Anul VII. No. 77-78. Maiu-Tunie, 1934. NATIONALUL VALCI Director si Ad-tor c. DANIILESCH, | ‘Str. Em. Abramescu 3, VALCII = Abonamentul SO tel pean. In- stituflile dubiu, Abonamente de sprijin 500 lel anual. Anunclurt < gl reslame dupa Involald. =: Apare lunar Manuscrisele nu se innapoiaz’ Nationalismnl tinerilor Din frdméntarea si amestecarea popoarelor vechi pdgdne cu barbarii ndvdlitori si prin civilizatia adusd de religiune au iesit de vreo miie si mai bine de ani in Europa nafiunile care o locuesc astdzi, Fiecare naflune isi are limba sau graiul sdu deoseblt de al alteia si fiecare isi are obicelurile si portul deosebite, mai mult sau mai pufin, de ale altor nafiunt. Pand in veacul acesta al do- udzecilea, poreclit ,,al nafiunilor“, neamurile nu-si atinseserd toate un grad mai innalt de culturd (invdfdturd) si unele nu putuseré sd-si capete nici independenja, fiind silite sd sufere stépdnirea al- tor neamuri gi tari. A venit insd rdsboiul cel mare din urmd, de acum 16-20 de ani, care a avut ca urmare strangerea in hotare de fard a mai fiecdrui neam. Cand neamul ne-a fost in primejdie de pieire sau inghifit ori schimbat cu sila de cdtre alt neam sta- pénitor, ori cand vreo fara mai puternicd si cotropitoare cduta sd ne subjuge si sd treacd peste noi, la glasul conducdtorilor nostri mari $1 mici tofi am alergat si am luptat pentru mantuirea nea- mului, din vechime de cand s'’au intemeiat micile voevodate si prin- cipate $i pand la rdsboiul trecut. Simful acesta, ce ne indeamnd a ne scdpa de strdinii de alt neam, care urmdresc sd ne stdpGneascd $i sd ne conducd, ba chiar sd ne schimbe firea naflonald, se numeste nafionalism sau iubire de neam sau de nafie. Toate generajiile (randurile de oameni) au luptat, in toate veacurile pentru inchegarea Roméniei de astazi, toate si-au iubit fara si neamul si au dorit sd o vada cat mat fruntage intre celelalte fari si toate sl-au dat si-si vor mai da contribufia lor de muncd, de suflet si de sange pentru atingerea acestei finte, incepand cu micul agricultor, care asudd pe brazda in arsifa verii si termindnd cu capul Tarii care privegheazd con- ducerea. In acest nafionalism creator trebuesc crescute generaflile viitoare. Nafionalismul integral trebue bine indrumat si propovaduit in popor prin scoala, prin bisericd prin indemnuri si fapte natio-114 »Nationalul_Valcii*. Maiu-lunie, 1934 nale, iar desmdjul nafionalist, care tncepuse a aluneca spre rdpi alunecoase si primejdioase viitorul natiunli noastre — tmbrancit de céfiva tineri fard prea multd chibzuire, —trebue infrdnat, nimicit nut prin mijloace bruste, cdt, mai cu temeiu, prin convingeri. Prin convingerea cd n’aveau nicio putere zeii pdgdnt, facufi din piatré ori din metale scumpe de mdinile mesterilor artisti, a isbutit sé facé pe oameni mai buni crestinismul. Tinerii nafionalisti sd ca- ute singuri a se convinge c& scepticismul (indolala) ori boala o- moritoare de suflete produsé de politicianismul josnic duce spre rau naflunea prin frémantdrile sterpe politice si sociale pe care le provoacd unii politiciani ce ndddjduesc sd ojungd ei mari $i tari conducdtori ai nafiei. Tineril sd-si plece urechea spre chemarea gl semnele vremii, sd pdrdseascd manifestaflile si cdile cari duc la turburdrl ori les din drumul pe care soarta indrumeazd pasii mer- sului normal al nafiunii si ei sé meargd cu ea pe calea cea bund a nafionalismului creator. Sd se convingd tineretul cd, a intrebu- infa mijloace care nu sunt obignuite, propril sau firesti ale nea- mului nostru, a adopta mijloace si forme strdine este a céuta sé se schimbe firea nafiunti si a strica sfanta solidaritate care trebue s@ ne incdlzeasca inimile tuturor celor ce ne numim Romani! Bles- temul eroilor, care s'au jertfit pentru intregirea si intdrirea farit si neamului nostra, va ajunge pe cel care se va abate dela drumul larg al nafionalismulut creator, integral si maritor de nafie. Tinerime, gandeste-te si pregdteste-te cd tu vel avea sd duci pe calea bund maine-polmaine destinele neamului. »Nafionalul VAlcii* Scrisul calatorilor despre Valcea Govora Cum s& nu tresalt de emofiune si bucurie cand ma apropiu de Govora, eu, care inci din tinerefe cunose, iubese si frecuentez aceasta vestit’ si de Dumnezeu binecuvantata statiune balneo-cli- matic’ ? Cum si nu m4 duc in fiecare an la Govora, sé-mi inti~ resc sin&tatea in miraculoasele *) ei ape cloro-iodo-sulfuroase si in aerul ei dulce, placut gi linistit, traind cel pufin o lund de vara, in mijlocul unei naturi dintre cele mai incdnt&toare? Si cum s& n’o iubesc, cum sa nu-i fiu credincios, cand ea ma primeste intotdea~ una cu atata dragoste si cldura si cdnd dela sdnul ei cald, iubitor 1) Facatoare de minuni. a eee =»Nafionalul_ Valci — Maiu-lunie, 1934 15; i bineficdtor, plee reconfortat t) nu numai trupeste dar gi sufleteste ? La frumoasa si minunata Govor’ se poate merge din mai ‘multe directiuni si pe mai multe drumuri, Cel mai important si cel mai intrebuinfat este acela care dela Piatra-Olt o ia in sus pe valea aici larga gi fertila *) a Oltului, Este calea ferata si soseaua natio- nali ce duce spre Sibiu in Transilvanta, istoricul drum roman im- pietrit si intirit, ce venea dela vechiul Turris — T.