: Cu lacrimi in ochi si cu genunchii plecasi vi adue la cunostinjé nelegiuirile NW Arhivete Stutulai lalomiga, ford Pretwca Plisi Slobozia, dosar 65/1933, f.7 Arhivele Statulutladomija, fond Prefectura Judefului Inlomi, dosar 379/1938, £17 XXXVI NAPARIS petrecute in comuna Slobozia Noud. A fost ordin si se dea lemne la concentratii nevoiasi si lipsiti de mijloace, insa s-a petrecut alfel Aici au primit fruntasii, neamuri cu dl Primar, va daw exemplu pe locuitorii, Gh. Rezeanu, vir cu dl. Primar are 10 pogoune cumparate far mostenire, al doilea pe Stelian Maria, cumnat cu dl. Primar cu firma de bidctinie yi fruntay al comune’ a beneficiat de lemne si Gavrila lacob, Oprescu Gh. Zaharia G. Tanase si altii care au fost cate 0 lund concentrati la jandarmii rurali, Care acum sunt desconcentrati. Nu inteleg dommule prefect ca acesti locuitori fruntasi ai comunei sii beneficieze de acestea fard a fi in drept. lar eu Dumitru Ene si cu rrestul mai jos yi tofi ind concentrai pe ziua de 5 august 1939 si in prezent faird niciun fel de mijloace din ambitia domnului primar nu am beneficiat de nimic, (..) din doi cai pe care iam avut am fost nevoit sd vand neconcentrat, sti-mi intrefin soria eu trei copii si pe batrénul mew tatd in etate de 76 de ani care se fla tot in sarcina mea. (..) Vii rug. cercetati personal, nu dati delegajia de-lui pretor fiind in stranse legéturi cu dl. primar. (..) Noi care suntem roméni trebuie sd ne jertfim pentru patrie, mu sa jefiim, noi, am contribuit fa lista de subseriptie pentru inzestrarea armatei, cercetati neamurile d-lui primar dacé se gaseste vreunu inseris © alti situatie pare in timpul Rizboiului, in 1943, cand familia soldatului Stan Ion, contingentul 1928, din Regimental 3 artilerie si familia sergentului Bancila Ton, contingentul 1934, din Regimentul 23 Infanterie, reclama ci nu au primit ajutoarele legale de concentrati'!? De data aceasta primaria este nevoita si rispunda d-lui prefect care sunt motivele pentru care nu s-au acordat acele ajutoare. Este cel putin interesanté motivatia in cazul Avhivele Statwlui lalomija, fond Pretura Plisit Slobozia, dosar 209/1943, £55 | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 zarzavat”. in anul 1912 numarul satenilor erescuse la 917.'" O imagine de ansamblu ne este oferita de recensimintul efeetuat in anul 1930, de autoritifile din Roménia Mare, asa cum reiese si din motivarea ficuti de acestea: ,,...legile une si drepte se fac in deplind cunostinga de numérul si starea locuitorilor”.'' Totalul populatici, guypudiniilor yi cladirilor recenzate pe data de 29 decembrie a fost urmatorul:"”? Popalaie Gopal [orn That Ts a Tin punct de vedere al elnich cetajeniei si al eligi, situafia era urmatoarea’ a Tomi —] Rat] Sa] Tiga a 132 feel ° Cane _| Romina (22_| Rast _[ Saba | Impirjirea populajiei pe sexe si categorii de varsti era:'™ Bist 5m Fina ae Casio 2 Cisitorie 2s Necisiosii | 398 | ~Neesttovie | 336 Brora Divot Cap Toad Toa sevinih scala Sin Da 139 12 267 25 Tesi in = 2 In anul 1936 Primaria transmitea Preturii Plisii Slobozia un tabel cu populatia din comund din care reicse numarul de 1264 de locuitori, adici 630 birbati si 634 femei.' ‘Un moment important a avut loc in anul 1940 ednd s-a realizat schimbul teritorial dintre Romania si Bulgaria, in urma céruia NAPARIS este evacuati populatia din cele dou’ judete din sudul Dobrogei: Durostor si Caliacra. Ca urmare autorititile decid ca locuitorii din comuna Dragos Vodi (din Caliaera) si se aseze in Slobozia Nowa, din plasa Slobozia.'" Dupa pierderile teritoriale din anul 1940 si in conditiile participarii Romaniei la al Doilea Rizboi Mondial s-a efectuat un nou receusaiant pe 6 aprilie 1941, din eae veiese ci in Slobozia Now erau 277 de cladiri, 276 de gospodirii si 1342 de locuitori, din care 688 biirbati_ si 654 femei.'”’ Din punet de vedere al cetiteniei situatia era urmatoarea: 1334 romani, I german si 7 intrau in categoria alfii si nedeclarafi, Acest recenstimant, realizat in conditii grele, s-a dovedit deosebit de util oferind autoritatilor date reale, atat in privinta situatiei demografice a tarii, dar si a economiei care trebuia si sustind 0 campanie militara faird precedent. fin ianuarie 1948 a avut loc primul recensimant organizat de noua _putere comunisti, care inregistreaz’ populatia {iri dupa. rzboi si care prezinta_populayia localitaii, care ajunsese la 1385 de suflete.'°* La urmitoarele recensiminte organizate de comunisti observm o erestere semnificativa a locuiturilor din Slobucia Nou’. de la 1529 in 1966 la 1794 in 1977 si ca urmare a politicii demografice impusa de Nicolae Ceausesct La 15 martie 1966 populatia activi din localitate se impartea astfel:'"”” © Recensimantul general al populate Rominiet din 29 dec-1930, vol. 1X (partea 1), Ea, Institutului Central de Stats’, fap. 137 "0 idem, p10 ™ jbidem. p. 137. "© Recensimdntul general al populate Rominiet din 29 dec.1930, vol. II (partea 1), Tipirit [a Monitorul Oficial, Imprimeria National, Bucuresti, 1938, p. 238 ™ Recensimantul general al populate Rominiel din 29 des.1930, woh. I (paitea I si patiea 1, Ed. Instiutului Central de Statistica, fa. p120 i 382 "5 Arhivele Statului Talomiza, fond’ Pretwra. Plagit Slobozia, osar 94/1936, £22. XXXVIT tra | cons [ age | om | ARE M ae] ss F ee ec 7 Popalaia | Tn aveicrn A paseane imeitd | porcanciorscive |" masive Teal [— 72 or 15 Mac [301 2 2 Tem, 3 iit a " Arhivele Statului Talomia, fond Legiunea de Jandarmi lalomita, dosar 3/1939, £73. "” Recensdmantul general al populatiei Romaniet din 6 aprile 1941, lprimeria Nationalé, Bucuresti, 1944, plas. Sorin Geacw, Diesiomar gevgrafie ut defi Jalomija, Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1997, p. 177 " Recensdmantul general al populagiei Romaniet din 15 martie 1966, vol. VI, p. 427. | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 in 1889. Toan Bercus a slujit invitiméntul timp de 44 de ani, pind in anul 1933, cdnd, printr-o adresti a Ministerului Instructiunii, al Cultelor gi Artelor din 1d iunie 1933, se cerea Revizoratului Scolar Ialomita ca ,,favatitorul preot loan Bercus de la Scoala primara Slobozia Noud si fie pensionat din oficiu pentru limité de varsté pe ziua de 7 septembrie 1933". el avauil atunci 68 de ani. Dupa o viati intreaga dedicat oamenil satului a fost inmorméntat, dupa obicei, in curtea bisericii. Locuitorii asezarii' Slobozia Noud care Iau cunoscut, fiindu-le dascal, au cuvinte de prefuire si respect pentra domnia sa La inceput sareina domnului invajétor nua fast usoari deoarece condifile in care igi desfigura activitatea nu erau din cele mai bune, Tocmai de aceea revizorul scolar noteazi cu ,,satisficdtor””* scoala mixt& din catunul Slobozia Now’, local riu, unde a gisit 48 de baieti si 3 fete, in urma