Viata Mea Un Joc" Serios

Ghid practic
pentru profesori, dirigin]i

[i consilieri [colari
(clasele V-VIII)
Autori:
Aurora Liiceanu - coordonator
Doina-{tefana Sùcan
Daniela C`lug`ru
2007
Ghid practic
pentru profesori, dirigin]i
[i consilieri [colari
(clasele V-VIII)
Autori:
Aurora Liiceanu - coordonator
Doina-{tefana Sùcan
Daniela C`lug`ru
2007
Aurora Liiceanu Doina-{tefana Sùcan Daniela C`lug`ru
coordonator consultant din partea Ministerului
Educa]iei, Cercet`rii [i Tineretului
VIA}A MEA: UN „JOC” SERIOS
Ghid practic
(clasele V-VIII)
MOTTO
„Eu sunt copilul. Tu ]ii în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai
mare m`sur`, dac` voi reu[i sau voi e[ua în via]`. D`-mi, te rog, acele lucruri
care m` vor îndrepta spre fericire. Educ`-m`, te rog, ca s` pot fi o
binecuvântare pentru lume...”(Child’s Appeal, Mamie Gene Cole)
„Dragul meu adolescent: V`d lumina din ochii tì, energia din corpul tù [i sper
c` ea se g`se[te [i în sufletul tù. {tiu c` tu e[ti cel care va face viitorul [i nu
eu, tu [i nu eu vei fi cel care va stabili ce e rù [i ce e bine, având grij` de tot
ce e drept în lume”... (Nelson Mandela)
VIA}A MEA: UN „JOC” SERIOS 5
CUPRINS
Cuvânt introductiv .................................................................................. 6
Introducere
1. De ce se în]eleg atât de greu genera]iile între ele ......................... 7
2. Nu-i u[or s` fii adolescent! ............................................................. 8
3. Adolescen]ii de ast`zi nu mai sunt adolescen]ii de ieri
Dar nici lumea nu mai e la fel! ........................................................ 10
4. Neputin]a educatorilor. Mai este [coala un loc sigur?.................... 13
5. Stil de via]`, valori [i atitudini ……………………………................. 14
I. Sex [i sexualitate …………………………………………………......... 17
II. Via]a noastr`, obiceiurile noastre. Ce alegem?

Stilul de via]`: Abstinen]`, m`sur`, exces ...................................... 23
III. Fumatul: distrac]ie nevinovat` sau pericol ………………..…….... 26
IV. Lumea copiilor [i alcoolul ………………….…………………..…....... 43
V. Încercarea moarte are!

Drogurile: de la curiozitate la dependen]` ...................................... 52
VI. Noile dependen]e: Media, eu [i calculatorul ………………..…...... 66
ANEXE: Materiale în spijinul cadrelor didactice ….........…………...... 78

CUVÂNT INTRODUCTIV
Este oare posibil` o comunicare fireasc` [i prietenoas` între cei care fac educa]ia [i cei c`rora
li se adreseaz` mesajele educa]ionale? Este oare posibil` o astfel de comunicare între
profesori, dirigin]i [i elevi? Dac` n-ar exista amintiri, prin care profesorii î[i aduc aminte de
satisfac]iile efortului lor, [i elevi care, la rândul lor, [i-aduc aminte, adesea cu nostalgie, de unii
profesori [i de unii colegi, n-ar mai fi nimic de f`cut.
Dar dac` ambele p`r]i, adul]ii ca [i copiii – elevii – preadolescen]ii, mai ales, fac efortul de „a
se pune în pielea celuilalt”, dac` rela]ia este relaxat` [i comunicarea deschis`, lipsit` de
prejudec`]i [i cooperant`, ambele p`r]i ar avea de câ[tigat, poate chiar mai mult elevii. Iar acest
efort trebuie f`cut cu prec`dere de c`tre adul]i. Pentru c` nu este u[or s` educi, s` formezi, nu
este u[or s` fii profesor diriginte, nu este u[or s`-]i faci din elevii tì prieteni! Dar nu este deloc
u[or s` fii pre/adolescent, s` supor]i tot cortegiul de schimb`ri, s` cau]i r`spunsuri la tot felul
de întreb`ri, s` g`se[ti omul, acel adult de încredere c`ruia s` îi m`rturise[ti nedumeririle,
zbaterile tale!
Acest material informativ/ghid nu este, în inten]ia autorilor, decât un instrument menit a facilita
comunicarea între profesori, dirigin]i, consilieri [colari, pe de-o parte, [i elevi, pe de alt` parte.
Educatorii [tiu c` exist` a[tept`ri ale elevilor, c` exist` diferen]e de percep]ie, dar c`, printr-o
comunicare eficient`, profesorii [i elevii pot fi de aceea[i parte. De partea vie]ii. {i acest lucru
este necesar, pentru c` nu exist` nicio materie [colar` care are ca obiect via]a. Via]a a[a cum
o putem trì azi!
Preciz`m, pentru cadrele didactice, c` exerci]iile [i temele de discu]ii sunt date cu titlu de
exemplu, recomandându-se folosirea lor în func]ie de nivelul clasei, de problemele/priorit`]ile
educa]ionale identificate, precum [i de problemele comunit`]ii din care [coala face parte, de
mediul de dezvoltare/geografic etc.
INTRODUCERE
DE CE SE ÎN}ELEG ATÂT DE GREU GENERA}IILE ÎNTRE ELE
Se [tie c`, întotdeauna, între genera]ii, au existat conflicte, neîn]elegeri sau chiar mai
rù, uneori, rela]ii de indiferen]` ori ostilitate. Adesea auzim c` adul]ii nu-i în]eleg pe cei
tineri – copii, adolescen]i – [i c` cei tineri nu mai ascult` de cei mari. Este ceva adev`rat
în aceast` afirma]ie. Este chiar un adev`r care se reg`se[te în temele fiec`rei epoci
istorice.
Totu[i, în ultima vreme, tinerii se „des-lipesc” de p`rin]i mai repede [i cu mai mult`
u[urin]`, ata[ându-se emo]ional celor de vârsta lor în care, se pare, au mai mult`
încredere [i de a c`ror prezen]` se bucur`. Se vorbe[te de „pr`pastia dintre genera]ii”
dintotdeauna, dar ast`zi se consider` c` aceast` pr`pastie este parc` mai mare ca în
trecut. Cercet`torii sugereaz` c` aproximativ 10% din familiile cu adolescen]i trìesc
serioase dificult`]i în rela]iile cu ace[tia.
Dac` încerc`m s` g`sim o cauz`, trebuie s` pornim de la un adev`r din ce în ce mai
frecvent auzit: omenirea/lumea s-a schimbat în ultimii 50 de ani mai mult decât în ultimii
200 de ani. Ritmul schimb`rii este atât de rapid, încât genera]ia vârstnic` nu mai face
fa]`, nu mai ]ine pasul cu schimbarea, în timp ce copiii [i tinerii sunt chiar „pe valul
vremii”. Pentru ei este u[or, ei în]eleg mai rapid tot ce ]ine de modernitate [i
postmodernitate. De mici, copiii [tiu c` exist` limbi strìne, reclame, jocuri pe computer,
card-uri la magazine etc. Ba chiar mai mult decât atât, ei se uit` la televizor înainte de a
înv`]a s` mearg` bine.
Demonstra]iile de autonomie ale adolescen]ilor intr` în competi]ie cu scopurile p`rinte[ti
conven]ionale, cu a[tept`ri, standarde [i disciplin`, ceea ce contribuie la cre[terea
eforturilor p`rin]ilor de a amâna cùtarea de c`tre adolescent a gratifica]iei care s`-i
determine s` se conformeze regulilor familiale [i sociale. Majoritatea conflictelor dintre
p`rin]i [i copiii adolescen]i sunt legate de responsabilit`]ile [i privilegiile familiale,
implicând elemente ca stilul de a se îmbr`ca, muzica ascultat` sau permisiunea de a ie[i
din cas` dup` anumite ore, dar nu privesc, în general, valorile de baz`. Adul]ii se
adreseaz` preadolescen]ilor/adolescen]ilor în termeni de responsabilitate [i solicitare:
„Trebuie s` faci asta!”, „Înva]`!”, „Gânde[te-te la câte fac eu pentru tine [i tu nici nu ]ii
cont de asta!” etc. Copiii se simt mereu critica]i, au senza]ia c` se afl` în permanen]`
sub lup`, iar ei doresc, din contr`, mai mult` în]elegere, mai mult` considera]ie. Mul]i
profesori-dirigin]i sau p`rin]i afirm` adesea: „Nu [tiu ce s` mai fac ca s` m` asculte”, „Nu
mai [tiu cum s`-i spun…”, „Eu vorbesc [i ei nu m` ascult`, parc` ar fi cu capul în nori”
etc. Copiii, la rândul lor, afirm` c` adul]ii se consider` atot[tiutori, c` [tiu ce le e bine [i
ce le e rù, c` le dicteaz` cum s` trìasc` [i de ce s` se bucure, c` se gândesc numai la

riscuri [i nu [i la satisfacerea unor trebuin]e fire[ti. Adul]ii, în mentalitatea tradi]ional`,
stabilesc un raport de putere cu copiii, raport în care ei se plaseaz` pe pozi]ia de
superioritate, rela]ia de comunicare fiind una pe vertical`.
Iat` descrise tipurile „consacrate” de profesori, extrase din folclorul adolescentin:
„Dinozaurul”, „M`mica”, „C`pcùnul”, „Robo]elul”, „Prietenarul”. Care crede]i c` este tipul
preferat de copii? Desigur „Prietenarul”. Este drept c` este mai apropiat de vârsta
adolescen]ei [i, în plus, poate tocmai datorit` diferen]ei mici de ani, el este „de ga[c`”, „cu
el te po]i distra”, „el î]i ia ap`rarea în fa]a altor „profi” [i, uneori, „chiar în fa]a p`rin]ilor”, „nu
pune absen]e” dar nu e cazul prea des pentru c` „nu prea ai de ce s` chiule[ti de la ora lui”,
„discut` despre lucruri cool, care sunt la mod`”, „pred` altfel decât ceilal]i „profi“ [i nu te
plictise[ti niciodat` la ora lui”. Rela]iile dintre profesor [i elevii sì se polarizeaz`, în general,
în sentimente de simpatie, încredere reciproc` sau, dimpotriv`, de antipatie, neîncredere [i
chiar ostilitate. Sunt [i cazuri când rela]ia dintre profesori [i elevi nu trece de zona
indiferen]ei, clasa nu exist` pentru profesor [i nici profesorul pentru elevi. Ini]iativa trebuie
s` apar]in` îns` adultului, respectiv profesorului, care, ]inând seama de legea esen]ial` a
rela]iilor afective interumane, potrivit c`reia simpatia [i bun`voin]a na[te simpatie [i
bun`voin]`. Antipatia [i ostilitatea trezesc sentimente de aceea[i natur`. Profesorii trebuie
s` conduc`, s` dirijeze aceste rela]ii [i s` le structureze pe apropiere, pe colaborare. Sursa
de nemul]umire a elevului î[i are originea în comportamentul distant, indiferent al unor
profesori.
Autoritatea profesorului, bazat` pe principiul „magister dixit”, nu mai e nicidecum actual`, ea
trebuind înlocuit` cu una întemeiat` pe rolul de îndrum`tor [i coordonator al profesorului în
rela]ia sa cu elevul. Copilul nu trebuie dominat [i subordonat. Ca adult, ai tendin]a s`-i ceri
copilului foarte mult, dar nu trebuie s` ui]i niciodat`, tu profesor sau p`rinte s`-i [i d`ruie[ti
la fel de mult!
NU-I U{OR S~ FII ADOLESCENT!
Dac` pare greu s` ai de-a face cu adolescentul ast`zi – cu copiii, în general – tot atât de
greu pare s` fie [i s` fii adolescent. La aceast` vârst`, psihologii consider` c` individul uman
se confrunt` cu cel mai larg repertoriu de probleme legate de via]`. Este vârsta cristaliz`rii
identit`]ii, perioad` în care se stabilesc op]iuni privind viitorul.
Personalitatea adolescentului este complex`, ea cuprinde subidentit`]i diferite care au în
centru, fiecare dintre ele, teme majore ale dezvolt`rii: cariera, sexualitatea [i rela]iile cu
cel`lalt sex/orientarea sexual`, atitudinea fa]` de ideea de familie, rolul [i responsabilit`]ile
sociale.
În cursul vie]ii unui individ exist` sarcini de dezvoltare care trebuie rezolvate la fiecare vârst`
sau nivel al dezvolt`rii. Dar cine d` aceste sarcini? Exist` trei tipuri de instan]e care dau
sarcini individului uman: o instan]` subiectiv` (individul î[i stabile[te singur proiecte/sarcini;
de exemplu, el decide s` aib` o anumit` profesie, alege o persoan` ca model, urmând
acela[i stil de via]`, performan]e etc.), o instan]` obiectiv` (grupul sù de referin]` format din
p`rin]i, profesori, prieteni) [i societatea în contextul larg (opinia public`, legile, institu]iile).
Toate aceste instan]e influen]eaz` [i modeleaz` adolescentul înc` din copil`rie, pentru c`
orice biografie se construie[te într-un anumit mediu sociocultural.
Exist` sarcini de dezvoltare, valide pentru to]i oamenii în anumite condi]ii de via]` sau pentru
un grup de persoane [i/sau, în sfâr[it, pentru indivizi singulari. Primele sunt sarcini normative
(cele legate de [coal`, reglement`ri privind vârsta, c`s`toria etc.). Exist` sarcini normative
restrictive care se aplic` unor grupuri: elevii dintr-o [coal`, membrii unui grup profesional.
Sarcinile normative pentru indivizii singulari sunt cele care privesc o biografie special`, ca de
pild` a deveni un mare muzician, lider al unei grup`ri.
De ce este atât de dificil` vârsta adolescen]ei? Pur [i simplu pentru c` refuzul de a r`spunde
normelor sociale are ca urmare etichetarea individului [i respingerea social`. Nu po]i amâna
op]iunea fa]` de carier`, de pild`. Se spune „e la vârsta la care…”, ceea ce înseamn` c`
a[tept`rile fa]` de adolescent se refer` la multiple planuri. Nimeni nu a[teapt` o op]iune
profesional` de la un pre[colar, dar presiunea social` fa]` de adolescen]i privind sarcinile de
dezvoltare este foarte mare. Adesea lor li se spune: „Ce ai de gând s` faci cu via]a ta”?, „Te-
ai gândit ce vrei s` te faci”?, „E cazul s` hot`r`[ti ce vei face în via]`”! etc.
Dup` cum [tim, este dificil s` iei decizii. Frica de e[ec exist`. Unii copii se subevalueaz` –
s-au deprins cu o imagine de sine negativ` - al]ii, asista]i de p`rin]i ambi]io[i, se
supraevalueaz`. Pe de alt` parte, adolescen]ii sunt atât de preocupa]i de propriile probleme,
de impactul cu via]a, în toat` complexitatea ei, [i atât de deschi[i c`tre lume, dincolo de
familie, curio[i s` cunoasc` [i s` experimenteze, încât mesajul adul]ilor r`mâne adesea pe
planul doi, ei sim]indu-se mai bine [i mai apropia]i de cei de vârsta lor.
Pre/adolescen]a, de[i este o perioad` tulbure [i plin` de fr`mânt`ri, reprezint` vârsta
inteligen]ei nonconformiste, a marii sincerit`]i. Imagina]ia, puterea de crea]ie [i
perspicacitatea ating forme maxime. Idealurile de via]` [i preg`tirea profesional` încep s`
capete contur [i dispar în mod evident pasiunile vechi din copil`rie, [i, de ce nu, chiar
interesul pentru [coal`. Adolescentul este copilul-adult ce caut` senza]ii [i emo]ii puternice.
El încearc` s` dep`[easc` limitele pe care adul]ii le impun, adeseori tocmai din dorin]a de
a nu se supune lor, c`ci ideea e s` trìe[ti cât mai diferit [i mai presus de ceilal]i. Experien]a
proprie este dovada cea mai puternic` [i mai conving`toare, care ]ine loc de întreb`rile f`r`
r`spuns la care adul]ii, în general, nu se sinchisesc s` caute solu]ii.
Tân`rul pre/adolescent simte îns` [i dorin]a de a se retrage în sine ca la semnalul unei voci
interioare mai presus de voin]`. Aceste momente sunt mai intense decât evad`rile dese din
cotidian. Ele presupun lupta între diferitele emo]ii ce-l încearc`, momente de r`scruce în
conturarea modului de a gândi [i de a ac]iona.
Perioada adolescen]ei poate fi caracterizat` ca „sturm und drang” (furtun` [i avânt) sau „storm
and stress” (fream`t [i stres). Aceast` perioad` are, în viziunea unora, trei caracteristici
specifice: conflictul dintre adolescent [i p`rin]i, irascibilitate/proast` dispozi]ie [i
comportamente de asumare a riscului. Portretul stereotip care dìnuie ne prezint` un
adolescent irascibil, emo]ional [i rebel. Cercet`rile în domeniu arat` totu[i c` aceste
caracteristici nu trebuie v`zute ca inevitabile [i universale. În ceea ce prive[te asumarea cu
u[urin]` a riscurilor, trebuie ar`tat c` majoritatea adolescen]ilor admite s` mai încalce câte o
regul` pe ici pe acolo, ajungând chiar s` comit` un act deviant; totu[i, pentru cei mai mul]i,
acestea nu sunt decât rare [i nu devin comportamente delincvente grave. Comportamentele de
risc sunt cele care reflect` cùtarea senza]iilor tari, de multe ori e[uând în delicven]`, consum
de droguri, practici sexuale. Nu trebuie s` uit`m îns` c` astfel de comportamente sunt
influen]ate de factori specifici de mediu, precum: mediul reziden]ial, statutul socio-economic [i
stilurile parentale.
ADOLESCEN}II DE AST~ZI
NU MAI SUNT ADOLESCEN}II DE IERI.
DAR NICI LUMEA NU MAI E LA FEL!
Oamenii se definesc pe ei [i-i evalueaz` pe al]ii folosind compara]ia social`. Din copil`rie,
înv`]`m s` folosim compara]ia social` pentru c` a[a fac adul]ii din preajma noastr`. Unui copil
i se spune frecvent c` este altfel decât altul: prea mic sau prea mare, mai de[tept sau mai pu]in
de[tept, mai frumos sau mai pu]in frumos, mai cuminte sau mai nebunatic. Prin aceste
compara]ii, noi ne definim [i ne structur`m ca personalit`]i distincte, începând chiar din
copil`rie.
P`rin]ii [i profesorii folosesc mult sau chiar excesiv compara]ia social`. Când pun note sau fac
referiri la performan]ele [colare sau la comportamentele elevilor, profesorii [i mai ales dirigin]ii,
care î[i cunosc mai bine elevii, opereaz` cu evalu`ri [i stabilesc ierarhii diferite în func]ie de un
anumit criteriu.
Dar compara]ia global`, cea care se refer` la un segment de vârst`, este prioritar` [i folosit`
asimetric. Este [i firesc s` fie a[a. Dac` adul]ii – care nu mai sunt copii sau adolescen]i –
compar` copiii [i adolescen]ii de ast`zi cu cei care au fost ei, ace[tia din urm` nu o pot face
pentru simplul motiv c` nu au o istorie personal` lung`. De aceea auzim doar adul]ii spunând:
„Ah, tineretul de ast`zi…” sau „Când eram noi copii…” ori „Pe vremea mea…”. De obicei,
aceast` compara]ie este în defavoarea adolescen]ilor c`rora li se repro[eaz` c` nu sunt cum
ar trebui s` fie, adic` în felul în care au fost adul]ii de azi la vârsta adolescen]ei lor.
Dar cum sunt preadolescen]ii [i adolescen]ii de ast`zi?
Vrând-nevrând, pentru a vedea disfunc]ionalitatea comunic`rii între genera]ii – incluzând aici [i
lipsa de comunicare – [i pentru a g`si unele tr`s`turi caracteristice tinerei genera]ii de ast`zi,
trebuie s` ne oprim asupra sistemului de valori. De[i exist` valori universale [i de[i unele valori
au o continuitate istoric`, ele fiind desemnate drept valori tradi]ionale – ca de pild`, familia –
fiecare epoc`, genera]ie, are nevoi, preferin]e, aspira]ii, atitudini, credin]e, idei, motiva]ie, care
difer` mai mult sau mai pu]in de cele ale genera]iei anterioare. Ca [i în mod`, unele valori revin,
dar ele nu mai au aceea[i form` de exprimare, pentru c` nu mai exist` contextul în care au
ap`rut. O fust` mini purtat` ast`zi nu este purtat` la fel ca cea din anii 60, nu exprim`
mentalitatea acelei epoci, în toat` complexitatea ei. Exist` un „aer de epoc`” (spiritul vremii sau
zeitgeist, cum spun germanii), neverbalizabil, greu de trecut în cuvinte, a[a cum vorbim despre
doi fra]i care nu seam`n`, dar au acela[i „aer de familie“.
Valorile preadolescen]ilor [i adolescen]ilor au rolul de a-i defini din perspectiva identit`]ii. Ei
sunt un segment de popula]ie care se distinge de alte grupe de vârst` printr-o subcultur`
proprie: muzica, vestimenta]ia, preferin]ele, stilul lor de via]` difer` de cel al adul]ilor, iar
aceast` diferen]` creeaz` adesea incompatibilit`]i, tensiuni, respingere [i ostilitate, intoleran]`,
criticism etc. din partea ambelor categorii. Sociologii spun c` adul]ii de ast`zi – p`rin]i, profesori
– au cunoscut o educa]ie dur`, dar o via]` mai u[oar` în simplitatea ei. Adolescen]ii de ast`zi
au o educa]ie lejer`, dar o via]` mai dur`. Primii, locul de munc` asigurat [i o oarecare eliberare
sexual`, ceilal]i sunt supu[i riscurilor specifice societ`]ilor postmoderne la tot pasul. Cele dou`
genera]ii nu privesc lumea în acela[i fel: adul]ii au crescut în ideea de ierarhie [i respect/fric`
de autorit`]i, patriarhalism, precum [i un model vertical [i autocentric. Copiii lor cresc într-un
model invers, orizontal, cu o autonomie crescut`, dar lipsi]i de repere. Modelele lor sunt
internetul, clipa prezent` [i viteza, via]a gr`bit`, hedonismul [i nevoia de distrac]ie, nevoia de
celebritate [i bani.
Se consider` c` genera]ia tinerilor de azi are trei caracteristici majore prin care se distinge de
cea a adul]ilor [i care contribuie la „pr`pastia” dintre genera]ii:
Tehnologia: înc` din copil`ria mic`, copiii v`d adul]ii folosind celulare, mijloace electronice în
scop de divertisment sau pentru a-[i simplifica via]a domestic`, computere etc. Industria noilor
tehnologii, permanent perfec]ionate [i din ce în ce mai sofisticate, fac parte din rutina cotidian`.
Publicitatea familiarizeaz` copiii pentru care nu exist` efort de a în]elege [i a utiliza noile
mijloace tehnologice, evident conform vârstei. Psihologii comportamentali[ti atrag aten]ia
asupra evit`rii expunerii copiilor pân` la doi ani emisiunilor TV iar, dup` aceast` vârst`, în
copil`ria mic`, recomand` nu mai mult de o or` pe zi [i, bineîn]eles, expunerea s` se fac` la
emisiuni dedicate copiilor. Expunerea prelungit` la video [i TV este men]ionat` ca una din
cauzele sindromului ADHD (deficit de aten]ie [i hiperkinetism). {i totu[i p`rin]ii neglijeaz`
aceste informa]ii.
Preadolescen]ii [i adolescen]ii sunt viza]i de pia]a de consum. Ei sunt ]inta unor oferte, ale pie]iei
jocurilor pe computer. Se joac` altfel decât copiii care au fost alt`dat` profesorii [i p`rin]ii lor.
Neo-tribalismul [i spiritul gregar: copiii sunt mai ata[a]i grupurilor de apartenen]` – cele
concrete, în care exist` rela]ii interpersonale directe – [i celor de vârst`. Ei sunt gregari. Banda
de preadolescen]i sau adolescen]i este o realitate cu care rivalizeaz` adesea familia [i [coala,
ambele pierzând teren fa]` de ceea ce, în mod curent, se nume[te anturaj. Ei sunt dispu[i
oricând s` p`r`seasc` c`minul, pentru a fi liberi [i a trì în compania celor care le împ`rt`[esc
preferin]ele, valorile, cuno[tin]ele etc. Adic`, cei cu care au pl`ceri comune.
Insecuritatea: lipsa de repere, informa]ia ob]inut` prin media, alternativele cu care se