-Migurele de astazi — si ducea in inima Daciei, c&tre capitala Sarmisagetuza, spre Apulum — Alba lulia de astizi — si mai departe; drum pe care -a urmat Traian in a 2-a lui expedifiune contra Dacilor, anul 105 dupa Hristos. La rasarit de acest drum si de dealurile innalte, acoperite cu Piduri gi cu o vegetatie bogaté si populate cu frumoase sate, curge spre miazizi, catre Dunare, marele gi frumosul rau Oltul, atingand si marginea de jos a orasului Slatina, ce se zareste agezat pe 0 coast aplecati spre apus imbricati in verdeafi. . Drdgdsanit. Mai departe, spre miaztinoapte, orasul Drdgdsant, -cu renumitele lui podgorii, intinse pe coamele, coastele si poalele dealurilor pana in ges. Vii frumoase, cu butucii randuifi in siruri drepte, dintre cari se ridick in sus, ca niste strajeri: nucii, prunii, , viersicii, $. a.; iar vilele, casele si cramele ce in verdele — artmiu al podgoriilor, ca crisantemele, gher~ in grédini, sporesc si mai mult pitorescul si far- mecul privelistei. Aici la Dragasani au batut Turcii in anul 1821 armata eterist Agreceasc’) din Muntenia. Dincolo dela Dragasani in sus satele se fin lant cu viile, livezile, imasutile *) si holdele lor si printre boschete si raristi de fag, plop, stejar si slcii, drumul mare trece peste multe rduri si paraie ce vin din munte si dintre dealuri si o ine drept printre fanefe inf tite prin care pagesc mndre simpaticile berze si cocostarcii cenu; Trecut de satul Babeni, de unde pe vaile paraielor Bistrifa Valcii si Otisiul se poate merge la mandstirea Dintr’'un Lemn si la Bistrifa si Horezu, — ajung dupa cAteva clipe la halta Govora, de unde cu trisura ma indrept spre stafiune *), Peste dealuri, de- parte spre nord-vest, apare frumoasa priveliste a muntelui Build, impidurit panila jumatate, gol in sus si spintecat de paraul Cos- testi. Dup o ori de drum pe soseaua ce urmeazi pe vaile para- 4) Intarit, 2) Roditoare. 3) Izlazuri de pascut vitele, 4) Stafiunea de bii (Baile-Govora). ‘ j 4116 »Nationalul Valcii*. — Maiu-lunie, 1934 ielor Govora si Hinta, admirand frumusetea peisagelor si sorbind aerul curat al pAdurilor si fanefelor smilfate de flori, imi fac in- trarea in stafiune. Palpit de bucurie si emofiune cd te revid, scumpa si dulce Govora, asezati pe valea pardiagului Hinja si pe coastele ei, in mijlocul frumoaselor paduri de fag, din care nu lipseste falnicul stejar si teii batrani, frumosi si mirositori! Tresalt de placere ci te regisesc, vestit’ si iubiti stafiune, cu drégufele tale alee ce duc pe terase si prin padure, cu simpaticile si cochetele tale vile si ho- teluri, in frunte cu marele, frumosul si confortabilul ,,Palace“, cu modernul tau stabiliment de bai minerale calde si fizioterapie, cu clima ta dulce, plicut si constant’, cu mulfimea pasdrelelor din padure, a cucilor, al c&ror ,,cu-cu“, ,,cu-cu", risuna cu dulce ecou dealungul vaii, a sturzilor, sticlefilor, scatiilor si mai cu seama a mierlelor, cérora din zori si pana’n noapte nu le mai tace ,,gurita’ — cAnti, flueri si vorbesc intre ele din varfuri de copaci, de par’c& ar fi angajate si platite pentru aceasta — cu multimea licuricilor scAnteind prin intuneric, cu maestrele privighetori, care te farmecd noaptea cu dulcile si divinele lor triluri, in sfarsit cu tot pitorescul tu si cu toate frumoasele, scumpele gi neuitatele amintiri, care ma leagd atét de strans de tine ! (Urmeaza fragmente dintr’o poezie de Al. Macedonski), — De colo, de sus, din varful frumosului deal ,,Baba Floarea“, unde se mferge cu usurinfi pe o drégu{’ potect, se descopere, in apropiere gi in cadrul dealurilor impadurite, splendidul peisagiu al stafiunii Govora, cu hotelul ,,Palace“, vilele militare si alte frumoase vile, cu biserica de pe deal si cu soselele ce duc spre rasarit, catre satul Govora, Ocnele-Mari si spre apus, la satele Pietrari si Pau- sesti de pe valea Otisaului, pe cand in departare, se descopera : spre nord, nord-vest si nord-est _marea si frumoasa priveliste a muntilor Buili, Arnota, Scrisoara si Cozia, iar spre apus si miazizi frumoasa vale a Otasdului, marginita de frumoase dealuri, din ver- dele cirora apar risipite si albe, cdsufele satelor si Mdndstirea dintr'un Lemn, de maici, intemeiata de Matei Basarab gi reconstruita in anul 1715, sub domnia lui Stefan Voda Cantacuzino. Din stafiunea balneara Govora se pot face frumoase si pli- cute excursiuni cu trasura, sau pe jos, prin batranele gi frumoasele paduri de fag, la Mdndstirea - dintr’un - Lemn si la Mandstirea Go- vora, ziditi cam pela intemeierea ‘Tarii Romnesti, reconstruit’ la inceputul secolului al 16-lea de Radu dela Afumati si restaurata de Matei Basarab, care, in anu! 1634, a infiinfat aici prima tipografie romaneasca. Biserica a fost zugravita, mai tarziu, de Constantinmie »Nationalul Valci Mai nie, 1934 fia Brancoveanu, Excursiuni mai mari se pot face deaici la manistirile Bistri{a, Arnota si Horezu, la Olinesti, Ocnele-Mari, R.