inspectici din decembrie 1890, Metodele folosite de invaator sunt criticate de revizorul scolar in raportul din perioada 1905-1906, pentru cd la clasa Tel a impart elevii in 6 diviziuni pentru citit si scris, 2 diviziuni pentru aritmetica si cum ka religic, dupa ee a trebuit sf verifice alle noua lectii din ziua precedenta, De asemenea ra invinuit c& la inceputul anului scolar n-a flicut inscrieri pentru clasa 1 proportional cu spatiul silii si de aceea, intr-o sald in care ar putea si intre 80 de elevi scoala n-are decit 25. Sanetiunea primiti a fost cenzurarea cu pierderea salariului pe 10 zile a invaétorului Joan Bercus. Daca analiziim astizi metodele folosite de dansul constatim nu numai noutatea, dar si stilul propriu adaptat realitatilor timpului stu. perioad’ grea a reprezentat-o anii Primului Razboi Mondial, 1916-1918, una plind de privatiuni pentru toti oamenii si pentru scoala. La 8 iulie 1918 directorul scolii din Slobozia Noud raporta catre Revizoratul scolar ci ,,degi sunt prezent in comundi, cursul % George Stoian, op ci, p.136. % Gh. Pimnuta, ‘storia invdjdmantulud din Judequl Jalomsita, vol. 11300-1918, Slobozia, 1977, p. 264 XXXVI NAPARIS seolii mu s-a inceput, aceasta din caved edt Tocalul de scoala este aproape distrus de bulgari, usile, feresirele, bancile, tabla, arhiva, curtea ” $0 desdvarsire si nu a réimas decdt numai pereti ‘am cdutat prin toate mijloacele posibile de a face reparatie si mi-a fost imposibil."*" ‘A fost construit localul scolii vechi a salului, situat pe sada principal, o elidine realizaté dup’ modelul celor proiectate si ridicate in timpul reformei infiptuite de Spiru Haret. Asemenca construcfii se afl in mai toate satele ialomitene. Localul se compune din: hol, o sali de clas spatioasa, luminoasa, cu trei ferestre mari, cu arcade si cancelaria, ce servea si ca _locuinta invatatorilor repartizati aici Si-i invele pe copii tainele cititului, serisului si socotitului Trecerea timpului a dus inevitabil fa 0 crestere a numirului locuitorilor din aceasti asezare. Aceasti evolutie a fost identificata din statisticile, darile de seam’ ale primaiei, dar si recensimintele efectuate de-a lungul timpului. Din analiza documentelor studiate reiese prezen{a covarsitoare a romdnilor in Slobozia Nou, echilibrul dintre numrul birbatilor si cel al femeilor si faptul ci tofi Jocuiturii sunt de religie ereytin-urtodusd. Din Dicfionarul geografic al Judetului Ialomita, publicat in 1897, aflim ci in satul Slobozia Now’ din plasa Ialomita, existau 91 de familii de romani, care aveau 205 cai, 30 boi, 700 oi si 10S porci.”” Dintr-un tabel intocmit de Primaria comunei Slobozia, pe 19 ianuarie 1900, referitor la numdrul populatiei reiese cd in catunul Slobozia Now’ se aflau 626 de suflete.” Tot de aici aflim o informatie interesanta referitoare la modul de alimentatie al locuitorilor: ,,se hrdneau cw Paine de gréu si secard, maméliga de porumb, de mei, carne, peste, branzetri si sli sunt distruse ew % Arhivele Stailui lalomija, fond Revizoratul Scolar sdosar 5/1917, £154 ovina, Dictionur _xermvafie ul Julepulud Jalomita, Tipogratia Vitorul, Fargoviste, 1897, p. 244, % Arhivele Statului fatomifa, fond Primaria orasului Slobozia, dosar 172/1900, f 8 | NAPARISRevista de istorie $i cultura ialomiteana, Anul |, Nr. 1, 2013 ISTORIA POVESTITA A COMUNITATHT DIN SLOBOZIA NOUAZ Agezarea de pe vechiul drum al