confrunt`, tenta]iile [i, în acela[i timp, lipsa de criterii în alegere, concomitent cu tendin]a [i
atrac]ia c`tre noi experien]e [i explor`ri, îi fac pe preadolescen]ii în formare, în procesul de
afirmare [i construire a identit`]ii, vulnerabili la influen]e diverse [i la contagiune social`. De
câte ori nu auzim c` nu [tiu ce s` fac`, c` se plictisesc, c` nu g`sesc un sens al vie]ii, c` nu
au proiecte clare pentru viitorul apropiat sau cel mai îndep`rtat. Întreba]i copiii cum se v`d
peste cinci ani sau peste zece ani [i ve]i ob]ine frecvent r`spunsul „nu [tiu”. Este mult prea greu
de trìt într-o lume în care nu ]i se dau re]ete [i nici nu ]i se traseaz` o biografie „personalizat`”,
când trebuie s` descoperi singur ceea ce ai vrea s` faci în via]`. De aici, reac]iile
preadolescen]ilor în care se îmbin` teribilismul, dezinvoltura, exhibi]ionismul, dezinhibi]iile, cu
nesiguran]a [i percep]ia, chiar doar sim]it`, a deciziilor pe care trebuie s` le ia, confrunta]i fiind
cu multitudinea temelor existen]ei umane.
{coala pierde din influen]`, familia la fel. Via]a modern`, ritmul schimb`rii, viteza [i graba cu
care trìm, influen]ele la care sunt supu[i tinerii fac ca înv`]area social` s` fie mai larg` decât
înv`]area academic`, decât instruc]ia [colar`. Nicio materie [colar` nu pred` via]a, cum s` fie
ea trìt`, riscurile, dar [i bucuria de a trì.
Presiunea grupului de apartenen]`, publicitatea [i consumerismul, abunden]a ofertelor în toate
aspectele vie]ii – tehnologie, vestimenta]ie, hran`, turism, sex, spectacole, muzic`, cosmetice
etc. – face ca educa]ia s` fie dificil`, iar [coala neatractiv` [i chinuitoare. Înv`]atul devine o
corvoad`, iar distrac]ia o pl`cere la care cu greu se poate renun]a.
Când un copil întreab` „eu când s` m` mai joc?”, iar un adolescent „eu când s` m` mai
distrez”, educatorul d` r`spunsuri pe care ace[tia le repertoriaz` în stereotipe pe care cu to]ii
le cunoa[tem: „Ca s`-]i faci un viitor”, „Bag`-]i min]ile în cap!”, „Mai las` distrac]ia [i apuc`-te
s`-]i faci curat în camer`!”, „Aici nu-i hotel!”, „Mai întâi [coala [i dup` aia distrac]ia!”, „Când ai
s` fii la casa ta, atunci s` faci ce vrei, cât e[ti la mine faci ce-]i spun eu!”, „M` sacrific degeaba
pentru tine!” etc.
Oare se poate comunica astfel? Oare poate exista în]elegere reciproc`, clarificându-se
diferen]ele între nevoile copilului [i nevoile adultului, precum [i cooperarea pentru construirea
unor rela]ii neostile, respectându-se punctele de vedere ale fiec`rei p`r]i? Lumea
pre/adolescen]ilor este diferit` de cea a adul]ilor!
Nu e mai pu]in adev`rat c` [i adul]ii se confrunt` cu sentimentul c` trìesc într-o lume incert`.
Un argument care sus]ine acest lucru vine din partea istoricilor. Astfel, este foarte semnificativ`
schimbarea no]iunii de „valoare”, de la utilizarea ei la singular [i pân` la folosirea ei la plural. În
dic]ionarele moderne, se arat` sensul sociologic al no]iunii de „valoare”, folosindu-se realit`]i la
plural: „acte, obiceiuri, institu]ii etc., în special favorizate de un popor, de un grup etnic etc.”. Nu
mai exist` o credin]` legat` de progresul moral; acum nu se mai pune problema decât a
resemn`rii calme la insecuritate [i inconsisten]`. Pare c` trìm cu to]ii într-o vreme în care se
suprapun dou` viziuni: una pozitiv`, conform c`reia totul merge bine, iar problemele care exist`
nu sunt decât dificult`]i minore pe care în curând le vom dep`[i, iar alta negativ`, ce ne arat`
c` nu am trìt niciodat` într-o lume atât de incert`, o lume care este pe muchia colapsului, un
colaps care ar putea deveni absolut într-o altfel de lume interrela]ional` ca cea prezent`.
NEPUTIN}A EDUCATORILOR.
MAI ESTE {COALA UN LOC SIGUR?
{coala este o institu]ie social`, un loc în care grupuri de elevi din medii sociale diferite [i largi
se întâlnesc. Atât cultura social` dominant`, cât [i contextul politic [i economic c`rora le
apar]ine [coala influen]eaz` [i î[i las` amprenta asupra vie]ii de rela]ie [i schimburilor între cei
care func]ioneaz` în mediul [colar. {coala nu mai este un spa]iu închis, o enclav` a societ`]ii,
ea preia tensiunile [i problemele acesteia, conflictele [i dilemele ei. Ca atare, când vorbim
despre [coal`, nu putem blama în nici un fel profesorii pentru problemele care pun în centrul
lor [coala.
Se constat` [i se admite c` prezen]a violen]ei în [coli nu este ceva neobi[nuit, nu este un
fenomen întâmpl`tor, sporadic [i nici specific` [colii. Comportamentele agresive [i inciden]a
violen]ei sunt vizibile în via]a cotidian`, fiind mediatizate frecvent. Chiar dac`, în mod utopic,
media ar elimina orice imagine sau mesaj verbal cu un con]inut de natur` violent`, putem fi
siguri c` audien]a ar resim]i frustrare [i nemul]umire. Caracterul emo]ional al violen]ei produce
simultan atrac]ie [i spaim`, iar destul de des fascina]ie. Rating-ul mare al violen]ei exist` [i nu
mai poate fi neglijat. Exist` argumente conform c`rora societ`]ile au dat semne de cruzime mai
mari ca ast`zi, ele justificând brutalitatea [i caracterul aprig al vie]ii, ca derivat al condi]iei
umane, al naturii umane. Dar adev`rata problem` r`mâne intensitatea [i frecven]a mesajului
c` violen]a, departe de a fi perceput` ca avertisment extraordinar, a devenit „normalizat`”1,
ceva normal, care nu ne mai uime[te, fa]` de care nu mai reac]ion`m ca fa]` de un corp strìn
al societ`]ii. O rutin`, deci. {coala este locul unde violen]a se exprim`, unde copiii [i
adolescen]ii cu poten]ial violent î[i g`sesc cel mai „confortabil” loc în care s`-[i trìasc` furia,
nemul]umirea, impulsivitatea necontrolat`, intimidând pe cei mai mici sau pe profesori, adesea
terorizând, în numele unei puteri pe care [i-o arog`.
Orice profesor realizeaz` c` ceea ce pare indisciplin` [i neglijare a unor reguli care fac s`
func]ioneze o institu]ie – a[a cum este [i [coala – poate degenera în violen]`, dincolo de
în]elegere, [i c` acest comportament nu este decât unul dintre simptomele unei patologii
sociale complexe [i grave, a c`rei etiologii – la fel de complex` [i grav` – include diferite
variabile: tulbur`ri ale func]ion`rii familiei, presiunea grupului [i a mediei,
confuzia/ignoran]a/lipsa unei „culturi parentale”, exprimate prin necunoa[tere, lipsa de
autoritate a diferitelor instan]e antrenate în actul educa]ional. Discursul tradi]ional al
educatorilor [i instrumentele de care ei dispun par lipsite de eficien]`, iar metoda tradi]ional`
odinioar` a folosirii for]ei nu mai poate s`-[i g`seasc` locul în zilele noastre.
Dar care s` fie cauzele acestei disfunc]ionalit`]i? Desigur c` ele se reg`sesc în felul în care
func]ioneaz` societatea ast`zi: sl`birea sau chiar absen]a autorit`]ii, democratizarea rela]iilor
interpersonale [i eludarea puterii formale [i legitime a statului [i a idealurilor modernit`]ii în
1 În loc de aceasta, vorbim despre anomie, excludere social`, marginalizare, injusti]ie social`, coruptie, [omaj etc.
Toate acestea schimb` raporturile sociale, m`re[te anxietatea general` – adesea necon[tientizat` - genereaz`
competi]ie, individualism, agresivitate, violen]`, abandon [colar etc.
toate aspectele sociale, polarizarea economic`, împ`r]irea în boga]i [i s`raci a societ`]ii –

dificultatea de a g`si în realitate, puse în practic`, idealurile progresului [i ale armoniei sociale.
La [coal` nu se mai vine cu pl`cere ca alt`dat`, chiar dac` nu to]i elevii o f`ceau odinioar`.
Acum, la [coal`, mai ales în mediul urban, marile ora[e, se vine pentru socializare, pentru a
g`si terenul în care rivalitatea [i invidia s` se exprime, în care puterea financiar` a p`rin]ilor,
reu[ita lor social`, s` fie expus` public. Dac` se sus]ine c` trìm un neo-medievalism, este
pentru c` puterea este perceput` ca o solu]ie a supravie]uirii în lumea prezent`, iar violen]a
este, de multe ori, cel mai firesc mod de a interac]iona [i de a face fa]` în via]a de rela]ie.
Cine ar putea avea prestigiu [i autoritate asupra tinerilor? P`rin]ii sunt dezorienta]i [i dep`[i]i.
Profesorii sunt lipsi]i de putere, la rând cu unii elevi, dezarma]i [i în dificultate de a intra în
comunicare, adesea umili]i de prosperitatea financiar` agresiv afi[at` de unii elevi. O serie de
institu]ii neguvernamentale încearc` s` se apropie de problemele tinerilor [i s` le întind` o mân`
de ajutor. Dar orice încercare menit` a facilita dialogul între genera]ii se love[te de modelele
mediatizate, fie ele contradictorii sau m`car alternative, venite din alt` parte. Presiunea acestor
modele de reu[it` social` î[i g`se[te sprijin în contextul social larg în care predomin` modelul
cultural american, care glorific` banul [i consumerismul, promoveaz` individualismul [i
narcisismul, egoismul – sloganul „Pentru c` tu o meri]i!” - erodarea autorit`]ii institu]iilor [i
organismelor – stat, sindicate, guvern, partide politice, chiar [i Biserica, de[i aceasta are un
procent mare de încredere - un model de reu[it` social` în care valorile sunt legate de banii de
care dispui, pentru a atinge scopurile vie]ii – numite vise în discursul media – [i anume vil`,
ma[in`, partener celebru, excursii ultra exotice etc. Super-via]` s-ar spune. Când fotbali[tii sunt
galactici, cine mai poate propune alte modele, de[i trìm într-o lume a alternativelor?
Pe copii nu-i mai mân` idealurile de alt`dat`, cele pe care [coala le promova, profesorii le
internalizau, reg`sindu-se în ele. Adul]ii resping ast`zi figurile emblematice ale prezentului,
ne[tiind îns` ce s` propun` în locul lor.
STIL DE VIA}~, VALORI {I ATITUDINI
Se vorbe[te din ce în ce mai mult despre atitudini [i, mai ales, atunci când este vorba despre
domenii majore ale vie]ii, carier`, familie, s`n`tate, timp liber. În ultima vreme, discursul politic,
campaniile sociale, dar [i media, în general, abordeaz` tot mai frecvent problema s`n`t`]ii.
Indiferent de [ansa de informare, s`n`tatea este corelat` cu stilul de via]` [i cu atitudinea fa]`
de via]`. În acest fel, între stilul de via]` [i atitudinea de via]` apare ca mediator o valoare
suprem`: via]a îns`[i.
Se mai vorbe[te de riscuri, adic]ii, dificult`]i ca urmare a riscurilor sau ca o consecin]` a unor
mo[teniri genetice. {i astfel se ajunge la ideea responsabilit`]ii individuale. Se poate spune,
pân` la urm`: „Spune-mi cum trìe[ti, ca s`-]i spun cine e[ti” sau „Suntem ce stil de via]`
avem”. Toate campaniile sociale [i mesajele unor programe educa]ionale, ce au ca obiectiv
informarea pentru a preveni consecin]ele unor comportamente de risc, nu asigur` schimbarea
dorit`, benefic` în mod absolut. De multe ori, ne întreb`m de ce oamenii informa]i nu ]in cont
de informa]ia care le este dat`. Acest lucru este, mai ales, important când ne referim la copii [i
la adolescen]i.
Ra]iunea acestor e[ecuri educa]ionale sau a unor rezisten]e la schimbare ori la formarea unor
concep]ii s`n`toase despre cum s` trìm rezid`, în privin]a preadolescen]ilor [i adolescen]ilor,
în ceea ce numim structura unei atitudini (sau structur` atitudinal`). Orice atitudine are trei
componente: una cognitiv` (care se refer` la cuno[tin]e, deci la informa]ia/informa]iile de care
dispunem), o alta afectiv`/emo]ional` (cum sim]im, ce trìre avem fa]` de acea informa]ie) [i,
în sfâr[it, una comportamental` (actul propriu zis de a face ceva, comportamentul manifest).
Având în vedere c` exist` componenta cognitiv` – „[tim” - „de ce nu facem ceea ce trebuie”,
ceea ce ni se spune c` este bine pentru noi, pentru s`n`tatea noastr`, pentru via]a noastr`?
De ce alegem comportamente de risc în care starea noastr` psihic`, fizic` sau ambele – pentru
c` ele coreleaz` – este prejudiciat`? Pân` la urm` de ce risc`m [i de ce risc`m orice, adic`
chiar [i via]a?
Explica]ia pare s` fie simpl`. Chiar dac` exist` asigurat` componenta cognitiv`, facem ce nu
trebuie, pentru c` exist` o contradic]ie, o nepotrivire între aceast` component` [i cea
afectiv`/emo]ional`. Cu alte cuvinte, [tim c` nu e bine, cunoa[tem riscurile, dar ne place, ne
d` trìri c`rora le d`m curs, iar, prin aceste trìri, în mod firesc, apare [i gestul, actul,
comportamentul. Dac` aceast` component` emo]ional` nu ar fi atrac]ia, ci respingerea, ea nu
ar fi pozitiv`, ci negativ`, comportamentul nu ar avea loc, ar fi absent din repertoriul
obi[nuin]elor noastre. Concret spus: [tim c` nu e bine s` lu`m droguri, dar ne atrage, suntem
curio[i, vrem s` încerc`m m`car o dat` [i atunci facem acest lucru. Acesta este pur [i simplu
mecanismul atitudinii fa]` de ceva, indiferent ce este acel ceva.
Stilul de via]` este corelat cu valorile, iar valorile unui individ în formare, a[a cum este copilul,
preadolescentul [i adolescentul, depind în mare m`sur` de context, de societate, de cultura
local`. Când vorbim despre aceste segmente de vârst`, nu vorbim numai despre cultur` local`,
de contextul larg, ci [i despre subcultur`, ceea ce înseamn` c` un segment de vârst` are valori
proprii, norme de grup, o „curricul` ocult`”, specific` acelei vârste, care se structureaz` (sau
încorporeaz`) într-un stil de via]` specific, diferit de cel al altor indivizi, neapar]inând acestei
vârste. Desigur c` apartenen]ele sunt temporare – nimeni nu se instaleaz` etern într-o vârst`,
via]a curge, expresia curent` „schimbi prefixul” tocmai acest lucru vrea s`-l spun`, astfel c`
valorile legate de stilul de via]`, cele care compun subcultura, se schimb`, sunt înlocuite de alte
valori, atitudini, preferin]e etc.
Adeseori, valorile subculturii sunt exprimate în muzic`, de pild`. Hit-urile ([lag`rele) au texte
care cuprind ceea ce este valorizat, structurând elemente ale subculturii: „Liber, liber s` fac
doar ce vreau…”, „Nu-mi pas` de nimic…”, „Las`-m` papa la mare…” etc. Ele exprim` dorin]a
expres` a adolescen]ilor de libertate, de rupere de autoritatea parental`, de asumare a vie]ii pe
cont propriu, f`r` interdic]ii sau decizii care nu le apar]in.
Atrac]ia c`tre risc, sporturi extreme, experien]e [i aventuri în care primejdia exist`, iar
confruntarea cu riscul excit`, sunt frecvent invocate ca valori ale acestui segment de vârst`. Se
vorbe[te despre teribilism, nevoie de afirmare, respingerea prescrip]iilor date de adul]i, graba de
a gusta via]a etc; [i la toate acestea este invocat` mai ales curiozitatea fa]` de necunoscut – sex,
droguri, aventuri – [i urgen]a satisfacerii acestei curiozit`]i, dincolo sau în pofida oric`rui risc.
Programele educa]ionale care au în esen]a lor ideea de echilibru, de m`sur` sau de stil de via]`
s`n`tos insist` asupra dezvolt`rii gândirii critice, a deciziei informate, luând în seam`
consecin]ele op]iunilor f`cute de preadolescen]i [i adolescen]i.
Este evident c` lumea, a[a cum arat` ea în prezent, demonstreaz` mari imperfec]iuni: clipa [i
valorizarea prezentului, universul emo]ionalit`]ii/trìrismului, relativismul normelor [i erodarea
ideii de majoritate, centrarea pe realit`]i alternative, evaluarea pozitiv` a expresivit`]ii –
vestimentare, legate de folosirea corpului pentru afirmare [i auto-exprimare - importan]a
toleran]ei, f`r` a defini intolerabilul, deconstruirea regulilor [i principiilor, inclusiv a [tiin]ei [i
tehnologiei, respingerea activismului civic în favoarea gregarismului în petrecerea timpului liber,
importan]a principiului pl`cerii concomitent cu interoga]ia privind obliga]iile, datoria, centrarea
pe sine [i indiferen]a fa]` de altul etc. Este o lume în care nu mai exist` principii solide, care
unific` [i creeaz` coeziune, ci, dimpotriv`, una în care se atomizeaz` societatea, globalismul
câ[tig` prin marketing [i consumerism, cuvântul pierde teren în favoarea imaginii. Este o lume
ale c`rei probleme, disfunc]ionalit`]i, nu le poate rezolva [coala, deci educa]ia, [i care îi
confrunt` pe educatori cu frustr`ri [i neputin]e.
Educa]ia pare s` se îndrepte c`tre dou` realit`]i privite cu destul` indiferen]` de puterea
oficial` (adic` statul): [coli elitiste care vor r`mâne fidele educa]iei, a[a cum o concep înc`
profesorii de azi, în care valorile universale exist`, [i [coli de tipul institu]iilor sociale, care se
vor confrunta cu recuperarea copiilor cu probleme de diferite tipuri, a c`ror sarcin` nu va fi
înv`]area academic`, ci cea social`. Unii copii vor face [coal`, al]ii vor fi supu[i unei ac]iuni de
„inserare social`”. Cu sau f`r` succes.
{i totu[i, datoria profesorilor r`mâne cea de a nu sta cu mâinile în sân, ci cea de a-i pune pe
copii, preadolescen]i [i adolescen]i, s` stea pe gânduri, atunci când aleg comportamente
extreme sau de risc, pentru c` via]a este important`, nu este o glum`, este fragil` [i trebuie
p`zit` de primejdii, de consecin]e negative, adesea ireversibile. Numai prin comunicare se
poate realiza acest lucru, prin deschidere c`tre lumea lor [i a fr`mânt`rilor pe care ei le trìesc.
I. SEX {I SEXUALITATE
Obiective ale înv`]`rii:

- Produc]ia „folcloric`” [i cea „academic`” privind sexualitatea uman`.
- Bìe]i [i fete, b`rba]i [i femei. Care este diferen]a?
- Fiecare trebuie s`-[i cunoasc` sexualitatea.
- Sexualitatea: un continuum. Particularit`]i individuale [i presiunea c`tre
„universalism sexual”.
Sexul [i sexualitatea, ultima mod`!
• Sexualitatea este ast`zi o tem` aproape obsesiv` în societatea româneasc`. {i acest lucru
nu se vede doar în imaginile din reclame, care apar fie pe ecranul televizorului, fie pe strad`
sau în mod`. Toate publica]iile acord` un spa]iu relativ generos unde se discut` sau se
prezint` imagini cu conota]ie sexual`, direct sau indirect. Un ziarist britanic spunea: „Sexul
vinde ziarul”. {i nu se în[ela deloc! Atrac]ia pentru tematica sentimental-erotic` sau explicit
sexual` face rating la emisiuni precum „Din dragoste”, „Iart`-m`”, sau în telenovele ori alte
emisiuni TV în care via]a privat` este dezv`luit` f`r` re]ineri, printr-o combina]ie confortabil`
între indiscre]ia jovial` a moderatorului [i exhibi]ionismul psihologic al invita]ilor, flata]i de
aten]ia care li se acord`.
• Este adev`rat c` schimb`rile climaterice ajut` mult la contagiunea social` privind dezgolirea
corpului la ambele sexe; în emisiunile de pe litoral ni se arat` plaja ca un spa]iu liber al
îndep`rt`rii de vechile pudori, al pactului cu o nuditate justificat` mult de mod`. Aten]ia
acordat` corpului este fireasc`, de dorit [i, mai mult, sus]inut` de industria frumuse]ii, cu
oferte din ce în ce mai variate [i tentante.
• Cùtarea libert`]ii individului a fost [i este legat` de ob]inerea libert`]ii sexuale. Dreptul la
pl`cere [i nu obliga]ia de a procrea, separarea reproducerii de pl`cerea sexual` – cauza
esen]ial` fiind apari]ia pilulei contraceptive [i a celorlalte metode de evitare a sarcinii nedorite
– este ast`zi un câ[tig al libert`]ii de expresie a individului. Confortul sexual coreleaz` cu
banalizarea semnifica]iei actului sexual [i cu cre[terea permisivit`]ii sociale, iar dimensiunea
medical` – evitarea bolilor cu transmitere sexual` – confer` sexualit`]ii un accept tacit al
societ`]ii. Tabu-urile sunt din ce în ce mai mult anulate, ele cedeaz` a[a cum cad c`r]ile de
joc într-o construc]ie. Acest lucru se vede în felul în care se discut` ast`zi despre sexualitate:
mai liber, mai deschis, f`r` false pudori [i adesea chiar prea liber, dup` p`rerea unora.
Intimitatea se exprim` cu u[urin]` în public, întreb`ri directe privind comportamentul sexual
nu mai par indiscrete, r`spunzând unui public curios [i nicidecum neinteresat de sexualitatea
altora, mai ales dac` ace[tia sunt persoane publice de la noi sau din alte p`r]i.
• Ast`zi avem de-a face cu o atitudine mai deschis` fa]` de sex.

• Sexul, ca multe alte pl`ceri, s-a trezit încorsetat de etica str`daniei. A devenit o munc` grea,
ceva în care trebuie s` se ob]in` performan]e, un sport competitiv.
• Revistele, mai ales cele pentru fete [i femei, induc ideea c` sexul devine ceva ce trebuie
înv`]at. În unele publica]ii, sfaturi [i indica]ii privind un comportament sexual devin chiar „teme
pentru acas`”. Ele au un caracter foarte tehnic, ca în sport, de tip exerci]iu, [i, evident,
algoritmul succesului con]ine pa[i ca în orice proces de formare a unei deprinderi. Fie c` sunt
faze, etape etc, toate acestea sunt lec]ii peste care, f`r` îndoial`, cititorii nu trec, pentru c` ei
[tiu, sesizând c` nevoia de expertiz` sexual`, pe care altfel nu au cum s` [i-o formeze, este
ast`zi valorizat`.
Ce ar mai fi de [tiut despre sex [i sexualitate?

• Sexualitatea include frecvent pe altul sau alta, un partener sau o partener`. S` nu uit`m
expresia pragmatismului sexual referitoare la „o partid` de sex”, care parc` exclude ideea de
iubire, ca în orice sport, [i care se folose[te din ce în ce mai mult.
• Dar s` nu uit`m un adev`r incontestabil, care deriv` chiar din acest parteneriat – ocazional,
superficial, f`r` angajament sau, dimpotriv`, împ`rt`[it [i în dimensiunea unei realit`]i
psihologice, emo]ionale pe care o numim iubire – [i anume c`, de[i libertatea sexual` a
câ[tigat lumea [i implicit mul]i adep]i (mai ales pe cei tineri), o libertate sexual` total` pare
foarte greu de pus în practic`.
• Chiar dac` distinc]ia între normal [i anormal se evit` ast`zi - defini]ia normalit`]ii ca [i cea a
devian]ei devenind fluide, exemplu fiind în acest sens dificultatea de a defini ast`zi ceea ce
mult mai ferm definea în trecut no]iunea de perversitate - nu putem spune c` nu exist` o etic`
nescris` a sexualit`]ii sau a iubirii, c` nu exist` gelozie sau a[tept`ri reciproce într-o rela]ie
erotic`.
• {i pentru c` apare culpabilitatea [i efortul de a p`stra o normalitate sexual`, un „sex s`n`tos”,
atunci umanitatea a generat dou` fenomene foarte discutabile, dar care nu pot fi neglijate [i
nicidecum evitate, dac` vrem s` fim one[ti: prostitu]ia [i pornografia.
• De[i este condamnabil`, pornografia are o justificare psihologic` cu r`d`cini în diferitele
biologii ale celor dou` sexe. Pornografia face ca un b`rbat s` fie imun la dou` trìri
periculoase pentru psihicul lui: nu oblig` la nicio rela]ie cu imaginea stimul, adic` femeia, [i
nici nu are în aceasta, prin chiar absen]a ei în realitate, o evaluatoare a performan]ei sale
sexuale.
• Proteja]i de aceste dou` pericole, b`rba]ii sunt mai atra[i de stimularea sexual` prin
expunerea feminit`]ii fizice. Oare li se spune acest lucru bìe]ilor de c`tre cineva, fie el
profesor, psiholog sau p`rinte, ceea ce i-ar feri la vârsta pubert`]ii sau adolescen]ei, ori chiar
la cea adult`, de complexe [i vinov`]ii imaginare?
• Dorin]a de libertate se exprim` prin adùgarea, la repertoriul pl`cerilor, [i pe cea sexual`, pe
lâng` droguri sau alcool, internet, jocuri pe computer, sporturi extreme, munca etc.
• Orice ocupa]ie care produce pl`cere [i care se instaleaz` în bugetul nostru de timp,
dezechilibrând varietatea fireasc` – dar limitat` de constrângerile timpului finit - confiscând un
individ în defavoarea altor ocupa]ii, pe lâng` faptul c` prejudiciaz` s`n`tatea fizic` [i mental`
a unui individ, îl transform` în sclav al acelei pl`ceri. Din libertatea pe care [i-a luat-o acel
individ de a consuma o anumit` pl`cere, el a devenit ne-liber, libertatea lui s-a transformat în
ne-libertate.
• Cum s` facem s` nu c`dem prad` acestei ne-libert`]i? În]eleptele vorbe ale lui Tom
Hodgkinson ne-ar putea fi de ajutor: „R`spunsul se g`se[te în modera]ie, atât în ceea ce
numim vicii, cât [i în virtu]i. Este posibil s` fim moderat de cumin]i? N-am putea s` fim
neascult`tori din timp în timp? Poate c` e nevoie s` ne eliber`m de constrângeri din timp în
timp? Dar cine stabile[te când s` ne oprim?”
• Sexualitatea uman` nu este ceva ru[inos, nici ca subiect de discu]ie [i nici ca realitate. Ea
poate fi privit` în fa]`, nu piezi[ [i nicidecum evitat`.
• Interesul pentru sexualitate exist` în toat` lumea, orice societate dezvoltându-[i o „cultur` a
sexualit`]ii”.
• Exist` proverbe, zic`tori, fabule, legende etc, un folclor bogat privind sexualitatea, dar [i date
ob]inute din cercet`ri în domeniul biologiei, psihologiei, antropologiei, sociologiei, filosofiei,
care ne aduc informa]ii despre om ca fiin]` sexual`.
• Omul împarte cu toate fiin]ele vii o sexualitate reproductiv`. El este îns` în plus [i o fiin]`
iubitoare.
Se discut` despre sex în [coal` sau în familie?
• P`rin]ii nu vorbesc cu copiii lor despre asemenea subiecte; în [coli, profesorii nu se simt
confortabil când discu]iile par s` se abat` spre acest domeniu, orele de educa]ie sexual` în
unele [coli deschid u[ile formatorilor din diferite organiza]ii neguvernamentale. Nu se
vorbe[te despre pl`cerea sexual`, atrac]ia între sexe, raportul dintre iubire [i sex, ci se refer`
explicit la îngrijorarea fa]` de lipsa de informa]ie a tinerilor, cea care îi face vulnerabili la bolile
cu transmitere sexual`, aici aflându-se pe locul întâi SIDA [i implicit rela]ia SIDA - droguri (în
stare drogat`, cenzurile scad [i sexul neprotejat este acceptat mai u[or, ceea ce aduce dup`
sine un cortegiu de nepl`ceri, toate de maxim` importan]`).
• Din punctul de vedere al profesorilor, educa]ia sexual` ar trebui focalizat` pe ideea de
abstinen]` sexual` [i mai pu]in pe asigurarea suportului informativ privind serviciile
contraceptive, orientarea sexual` [i avortul provocat. Chiar dac` unii dintre ei sunt de acord
cu abordarea unor astfel de teme, ei recomand` ca acest lucru s` se fac` abia în clasa a XII-
a, deci dup` împlinirea vârstei de 17 ani, când în cele mai multe cazuri este tardiv.
• Mul]i adolescen]i [i-au început via]a sexual` între 17-18 ani ([i chiar mai de timpuriu), ei fiind
activi sexual. Iat` argumente care sus]in ideea c` educa]ia sexual` s` înceap` mult mai
devreme de vârsta adolescen]ei târzii, chiar din preadolescen]`.
• Chiar dac` sunt activi sexual sau nu, adolescen]ii au nevoie de suport pentru a lua decizii
responsabile referitoare la sex. Discu]iile despre sex nu încurajeaz` activitatea sexual` în
rândul adolescen]ilor, dimpotriv`, o discu]ie deschis` [i onest` pe aceast` tem` poate preveni
sarcinile nedorite sau poate chiar s` întârzie debutul vie]ii sexuale.
• Pe m`sur` ce cresc, copiii î[i pun firesc o serie de întreb`ri legate de sexualitate, fiind indicat
ca ei s` g`seasc` mai degrab` r`spunsuri adecvate, corecte [i orientative la profesorii lor sau
la p`rin]i, decât în diverse reviste care fac din sex un sport na]ional.
Pe m`sur` ce copiii intr` în perioada pubert`]ii, încep s` se întâlneasc` mai
des cu un partener de sex opus, mul]i devenind activi sexual. Pentru mul]i
dintre ei, impulsurile sexuale sunt cele mai intense în timpul adolescen]ei.
Profesorii, mai cu seam` dirigin]ii, consilierii [colari, p`rin]ii sunt cei care îi pot
ajuta s`-[i clarifice problemele legate de sexualitate, de sex, de ideea de
cuplu [i multe alte aspecte tangente.
Cum s-ar putea face aceast` ghidare în domeniul sexului [i sexualit`]ii?