-Valcii, Ca- limanesti, mandstirea Cozia, Brezoiu si Curtea de Arges. Ocnele Mari, La o ora cu trasura dela Baile~Govora, spre risarit, ocolind prin satul Govora, sau direct peste deal si prin dure, se ajunge la Ocnele-Mari, drigu{i stajiune de bai sirate. Aici se poate vizita, in addncul pimAntului, vastul si miretul tem- plu... de sare, al muncii silnice, precum si aldturi, in curtea tem- nifei, bazarul cu multe si drigufe obiecte lucrate de nenorocifii con damnafi cari, calcdnd sfintele si dumnezeestile inv{&turi si porunci ale Domnului nostru lisus Hristos, au ciizut in grele pacate, furand, torturand si chiar ucizand pe aproapele ! Valea si defileul Oltalui. Célimanesti. Caciulata. Dela Baile-Govora, dela Ocnele-Mari ori direct dela Piatra-Olt cu trenul ori cu trésura pe soseaua national’, din Valea Oltului gi trecind prin orasul R-Valeii, se ajunge spre nord la vestita si in- cantatoarea stafiune balneo-climatica Calimanesti-Caciulata, asezat la iesirea de miazazi a defileului Oltului, pe dreapta raului; statie de bai cu renume european, mai cu seama pentru miraculoasa ei apa de Caciulata, cea mai eficace dintre toate apele minerale si- milare in contra boalelor de rinichi, ficat si ale cailor urinare. Mice foarte draga si scumpa aceasta stafiune minunati, pe care o cunose din tinereje si de aceea mi apropiu si de dansa cu aceeas emofiune si pldcere, ca si de Govora si nu pot lisa s& treact anii far’ a o revedea. Este, cu drept cuvant si aceasta, una dintre cele mai frumoase si mai importante stafiuni balneo-climatice ale Romaniei Mari. Dela R.-Valeii in sus, valea Oltului devine din ce in ce mai frumoasé. Deoparte si de alta a marelui si frumosului rau, pe aici mai serpuitor, dealurile foarte innalte si accidentate, taiate de vai si vilceluse, cu multe coame si varfuri, acoperite cu paduri, fanefe si paguni, se mai apropie, stramtand valea impodobit’ de culturi si livezi de pomi roditori, Dela nordul oragului R.-Valcii, din tren sau de pe soseaua nafionald — pe care, in anul 1396, au trecut si cavalerii teutoni, pentru a lupta alituri de Romani sub Mircea cel Mare (Batran) si de floarea nobilimei franceze, la Nicopole, in contra Turcilor — dar mai cu seama din vecinitatea haltei Daesti, se descopere la nord de Caliminesti, in defileul Oltului, frumoasa priveligte a munfilor Gozia si Basarab — stand impietrifi unul in fata celuilalt, deoparte si de alta. a Oltului — inchist in fund de varful sténcos si fumuriu al Naurufiului, din: regiunea Lotrului. Mai din sus, cam din dreptul garii Jiblea, se deschide spre risdrit fru-8 »Nationalul Valcii“. — Maiu-lunie, 1934 moasa priveliste a vaii pardului Coisca, marginité de frumosii munfé impadurifi. Si, dupa cum nu pot intra in Calimanesti, fara a admira de departe aceste frumusefi, tot astfel, n’as putea pleca din stafiune pe sosea, spre R.-Valcii, fara a admira, in josul Oltului, frumoasa priveliste a raului, care, scpat aici din stransoarea muntilor, alearg& vesel la vale, in unde argintate de razele soarelui, ducdnd continu pe patu-i de prundis, pani la Dundre si mai departe panala Marea Neagra, dragostea frafilor de dincolo de Carpati, aslazi si ei liber® si fericifi, pe pamantul stramogesc ! Vizitatorii, cari se duc la Calimanesti cu trenul, pot scobori in gara Jiblea, pentru a intra in stafiune cu trasura, sau pufin mat departe, in halta Calimanesti, pentru a intra pe jos, trecand Oltut pe podul umblitor. Te revad iarasi, scumpe Calimanesti, admirabil si desfatator colfisor din majestosii si fermecitorii nostri Carpati, loc de Dum- nezeu binecuvantat, ce dai tuturor celor ce vin la tine, repaos, si nitate, viafd si incdntare sufleteasci! Te regisesc, frumoasi sb scump& perld carpatina, ce te oglindesti impreun& cu toate como~ tile tale de frumusete, in apa ce vine de departe, ducand fara in- cetare pe undele ei, dulcea doin’ romaneasca! Din ceardacul celui mai mare gi mai frumos hotel al tau — unde se gasesc gi instalafiunile de bai calde, cloruro-sodice-sulfu- roase — sorb linistit si cu nesafiu, scumpe Célimanesti, aerul tau racoros si binefic3tor, de munte. In parcul’ tiu privesc si admir incAntat, in zilele de Dumineci si sarbatori, marea si frumoasa hor& romaneasca, in care se prind fdrani si france, fldcdi voinici, fete si neveste frumoase, nu numai din satul (oragul) tu si cele vecine, dar chiar si din finuturi romanesti mai depirtate, tofi imbracafi in frumoasele, bogatele si pitorestile lor costume nationale. De pe frumosul si elegantul pod de beton in arcade, ce te leagi peste bratul apusean al Oltului, cu frumosul t&u ostrov, privesc si admir, in susul si dealungul raului, frumosul peisaj, cu vilele iesind dintre copaci, incadrat de innailfimile muntoase, acoperite