Brilei a fost intemeiata intre ani 1879-1882, pe mogia Slobozia, mosie care inainte de anul 1863 aparjinuse Manistirii Sfintii Voievozi. Majoritatea familiilor asezate acolo erau originare din Stobozia si datorita acestei legituri noua localitate va lua numele de Slobozia Nou’, Despre _momentele de inceput ale locuitii pe aceste meleaguri nu avem foarte multe date, Ne-a rimas din anul 1942 un document (Regulament de organizare si functionare a primariei) din care aflim cd Slobozia Nou’ era cunoscut& din anul 1782, cu denumirea de Slobozia de Sus: Pinta comunei Slobozia Nout este din anu! 1782 sub numele de Slobozia de Sus, primele aseziri Ficdndu-se eu mocanii tarlasiveniti cu oile pentru pasunat pe cdmpia_ Bardganu- fui?" Ins, in afara weestui act nu mai exist o alt sursti care si confirme aceasti data, nici micar in hiirtile petioadei respective in anul 1897. se menfioneazi in Memoriul intocmit de Primaria comunei Slobozia si inaintat Ministerului de Interne cd: wlntre rasérit si miazdzi se mai aflé lacul numit Ezerul .. Langé acest lac se afla satul Slobozia Noud format in anul 1879.””* La 20 februarie 1925, a fost convocata in mod extraordinar sedinta_comisiei interimare a Primariei Slobozia pentrua diseuta gi aproba: ,...dupd cerinta locuitorilor satului Slobozia Nowd, pendinte de comuna Bora, onor Prefectura cu Ordinul nr.982/925 % Arhivete Statulut lalomita, foal Primisia casulat Slobozia, dosar 605/1942,£.17 °°M. Cotenescu, Al. Visdircanu, Tezaur de dacumente ialomijene, Vol 1392-1944, Bucuresti, 1991, p. 254. XXX NAPARIS ne cere sa avizéim dacd suntem de parere si consimtim ca satul Slobozia Noud sa se alipeased la acest oras, unde a mai fost alipit timp de 30 de ani pand in aul 1912" acest calcul ducdndu-ne la anul 1882, Mai departe, in procesul-verbal al sedintei se spune: »,Comisiunea, aviind in vedere ca cererea locuitorilor din satul Slobozia Noud este Justa, iar orayul near suferi nimic ew aceasta alipire, decidem sd aprobém ca satul Slobozia Noud sé se alipeascé acestui oras”. De altfel, este mentionat si in Anuarul judetului lalomita, intocmit in 1906 de Aurelu V. Ursescu, tot anul 1882 cand catunul Slobozia Nowa face parte din comuna Slobozia. La cap. Sate desfiingate este menfionat cd satul Ezeru depindea de comuna Slobozia, dar s-a desfiintat in anul 1882, cand locuitorii sai au fost improprietariti pe mosia Slobozia si s-au mutat in satul Slobozia Nous." Reconstituind evolutia administra. tiv a Sloboziei Noi constatim ci ea a fost: citun 1882+ 1912, comuna 1912- 1926, coumanis sub- urbana (apartinea de orasul lobozia) 1926-1948, iar din 1948 igi pierde statutul de comund si devine suburbie, cartier al orasului Slobozia, Un ‘moment dificil a fost in perioada comunisti cand s-a_pus chiar problema desfiintarii acestui cartier si strdmutarea la orag a locuitorilor acestuia. Prima scoala a fumetionat cu sprijinul ocrotitor al bisericii, avandu-l invatitor pe preotul Ioan Bercus, intr-un local proprietate a comunei, construit in 1894, ale c&rui costuri ‘ajunseserd la 15 000 lei, El sa niscut in anul 1865 si era preot seminarist, avand in acelasi timp si ttlul ,.definitiv” in invagimant obinut * George Stoian, Slobozia, Contribupli monografice, Ed. Star Tipp, Sloboria, 2007, p. 368, OW Aurelia Ursescu, Anuar Judequlul falomiza pe 1906, Tipografia Constantin 1, Seicirescu, Calirasi, 1906, p. 436, | NAPARIS