• Încurajarea adolescen]ilor în a cùta o persoan` adult`, pe care o consider` mai apropiat` [i
de încredere, care s`-i asigure informa]ia corect` despre sex [i sexualitate.
• Adolescen]ii trebuie s` fie ajuta]i s` se simt` confortabil atunci când pun întreb`ri legate de
schimb`rile fizice din perioada pubert`]ii [i de varia]iile de la un individ la altul.
• Asistarea adolescen]ilor, în demersul lor de a cùta l`muriri, de a acumula informa]ii, în efortul
lor de autoeduca]ie pentru prevenirea sarcinilor nedorite [i bolilor cu transmitere sexual`, ca
[i pentru folosirea diferitelor mijloace contraceptive.
• Folosirea mijloacele necesare pentru ca elevii s` con[tientizeze c` iubirea [i sexul sunt
normale. De asemenea, ei trebuie s` fie con[tien]i c` începerea vie]ii sexuale trebuie
amânat` pân` când ei vor fi suficient de maturi, pentru a-[i asuma responsabilitatea unor
rela]ii sexuale; decizia de a deveni activi sexual ar trebui foarte bine gândit`. Adolescen]ii nu
trebuie s` aib` rela]ii sexuale, dac` nu-[i doresc acest lucru.
• Încurajarea elevilor s` înve]e care sunt cìle prin care s` poat` s` spun` „nu” unei rela]ii
sexuale nedorite, periculoase, [i s` evite situa]iile în care cre[te presiunea celor din jur de a
se angaja în rela]ii sexuale: consumul de alcool sau droguri, participarea la petreceri
organizate de persoane pe care nu le cunosc bine etc.
• Atragerea aten]iei asupra faptului c`, la angajarea în rela]ii sexuale, este bine s` cear` sfatul
unui specialist pentru o examinare [i o discu]ie în vederea evit`rii sarcinilor nedorite, a bolilor
cu transmitere sexual`. Adolescen]ii trebuie ajuta]i s` înve]e cum s` negocieze o rela]ie
sexual` sigur` [i cum s` împ`rt`[easc` sentimente [i opinii legate de sex cu partenerii lor.
• Adolescentul activ sexual trebuie s` [tie c` sexul sigur este cel în care num`rul partenerilor
este limitat, iar mijloacele preventive sunt corect folosite (prezervative [i alte mijloace
contraceptive).
• Convingerea elevilor, dac` sunt confuzi sau preocupa]i de ceea ce simt legat de
eventualitatea începerii unei rela]ii sexuale, c` este bine s` apeleze la un adult în care au
încredere sau la un specialist în domeniu.
Teme de discu]ie [i exerci]ii

Discu]ii
• Este omul un animal sexual? De ce nu [tim prea multe despre evolu]ia
sexualit`]ii umane – a b`rbatului [i a femeii – [i evit`m s` „biologiz`m”
sexele? Este oare sexualitatea o „ru[ine”?
• Ce crede]i despre prostitu]ie?
• Care sunt riscurile sexului neprotejat? Pentru fete? Pentru bìe]i? Exist` riscuri diferite [i
riscuri comune ambelor sexe?
• Care este diferen]a între riscurile fizice [i traumele psihice?
• De ce este atât de greu s` facem diferen]a între iubire [i sex?
• De ce nu ne cunoa[tem corpul pe dinùntru? Ne cunoa[tem oare fiziologiile individuale, le
în]elegem?
• Exist` la pre/adolescen]i presiunea de a începe s` func]ioneze sexual?
Studiu de caz [i role-playing
Manuela are 15 ani. Este o fat` dr`gu]` [i simpatic`, deschis` cu colegii. Bìe]ii îi dau târcoale, iar ei îi face pl`cere.
Bogdan e mai insistent ca to]i, încearc` s` se apropie mai mult de ea, ajungând s` se caute reciproc. Fiecare las`
s` se în]eleag` c` faptul c` s-au întâlnit a fost numai o întâmplare. Dup` un timp, nu prea lung, Bogdan î[i ia inima
în din]i [i o invit` s` se plimbe împreun`. La prima întâlnire oficial`, fiecare dintre ei este dornic s` afle cât mai multe
despre trecutul amoros al celuilalt. Manuela face confiden]e, dar vorbe[te mai mult despre p`rin]i, despre fratele ei
mai mic. Bogdan, mai îndr`zne], deschide discu]ia despre sex. Manuela îi spune c` nu a mai avut nicio rela]ie
sexual`, într-un cuvânt c` e virgin`. Bogdan îi face complimente [i îi spune c` nu-i vine s` cread` c` bìe]ii au
ocolit-o. O fat` atât de dr`gu]` nu poate fi virgin`! Manuela îi repet` mai hot`rât`, chiar înciudat`, c`, indiferent de
ce crede el, ea este totu[i virgin`. Bogdan o tachineaz` în continuare, îi tot repet` c` nu o crede [i îi spune s`-i
demonstreze c` este. Manuela se înfurie [i îi spune c` o s`-i arate ea. Dup` mai multe ironii pe care Bogdan i le
adreseaz`, Manuela sfâr[e[te prin a accepta s` se culce cu el, dar îi atrage aten]ia c` o face numai [i numai ca
s`-i arate c` a avut dreptate. {i uite a[a, demonstra]ia s-a sfâr[it cu o realitate nou`: Manuela nu mai e virgin`!
Împ`r]i]i clasa în dou` grupe: una de fete [i una de bìe]i. Fiecare grup va avea un purt`tor de
cuvânt. Având în vedere c` sarcina care i se cere este aceea de a se transpune în personaj,
de role-playing, purt`toarea de cuvânt a fetelor va fi Manuela, iar cel care va fi desemnat
purt`tor de cuvânt pentru grupul bìe]ilor va fi Bogdan. Dup` ce grupurile discut` întâi separat,
se reunesc, iar purt`torii de cuvânt î[i expun opinia privind urm`toarele aspecte:
- Ce putea face Manuela?
- O iube[te Bogdan pe Manuela? Dar ea pe el?
- Dac` Manuela l-ar fi respins pe Bogdan, ce ar fi f`cut acesta?
- {i-a dat oare seama Manuela c` ceea ce a f`cut este ireversibil? De ce?
Propune]i clasei urm`toarele teme de discu]ie:

- Cum po]i rezista la presiunile celorlal]i?
- Exist` teama c` e[ti diferit de ceilal]i [i ca atare po]i fi respins/` de grup?

- Exist` elevi izola]i, c`rora nu li se acord` aten]ie? Oare de ce?
- În clasa voastr`, este valorizat` precocitatea sexual`? De ce? Enumera]i, dac` exist`, motive
pentru care „curajo[ii” sexuali sunt privi]i cu admira]ie [i cu invidie!
- De ce unii tineri ascund de p`rin]i faptul c` au început s` aib` rela]ii sexuale?
- Ce p`rere ave]i despre prostitu]ie? Este ea fireasc`, pentru c` este foarte r`spândit`? Sau nu
trebuie s` existe deloc? Dac` da, de ce?
II. VIA}A NOASTR~, OBICEIURILE NOASTRE. CE ALEGEM?
STILUL DE VIA}~: ABSTINEN}~, M~SUR~, EXCES
În via]`, ne lovim mereu de alegeri, de preferin]e, înclina]ii sau chiar de tenta]ia exceselor.
Uneori ni se spune, chiar de mici copii: „Nu e bine s` te culci târziu”, „Nu e bine s` faci a[a”,
„Nu mânca atâtea dulciuri” etc. Evident, ni se spune a[a, ca s` înv`]`m cum s` trìm bine,
s`n`tos. Pentru noi, pentru s`n`tatea noastr` sau pentru o via]` echilibrat`.
{i totu[i, oamenii nu sunt la fel. Ceea ce-i place unuia, nu-i place altuia. Dar observ`m c` exist`
[i lucruri pe care to]i sau aproape to]i le fac. S` semene ei între ei? S` se lase influen]a]i,
contamina]i unii de al]ii? S` fie în aer o influen]`, a[a ca o epidemie, care face victime
nem`surat de multe? Imit`m oare, f`r` s` ne gândim, sau ne e greu s` facem altfel decât o fac
ceilal]i? Iat` întreb`ri pe care nu ni le punem decât arareori.
• Exist` lucruri „trendy”. Le faci ca s` nu te deosebe[ti de majoritate? Sau pentru c` acel lucru
e la mod`? Unele mode devin permanente. Sau s` por]i sutien „la vedere”, ori s` umbli cu
adida[i. Mai poart` vreun copil au adolescent altceva decât adida[i [i rucsac? Sau [apc` cu
cozorocul pe ceaf`?
• Se spune c` te iei dup` al]ii pentru c` exist` nevoia de a apar]ine unui grup. În acest caz,
obiectul cu pricina sau un obicei sunt emblematice. Ele comunic` celorlal]i o apartenen]`. A[a
cum este uniforma în armat` sau cea a poli]istului sau cea a pilo]ilor de avion. La ei e vorba
de o obliga]ie de serviciu, la tineri este doar o alegere personal`. }ine deci de identitatea
personal` [i nu de cea profesional`.
• Se mai spune c`, de[i vrem s` nu fim singulari, vrem s` apar]inem unui grup, tot noi suntem
cei care vrem s` fim diferi]i, s` sim]im c` suntem unici, c` nimeni nu mai este ca noi, c` dorim
s` ne exprim`m individualitatea. Sunt probleme r`mase nel`murite. Dac` este adev`rat c` ne
dorim s` ne afirm`m unicitatea, de ce to]i tinerii arat` la fel?
• Se vorbe[te mult despre rela]ia dintre timp [i stil de via]`. {i este firesc ca aceste dou` no]iuni
s` fie puse împreun`, pentru c` stilul de via]` se refer` la felul în care trìm, iar trìtul
înseamn` timp care trece, se pierde, se câ[tig`, dar oricum trece. Exist` munca sau
activitatea pe care trebuie s` o faci, dar exist` [i timpul liber. De mici copii, ni se spune c`
exist` un timp al obliga]iilor – s`-]i faci lec]iile, de exemplu – [i un timp al pl`cerii – s` te joci,
s` te distrezi.
Iat` un pasaj din cartea lui Mark Twain, iubit de copii, intitulat` „Aventurile lui Tom Sawyer” care
exprim` foarte bine acest lucru:
Tom spunea c`, la urma urmei, lumea nu e chiar a[a de plicticoas`. Descoperise, f`r` s` [tie, c`, pentru a face pe
om s` doreasc` un lucru, fie c`-i b`rbat în toat` firea, fie c`-i bìe]a[, trebuie s`-i înf`]i[ezi acest lucru ca greu de
ob]inut…munca înseamn` ce e[ti nevoit s` faci, iar joc, ceea ce nu e[ti nevoit s` faci…acela care confec]ioneaz`
flori de hârtie sau cel care învârte cu piciorul o roat` înseamn` c` munce[te, pe când acela care d`râm` popice sau
cel care urc` Mont Blancul se cheam` c` se distreaz`”.
Timpul înseamn` bani?

• Unii pot spune c` timpul nu înseamn` bani. Pentru c` dac` munca este f`cut` cu pl`cere, ea
este atractiv` [i-]i aduce satisfac]ii personale, ea nu mai este o corvoad`. Via]a [i activitatea
pot merge împreun`. Hans Selye, cel care a inventat no]iunea de stres, spunea c`, dac` î]i
place ceea ce faci, nu munce[ti, ci te joci. De aceea nu po]i fi obosit. A[a se explic` de ce unii
pot lucra mult cu pl`cere, nechinuindu-se, în timp ce al]ii se chinuie, chiar dac` au de rezolvat
o problem` care nu dureaz` mult.
• Cum s` facem s` ne plac` ceva, este un lucru foarte important în [coal`. S` fie metoda de
predare cea care îi face pe elevi s` se plictiseasc` sau s` fie natura subiectului, materia
[colar`, neinteresant`, ori, pur [i simplu, lipsa interesului pentru [coal` în general?
Consum, deci exist?
• Care sunt valorile supreme în era consumerismului, a abunden]ei ofertei de bunuri [i pl`ceri?
Desigur, vom spune c` averea [i statutul social.
• Industria publicit`]ii, reclamele ne îndeamn` s` credem c` via]a ni se îmbun`t`]e[te dac`
folosim – deci cump`r`m un anume produs. Pare c` orice este posibil, orice dorin]` ]i se poate
îndeplini, la fel ca în pove[ti. Po]i avea rufe albe ca neaua, po]i sc`pa de celulit`, po]i avea
sprinteneala lui Gabi Szabo, dac` bei o anume ap` mineral`, po]i sta tol`nit pe o plaj` la
cap`tul lumii, po]i avea p`rul ca m`tasea, tenul ca o catifea etc. Dobândirea acestora se face
cu bani. Banii cer munc` din greu, nicidecum furt sau prostitu]ie ori credite neachitate.
• Astfel exist` oameni care muncesc f`r` m`sur` ca s`-[i satisfac` ni[te dorin]e pe care le
preiau din afara lor. Oare devii mai fericit cu aceste lucruri? Influen]a]i de reclame, credem
orice [i uit`m s` trìm. Ne [tim oare adev`ratele nevoi? Putem folosi timpul astfel încât s`
gust`m via]a în toat` bog`]ia ei?
Stil de via]` s`n`tos [i/sau când nu trìm s`n`tos?
• Când facem excese – mânc`m prea mult, prea multe dulciuri sau/[i gr`simi, bem prea mult
alcool, facem prea pu]in sport sau poate prea mult (culturismul, body-building-ul, sporturi
extreme), st`m prea mult la calculator etc – se poate spune c` avem un stil de via]`
nes`n`tos.
• Când excesele devin obiceiuri, când ele iau forma unor reguli de via]`, atunci spunem c`
avem un comportament adictiv, iar obiceiurile devin adic]ii.
• Tutunul, alcoolul, drogurile, internetul, jocurile pe computer au devenit cele mai frecvente
adic]ii ale tinerilor. Toate sunt considerate riscante, ele având consecin]e negative asupra
s`n`t`]ii fizice [i mentale. Odat` înt`rite, devenite obiceiuri adânc înr`d`cinate, dezv`]ul este
greu de realizat.
Încerc s` v`d cum este!
• Este oare necesar s` risc`m ca s` avem o referin]` la care s` ne raport`m, pentru a ne opri
când trebuie? Putem îns` s` ne oprim a[a cum credem c` am putea s` o facem, pentru c`,
în fond, este o experien]`?
• Fiecare dintre noi face alegeri. Uneori ele sunt dictate de pl`cere – îmi place s` m`nânc
înghe]at`, îmi place s` am multe tricouri, îmi place s` beau o bere etc – dar adeseori, purta]i
de pl`cere, uit`m realitatea, uit`m m`sura [i acord`m dispropor]ionat o prea mare aten]ie
unor lucruri care, pân` la urm`, ne fac rù.
Exerci]ii
Descrie]i sau face]i portretul unei fete sau al unui bìat trendy.
• A fi trendy depinde de vârst`?
• De ce, la liceu, bìe]ii nu mai umbl` cu pantalonii l`sa]i mult pe vine [i ce
ar vrea s` spun` aceast` preferin]` pentru acest model de pantaloni [i
acest mod de a-i purta?
• De ce poart` fetele, oriunde merg, tricouri care las` la vedere buricul?
• Purtatul [epcii cu cozorocul pe ceaf`, a ochelarilor de soare chiar când se las` seara au vreo
semnifica]ie?
Comenta]i pasajul urm`tor, încercând s` aduce]i argumente, în situa]ia în care a]i
fi de acord, [i contraargumente, dac`, din contr`, nu sunte]i de acord.
„Chiulul este actul direct de revolt` împotriva filosofiilor de via]` aride cu care suntem
îndoctrina]i la [coal` [i la locul de munc`…Dac` elevii ar înv`]a mai multe despre via]`, despre
complexitatea [i bog`]ia ei ar chiuli mai pu]in [i ar veni cu pl`cere la [coal`”. (T. Hodgkinson,
Ghidul lene[ului. Mic tratat pentru lene[i rafina]i. Bucure[ti, Nemira, 2006).
Scrie]i un eseu cu urm`toarea tem`: „Unde îmi zboar` gândul câteodat`, când nu sunt
atent la ore?”.
III. FUMATUL: DISTRAC}IE NEVINOVAT~ SAU PERICOL?
.II
„Copilul vrea s` experimenteze binele [i rùl,
profesorul trebuie s`-l ajute s` fac` diferen]a!”
• Vorbi]i direct despre riscurile asociate fumatului. Dac` ave]i printre cuno[tin]e sau rude
persoane care s-au îmboln`vit sau au murit din cauza unei boli provocate de fumat, vorbi]i-le
copiilor despre ele.
• Ajuta]i-i pe elevi s`-[i dezvolte o imagine de sine s`n`toas`. Dac` se simt încrez`tori [i siguri
pe ei, vor fi mai capabili s` reziste presiunii sociale de a fuma.
• Discuta]i despre modalit`]i prin care ar putea spune nu fumatului. Ajuta]i-i s` se preg`teasc`
pentru diverse situa]ii, prin prezentarea unor scenarii diverse pe care le-ar putea trì în rela]iile
cu prietenii.
• Ajuta]i-i s` con[tientizeze c` fumatul în filme sau la televizor nu este „cool”.
• Fii proactiv! D` elevilor tì o solid` preg`tire anti fumat, care îi va ajuta s` reziste influen]elor
care îi pot încuraja s` fumeze, chiar în anii cei mai propice form`rii sale.
• Educa]ia privind adic]ia la nicotin` poate fi cel mai bun început.
• Dezvolt` capacitatea decizional` a elevilor.
• Explorez` capacit`]ile lor de rela]ionare.
• Cultivarea unei atitudini optimiste fa]` de via]`.
• Diferen]ierea dintre autocontrol [i responsabilitate social`.
• Normalizare, seducere, responsabil/iresponsabil în folosirea fumatului.
{tia]i c`:
• Dou` pic`turi de nicotin` puse pe limba unui câine sunt absolut suficiente pentru a-l ucide?
(circa 100 de ]ig`ri fumate în patru zile las` în corp 28% dintr-un gram de nicotin`);
• Nicotina - una dintre componentele tutunului – este principalul, dac` nu singurul agent
r`spunz`tor pentru dependen]a pe care o exercit` tutunul asupra organismului uman?
• }igara este considerat` a fi o „sering` cu nicotin`”?
• Nicotinei îi trebuie [apte secunde pentru a ajunge din alveolele pulmonare la creier?
• Un fum`tor înrìt pierde aproximativ patru ani din via]` în raport cu un fum`tor ocazional [i
circa opt ani în compara]ie cu acela care nu fumeaz` deloc?
• Nicotina afecteaz` memoria, chiar numai dup` dou`-trei zile de fumat?
• Voin]a este remediul suveran al tabagismului?
Istoric
• Începuturile fumatului se situeaz` înainte de anul 600 e.n. când tutunul era
folosit în practicile religioase ale triburilor Maya[e. Cuvântul „tutun” provine
de la insula Tobago din arhipelagul Antilelor, unde aceast` plant` era
cultivat`, fiind numit` de indigeni „petum”. Aztecii [i inca[ii foloseau tutunul cu
prec`dere în timpul ceremoniilor religioase. Tutunul le potolea foamea [i îi
ajuta s` reziste mai bine la oboseal`.
• În anul 1518, marinarii lui Columb [i invadatorii lui Cortez au adus în Fran]a aceast` „iarb`”.
Ini]ial se fuma pipa, apoi ]igara de foi, iar mai târziu, ca urmare a improviza]iei unui ofi]er
francez (în tub de hârtie în care se ]inea praf de pu[c`), s-a inventat ]igara.
• La început, în Europa, tutunul s-a folosit numai ca remediu pentru migrene, ca pudr` pentru
distrugerea p`duchilor, în clisma pentru tratamentul constipa]iei [i ca terapie a astmului [i
anginei pectorale în momente de asfixie. Tutunul mai era folosit în acele timpuri ca remediu
pentru parazitoze intestinale, tratarea mu[c`turilor de [arpe, a r`nilor provocate de suli]a
otr`vit` sau chiar ca stimulent [i energizant.
• În secolul al XVI-lea, tutunul este adus în Fran]a prin intermediul ambasadorului Portugaliei,
Jean Nicot, de unde cucere[te Europa, fiind ridicat în sl`vi de unii [i condamnat, chiar interzis
de al]ii.
• 1843 - o dat` cu începutul industrializ`rii, are loc [i fabricarea primei ]ig`ri.
• 1881 - în America apare prima ma[in` de fabricat ]ig`ri (200 per minut).
• 1910 – în Europa, au fost înregistrate 20.000 de m`rci de ]ig`ri (patentate). Actualmente,
concernele de ]ig`ri americane produc anual 1/5 (un trilion de ]ig`ri) din toat` produc]ia lumii.
În anul 2030, este probabil ca 10 milioane de locuitori vor muri din cauza fumatului.
• În România tutunul a p`truns în secolul al XVII-lea, adus de turci în Muntenia, de cazaci în
Moldova [i austrieci în Ardeal. În 1879, în ]ara Româneasca a fost aplicat monopolul de stat
asupra tutunului.
Realit`]i [i date statistice