de paduri. Si ct de bine ma simt in drguful si simpaticul parc al ostrovului, atat ziua la umbra copacilor, dar mai cu seam4 seara in dulcea si tainica lumina a lunei....! Ca sfant& podoaba a ostrovului se afla, afara de alte cladiri, cam in mijlocul parcului si aproape de malul apei, mica biserict — schitul — zidité de Neagoe Basarab intre anii 1515-1520; iar putin mai sus se gXseste plaja si cabinele biilor reci la Olt. La 2 km. spre N. de CAlimanesti — mergand pe frumoase‘fae ehh sad »Nationaful Valcii*, — Maiu-lunie, 1934 119 sosea nafionali marginit4 de apa Oltului, in lungul c&reia se insird vile frumoase si tei plantafi ce parfumeazd aerul — se afl Caciu- lata asezati pe dreapta raului Olt, cu terasa pentru curd cu mix nunata api vindecitoare de pietrile die rinichi, basicd gi ficat a isvorului unic in toat& Europa. Din Calimanesti spre CAciulata si ’nnapoi se poate merge si cu piciorul pe aleea pietonilor, ce urmeaz prin padure, la umbra racoroasa de fag. Din 2-3 puncte ale acestei alei se poate vedea feerica si fermecitoarea panorama a manistirii Cozia cu apa Ol tului, soseaua si calea feral’, cu falmicul munte Cozia cel cu spi- narea goala si cocosati si cu varfuri stancoase si colfurate, intins ca un sfinx pe stanga Oltului spre rasarit pe partea argeyand, dominand cu innalfimea lui dincoace de apa Oltului pe muntele Basarab asezat pe dreapta Oltului, pe partea valcean’, munte mai mic decat Cozia, dar tot golas; crestat si colfurat, de stanca vi- sinie. Deacolo, de din sus de m-rea Cozia, spre N. incepe ade- varatul defileu al Oltului, loc stramt, méret si fermecdtor, cu apele falnice si infiordtoare ale Oltului ce se zbuciuma intre munji spu- mand, gemand gi lovindu-se de pietri si stanci ! Méndstirea Cozia este asezati ta 1") km. mai sus de Ca- ciulata, pe malul drept al Oltului ale caruia valuri ii ud& zidurile si deoparte si de alta a goselei. Aceasti veche manistire a fost intemeiata in anul 1396 — aproape de locul pelcare fusese vechiul castru roman intarit ,,Arutela' — de Mircea cel Batran, care este inmormantat in bisericd, lang el fiind ingropaji fiul siu Mihail Voevod, Vlad Dracul, Tudora mama lui Mihai Viteazul, calugarit& sub numele de ,,Teofana‘, in sfarsit, Domnija Florica sofiea lui Mihai Viteazul si Nicolae Vodi Patrascu, fiul ful. Mihnea Voda a reparat biserica intre anii 1580-90, iar Constantin Vod’ Branc veanu a reficut complect manastirea aga cum se vede si asti: Se zice c& din biserick ar porni o galerie pe sub apa Oltului a~ jungand pe malul stang al raului si ca prin ea ar fi spat odata Mircea cand Turcii au atacat pe neasteptate mamistirea, au jefu- ito si tau dat foc. La apus de soseaua nafionala, ma deal, se afla bisericuta Sf, Apostoli, zis ,,Bolaita“, intemeiaté de Petru Cercel pela anul 1583-86, ramas pana azi in starea in care a fost zidif4 din ca- rimid& aparenta alternand cu brane de piatra. In pridvorul_,,Bol- nifei ca gi in manistire se vede chipul lui Mircea si al fiului stu Mihail Voevod finand biserica si al altor domni si sfinfi cu ochii scrijelafi de sulifile Turcilor in 1821 cand au urmérit pe Eteristii fugarului Ipsilante.120 »Nationalul Valcii“. — Maiu-lunie, 1934 De la manistire se poate merge in sus pe defileul . Oltului, ori, trecand apa raului pe un pod umblator, ,,Masa lui Traian“, si Manastirile ,,Turnu" si departata Stinigoara sub coastele muntelui Cozia. (Din ,,Paradisul Romanesc pag. 57-67). General Al. Lupagcu-Stejar RELIGIE, MORALA Invafatura crestina de protopresbiterul d-r SIMEON POPESCU (Urmare) Rugaciunea domneasca. Incheerea Cererile din rugdciunea domneasca se incheie cu ru- gaciunea de prea marire: CA a Ta este imparatia gi puterea gi marirea, in veci. Amin. Prin aceast& in- cheiere rugim pe Dumnezeu sa ne permita a marturisi cd: a) Singur Dumnezeu, caruia ne rugdm, are bunatafile pe cari le cerem si care bundtati sint sub neconditionata Lui stapanire si, prin urmare, nimeni altul ci numai El singur dispune de ele ca un imp&arat autocrat; ceea ce cerem noi, cerem din imparafia unde El dispune dupa plac: ya Ta este imparatia....“ b) Aceea ce cerem noi din imparatia Lui, El singur poate sA ne dea gi alt cineva nu; El singur are puterea sa dispund in imp&ratia Sa, prin urmare El singur, daca voeste, poate s4 ne dea: ,,a Ta este si puterea‘. c) Imparatia in care Dumnezeu dispune dupa plac si in care El poate s& facd ce voeste, mpreund cu dar- nicia lui fara margini, formeazd méarirea, gloria Lui impa- rateascd. Si, precum imparatia Lui este vesnicd, tot a- semenea este si puterea si marirea Lui. De aceea zicem in incheere cA: ,,@ Ta este impdrdtia si puterea si ma- rirea in veci. Sfarsitul rugaciunei domnesti il ‘facem cu vorba ,,amin‘', care insemneazA o adeverire, 0 confirmare a celor zise pana aci. (Va urma)re »Nationalul Valcii Stiri Bisericesti w [n manastirile moldovenesti se vor aseza table de marmora cu inscriptii aratand datele istorice, pentru stiinfa vizitatorilor, cal