• În lume, exist` 1,2 miliarde de fum`tori [i, paradoxal, mai bine de 70% dintre
ei trìesc în ]`rile în curs de dezvoltare. În fiecare zi, mai mult de 3.000 de
adolescen]i din SUA fumeaz` prima lor ]igar` [i astfel fac primul lor pas pentru
a deveni un fum`tor regulat. O treime dintre ace[tia vor muri din cauza bolilor
provocate de fumat.
• 40% dintre adolescen]ii care fumeaz` regulat au încercat cel pu]in o dat` s` renun]e.
• 89% dintre oamenii care încearc` pentru prima data o ]igar`, o fac pân` la vârsta de 18 ani.
• 42% dintre cei care fumeaz` pân` la trei ]ig`ri pe zi vor deveni fum`tori obi[nui]i.
• 70 % dintre adolescen]i declar` c`, dac` ar putea s` aleag` înc` o dat`, ar alege sa nu
fumeze.
• {i în România, situa]ia este similar`, aproape o jum`tate din popula]ie fiind constituit` din
fum`tori. Aproape 20% dintre elevii români, cu vârste cuprinse între 11 [i 18 ani, fumeaz`
zilnic, iar 14,13% recunosc c` fumeaz` ocazional. 64% dintre cei sub 16 ani fumeaz`,
înregistrându-se o cre[tere de 11% în 2004, fa]` de 1999, simultan cu sc`derea vârstei de
debut a fumatului. 32% dintre elevi au fumat prima ]igar` înainte de 14 ani.
• Doar 13% dintre adolescen]i cred c` fumatul din când în când este dùn`tor, dar cred în
propor]ie de peste 75% c` fumatul a 1-2 pachete pe zi aduce cu sine riscuri pentru s`n`tate.
Exerci]ii: Profesorul lucreaz` cu elevii punându-le întreb`ri legate de

fenomenul ca atare [i de informa]iile preliminare prezentate pentru
introducerea în tematic`; r`spunsurile elevilor sunt înregistrate sau
notate.
• Care este p`rerea ta în leg`tur` cu amploarea pe care a luat-o fumatul în lume, de-a lungul
timpului?
• De ce crede]i c` num`rul adolescen]ilor care fumeaz` este atât de mare?
• Care e impresia voastr` în leg`tur` cu prima ]igar`? Este ea o curiozitate, tendin]a de a fi la
mod` sau o nevoie?
• Sunt românii fum`tori mai înrì]i decât alte popoare?
Ce pericole ne pândesc în spatele unei nevinovate ]ig`ri?
Ingredientele [i aditivii care se g`sesc în ]ig`ri, atunci când sunt fumate, creeaz`
elemente chimice toxice [i extrem de dùn`toare. Exist` peste 4.000 de astfel de
elemente chimice într-o ]igar` aprins`, iar mai mult de 40 dintre acestea sunt
cunoscute ca fiind cancerigene.
Fum`torii inhaleaz` cu fiecare fum lucruri de-a dreptul dezgust`toare [i periculoase pentru
s`n`tate.
Cei mai periculo[i compu[i chimici ai tutunului:
• Gudronul - acesta este termenul colectiv ce desemneaz` particule variate existente în ]igar`,
provine din arderea hârtiei de ]igar`. Aceste particule con]in chimicale ce includ [i substan]e
cancerigene. De culoare maro, gudronul este lipicios [i coloreaz` din]ii, unghiile [i ]esutul
pulmonar al fum`torului.
• Monoxidul de carbon - în cantit`]i mari, acest gaz este fatal pentru c` substituie oxigenul din
sânge. Fiecare globul` ro[ie a sângelui con]ine hemoglobin`; moleculele cu oxigen sunt
transportate prin organism de aceste cromoproteine de culoare ro[ie. Monoxidul de carbon
preia cu u[urin]a locul oxigenului din hemoglobin`. Lucrul acesta înseamn` ca inima unui
fum`tor trebuie sa pompeze mai mult pentru a trimite suficient oxigen c`tre creier [i celelalte
organe.
• Cianida de hidrogen (cianida - sare toxic` a acidului hidrocianic) - pl`mânii con]in peri[ori
firavi (cili), care, prin mi[c`rile lor, îndep`rteaz` substan]ele strìne (particule de praf) din
pl`mâni. Cianida împiedic` cilii s`-[i îndeplineasc` rolul de „cur`]`tori“ ai pl`mânilor; astfel,
substan]ele chimice din tutun sunt libere s` se instaleze în interiorul pl`mânilor.
• Alte substan]e chimice care afecteaz` pl`mânii sunt: hidrocarburile, acizii organici, fenolii [i
agen]ii oxidan]i, acidul sulfuric, utilizat în producerea bateriilor auto [i în multe reac]ii chimice
industriale.
• Radicalii liberi - aceste substan]e chimice reactive dùneaz` miocardului [i vaselor sanguine.
Colesterolul interac]ioneaz` cu radicalii liberi conducând la depunerea gr`similor pe pere]ii
arterelor. Ac]iunea lor determin` confruntarea fum`torului cu afec]iuni cardiovasculare -
accident vascular cerebral [i atac de cord.
• Metalele - ]igara con]ine particule din metale periculoase, precum arsenicul [i cadmiul;
compu[i de cobalt [i nichel de peste 1000 de ori mai concentra]i decât în mediul industrial cel
mai poluat. În ]igar` se mai g`se[te [i plumb [i metanol, care sunt compu[i ai combustibililor
auto. O parte din aceste metale prezint` propriet`]i cancerigene.
• Acetona, utilizat` ca decapant pentru vopsele.
• Butanul, un combustibil destul de poluant.
• DDT - insecticid
• Compu[i radioactivi - tutunul con]ine compu[i radioactivi care sunt cancerigeni. Între compu[ii
cancerigeni pot fi men]ionate urm`toarele substan]e: hidrocarburi aromatice policiclice
compu[i, N-nitroamine, amine aromatice, urme metalice (Cadmiu, Nichel, Arsenic, Poloniu-
210).
• Nicotina este drogul responsabil de dezvoltarea dependen]ei, de care fum`torii scap` dup`
mul]i ani de eforturi.
Fumatul unei ]ig`ri a fost împ`r]it de cercet`tori în dou` categorii: Fumat principal - FP
(mainstream smoke - MS) [i Fumat secundar - FS (sidestream smoke - SM). Fumatul principal
se refera la fumul ce este tras în pl`mâni în timpul fumatului. Fumatul secundar desemneaz`
fumul ce rezult` din arderea ]ig`rii între dou` fumuri.
Compozi]iile chimice ale celor dou` tipuri de fum sunt aproximativ similare, din moment ce
ambele rezult` din arderea ]ig`rii, îns` exist` o diferen]` semnificativ` din punct de vedere
cantitativ.
Temperatura la care se formeaz` FP este cu mult mai mare decât cea care se formeaz` la FS.
Rezultatul const` în faptul c` FS con]ine o cantitate mai însemnat` de compu[i organici chimici
decât FP. Multe studii au încercat s` demonstreze indirect c` FS este mult mai toxic decât FP.
Care sunt consecin]ele negative ale fumatului

Sociale
• Fumatul este sup`r`tor pentru nefum`tori.
• Fumatul constituie un exemplu negativ pentru elevi, fie ei pre sau adolescen]i.
• Nefum`torii spun c` fumul de tutun las` un miros nepl`cut în ma[in`, în cas` [i în hainele,
p`rul fum`torilor.
• Dup` o baie fierbinte sau când transpir`, fum`torii miros a fum îmbâcsit de tutun.
• În unele ]`ri, exist` institu]ii/firme/companii care nu angajeaz` fum`tori sau prefer`
nefum`torii.
Medicale, imediate
• Statisticile arat` c` fumatul este dùn`tor pentru s`n`tatea celorlal]i oameni din jurul nostru,
în special pentru s`n`tatea copiilor [i a femeilor îns`rcinate.
• Începem s` avem simptome ca tusea persistent`, exces de sput`, r`celi [i probleme
respiratorii care ne fac s` ne d`m seama c` fumatul ne distruge corpul [i este un pericol
pentru s`n`tatea noastr`.
• Fumatul ne scade imunitatea [i puterea.
• În afar` de acestea, s` nu uit`m s` le lu`m în calcul pe cele medicale, pe termen lung.
Financiare
• Fumatul este scump - el ne cost` mult mai mult decât pre]ul ]ig`rilor.
• Timp alocat fum`rii unei ]ig`ri = cinci minute x 20 ]ig`ri = 1h 40 min/zi x 30 zile = 50h/luna =
25 zile/an.
• Scurtarea vie]ii: o ]igar` = [apte minute x 20 ]ig`ri = 2h 20 min/zi x 30 zile = 70h/luna = 35
zile/ an.
• Costurile medicamentelor, detergen]ilor suplimentari, vizitarea stomatologului pentru în`lbirea
din]ilor, cosmetice pentru atenuarea ridurilor, timpul suplimentar afectat sp`l`rii scrumierelor,
a perdelelor, a mobilierului, zugr`virea apartamentului mult mai des, costurile medicamentelor
pentru atenuarea durerilor în cazul unui cancer, costul unei vie]i sunt alte costuri care trebuie
luate în calcul, atunci când cumperi un pachet de ]ig`ri.
Afl` cu ce te confrun]i!
Riscurile fumatului pentru starea de s`n`tate
• Fumatul reprezint` un risc major pentru starea de s`n`tate. El ucide [ase persoane în fiecare
minut în lume, iar un fum`tor din patru moare din cauza unei maladii legat` de tutun. În 2005,
fumatul a ucis patru milioane de oameni. Pân` în anul 2020, num`rul deceselor se va ridica
la 10 milioane de fum`tori pe an.
Cum este afectat sistemul respirator?

• irita]ii ale traheei [i ale laringelui;
• reducerea unei bune func]ionari a pl`mânilor din cauza îngust`rii cìlor respiratorii, provocat`
de cantitatea excesiv` de mucus;
• împiedicarea cur`]`rii pl`mânilor;
• cre[terea riscului de infec]ii pulmonare, manifestate prin simptome precum tuse [i respira]ie
greoaie - apari]ia „hârâitului” în timpul procesului de inspirare-expirare;
• afec]iuni permanente ale sacilor alveolari ai pl`mânilor.
Cum este afectat sistemul circulator?

• cre[terea presiunii arteriale;
• comprimarea vaselor sanguine;
• reducerea cantit`]ii de oxigen transportat` de sânge;
• predispunere pentru formarea cheagurilor de sânge;
• depunerea gr`similor pe pere]ii arterelor;
• cre[terea riscului de accident vascular cerebral [i atac de inima din cauza blocajului sanguin.
Cum este afectat sistemul imunitar?

• sistemul imunitar este grav afectat; fum`torul este predispus infec]iilor respiratorii, în primul
rând, precum [i altor boli;
• dureaz` mai mult pân` când organismul se reface în urma bolilor.
Cum este afectat sistemul osos [i muscular?

• sc`derea tonusul muscular;
• reducerea densit`]ii osoase.
}igara [i sistemul circulator

• nicotina determin` m`rirea presiunii sanguine, inima fiind nevoit` s` lucreze mai mult [i mai
greu; ajunge la creier în [apte secunde de la inhalare [i produce probleme de concentrare,
dificult`]i de înv`]are, modific`ri ale dispozi]iei afective, încetinirea activit`]ii intelectuale; are
efectul unui drog, dezvoltând dependen]`;
• monoxidul de carbon produce accelerarea b`tìlor inimii pentru c` înlocuie[te oxigenul din
sânge;
• fumatul determin` blocarea arterelor - lucru care conduce la producerea atacurilor de cord, a
accidentelor vasculare cerebrale [i a afec]iunilor vasculare periferice;
• inima devine suprasolicitat`, cantitatea de oxigen se reduce, cheagurile se formeaz` pe
pere]ii vaselor sanguine, m`rindu-se riscul de poten]iale schimb`ri fatale în b`tìle inimii;
• comparativ cu nefum`torii, fum`torii au un risc cu 70% mai mare de confruntare cu o afec]iune
coronarian` mortal`.
Alte efecte asupra organismului

• iritarea [i inflamarea stomacului [i a intestinelor (gastrite, colon iritabil etc.);
• cre[terea riscului de ulcer gastric sau duodenal;
• reducerea abilita]ilor de miros [i gust;
• încre]irea prematur` a pielii;
• accentuarea riscului de orbire;
• afec]iuni ale gingiilor - inflama]ia gingiilor se produce [i din cauza unei slabe igiene orale
asociate fumatului; fum`torii pierd din]i de trei ori mai frecvent decât nefum`torii;
• halen`: mirosul nepl`cut pe care îl are un fum`tor nu este atenuat de nicio ap` de gur` sau
past` de din]i.
Organismul b`rbatului [i fumatul

• sc`derea cantit`]ii de sperma;
• reducerea mobilit`]ii spermatozoizilor;
• afectarea hormonilor masculini.
Organismul femeii [i fumatul

• reducerea fertilit`]ii;
• înregistrarea unui ciclu menstrual neregulat sau absen]a menstrua]iei;
• instaurarea menopauzei la o vârst` tân`ra;
• cre[terea riscului de cancer de col uterin;
• m`rirea riscului de accident vascular cerebral dac` femeia are peste 35 de ani [i folose[te
pilule anticoncep]ionale.
Un procent de 40% dintre fum`tori mor din cauza afec]iunilor cardiovasculare, care sunt
agravate de nicotina; atacurile de cord survin, în special, în rândul tinerilor fum`tori. Fumatul
este responsabil pentru mai mult de 85% dintre cazurile de cancer pulmonar, fiind de asemenea
asociat cu alte forme de cancer: cancer al gurii, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului,
pancreasului, colului uterin, rinichilor [i colonului. În urma unor studii recente, s-a descoperit c`
tutunul este asociat inclusiv cu leucemia.
El m`re[te riscurile de afec]iuni cardiovasculare - accidentul cardiovascular [i cerebral,
afec]iunile vasculare periferice, anevrismul aortic. Multe componente ale ]ig`rii au fost
caracterizate ca „agen]i citotoxici“ - care au efect toxic asupra celulelor - ce irit` aparatul
respirator, având ca rezultat m`rirea secre]iei de mucus bronhic.
Exerci]ii: Discuta]i cu elevii rezultatele exerci]iilor, solicita]i-le argumente

care s` le sus]in` afirma]iile.
1) Completeaz` frazele urm`toare în func]ie de ce î]i sugereaz` începutul:

Tutunul…………………………………………………………………….
Când fumez m` simt………………………………………………………
Numai dac` fumezi……………………………………………………….
O persoana care fumeaz`…………………………………………………
Dac` n-a[ fuma*…………………………………………………………..
2) Scrie cel pu]in trei motive pentru care un pre/adolescent fumeaz`:
........................................................................
........................................................................
.........................................................................
……………………………………………….
3) Scrie cel pu]in cinci efecte negative ale fumatului;
………………………………………………………………..
………………………………………………………………...
…………………………………………………………………
………………………………………………………………..
……………………………………………………………….
4) Care dintre substan]ele care se g`sesc în compozi]ia chimic` a unei ]ig`ri provoac`
dependen]`?
*Se completeaz` numai de cei care sunt deja fum`tori.
Adolescen]ii [i ]ig`rile. Fumatul, o op]iune personal`:

Discuta]i despre acest fenomen cu elevii dumneavoastr` ori de câte ori sim]i]i
c` este nevoie.
Este sarcina profesorilor, mai cu seam` a dirigin]ilor [i consilierilor [colari s`-
[i ajute elevii s` în]eleag` de la o vârst` cât mai mic` faptul c` fumatul este
periculos [i mortal. Ca profesori, ave]i de cele mai multe ori mai mult` influen]` asupra copiilor
decât oricine altcineva, a[a c` nu ezita]i s` începe]i dialogul cu ei pe aceast` tem` [i s` v`
exprima]i sentimentele în leg`tur` cu acest obicei dùn`tor. Face]i-i s` în]eleag` cât este de
grav` adic]ia la nicotin` [i informa]i-i în leg`tur` cu riscurile asociate fumatului. Condi]iona]i-i în
a[a fel încât s` dezvolte aversiune fa]` de fumat.
Fumatul reprezint` un obicei care „se ia” de pe b`ncile [colii, mai ales din liceu: 80% dintre
fum`torii încep`tori sunt adolescen]i [i studen]i.
De ce încep tinerii s` fumeze? Fumatul între pl`cere, mod` [i dependen]`.

Factori care determin` o persoan` s` se apuce de fumat din timpul [colii:
• slaba încredere în sine;
• p`rerea gre[it` conform c`reia fumatul reprezint` ceva pozitiv;
• modalitatea de a fi acceptat într-un anumit grup de prieteni;
• dorin]a de a p`rea mai mare sau adult;
• p`rin]i fum`tori;
• posibilitatea de a cump`ra ]ig`ri.
Abordarea adolescen]ilor fum`tori este o problem` delicat`, care trebuie s` ]in` cont de
specificul transform`rilor ce caracterizeaz` aceast` vârst`, dar [i de structura personalit`]ii
fiec`rui tân`r.
Numeroase programe educa]ionale de prevenire a fumatului la tineri au conchis c` vârsta
medie de începere a fumatului a fost de 13,8 ani în anul 2003.
Decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori ce includ:
• atitudinea
• normele sociale
• presiunea social`
• propriile convingeri despre persoana lor.
Influen]a mass-media asupra traiectoriei de fum`tor a unui tân`r poate fi, la rândul ei,
determinant`. Un studiu german, care a urm`rit pe o perioad` de cinci ani rolul publicit`]ii
asupra ini]ierii fumatului la tineri, a constatat cre[terea fumatului îndeosebi la fete, la sfâr[itul
acestui interval, cu 62%! Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabil` indus` de reclamele
la anumite m`rci de ]igarete. Totodat`, propor]ia de fum`tori curen]i a ajuns de la 21,3% la
28,3% printre tinerii de ambele sexe urm`ri]i pe timpul celor cinci ani.
O serie de alte obiceiuri nes`n`toase sau comportamente negative care î[i exercit`
influen]a asupra adolescen]ilor pot precipita ini]ierea fumatului:
• consumul de alcool sau droguri
• fumatul maternal, îndeosebi în familiile monoparentale
• unele tulbur`ri psihice
• mic dejun neregulat
• nepracticarea unui sport
• petrecerea unui timp îndelungat în fa]a computerului.
Nu se poate începe o discu]ie despre fumat cu tinerii, f`r` a le în]elege motivele pentru care au
decis s` apeleze la acest comportament. La acest subiect, atât speciali[tii, cât [i tinerii r`spund
în consens: fumatul este ini]iat în rela]ie cu o serie de factori psihologici specifici vârstei
adolescen]ei:
• tinerii doresc s` par` mai maturi
• sunt anima]i de sentimente de revolt` fa]` de adul]i
• fumatul ca o reac]ie la tendin]ele din grupul de amici, în scopul de a-[i câ[tiga un statut
„onorabil” printre ace[tia.
Alte explica]ii legate de obiceiul de a fuma al unor adolescen]i ar putea fi:

• curiozitatea
• nevoia de a experimenta ceva nou
• nevoia de a fi la mod`
• tendin]a de a imita adul]ii
• reducerea tensiunii psihice în anumite st`ri conflictuale inerente vârstei adolescente
• modelul unui p`rinte, frate mai mare, profesor sau actor idolatrizat care este fum`tor.
Toate aceste motive converg spre semnifica]ia falic` a ]ig`rii, pipei sau trabucului, mijloace care
confer` statutul de „b`rbat sau femeie matur`”, siguran]` de sine. Emo]iile unei întâlniri
importante sau ale unei probe pe care o vor trece în fata adul]ilor pot fi mai u[or mascate prin
aprinderea unei ]ig`ri. La „ad`postul” fumului scos pe n`ri, tân`rul are impresia ca este mai
conving`tor, mai puternic. Cel mai adesea, între ini]ierea fumatului [i momentul în care
fum`torul î[i pune pentru prima oar` problema renun]`rii se scurg 10-20 de ani. Odat` dep`[it
momentul „primei ]ig`ri”, în urm`toarele luni, consumul nu dep`[e[te una-cinci ]ig`ri/zi, f`r` a
fi regulat, pentru ca ulterior, încet-încet, tutunul s` se insinueze printre preocup`rile cotidiene,
fumatul s` devin` zilnic [i s` se intensifice de la o lun` la alta.
S` cunoa[tem realitatea: Cum definim obiceiul de a fuma?