torilor si cercetitorilor si chiar a poporului doritor a afla int4mplatrile mari petrecute imprejurul manastirilor. In bisericile si manistirile din Basarabia se mai vad urmele rusestii stpaniri: marca (stema) Rusiei cu vulturul cu 2 capete la iconostas si pe tampla bisericii ce rost mai are azi, dupd 16 ani de revenire la matca romanismului a Basarabiei rapiti in 1812? Innalfii ierarhi n’o vad aceasta urm& urita ? Basarabia a sttut 106 ani sub Rusi.... dar urmele lor nu se sterg repede, fiindcd nu e bunivoinfa din partea localnicilor ! m O Italianca avea un copil damblagiu de amandow’ picioa- rele si pe care medicii cei mai buni nu I-au putut insanatosi. Intr’o Duminicd ea isi lua copilul 1a biseric’, il asezi jos ang’ dansa si se ruga in genunchi innaintea icoanei Maicii Domnului (Madonei) cu atata foc gi credin{4, cerand ori s&-1 insin&togeze pe copil ori sé-1 ia la Dansa, incat, la terminarea rugiciunii nu baga de seama c&-i plecase copilul. El se ridicase singur pe picioare si plecase. Tot Singur a mers acasa, alaturi de mama-sa! Mare este puterea rugaciunii si a credinfii din toata inima! @ Fostul ministru de rizboiu japonez, generalul Araki s'a convertit la crestinism de rit ortodox, luand numele de Sava, In Japonia sunt 300 de mii de ortodocsi crestini fafa de vreo 4 mi- lioane catolici, fiindc’ tofi preofii catolici sunt misionari. m Nu ne place cd doamne si domni fac petreceri cu cante- ce si dansuri (baluri) in fimpul postului mare cum si in oricare post, fie ori nu date cu scop filantropic (de ajutor pentru oameni lipsifi). Baluri, serate gi ceaiuri dansante in post....! Adevaratii cre- stini nu iau parte la ele! Crestinii din eparhia Patriarhiei au norocul si li se impart cu plata cartea ,Caliuza Bunului Crestin“, Cand 0 vom gasi, vom face 0 dare de seama de cuprinsul ei Cand 0 vor avea gi celalfi crestini din toate eparhiile? Nar putea-o tipari si societatea ,Renasterea“ olteand ? In lerusalim s'a facut legea care pedepseste cu un an inchisoare pe tofi cei cari adreseaz4 vorbe necuviinciose credintei crestine, De-ar fi si la noi asemenea lege, inchisorile ar fi indesate de cei ce injura de lucrurile sfinte. S’au inceput lucrarile de restaurare a pesterii staul de vite din Betlehem in care s'a nascut MAntuitorul. — Maiu-lunie, 1934 121122 »Nationalul_ Val = Maiu-lunie, 1934 m Reparatiile Bisericii Sfantului Mormant au inceput in leru- salim, in infelegere fiind tofi cei cari slujesc in ea: ortodocsii, ca~ tolicii, armenii si sirienii crestini. Ziarul ,Universul" din Bucuresti mai primeste bani si donatit pentru biserica romaneasca din lerusalim. m Ne-ar pirea bine ca tofi prefecfii din toate judefele roma- nesti—nu numai cel din Silaj — s& dea porunci tuturor functiona- rilor ad-tivi si mearga la biseric’ Dumineca si sirbitorile mari, s& ajute la formarea corutilor bisericesti si la organizarea serbarilor scolare. N'ar fi bine ca la inspectii si se cerceteze si cercetarea bisericii si ajutorarea cresterii religiozitafii, moralitati ? mw In Anglia e obiceiul ca, in fiecare Marfi dupa amiazi, de- putafii si se adune intr’un loc de rugiciune. Celdintaiu deputat sosit isi alege o pild’ din Sf, Evanghelie pe care o citeste innainte de inceperea rugaciunii si o explicd (lamureste), apoi se incepe ruga- ciunea care se‘ispraveste cu ,Tatil Nostru®, La plecare iscalesc intr’o condic4 de prezenti. Asa fac puritanii englezi: se roagi Ini Dumnezeu sé le-ajute s& poarte cu socoteal si judecati dreapta grija de interesele si binele neamului si {ari Ai nostri tot asa fac? Ori joact la club, pana’ la ziua, nopfile pe bani cArfile de joc ? ? In sfarsit, dup’ o intarziere de atatea luni, P. S. S. arhie~ reu Dionisie Erhan a fost instalat episcop de Cetatea Alba — Izma- iL..! Sf Sinod se impotrivise pentre ci P. S. S, arhiereul n’avusese un titlu universitar de studii teologice, dar in urma facultatea teo- logic din Chigsintu acordandu-i diploma de ,doctor honoris causa‘, aceasta piedic’ a fost inlaturati ! Oare apostolii lui Hristos cand puneau episcopi bisericilor ii intrebau de diplome ? Dar dela’ nceputul crestinismului la Romani pani la 1872 si 1894 s’a cerut vreunui episcop ori mitropolit diplome universitare ? Viaja si pilda de bun crestin e o diploma mai de pret, se crede! m La 11 Martie a fost instalat cu pomp’ episcop al Husilor P. S. S, arhiereul Nifon Criveanu, alesul adundrii crestine a innal- tului Consiliu bisericesc. S'au finut cuvantiri frumoase si duioase din partea credinciosiilor, autoriti{ilor si sarbtoritului. mL. P. S. mitropolitul Pimen al Moldovei si Sucevei a sar- batorit 25 de ani de pistorie. @ In lagi sunt 48 biserici si manastiri, multe zidite de domnii Moldovei. m In Germania s'au desfiinfat lojile francmazonice, ca find»Nationalul Valcii*. — Maiu-lunie, 1934 123 protivnice statului national. Asa ar trebui si se faca in toate {a- tile cu toate societatile secrete! Francmazoneria, dusmana religiei si a capetelor