• La fel ca unele activit`]i, fumatul poate deveni un obicei, adic` o deprindere
câ[tigat` prin repetarea frecvent`.
• Dependen]a de ]igar` se instaleaz` rapid, chiar în [ase luni, mai ales dac`
ini]ierea fumatului are loc în preadolescen]` sau adolescen]` într-un context
agreabil.
• Dependen]a este o stare psihic` [i/sau fizic` provocat` de interac]iunea dintre o substan]`
care are caracteristica unui drog [i un organism viu.
• Starea de dependen]` poate fi descris` prin comportamente [i reac]ii care determin` dorin]a
de a consuma permanent sau cu intermiten]` drogul, experimentând astfel efectele sale
psihice, evitând totodat` disconfortul resim]it din cauza absen]ei acestuia.
• Nicotina con]inut` de ]igar` este cea care induce dependen]a tabagic`.
• Dependen]a tabagic` se caracterizeaz` prin: toleran]a organismului la tutun, dorin]a
persistent` de a fuma, încerc`rile repetate [i e[uate de renun]are la fumat, nevoia de a trì o
stare perceput` ca pozitiv` [i psihoactiv` asociat` fumatului.
• Psihoactivitatea între]inut` de nicotin` se datoreaz` efectului pe care aceasta îl exercit` la
nivelul sistemului nervos central.
• Percep]ia fals` a fum`torului c` fumul de ]igar` î]i d` energie, o mai mare capacitate de
concentrare, î]i spore[te capacitatea de aten]ie, î]i d` bun` dispozi]ie.
Pericole pe termen scurt [i lung pentru pre/adolescen]ii care fumeaz`

• Consecin]ele, pe termen scurt, la copiii care fumeaz` sunt: efecte respiratorii [i nerespiratorii.
• Dependen]a de nicotin` dezvoltat` de timpuriu [i greu de contracarat.
• Riscul fum`torului timpuriu se asociaz` cu riscul folosirii [i a altor droguri [i al consumului de
alcool.
• Consecin]ele pe termen lung ale fumatului la adolescen]i se refer` la: nivel sc`zut de
func]ionare a pl`mânilor, dezvoltare precar` a pl`mânilor, semne premature ale unor afec]iuni
cardiace care predispun, mai târziu, la accidente vascular-cerebrale, reducerea capacit`]ii de
practicare a unui sport sau chiar de efort fizic în general.
• B`tìle inimii la adolescen]ii fum`tori sunt de dou` pân` la trei pe minut mai repezi decât la
nefum`tori.
• Fumatul de la vârst` fraged` cre[te riscul de cancer la pl`mâni.
• Adolescen]ii [i tinerii care fumeaz` ajung mai des la doctor sau la psiholog din cauza unor
simptome emo]ionale sau psihologice.
• Bìe]ii care fumeaz` constant începând cu vârsta de 14 ani sunt de patru ori mai dispu[i la
acte de sinucidere pân` la vârsta de 34 de ani, decât ceilal]i tineri, arat` un studiu finlandez,
citat de Reuters Health.
• Cercet`torii au ar`tat c` fumatul genereaz` un nivel sc`zut de serotonin` [i reduce nivelul de

substan]e chimice din creier responsabile de depresie [i agresivitate. Nivelul de testosteron
este mai crescut la fum`tori, ceea ce ar putea explica riscurile crescute de sinucidere în cazul
lor.
• Adolescen]ii fum`tori prezint` o respira]ie de trei ori mai scurt` decât colegii lor nefum`tori,
excesul de flegm` fiind de dou` ori mai mare.
• Adolescen]ii fum`tori sunt de trei ori mai predispu[i la consumul de alcool, de opt ori mai
tenta]i s` consume marijuana [i de 22 de ori s` consume cocain`.
Folosi]i la clas` dezbaterea, folosind metoda argumentativ`
„Sunt pro, sunt contra fumatului”
Mul]i oameni v`d fumatul ca pe „un obicei prost”, spunând: „este un viciu care
îmi face pl`cere, m` r`sf`] cu o ]igar`”. Ca fum`tor, ai tendin]a s` nu te vezi
dependent, ci fumezi doar pentru c` î]i place. Aceasta este o percep]ie
gre[it`. Cercet`rile demonstreaz` c` tutunul creeaz` dependen]`, precum heroina sau
cocaina. De fapt, fumatul este un fenomen complex, deoarece este [i obicei [i dependen]`. {i
aceste dou` elemente combinate fac din fumat un gest la care se renun]` foarte greu.
De cele mai multe ori, fum`torii invoc` diverse motive care s` le sus]in` „practicarea” fumatului.
Nu m-a[ sim]i bine f`r` o ]igar`!

Imaginea pe care o avem despre noi în[ine este greu de schimbat, mul]i fum`tori neputându-
se obi[nui cu ideea de a fi nefum`tori. Dar persoanele care „s-au l`sat” m`rturisesc c` dup`
aceea le-a fost greu s` se mai imagineze în postura de fum`toare. Este doar o problema de
obi[nuin]`.
Fumatul este una dintre pu]inele pl`ceri. Bucur`-te de ea!
Dac` fumezi un pachet pe zi, înseamn` c` ai fumat 7.300 de ]ig`ri în decursul anului trecut. De
câte dintre acestea te-ai bucurat din toata inima? Încearc` s` vezi „pl`cerea” dintr-un alt unghi!
Chiar î]i place atât de mult sau crezi sincer c` nu te vei mai bucura de via]` ca nefum`tor?
Majoritatea prietenilor mei fumeaz`!
Dar [i oamenii de pe strad` fumeaz`, [i cei de la birou [i în cluburi. Adev`rul este c` mereu
vor fi fum`tori peste tot. Dac` acesta este motivul pentru care nu te „la[i”, atunci încearc` s`
pui în balan]a [i dezavantajele fumatului, [i cânt`re[te. Dar multe persoane v`d fumatul ca pe
o cale de socializare. Atunci poate fi foarte dificil, dar po]i încerca s`-]i convingi prietenii s` te
ajute sau po]i s` î]i faci noi prieteni, dintre colegii care s-au l`sat de fumat. Dac` p`rin]ii tì
fumeaz`, iar tu te-ai hot`rât s` renun]i la acest obicei, stabili]i de comun acord o zon`
„antifumat”.
Fumatul m` ajut` s` m` relaxez!
Nicotina este un stimulent puternic, care î]i m`re[te pulsul. Elibereaz` adrenalina în sânge doar
în câteva minute. Este [i un drog puternic, dup` care „pofte[ti” cam la 15 minute dup` ce ]i-ai
stins ultima ]igar`. Atâta timp cât fumezi, niciodat` nu te vei sim]i complet relaxat/`, deoarece
corpul tù va cere mereu urm`toarea „doz`”. Nivelul de nicotin` care se ridic` [i coboar` fac
dintr-un fum`tor o persoan` ce nu se relaxeaz` niciodat`.
Fumatul m` ajut` la concentrare!
Te ajut` la concentrare la fel de mult cum te ajut` s` te [i relaxezi! Cât fumezi, nu te vei putea
niciodat` concentra complet, pentru c` vei avea mereu „grija” urm`toarei ]ig`ri. În afar` de asta,
fumatul afecteaz` vasele de sânge, ceea ce înseamn` c` î]i privezi creierul de oxigen, ceea ce
te face s` fii atât de departe de concentrare.
Fumatul m` ajut` când sunt plictisit(`)!
Plictiseala e o stare psihologic`. F` ceva pentru a te distra! Gânde[te-te la un lucru pe care
]i-l dore[ti, dar nu ]i-l po]i permite, calculând în acela[i timp câte pachete de ]ig`ri ar trebui s`
sacrifici sau câte lucruri ai putea face în timpul pe care îl aloci fumatului (dou` ore la un
pachet/zi).
Mai am timp s` m` las, sunt destul de tân`r/`!
Dac` e[ti tân`r, nu înseamn` ca e[ti invincibil. {i adolescen]ii/tinerii pot avea diverse simptome
sau chiar boli din cauza fumatului, a[a c`, înainte de a-]i aprinde o nou` ]igar`, gânde[te-te c`
aceasta poate fi cea care te va îmboln`vi, te va ucide.
Este prea târziu, rùl a fost f`cut!
Nimeni nu [tie de câte ]ig`ri este nevoie ca s` te îmboln`ve[ti de cancer. Variaz` de la un
organism la altul. Oricum, dac` nu te-ai îmboln`vit înc`, vei descoperi uimit ce capacitate are
organismul de a se reface. {i chiar dac` te-ai îmboln`vit, renun]area la fumat va încetini
considerabil evolu]ia bolii.
Fumez numai la petreceri!
Nu exist` „fumatul doar la petreceri”. Aproape to]i nefum`torii sunt deranja]i de fum [i aproape
to]i fum`torii î[i doresc s` nu fi fumat.
Este corpul meu, fac ce vreau cu el, a[a c`, dac` am chef, fumez!
Dac` cineva ]i-ar ataca vreo ruda pe strad`, probabil c` nu ]i-ar conveni. Fumatul îi afecteaz`
atât pe fum`torii activi, cât [i pe cei pasivi. Tu po]i s` faci ce vrei cu via]a ta, dac` ai luat aceast`
hot`râre în cuno[tin]` de cauz`, dar ceilal]i ce vin` au!
O s` încerc s` le reduc!
Studiile confirm` faptul c` cei care încearc` doar s` reduc` num`rul ]ig`rilor fumate au o rat`
de reu[it` sc`zut`, pentru c` vor fi foarte ner`bd`tori s` poat` fuma ]igara urm`toare, aceasta
devenind cea mai important` pentru ei. S` te opre[ti brusc este mult mai eficace, î]i vei mai
reduce din griji!
Nu am voin]`, ce pot s` fac!
Din moment ce e[ti fum`tor, înseamn` c` ai voin]`. Î]i aminte[ti c` la început ]ig`rile aveau un
gust oribil, dar nu te-ai l`sat pân` nu te-ai obi[nuit cu ele? Sistemul invers func]ioneaz` la fel.
Încearc`!
M` voi îngr`[a!
Într-adev`r, nicotina este un stimulent puternic [i, când te la[i de fumat, metabolismul se
încetine[te. Asta înseamn` s` aloci o ora pe zi mi[c`rii, gimnasticii, pentru a contrabalansa
efectul lipsei de nicotin`. Oricum, chiar dac` ]ig`rile previn îngr`[area, nicotina favorizeaz`
apari]ia celulitei.
Am nevoie de ]igar` atunci când beau!
Foarte multe persoane asociaz` fumatul cu bùtul, aceast` leg`tur` devenind foarte puternic`
pe m`sur` ce fumezi mai mult. Dac` este posibil, încearc` s` nu bei alcool [i s` înlocuie[ti
cafeaua cu laptele, pe perioada în care vrei s` te la[i de fumat. Bea ap` sau suc natural,
deoarece aceste bùturi „nu merg bine” cu ]igara.
Exerci]ii:
Da]i elevilor spre rezolvare exerci]ii prin care informa]iile acumulate s`
se sedimenteze [i s` le trezeasc` interesul maxim pentru fenomenul
discutat. Discuta]i cu ei pe marginea r`spunsurilor pe care le-au dat.
Prezenta]i scurte povestiri care s` cuprind` experien]a de via]` a unor
tineri fum`tori, cerându-le apoi copiilor s`-[i spun` p`rerea în leg`tur` cu cele auzite.
Cite[te afirma]iile urm`toare [i bifeaz`-le pe cele cu care e[ti de acord:
a) Fumatul te face mai atractiv.
b) Tutunul nu este un drog pentru c` este acceptat legal [i are prea mul]i adep]i.
c) Fumatul te face independent [i mai matur.
d) Fumatul te face s` te sim]i bine.
e) Numai persoanele slabe devin dependente de tutun.
• Alege]i [i bifa]i din variantele de mai jos pe cea care crede]i c` este corect`.
Fumatul pasiv este:
- fumatul a cel mult cinci ]ig`ri pe zi;
- se refer` la persoanele care sunt nevoite s` trìasc` [i s` lucreze într-un mediu viciat de
fumul rezultat din ]ig`rile altora.
Fumatul activ este:
- fumatul doar la anumite ocazii;
- obiceiul de a fuma zilnic mai multe ]ig`ri.
Valentin este student. Poveste[te cum s-au apucat de fumat el [i fratele lui.
„M-am apucat de fumat când aveam 14 ani, eram în clasa a VIII-a. Nici acum nu mi-e foarte clar de ce am fumat
prima ]igar`. Cred c` am f`cut-o din curiozitate, din teribilism. Îi vedeam pe cei de la clasele mai mari care erau a[a
de siguri pe ei cu ]igara în gur`. Pe deasupra, îmi pl`cea mult o coleg` [i aveam impresia c` „o voi da pe spate”
când va vedea cât de „b`rbat” sunt [i cum fumez eu ]ig`ri de lux! Dac` a[ fi [tiut ce m` a[teapt`, mi-a[ fi dat peste
mân`! Acum îmi pare rù [i încerc din r`sputeri s` m` las, dar îmi e atât de greu.
M` simt foarte vinovat [i pentru fratele meu, care m` admira [i vroia s` m` imite în toate. Alexandru, mai mic decât
mine cu doi ani, a fost atras de imaginea fumului de la ]igara pe care o fumam. Era chiar mândru c` îi d`dusem
sarcina s` ]in` de [ase s` nu m` prind` mama c` fumez. La început s-a jucat, s-a distrat, îi pl`cea s` priveasc` o
]igar` aprins` noaptea sau iarna. Chiar [i mirosul de tutun îl atr`gea. Mai târziu, a început s` ia bani din geanta
mamei ca s` ne putem cump`ra ]ig`ri din alea bune, zicea el. Când s-a prins mama, ne-a f`cut un scandal…Dar
era prea târziu, f`cusem o pasiune din a fuma. {i ea nu a avut cum s` ne ajute sau nu a [tiut cum s` o fac`, a[a
c` a acceptat acest „viciu” pe care îl aveam.
Într-o iarn`, acum câ]iva ani, Alexandru s-a îmboln`vit foarte tare, a f`cut o pneumonie foarte grav`, era cât pe ce
s` moar`. Doctorul i-a spus mamei c` are pl`mânii unui fum`tor înrìt [i c` riscul s` nu se mai poat` reface este
foarte mare. A dat Dumnezeu [i Alex s-a f`cut bine. Atunci, de fric`, de mila mamei, a promis c` va renun]a la fumat.
Dar dup` dou` luni a început din nou s` fumeze, zicea c` nu se poate concentra s` înve]e, pentru c` tot timpul se
gânde[te la cât de bun` ar fi o ]igar`.
• De ce crede]i c` fumeaz` copiii?

• Ce crede]i c` i-a determinat pe cei doi fra]i s` se apuce de fumat?
• Au avut ei motive serioase care s` justifice asumarea unui risc atât de mare?
• Au fost ei în cuno[tin]` de cauz`, atunci când au început s` fumeze, [tiau ce riscau?
• Mama are vreo vin` pentru c` bìe]ii ei s-au apucat de fumat la o vârst` atât de fraged`?
• De ce crede]i c` cei doi fra]i declar` c` nu se mai pot l`sa de fumat?
• Cunoa[te]i pe cineva printre rudele sau prietenii vo[tri care au început s` fumeze de la o
vârst` mic`?
Ana este student`. S-a apucat de fumat, pentru c` a sim]it nevoia s` fac` ceva cu mâinile. Avea 15 ani [i i se p`rea
c` to]i bìe]ii o ocolesc. Crescuse mult în ultimele luni, era foarte slab` [i avea impresia c` mâinile ei sunt mult prea
lungi [i sub]iri. „Nu pot s` renun] la fumat pentru c` pur [i simplu nu vreau! M` relaxeaz`. E ceva pur estetic. Face
parte din imaginea mea” - a spus Ana.
Georgiana, student` în anul al treilea la Facultatea de Litere m`rturise[te: „Eram stresat`, era înaintea examenelor
na]ionale. Îmi frecam tot timpul mâinile din cauza emo]iilor, nu m` mai puteam concentra, trebuia s` fac ceva cu
mâinile. Nu vreau s` m` las de fumat [i, chiar dac` a[ vrea, nu a[ putea pentru c` este un reflex acum. Am devenit
dependent`. Dac` nu am ]igara în mân`, simt c` îmi lipse[te ceva.”
• Crede]i c` în ceea ce le prive[te pe fete, fumatul poate fi o solu]ie, pentru c` li se pare c` nu

arat` moderne [i independente? Dac` da, de ce?
• De ce nu vrea s` renun]e la fumat? Pentru c` nu vrea s` renun]e la imagine sau pentru c` de
fapt nu se mai poate l`sa [i nu vrea s` recunoasc` acest lucru?
• Ce po]i face atunci când te sim]i stresat? Este fumatul unei ]ig`ri o solu]ie contra stresului?
• Se poate aplica, în cazul Georgianei, proverbul „Înv`]ul are [i dezv`]”?
• Dac` vrei s` te la[i de fumat, încerci, î]i propui s` o faci, dar nu reu[e[ti, la cine crede]i c`
pute]i apela pentru ajutor?
Dezbateri: „Fii puternic, decizia î]i apar]ine!