incoronate, este sprijinit’ mai ales de Evrei si urmireste stipanirea pimantu- Jui, desfiinfarea hotarelor intre {2ri si neamuri (popoare), strange- rea la ea in lazi a tuturor banilor de metal si hartie, scdderea sen- timentului religios gi patriotic, etc. Ea numara in Europa peste & mii de loji — care au intre 50-85 membri fiecare — cu peste 750 ¥ mii de membrii in total. Cele mai multe loji sunt in America. Peste \ tot pimAntul sunt vreo 20 mii de loji cu aproape 4 milioane de f membrii, Acestea vor si stpaneasci pe cei 2 millarde de oameni, cAfi sunt azi pe pimant! m Un ziar cu tiraj mare numeste hot, talhar si fur pe slujba- gul care nu se mulfumeste cu ceeace primeste ca remunerafie, plat sau leafé dupa lege dela Stat, judef sau comun’, pentru timpul cat il da intereselor publice pe care are a le priveghed, ci in tim- pul serviciului mai ciupeste, pretinde si cere, chiar cu obrisnicie, dela \ cei pe care-i serveste, bani sau alte avantajii (foloase). (Intre ei se socotesc gi cei ce primesc acasi plocoane ?) Scriiforul se intreaba: ,Va pieri, oare, poporul roman amortit in somnul degradarii morale ? Ziua desteptarii e aproape !“ @ Joi 29 Martie a. c, s’a simfit un cutremur de pamant, cam tare, pela ora 22 si 7 minute. In Valcea n’a produs stricaciuni nici in sate nici in orase, El a fost mai rau pela 100-200 km, imprejurul munfilor Vrancei unde se crede c’a fost mijlocul lui, Dumnezeu mai aduce aminte, oamenilor c& sunt fiinfe slabe dar pacitoase si ci e bine si-si mai impufineze rdutifile si paca- tele cu care prea des Il supara ! @ In conferinfa ,Amintiri din vremea studiilor“, tinuta la Foc sani, d. prof. universitar I. Petrovici din asi a aritat cum, studiind tot mai mult filozofia, din necredincios a ajuns binecredincios si la incheerea ci umea e facut’ de Dumnezeu si c& toate cate le ve- dem sunt produse de puterile sufletesti ce ne inconjoara si ne conduc. ‘ Cat mai multi stiint& si gandire te apropie de Dumnezeu, iar pospaiul de invafatura din scolile secundare indeparteaz’ de Dum- nezeu pe unii slabi de minte. m De Pasti acum s’a tarnosit 0 capeld (bisericuja) ortodoxd romana tn Budapesta cu preotul Munteanu. Serviciul divin a fost ascultat de un mare numar de crestini ortodocsi traitori in acel oras. mw In luna Maiu sunt agezate cele mai multe sérbatori cari nu se¥priznuesc de toati lumea cu toatd cuviinfa: la 1 Maiu munci- torii serbeaz4 ziua muncii, plimbandu-se; la 10 Maiu, sirbitoarea124 »Nationalul Valcii“. — Maiu-lunie, 1934 noastra cea mare nationalé romaneascé, lucreazd toatd lumea afard de autorititi si scoli, care merg la paradd, praznuind : stabilirea di- nastiei, independena, regatul si intregirea hotarelor neamului ; intre 12-20 Maiu s&ptimana c4rfii literare — dece nu si a celei religioase, care e mai de folos ? — editorii gi scriitorii cdutand sa-si vanda carfile, care nu prea se cautd; la 21 Maiu e sarbdtoarea Sfin{ilor imparati Constantin si Elena, cand multi agricultori lucreaz’, soco- tind-o sarbatoare micd; la 17 Maiu, a fost ,Inalfarea Domnuluila Cer* si ,Zida Eroilor“ mori in rézboaiele pentru neam, cand se face pomenirea tuturor celor cari gi-au facut cu prisosin{é datoria toati vieaja — oameni mari, preofi, invafatori, binefacitori 5. a, — ca sa fie pilda celor vii. In aceasta lund ar trebui credinciosii nu lipseascd dela sfanta slujbA bisericeasca, nici in aceste sar tori si nici, mai ales, Duminicile. m Haina sau cimasa necusutd (impletité dintr'un singur fir) a Domnului Hristos, pentru care soldafii romani au tras sorfi la rastignirea pe cruce, se gaseste azi intr’o manistire din Franta —la Argenteuil — si se poate vedea si atinge de crestini intre 20 Aprilie si 21 Maiu. @ Sambata 12 si Duminecd 13 Maiu a. c. a fost-in R-Valcii arhicpiscopul catolicilor din Romania veche, d. Al. Cizar. Nu sta- ruim asupra primirii d-sale de catre capeteniile orasului, judefului si armatei, ci asupra predicei ce a finut in biserica ,Baratiia“, cu hramul Sf, Antonius din Padova(?), timp de 2 ore, in care a spus de toate, infelegandu-se ca biserica papistasi trebue sé domneasca peste lume. Dansul n'a recomandat copiilor — fetife si baefi — ce s'au confirmat (s’au spovedit si impirtasit [cuminecat] intaia oard in vieata lor — la catolicii papistasi confirmarea copiilor se face la varsta de 12 ani—nu le-a recomandat ca la rugaciunile de seara, de dimineata si de peste zi sA se roage si pentru fara aceasta ca- re-i hrineste, pentru Rege si pentru ca tot poporul sa fie ferit de rele. Vrem sa spunem ca in bisericile catolice, care se intretin din banii {arii — deci din ai tuturor cetafenilor, dintre care cei mai multi suntem noi, ortodocsii — nu se cultiva dragostea de fara si respec- tul pentru c&peteniile ei. Valceni, ferifi-va de papistasi si de popii lor! Preotul barat nou s'a ldudat ci in mult un an are sa ne faca pe toti Ramnicenii sa ne catolici Cu toate c& Martea si Vinerea (ori Sambata?) se duc o multi de fete si cucoane