Cum s` fac s` scap de fumat? „Renun]i [i câ[tigi”!
Oferi]i elevilor dvs. solu]iile despre care [ti]i, a]i citit, v-a]i informat c` ar fi utile,
pentru a sc`pa de acest „viciu”.
Pa[i concre]i
• Primul pas în încercarea unei persoane, a unui adolescent, de a se l`sa de fumat este
alegerea unei zile în care s`-[i propun` s` fac` acest lucru. Aceasta zi nu trebuie s` fie
într-o perioada foarte aglomerat`, acas`, la [coal`, la facultate sau la serviciu, când nivelul
stresului este crescut.
• Apoi trebuie s` lase corpul s`-[i revin` dup` efectul nicotinei.
• Înlocuie[te fumatul cu o alt` activitate.
• F` ceva nou: îngrije[te un animal, ajut` un coleg sau prieten în preg`tirea lec]iilor sau la orice
crezi c` are nevoie, descoper`-]i un hobby.
• Încearc` s` m`nânci fructe sau s` mesteci guma de mestecat.
• }ine]i mâinile ocupate tot timpul.
• Înlocuie[te ac]iunea de a ]ine o ]igar` în mân` cu aceea de a ]ine un pix sau un stilou sau un
alt obiect.
• Consum` bùturi care nu con]in cafeina. Cafeina este o substan]a care se g`se[te în special
în sucurile carbogazoase.
• Dormi atunci când te sim]i obosit. Momentul în care e[ti obosit este unul propice pentru a-]i
aprinde o ]igar`, deci evit` o asemenea situa]ie.
• Redu stresul. Pentru a reduce tensiunea pe care o sim]i în corp, încearc` s` te relaxezi prin
medita]ie, f`când o plimbare, respirând adânc etc.
• Încearc` s` fii tu însu]i, s` comunici mai mult cu colegii, cu profesorii, p`rin]ii, consilierul
[colar.
• Caut` sprijinul [i ajutorul prietenilor. Ai nevoie de un mare sprijin când te decizi s` renun]i la
fumat.
• Discut` cu un prieten în momentele critice prin care vei trece. Daca se poate, g`se[te-]i un
partener care dore[te acela[i lucru [i sprijini]i-v` reciproc.
• Discut` cu un doctor/psiholog.
• Folose[te guma sau plasturele cu nicotin` [i discut` cu medicul tù despre ce alte produse
medicamentoase sau nu v` pot ajuta.
• Încearc` s` evi]i ac]iunile care î]i pot spori dorin]a de a fuma.
• }ine un jurnal în care noteaz` care au fost momentele cu cea mai mare tenta]ie de a fuma [i
încearc`, pe viitor, s` evi]i astfel de situa]ii.
• Nu-]i risipi banii pe ]ig`ri. Sunt atâtea lucruri frumoase pe care ]i le po]i cump`ra, atâtea locuri
minunate unde ai putea s` mergi în vacan]`!
• F`-]i prieteni noi, evit`-i pe cei care fumeaz`.
• Dezvolt`-]i capacit`]i atletice, f` sport, f` excursii cât mai des în natur`.
• Implic`-te în programe [i ac]iuni anti fumat: formeaz`-]i o echip` de lucru, ac]ioneaz`, al`turi
de profesorii tì, împotriva fumatului.
• Când sim]i c` ai reu[it, înva]`-i pe al]ii cum s` o fac` [i ei.
Scrie]i un eseu pornind de la cuvintele lui Beethoven: „M` simt fericit ori
de câte ori reu[esc s` m` ridic deasupra unui obstacol”!
IV. LUMEA COPIILOR {I ALCOOLUL
{TIA}I C~ …
• Alcoolul este absorbit foarte repede în sânge, din stomac, aproximativ în cinci pân` la zece
minute.
• Efectul alcoolului dureaz` câteva ore, depinzând de cantitatea consumat` [i de cât de repede
a fost bùt.
• Femeile absorb alcoolul mai rapid decât b`rba]ii, pentru c` în corpul lor se g`se[te mai pu]in`
ap`. Apa dilueaz` alcoolul [i astfel aceea[i cantitate de alcool poate produce o mai mare
concentra]ie în sânge.
• Dup` consumarea a dou`-trei doze de bere sau patru-cinci pahare standard de vin, cei mai
mul]i oameni se simt mai pu]in înhiba]i [i mai relaxa]i.
• Orice cantitate de alcool consumat` în plus fa]` de doza de mai sus face ca multe persoane
s` aib` o vorbire incoerent`, s` aib` mi[c`ri mai pu]in coordonate [i s` devin`
neîndemânatici. Reac]iile emo]ionale sunt exacerbate, vederea are de suferit, echilibrul este
precar.
• Vârsta la care copiii încep s` bea alcool a sc`zut în ultimele câteva decade. Mul]i copii sunt
deja familiariza]i cu alcoolul în clasa a V-a.
• Vârsta medie la care adolescen]ii încearc` primul pahar cu bùtur` alcoolic` ar fi 11 ani pentru
bìe]i [i 13 ani pentru fete. Vârsta medie la care americanii încep s` bea este 15 ani [i nou`
luni.
• Institutul Na]ional Pentru Abuzul de Alcool [i Alcoolism în S.U.A. arat` c` adolescen]ii care
încep s` bea alcool înainte de 15 ani prezint` riscul de a dezvolta dependen]` alcoolic` de
patru ori mai crescut decât cei care încep acest consum la 21 de ani.
• Adolescen]ii pot deveni dependen]i de substan]e mult mai repede decât adul]ii.
• Cele trei cauze de moarte pentru segmentul de vârst` 15-24 de ani sunt: accidentele rutiere,
omuciderile [i sinuciderile, alcoolul fiind, în toate cele trei cazuri, un factor de influen]`.
• 33% dintre adolescen]ii [i tinerii lumii au probleme acas`, la [coal`, la locul de munc`, ori în
comunitate din cauza consumului de alcool.
• Cercet`rile arat` c` adolescen]ii care abuzeaz` de alcool î[i amintesc cu 10% mai pu]in ceea
ce au înv`]at decât cei care nu consum` alcool.
• Adolescen]ii din liceu care consum` alcool sau alte droguri sunt de pân` la cinci ori mai expu[i
la abandonarea [colii prin raportare la colegii lor care nu consum` astfel de substan]e.
• Realitatea a demonstrat c` alcoolul consumat de colegi poate fi un predictor puternic pentru
adolescen]ii care vor consuma alcool.
• Studiile arat` c` elevii sunt mai pu]in predispu[i la consumul de alcool, dac` sunt accepta]i de
colegi la [coal` [i dac` au sentimentul c` profesorii î[i trateaz` corect elevii.
CE ESTE ALCOOLISMUL?
Informeaz`-te ca s` nu alegi primejdia!
Alcoolismul, cunoscut [i ca dependen]a de alcool, este o boal` care include

urm`toarele patru simptome:
• Dorin]a irezistibil` sau nevoia de a bea.
• Pierderea controlului de sine - persoana nu este capabil` s` se opreasc` de la a consuma
alcool, odat` ce a început s` bea.
• Dependen]a fizic` – simptome de sevraj, precum grea]`, transpira]ie abundent`, sl`biciune
fizic`, anxietate, dup` ce o persoan` s-a oprit de la consumul de alcool.
• Toleran]` – nevoia de a bea cantit`]i din ce în ce mai mari de alcool pentru a se „sim]i bine”.
De ce este alcoolismul o boal`?

• Dorin]a puternic` pe care un alcoolic o simte de a bea alcool poate fi la fel de puternic` ca [i
setea propriu-zis`, nevoia de a bea ap`, sau foamea.
• Un alcoolic va continua s` bea, în ciuda serioaselor probleme de familie, s`n`tate sau legale.
• La fel ca alte boli, alcoolismul este cronic, însemnând c` el dureaz` pe toat` durata vie]ii unei
persoane. De obicei, are un curs predictibil [i are simptome.
• Riscul ca o persoan` s` devin` alcoolic` este influen]at de istoria familiei de origine în ceea
ce prive[te consumul de alcool (aspect genetic), dar [i de stilul de via]`.
Alcoolismul se mo[tene[te?
• Cercet`rile arat` c` riscul de a deveni alcoolic î[i are originea în istoria în familie.
• Genele pe care o persoan` le mo[tene[te explic` par]ial acest model, dar [i stilul de via]` pe
care o persoan` îl alege concur` la dependen]a de alcool.
• La dezvoltarea unei astfel de boli concur`, al`turi de factorii genetici, de stilul de via]`,
prietenii, cantitatea de stres, cât este de disponibil alcoolul (cât de u[or se ajunge la el).
• Riscul nu înseamn` destin. Un copil cu o rud` alcoolic` nu va deveni automat dependent de
alcool. Unele persoane devin dependente de alcool, chiar dac` nimeni din familia sa nu a avut
probleme cu alcoolul. La fel, nu to]i copiii care provin din familii alcoolice ajung s` consume
alcool în mod exagerat.
Alcoolismul poate fi vindecat?

• Alcoolismul nu poate fi vindecat.
• Chiar dac` un alcoolic nu mai consum` bùturi alcoolice de o perioad` lung` de timp, el este
oricând supus rec`derii.
• Pentru a evita o rec`dere, un alcoolic trebuie s` continue s` evite toate bùturile alcoolice pe
tot timpul vie]ii.
Alcoolismul poate fi tratat?

• Fiind o boal`, alcoolismul poate fi tratat.
• Programele de tratare a alcoolismului cuprind atât medica]ie, cât [i consiliere psihologic`.
• Mul]i alcoolici au nevoie de ajutor, pentru a-[i reveni din aceast` boal`.
• Cu sprijin [i tratament, foarte multe persoane alcoolice devin capabile s` se opreasc` din
consumul de alcool, având astfel posibilitatea s`-[i recl`deasc` vie]ile.
Exerci]ii:
• Comenta]i urm`torul mit legat de consumul de alcool
• Unii p`rin]i r`sufl` u[ura]i când î[i g`sesc copilul consumând numai alcool [i
nu vreun drog oarecare. Doar alcoolul este un „drog mai bun”, respectiv nu atât
de nociv
(Abuzul de alcool, conducerea autovehiculului sub influen]a alcoolului, boli care au la origine
consumul exagerat de alcool sunt o preocupare major` a societ`]ii, iar copiii care încep s` bea
la o vârst` fraged` prezint` un risc mai mare s` aib` probleme.)
• R`spunde]i la urm`toarele întreb`ri [i comenta]i:
• De ce este considerat alcoolismul o boal`?
• Tendin]a de a consuma alcool se mo[tene[te din familie sau apare din cauza influen]ei
colegilor, mesajelor transmise de reclame?
• Alcoolismul poate fi vindecat?
Alc`tui]i un eseu cu diverse teme privind consumul de alcool: „Consumul de alcool m` poate
marca pe toat` via]a”sau „Nu voi face gre[eli ireparabile, dac` m` informez [i iau în calcul toate
consecin]ele alegerilor mele”, „Ce [tiu despre consumul de alcool”.
DE CE BEAU ADOLESCEN}II ALCOOL?

• Traversarea perioadei preadolescen]ei/adolescen]ei nu se face în mod lent, ci
mai degrab` tensionat, cu existen]a unor conflicte [i trìri dramatice, cu
fr`mânt`ri interne pentru g`sirea surselor de satisfacere a elanurilor, a aspira]iilor
[i cu tendin]a de a evita teama fa]` de piedicile ce se pot ivi în realizarea
proiectelor sale de viitor.
• Adolescentul este un nonconformist, care lupt` pentru îndeplinirea dorin]elor sale,
de multe ori un original în modul de a privi [i de a se adapta la lumea
înconjur`toare.
• Din cauza experien]ei de via]` limitate [i a lipsei unor criterii de autoapreciere
corect`, adolescen]ii au nevoie de consiliere [i îndrumare discret`, având nevoie
s` fie sprijini]i s`-[i formeze idealul de via]`, s`-[i perfec]ioneze judec`]ile morale
[i s`-[i ridice nivelul con[tiin]ei [i al conduitei morale.
• Grupul de vârst` (peer-group) influen]eaz` conduitele vizând sexualitatea, fumatul, consumul

de alcool [i droguri, actele antisociale; aceasta are impact asupra dezvolt`rii cognitive [i a
succesului [colar. Participarea la un grup de vârst` care s` ofere stabilitate, sentimente de
afiliere [i acceptare, un r`spuns nevoii de a avea rela]ii predictibile, pe care s` se poat` baza,
par s` devin` priorit`]i la aceast` vârst`. Chiar [i felul în care se percep adolescen]ii este în
mare parte influen]at de prezen]a sau absen]a rela]ion`rilor pozitive cu un astfel de grup.
• În general predomin` confuzia în ceea ce prive[te rolurile vie]ii de adult.
• Preadolescen]ii au dificult`]i în a vedea în perspectiv`, cu deosebire pe termen lung.
• Dac` la aceasta se mai adaug` eroziunea sistemului familial [i a re]elelor de suport, precum
[i accesul facil la mecanisme, substan]e [i activit`]i care pun via]a în pericol, avem un tablou
complet al problemelor cu care preadolescen]ii se confrunt`.
• Cu toate c` legea interzice vânzarea de ]ig`ri [i alcool minorilor, exist` destul de multe
excep]ii.
În ultimii ani, se constat` o cre[tere general` a consumului de bùturi alcoolice, mai ales la
femei [i tineri. Fiind extrem de accesibil, alcoolul ofer` „pl`cerea“ de a fi între prieteni, ofer`
„curajul“ de a încalc` interdic]iile, de a fi rebel. El r`mâne un simbol al statutului de adult pe
care, la un moment dat, fiecare tân`r dore[te s`-l revendice. Intr-adev`r, „ritualurile de ini]iere”,
de trecere la vârsta presupus` adult`, se fac întotdeauna cu alcool. De asemenea, rezisten]a
la bùtur` este o alt` piatr` de încercare pentru adolescen]i, în cadrul petrecerilor de sâmb`t`
seara. Mai mult de jum`tate dintre ei au aceast` experien]` înainte de 18 ani. Frecven]a cu care
se consum` alcoolul a dus la banalizarea actului în sine, cât [i a circumstan]elor în care se bea.
Societatea actual` este extrem de tolerant` fa]` de alcool, chiar dac` el este cauza unor
multiple probleme de s`n`tate [i chiar dac` poate conduce, adesea, la consumarea de droguri
ilicite. În general, este greu de precizat cât alcool se poate bea, f`r` riscuri pentru s`n`tate.
Alcoolemia, adic` nivelul alcoolului din sânge, m`surat` în grame la litru (g/l), evolueaz` în timp
[i variaz` în func]ie de individ, sex [i predispozi]ia fiec`rei persoane.
Alcoolul este de departe „drogul” preferat al adolescen]ilor. Este cel mai folosit de c`tre
preadolescen]i sau chiar de copiii mai mici.
Acceptarea general` de c`tre societate a alcoolului, precum [i reclama penetrant` care
sugereaz` a[a zisele efecte binef`c`toare ale acestuia îi fac adeseori pe adolescen]i [i chiar
[i pe p`rin]ii lor s` cread` c` a consuma alcool este un fel de „rit de trecere”, care nu prezint`
decât un pericol redus pe termen lung.
Al`turi de influen]a reclamelor [i a filmelor, motivele pentru care adolescen]ii consum` alcool
ar putea fi:
- Reducerea stresului
- Ameliorarea sentimentului de înstrìnare/de singur`tate
- Cre[terea sociabilit`]ii
- Schimbarea st`rilor nepl`cute
- Alcoolul este la îndemâna copiilor
- Consumând alcool, adolescentul simte c` ac]ioneaz` ca o persoan` matur`
- Alcoolul este o cale de a sc`pa de probleme, de a uita de ele

- P`rin]ii unora dintre adolescen]i consum` în mod regulat alcool
- Presiunea colegilor/prietenilor
FACTORII DE RISC ÎN CONSUMUL DE ALCOOL DE C~TRE ADOLESCEN}I.

ABUZ {I DEPENDEN}~
Unii din factorii majori care influen]eaz` decizia copilului de a începe s` consume alcool sunt:
• de natur` genetic`: influen]eaz` vulnerabilitatea individului la alcoolism; copiii alcoolicilor
sunt semnificativ mai predispu[i decât cei care provin din familii f`r` probleme cu alcoolul s`
bea înc` din adolescen]` sau chiar mai devreme, [i s` devin` alcoolici; este adev`rat c` nu
s-a stabilit înc` rela]ia exact` dintre factorii genetici [i influen]a mediului înconjur`tor asupra
diver[ilor indivizi;
• comportamentali: copiii considera]i „necontrola]i” (impulsivi, nelini[ti]i [i destructibili) la
vârsta de trei ani sunt de dou` ori mai predispu[i s` fie diagnostica]i cu dependen]` de alcool
pân` la 21 de ani; copiii cu un comportament antisocial au probleme cu alcoolul în
adolescen]`; studiile au ar`tat c` agresivitatea la copiii de 5-10 ani predic]ioneaz` dezvoltarea
dependen]ei de alcool pân` la vârsta de 21 de ani;
• de natur` psihiatric`: bìe]ii cu vârste cuprinse între [ase [i 17 ani [i care sufer` de deficit
de aten]ie [i hiperactivitate (ADHD) sunt incapabili s` dezvolte rela]ii sociale durabile, ceea ce
duce în cele mai multe cazuri la abuzul de alcool [i dependen]` chiar patru ani mai târziu;
copiii care sufer` de anxietate sau depresie sunt mai predispu[i la a deveni dependen]i de
alcool, iar alcoolul, la rândul lui poate duce la dezvoltarea unor simptome depresive [i/sau
anxioase;
• de natur` psihosocial`:
• num`rul colegilor care îi alc`tuiesc anturajul [i care au început deja s` consume
bùturi alcoolice, au deja o experien]` în acest sens;
• num`rul adul]ilor care au probleme cu dependen]a de alcool [i cu care copiii au
contact frecvent;
• cantitatea de timp în care copilul este singur acas`, ceea ce înseamn` supraveghere
limitat`;
• lipsa suportului p`rintesc, monitorizarea [i comunicarea sunt asociate frecven]ei
consumului de alcool [i problemelor pe care acesta le provoac`;
• trauma – abuzul asupra copilului, precum [i alte traume sunt considera]i factori de risc în
dezvoltarea dependen]ei de alcool; adolescen]ii afla]i în tratament declar` de cel pu]in [ase
ori mai mult decât ceilal]i copii c` au fost victime ale unui abuz fizic [i de optsprezece ori
mai mult c` au suferit un abuz sexual, atât abuzul fizic cât [i cel sexual precedând
consumul de alcool; 13% dintre adolescen]ii dependen]i de alcool au suferit de stres post
traumatic;
• expunerea la reclamele cu alcool, prin inducerea unei atitudini pozitive fa]` de consumul
de alcool; dac` un adolescent vede alcoolul într-o lumin` pozitiv`, el este predispus s` bea
la o vârst` precoce;
• lipsa unei inform`ri [i educa]ii specifice consumului de alcool; mul]i copii au m`rturisit
c` au înv`]at relativ devreme despre pericolele la care se expun dac` vor consuma droguri,
dar mai pu]in despre ceea ce înseamn` dependen]a de alcool [i efectele nocive ale
consumului prematur de alcool.
CONSECIN}ELE CONSUMULUI DE ALCOOL LA ADOLESCEN}I

Consumul de alcool [i conducerea autoturismelor
Accidentele de ma[ini sunt cauza major` a decesului la adolescen]ii [i tinerii între 15 [i 20 de
ani: rata accidentelor de ma[in` fatale la conduc`torii auto cu vârste între 16 [i 20 de ani [i care
obi[nuiau s` consume alcool este de dou` ori mai mare decât la consumatorii de alcool de 21
de ani [i mai mul]i.
Agresiunea sexual` este mai prezent` la fetele între 15 [i 20 de ani, de obicei în contextul
unei întâlniri romantice; cercet`rile arat` c` alcoolul consumat de agresor, de victim` sau de
amândoi cre[te posibilitatea agresiunii sexuale s`vâr[it` de un cunoscut, de un prieten.
Sexul ocazional de mare risc implic` parteneri sexuali diver[i [i sexul neprotejat, aceasta
conducând de multe ori la sarcini nedorite [i la boli cu transmitere sexual`, inclusiv SIDA;
cantitatea mare de alcool consumat` poate afecta judecata, producând confuzie mental`.
Probleme medicale: consumul de cantit`]i mari de alcool poate întârzia pubertatea indiferent
de sexul consumatorului sau/[i influen]a negativ dezvoltarea sistemului osos; adolescen]ii care
consum` mult alcool risc` s` î[i distrug` pentru totdeauna func]iile creierului, c`ci s-a dovedit
[tiin]ific c` alcoolul cauzeaz` pierderea memoriei în timpul adolescen]ei, ceea ce s-ar putea
extinde [i la perioada adult` a vie]ii; medicii spun c` bùtul în exces interfereaz`, în cazul
adolescen]ilor, cu o etap` critic` în dezvoltarea creierului.
Sinuciderea: consumul de alcool interac]ioneaz` cu depresia [i stresul, putând conduce la
sinucidere, care este considerat` a treia cauz` a mor]ii la tinerii între 14 [i 25 de ani.
Schimb`rile comportamentale [i fizice includ:

- dificult`]i de concentrare
- schimb`ri în personalitate
- lipsa motiva]iei [i a energiei
- deficien]e de somn
- lipsa poftei de mâncare
- sensibilitate exagerat`
- stare emo]ional` proast`
- nervozitate
- e[ecuri [colare
- pierderea interesului pentru familie [i prieteni
- nevoia exagerat` de singur`tate, comportament secretos sau suspicios