de dau acatiste la Barafie pentru procese, reusita la examene si pentru inmuierea inimilor dri- gutilor nepasatori—.ce nu face sf. Antonius pentru banii ce-i ia preotul catolic? — nu vi amagifi! Ortodoxia ne-a finut Romani! ro»Nationalul Vale 125 Inceputul crestinismului (Cuvantare religioasa) Dupace Domnul nostru lisus Hristos a pitimit si a invieat, implinind toate proorocirile despre Mesia, a mai petrecut cu Apostolii Sai inca 40 de zile dupa inviere, invafandu-i cum sa propovaduiasc& panala marginile pamantului cele ce auziserd dela El, s’a indlfat la cer, de pe muntele Eleon, care e Ming lerusalim. In cer El sta deadreapta Tatailui ceresc. Cand s’au implinit 50 de zile dela inviere, apostolii, fiind adunafi Ja un loc intr’o camer si Duhul Sfant co- borindu-se in chip de limbi de foc peste fiecare din ej, au inceput a grdi intr'alte limbi strdine, incat tofi cei ce-i stiau se mirau cand si cum au invafat apostolii si vorbeasc& limbi streine, In ziua aceea apostolul Petru a mers la locul de adunare al poporului lang’ templu si predicand s’a inmulfit numarul crestinilor pana la peste 3 mii. A doua zi alfi 2 mii s’au botezat. Umplerea apostolilor de Duh Sfant si inceputul Crestinismului se sarbatoreste la Rusalii. Mai tarziu la numirul apostolilor s'a addogat si apostolul Pavel, care la’nceput se numea Saul si persecuta pe crestini, Lu- mina care-I orbise pe drum spre Damasc gi glasul dumnezeesc care-i strigase: ,Saule, Saule, de ce ma prigonesti ?“ a facut din trinsul, dupa ce s’a botezat, pe marele apostol Pavel, cel care a predicat credinfa crestin tuturor neamurilor, dela Evrei si Asiatici panala Greci, Macedoneni si Romani si pana si in Roma, unde-a fost taiat cu sabiea, In Roma a suferit moartea si Apotolul Petru cu multe mii de credinciosi crestini. Cruzimile pagane cu care erau chinuifi sunt prea multe, prea rele si prea stiute de toatd lumea aga cA nu Je mai pomenim! Chinuirile si morfile pentru adevarata creding — martiriul —a fost sman{a mult inmutitoare a cregtinismu- lui, care, numai in 2-300 de ani, s’a intins peste toat impiratiea romani si imprejurul ei la popoarele inc’ neasezate (barbare), care, apoi, au navalit si au sféramat marea impirdtie, aducdnd_mai tarziu nasterea atdtor popoare crestine, cate tresc astazi in Europa. umes! C. F. DAFFINCESCU Rugaciune fa vreme de secetd Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, priimeste aceast rugiciune a noastri, dela nevrednicii robii Tai, si-fi intoarce ma- nia Ta cea cu dreptate porniti asupra noastré si nu ne omori cu foame gi cu sete nici pe noi oamenii si nici dobitoacele, ci cu milostivire porunceste norilor de sus sa trimiti ploaie la vreme ca126 »Nationalul Valcii*. — Maiu-lunie, 1934 s&l ricoreasc& si sA creasca iarb’ dobitoacelor si verdeafa spre slujba oamenilor si sé aduci rodurile cele de trebuinfa viefii noas- tre; ca si preamarim Prea Sfant numele Tau: al Tatalui si al Fiu- fui si al Sfantului Duh, Amin. Rugaciunea fa necontenirea ploilor. Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, ‘priimegte zme- rita rugdciunea noastré si nu ne pierde pe noi intru maniea Ta cu varsarea ploilor necontenite; ci porunceste norilor s{ se im- prastie si razele soarelui s striluceascA pre pamant, spre inmul- firea rodurilor pamAntului si adunarea lor; ca, toatd indestularea avand, sd preamarim Prea Sfant numele Tau: al Tatalui si al Fiu- Jui si al Sfantului Duh, acum gi pururea gi in vecii vecilor. Amin. Augdciune in caz de boala Doamne lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, priimeste zmerita mea rugiciune pentru iertarea picatelor mele si, ca un indurat, cu dreapta Ta atotputernic’, stinge-mi focul ce m’a cuprins. In- ceteazi-mi boala si, cu milostivirea Ta, ridicd-ma din patul dure intru matirea numelui Tau, Ca Tu esti doftorul sufletelor gi al tru- purilor noastre, Hristoase Dumnezeule si Tie marire innalfim : Ta- talui gi Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin, Rugaciunea parintilor pentru fil Doamne, Dumnezeul nostru, cela ce cu infelepciunea Ta zidit pe om din {iran si ai suflat in fata lui suflare de vieaf si binecuvantandu-l, i-ai zis: ,,crestefi si vi inmulfifi si umplefi pa- mantul“, iar la Cana Galileii prin Unul nascut Fiul Tau ai bine cuvantat nunta si deci nasterea de fii: cu multa umilinf rog marea bunitatea Ta ca neincetat si reversi Harul Tau si si te milosti- vesti asupra copiilor mei pe care Tu ai binevoit a mi-i dérui, Um- ple-i pe ei de infelepciune si pricepere, aptra-i de toate cursele vrajmasilor vazufi si nevazuti, porunceste ingerilor Tai ca totdea- una s& fie conduc&torii si povaituitorii lor, spre toate faptele cele bune, ca deapururea sé Te poata lauda si preamari in veci. Amin. Rugaciunea sofilor unul pentru celdlalt Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, celace ne-ai in- valat ca totdeauna sd ne rugim unul pentru altul, c&ci asa vom implini legea Ta si ne vom ar&ta vrednici de mila Ta: cauta cuPSS »Nationalul Valcii*. — Maiu-lunie, 1934 127 indurare si pazeste de vrdjmasii vazuti si nevazuti pe sotul meu (sofiea mea), pe care mi |-ai daruit (mi-ai daruit-o) a petrece im- preund pana Ja moarte. Pastreazd-i totdeauna sandtatea si deplina intelepciune, ca s&-si poata indeplini datoriile sale, dupa voia gi poruncile Tale. Fereste-I (fereste-o) de ispitele, pe care n’ar fi in stare sa le biruiascd. Intareste-I (intareste-o) in dreapta credin{a sii desteapti dorinta spre sivarsirea cu dragoste a tuturor fap- telor bune, a virtufilor casnice si economice, Iucrand impreund pentru fericirea noastra si a tuturor celor ce ne inconjoara. Ca a Ta este stapanirea si puterea in veci. Amin. oxo Monografiea comunei Scundu, (Urmate) Jud. Valcea Biserica din Padureti, ca si cea din Blajani si ca si cea din Fundul-Scundului, n’are nicio avere, afara de ce are in cuprinsul gardului ce-o imprejmueste. Cliditorul ei Ionif Baeselu (Baiasu) ii daruise prin 1880 vreo doud hectare de pamant cu padure in Valea Cérstii, dar mostenitorul lui le-a Iuat ind&rat prin judecata, pe motiv ca soful n’avea drept sd faca danie din averea sofiei moarta de 2-3 ani mai nainte. Pentruci e micd si pentrucd cea mai mare parte din credin- ciosi e pus in loc prea departe si greu de ajuns la ea pe vreme ploioasa si iarna, in multe randuri fruntagii satului s’au sfatuit sd faci o singura biserici, mare, de zid, pentru amAndoua satele, pe un loc apropiat de hotarul dintre ele, — paraul cu anini, de lang cismeaua lui Baeselu — dar nu s’a gisit un loc bun si unde s’a gasit, nu s’au invoit cei ce se judecau pe el in 1907-1910. Acum prin stéruinfa parintelui Gh, Calin locuitorii isi vor face in curand, un nou local de rugaciune pe locul cumparat, inc’ din 1925 prin staruinfa d-lui invaf. Gh. Danielescu, dela un urmag stranepot al lui ,popa Gheorghe“, loc situat la vreo 100 metrimaila Nord de scoala, lang sosea. Cu ajutorul tuturor credinciosilor, care cu ce-o putea: munca transpoarte, bani, mancare lucratorilor, materiale g. a. se va face bisericd incdpatoare. Ar fi mai lesne de mers la biserica, pe gosea, rimanand ,Chiciura* ca o capela pentru slujitul morfilor. Nici biserica aceasta n’are un pomelnic deslusit de preotii si cantarefii ce-au slujit in ea din vremea cand s’a zidit intaia oard biserica la ,Chiciura“. Tot la marturiile documentelor (actelor vechi) suntem silifi sé alergdm,128 »Nationalul Valcii*. Cel mai vechiu act e insemnarea din ,Apostol* al lui Ioan Popa Gheorghe si ,preotul ioan“, ceace ne face a banui ca innainte de 1743 a fost slujitor Popa Gheorghe si c& fiul sau loan trebue si fi fost cant&ref care citea ,Apostolul* slujind cu ,preotul Ioan“, care cred ci a fost preotul loan Izvoranu, pomenit in ,Pentico- stariu-I“ daruit de Tudor Padurefu. La 1781 era un ,popa Radu“ la Chiciura, Intre 1780 si 1830, in cdteva acte de vanzare, de cumpirare, de danie si adiiate, se gaseste numele Ini Popa Barbu Paduretu care dela 1782 la 1800 ori dia 1799 pana la 1830, are de ajutor pe diaconii Barbu si Dobre Panescu. Intre 1813-1838 se intalneste numele popii Radu duh(omni- cul) si pela 1815 al lui popa Matei, iar dela 1829 diiaconu Gheor- ghe, — care la 1831 e preot — intalnindu-se des numele Ini in acte pe care le gi scriia in 1839, 1842, 1846, traind, credem, pana pela 1856. Pela 1839, 1844, 1846 intdlnim numele lui popa Vasile ali- turea cu al lui popa Gheorghe. Insemnarile despre popa Vasile, care era din neamul Manda, le-am pierdut. Se pare c& biserica a rimas fara preot intre anii 1856 si 70, dec&nd vine preot la Fundul-Scundului Preotul Arhip Vasilescu du- hovnic, care servea toaté comuna, deci si biserica ,Chiciura*, pana pela anul 1881, cand a venit preotul Alexandru Marinescu, fiul lui Marin Sanda Blajan din satul Blajani. A servit la aceasta biserica pan’ prin 1895, cAnd, fiind lips% mare de preofi in alte comune, a fost mutat la parohia Gusoeni, jud. Valcea si unde a servit pana prin anul 1915, murind acolo in Gusoeni. Era un om cam lacom de averi streine si putin pistrtor al celor ale bisericii, Cu para- cliserul lua iarna de pe camp, coceni din patiecele oamenilor, iar alt popa vecin ii pusese numele ,popa jurébie“ fiindcd hartinise rau vestmintele bisericesti si mai ales ,patrafirul* (epitrahilul). Dela 1895 panila 1905 la ,Chiciura* s’a slujit pe rand de catre paro- hul Arhip Vasilescu si de supranumerarul Daniil Florescu, iar dela 1905 panala 1928 s'a slujit de catre preotul Gh, Dumitrescu, care prin anu! 1910 a si infiinfat parohia Il-a: a bisericii ,Adormirea Maicii Domnului* cuprinzand satele Padurefi si Blajani. Din 1928 incoace slujitor acestei biserici este parintele Gh. Calin, teolog, ca preot ajutator al parohului Gheorghe Dumitrescu, batran, dar inc plin de putere, Par. Gh. Calin a fost catva timp protoereu al unei plasi din judetul Valcea, fiind foarte mult apre- ciat de superiorii sf. sale. Datele de mai nainte nu sunt riguros exacte ci numai apro-