- r`ni fizice care nu pot fi justificate
- angajarea în comportamente riscante
Ce mi se întâmpl` când consum alcool? Fac lucruri pe care nu le-a[ face de obicei!
Chiar [i dup` primul pahar de alcool, judecata mea este afectat`, în sensul c`:
Nu disting ce e sigur de ceea ce este nesigur: alcoolul adoarme vigilen]a,
afecteaz` acea parte care ne face s` fim mai lucizi [i s` lu`m cele mai bune
decizii. Abilitatea de a distinge binele de rù, ce e sigur de nesigur, ce e corect
de ceea ce este gre[it nu mai func]ioneaz` atunci când consumi alcool.
Asumarea unor riscuri nebune[ti: pentru c` alcoolul inhib` abilitatea de a face
judec`]i corecte, e[ti în pericol s`-]i asumi riscuri, precum sexul neprotejat sau conducerea unei
ma[ini cu impruden]`, deoarece inhibi]iile sunt mai mici sau aproape c` dispar.
Nu pot gândi clar: Chiar [i un pahar de bùtur` te poate face s` judeci gre[it unele situa]ii, în
a[a fel încât î]i po]i risca via]a. Comportamentul tù scap` de sub control, ac]ionezi impulsiv [i
ira]ional.
De ce s` trìesc cu regrete?
Dup` aceea po]i regreta ceea ce ai f`cut atunci când erai beat/` sau ame]it/`. Te sim]i încurcat
[i î]i pierzi respectul de sine. Te întrebi la nesfâr[it: De ce a trebuit s` fac ce am f`cut? În mod
tragic, consecin]ele pot fi ireversibile, nimic nu se mai poate îndrepta.
Min]i sau furi bani [i lucruri pentru a-]i lua alcool sau droguri: când e[ti dependent/`, creierul
este st`pânit de altcineva/altceva, nu po]i face nimic ca s` ]i-l folose[ti.
Mai mult decât orice altceva: po]i s` fii con[tient c` ar trebui s` te opre[ti, dar î]i vei cheltui to]i
banii ca s` po]i s`-]i procuri alcoolul. A ]i-l procura [i a-l consuma devin cele mai importante
lucruri din via]a ta. Adesea, chiar obsesive.
Mai disperat: devii din ce în ce mai disperat, min]i, furi sau faci orice altceva pentru a dobândi
bani, ceea ce este în conflict cu ceea ce gânde[ti. Te contrazici, încercând s` justifici ceea ce
ai f`cut sau gândit: „Mi-o datorau!”, „Nimeni n-o s` observe!” „Numai de data asta [i gata!”, „Nu-
i mare lucru!”, „Fac [i al]ii la fel!”
Î]i pierzi respectul fa]` de tine: Minciuna [i furtul te face s`-]i pierzi respectul fa]` de propria
persoan`. Pari s` nu-]i dai seama de faptul c` î]i sabotezi sim]ul valorii sau c` îi r`ne[ti,
decep]ionezi pe ceilal]i. E[ti prea prins în via]a pe care o duci, via]` care înseamn` s` bei, s`
consumi alcool.
Te sim]i rù, folose[ti mai mult: Te sim]i rù, ru[inat, deziluzionat, dezam`git, chiar dezgustat,
a[a c` bei [i mai mult ca s` scapi de gândurile negre.
Bùtura ca un mod de via]`: Cu cât bei mai mult, cu atât alcoolul pune st`pânire pe via]a ta.
Schimb`rile au loc încet: La o petrecere de week-end cineva î]i ofer` un pahar cu bùtur`.
Te face s` te sim]i bine. Week-end-ul urm`tor ]i se propune din nou s` bei, încerci din nou. Începi
s` te gânde[ti la urm`torul pahar cu bùtur`. Este prima schimbare pe drumul cre[terii
consumului. Apoi, începi s` mai bei ceva în cursul s`pt`mânii. Alt semn c` via]a ta se schimb`.
Drumul spre adic]ie: Te po]i confrunta cu o schimbare rapid`. Chiar de la primul sau de la al
doilea pahar, î]i dai seama c` te sim]i altfel, mai confortabil [i î]i spui „Vreau [i mai mult”. {i
începi s` consumi cât mai des posibil ca s` scapi de disconfortul cronic. Iat` c` via]a ta s-a
schimbat brusc.
Via]a se învârte în jurul consumului de alcool: Când începi s` bei din ce în ce mai mult, sfâr[e[ti
prin a-]i evita prietenii care nu au acest obicei. Începi s` acorzi mai mult` importan]` alcoolului
decât activit`]ii [colare, ceea ce duce la e[ecul [colar. E[ti în pericol major de a deveni
dependent, dar nu vrei s` auzi nimic despre asta. Consumul de alcool devine un stil de via]`.
Frica de a deveni dependent de alcool te poate proteja: Po]i s` te sperii c` alcoolul poate pune
st`pânire pe via]a ta, înainte de a mai putea face ceva. Po]i fi chiar la început [i atunci ai noroc,
dac` decizi s` te protejezi. Unii dintre adolescen]i nu se opresc, dar înva]` s`-[i limiteze
consumul de câte ori [i cât de mult pot. Nu trebuie s` devii dependent.
Exerci]ii
Povestea unui adolescent dependent de alcool:

„Întotdeauna am cùtat s` m` justific, atunci când beam. Am crezut ca un prost c` m` voi
putea opri oricând a[ fi dorit-o. Lucru amuzant, nu cred c` oamenii care nu au probleme cu
bùtura stau degeaba [i se minuneaz` cum pot ei s` se opreasc` de fiecare dat`. Am ajuns
la punctul sensibil, trebuie s` iau un pahar ca s`-mi sting setea [i s` pot face fa]` unei zile…
• Alc`tui]i un sfâr[it acestei pove[ti, fie el pozitiv, fie negativ, în func]ie de preferin]`.
• În cazul în care alege]i un sfâr[it negativ, justifica]i de ce tân`rul din poveste nu a reu[it s` se
desprind` de acest obicei nes`n`tos.
• Cum crede]i c` a început povestea acestui tân`r?
• Dac` sfâr[itul pove[tii pe care îl ve]i alege va fi unul fericit, încerca]i s` men]iona]i la ce sau
la cine a apelat eroul din povestea prezentat` ca s` se vindece. Aduce]i argumente în sprijinul
ideii c` a consuma alcool este un obicei nes`n`tos [i extrem de periculos.
În copil`rie [i în adolescen]` m` sim]eam tare singur! Problemele mele le resim]eam ca pe ceva uria[ [i greu îmi
era s` le fac fa]`. Am început s` beau [i mi se p`rea ca tot ce m` cople[ea se evapor`, se ducea ca un fum. Mi se
p`rea c` via]a e amuzant` [i excitant`, provocatoare. Pân` la urm` am început s` evit s` m` mai întâlnesc cu pu]inii
prieteni pe care îi aveam, datorit` eforturilor maic`-mi…
Sim]eam c` am un hù în gât [i aveam nevoie s`-l umple cu ceva. Petrecerile îmi d`deau senza]ia fals` c` „totul o
s` fie bine”. Niciodat` nu m-am sim]it fericit cu adevar`t! M` sim]eam neîn]eles. Am început s` beau din ce în ce
mai mult [i mai des, pân` când via]a mea a ajuns un dezastru.
• De ce crede]i c` se sim]ea personajul de mai sus singur [i neîn]eles?

• Cum explica]i urm`toarea afirma]ie „…am început s` evit s` m` mai întâlnesc cu pu]inii
prieteni pe care îi aveam, datorit` eforturilor maic`-mii”?
• De ce se sim]ea în siguran]` [i bine la petreceri?
• Cum crede]i c` era dezastrul pe care a început s`-l trìasc` personajul nostru?
• Pute]i s`-l ajuta]i s` scape din asta? Cum a]i face-o?
Încerca]i s` analiza]i urm`toarea situa]ie [i consecin]ele gestului unui adolescent.
Am bùt la un chef, acas` la un prieten. Era ziua lui.
Nu am mai putut s` înv`] pentru teza de luni, pentru c` eram mahmur [i ame]it de cap
(s`n`tate mental`). Nu mai am prieteni, pentru c` am început s` beau de ru[ine (s`n`tate
social`). Am bùt [i mi-a fost rù, mi-a fost grea]`, am ame]it, am v`rsat (s`n`tate fizic`).
Mi-a fost ru[ine c` am vomat pe jos în camer`, iar colegii, dup` ce au râs de mine, mi-au spus
c` de acum înainte nu m` mai invit` la petreceri, pentru c` sunt fraier. Fetele m` ocolesc [i
aproape c` le ur`sc pentru asta (s`n`tate emo]ional`). Nu mai pot face baschet ca lumea.
{i când te gânde[ti c` a[ fi f`cut orice ca s` pot juca un meci. {i nici nu mai pot s` înv`], cum
o f`ceam înainte de a începe s` beau, când toat` lumea era mul]umit` de mine (s`n`tate
ocupa]ional`). Am început s`-mi schimb p`rerea despre via]`, nu mai am niciun ideal, nu mai
am nici încredere în mine, în prieteni, nu mai vreau nimic, aproape c` îmi vine s` mor. Cred c`
le-ar fi mai bine tuturor f`r` mine [i problemele mele. M` enerveaz` [i m` plictise[te totul.
De ce oare s` mai trìesc!? (s`n`tate spiritual`).
• Cine crede]i c` e de vin` pentru ce s-a întâmplat?

• Cum vi se par motivele pe care le invoc` acest adolescent, pentru a-[i justifica obiceiul
de a bea?
• Dac` prietenii lui ar fi reac]ionat altfel, ce crede]i c` s-ar fi întâmplat?
• Mai e ceva de f`cut pentru acest bìat? Dac` da, ce anume?
V. ÎNCERCAREA MOARTE ARE!

DROGURILE: DE LA CURIOZITATE LA DEPENDEN}~
• Trecerea de la copil`rie la adolescen]` doare, chiar dac` durerea nu este con[tientizat`.

• Omenirea se confrunt`, la începutul mileniului trei, cu un fenomen de o amploare f`r`
precedent.
• În fiecare zi, pe tot cuprinsul globului p`mântesc, milioane de oameni folosesc droguri [i sute
de mii mor din cauza lor.
• România a devenit un punct de atrac]ie pentru cei ce vând iluzii [i distrug vie]i din ce în ce
mai tinere.
• Adolescen]ii/tinerii care nu [tiu s`-[i stabileasc` un rol în rela]iile cu ceilal]i [i cu propria via]`
sunt cei mai vulnerabili la consumul de droguri.
• Drumul drogului poate deveni un drum f`r` întoarcere, dac` adolescentul nu g`se[te sprijin
în adul]ii care îi sunt în preajm`: profesori, p`rin]i, consilieri.
OBIECTIVE
• Scopul acestui modul este acela de a înt`ri percep]ia c` cei mai mul]i adolescen]i nu folosesc
drogurile.
• Asumarea de c`tre elevi a deciziei de a nu consuma droguri, de a fi „drug-free prin sublinierea
consecin]elor negative [i prin scoaterea în eviden]` a consecin]elor pozitive a refuzului
asumat de a nu consuma astfel de substan]e.
OBIECTIVE ALE ÎNV~}~RII
- Consecin]e pozitive ale ab]inerii de la droguri
- Consecin]e negative ale consumului de droguri
- Dezvoltarea unor abilit`]i de a face fa]` presiunilor [i tenta]iilor
- Educa]ie normativ`
Realit`]i [i date statistice

Ce sunt drogurile?
Ca s` în]elegem care este pericolul folosirii lor, este nevoie s` [tim ce sunt ele
cu adev`rat.
• Substan]a psihoactiv` este cea pe care o iau/consum` oamenii pentru a schimba modul în
care se simt, gândesc sau se comport`. Unele dintre aceste substan]e se numesc droguri, iar
altele, precum alcoolul, tutunul, sunt periculoase, dar nu sunt considerate droguri.
• Termenul „droguri” se refer` [i la substan]e care trebuie folosite numai sub control medical,
pentru tratarea unor boli.
• Din ce în ce mai mul]i oameni consum` droguri, ast`zi mai mult ca niciodat` în istorie, [i mul]i
sunt adolescen]i/tineri.
• Leg`tura dintre adolescen]i [i droguri ridic` numeroase întreb`ri: De ce adolescen]ii/tinerii
prezint` risc mare de abuz de droguri? De ce consum` tinerii droguri? De ce a devenit
periculos s` se produc` droguri, când de fapt aceasta se face de secole?
• Odinioar`, drogurile nu erau nici atât de puternice, nici atât de periculoase cum sunt ast`zi.
Chiar [i a[a numitele droguri „naturale” sau „soft” (u[oare, blânde), precum marijuana sau
„skunk” (în jargon „aromatele”) sunt acum mai puternice decât erau în anii 1960. De-a
lungul anilor, aceste droguri au fost modificate fie biologic, fie chimic, pentru a crea o
concentra]ie mai mare a ingredientului activ – deci acelui element care te face s` te sim]i
„high” („în ceruri”).
• Argumentul pentru folosirea drogurilor de-a lungul istoriei nu justific` consumul de droguri,
deoarece nimeni acum 200 de ani n-ar fi putut visa la puterea drogurilor care sunt disponibile
în zilele noastre.
• Exist` unele droguri ca heroina sau cocaina „crack”, chiar dac` sunt folosite în mod
recrea]ional, tind s` creeze o dependen]` fizic`, ce duce la sporirea nevoii de drog. Chiar [i
acele droguri pe care tinerii cred c` le pot consuma ocazional, a[a numitele „party-droguri”,
precum Ecstasy, tind s` produc` o dorin]` puternic` de a retrì senza]iile iar [i iar.
• Efectele multor droguri nu sunt foarte bine cunoscute, [i chiar dac` ar fi, influen]a lor este
direct propor]ional` cu fizicul [i psihologicul individului.
• În trecut, majoritatea drogurilor se f`ceau din plante, existând diverse plante care se cultivau,
convertindu-se apoi în droguri: pasta de coca, opiu [i marijuana. Mai târziu, aceste produse
neprelucrate, prin diverse procedee, deveneau droguri, precum cocaina [i heroina, pentru ca
în secolul al XX-lea s` apar` prelucrarea chimic`. A[a au ap`rut drogurile sintetice:
amfetaminele, ecstasy, LSD etc.
Nu alege primejdia! Riscurile consumului de droguri.

• Abuzul de substan]e are efecte negative asupra s`n`t`]ii fiziologice, care sunt de la probleme
minore, digestive sau de infec]ii respiratorii, pân` la boli grave, chiar fatale, precum SIDA [i
hepatita C. Sigur c` aceste efecte depind de drogul consumat [i de cantitate, ori de metoda
[i frecven]a folosirii. Consumarea regulat` de droguri, fie [i pentru o perioad` scurt` de timp,
poate provoca dependen]` fiziologic`, ceea ce înseamn` c`, atunci când o persoan`
înceteaz` s` mai consume droguri, ea sufer` de simptome fizice extrem de dureroase [i arde
de dorin]a de a consuma droguri.
• Abuzul de droguri provoac` deterior`ri la nivelul creierului, c`ruia îi este afectat` buna
func]ionare, fiind alterat` [i capacitatea lui de a r`spunde la stimulii lumii exterioare. Drogurile
afecteaz` capacitatea omului de a ac]iona liber [i con[tient pentru a-[i satisface trebuin]ele.
Cât pot fi de liberi toxicomanii când ei nu au niciun control asupra ac]iunilor [i reac]iilor lor?
Tenta]ia consumului de droguri cre[te propor]ional cu vârsta, elevii fiind mult mai vulnerabili în
clasele mari de liceu, de[i autorit`]ile apreciaz` c` vârsta la care tinerii încearc` pentru prima
dat` drogurile este în sc`dere, [colile generale devenind un punct de atrac]ie pentru
distribuitorii de „moarte alb`”, cum li se spune drogurilor.
• Aproape 40% dintre elevi spun c` au început s` consume droguri pentru a fi la fel cu prietenii
lor, 29,25% - din curiozitate, 26,92% - din alte motive (plictiseal`, pentru c` partenerul este [i
el consumator, pentru c` li s-a f`cut o fars`, dar apoi le-a pl`cut), 24,4% - pentru calmarea
unor suferin]e psihice sau fizice, 23,4% - ca form` de protest.
• Principalii furnizori [i ini]iatorii în consumul de droguri au fost, în 74,2% din cazuri, prietenii sau
cuno[tin]ele, de aceea este foarte important` supravegherea anturajului [i a locurilor
frecventate de adolescen]i [i tineri.
• Peste 11% dintre tinerii narcomani [i-au procurat drogurile din apropierea liceului, 7,52% - din
baruri [i discoteci, iar 7,13% - de pe terase [i mici bistrouri.
• În ultimul deceniu, ca urmare a contextului interna]ional [i a schimb`rilor sociale interne, în
România consumul de droguri ilicite a crescut considerabil, ajungând un adev`rat fenomen
social.
• Conflictele din spa]iul ex-Yugoslav au determinat modificarea rutei balcanice a drogurilor (prin
care heroina [i ha[i[ul din Orient ajungeau în vestul Europei) [i includerea ]`rii noastre în
acest traseu.
• Societatea româneasc`, aflat` înc` în tranzi]ie, a fost luat` prin surprindere, neputând
reac]iona prompt [i corespunz`tor la nici un nivel (justi]ie, ordine public`, s`n`tate, educa]ie,
atitudini [i mentalit`]i etc).
• În numai câ]iva ani, România a devenit, dintr-un punct de tranzit, o important` pia]` de
desfacere a drogurilor.
• Traficul începe s` capete valori semnificative în România, începând cu anii 1992-1993, pentru
ca în numai câ]iva ani consumul de droguri s` înregistreze [i el propor]ii semnificative.
• Fenomenul este în continu` cre[tere; din cantit`]ile mari de droguri care ajung în ]ara noastr`,
o parte din ce în ce mai mare r`mân pentru consumul intern.
• Fenomenul se concentreaz` în Bucure[ti [i în alte câteva ora[e mari cum sunt Timi[oara,
Constan]a, Cluj, Ia[i.
• Ca urmare a cererii crescute, au ap`rut [i încerc`ri de producere a drogurilor pe plan local.
• Marea majoritate a toxicomanilor români se afl` la vârstele tinere]ii [i adolescen]ei, media de
vârst` înregistrând o continu` sc`dere: de la 18-22 de ani (la începutul anului 1997) la 14-18
ani în 2005.
• De[i bìe]ii sunt cei care consum` mai mult droguri, constat`m o tendin]` clar` de cre[tere a
consumului [i la fete.
• Drogurile consumate de c`tre adolescen]ii [i tinerii din România sunt mai ales heroina [i
marijuana, urmate de ecstasy, amfetamine [i chiar cocain`. La început, la noi heroina se
consuma prin inhalare sau prizare („la ]igar`” sau „la folie”), în ultima vreme îns` majoritatea
heroinomanilor se injecteaz`.
• Injectarea este o form` de administrare mult mai sofisticat`, dar mai eficient`, tinerii
consumatori români fiind a[adar practican]i avansa]i ai acestui comportament deviant.
• Pe lâng` efectele prezentate ale diferitelor tipuri de droguri, cele injectabile prezint` unele
riscuri în plus, cum ar fi: SIDA (consumatorii care folosesc droguri intravenoase sunt expu[i
la HIV prin acele contaminate; ace[tia sunt categoria în care num`rul de cazuri de SIDA
cre[te cel mai repede); cheaguri de sânge (când venele sunt în]epate foarte des, mai ales cu
ace nesterilizate, apar cheaguri de sânge sau cicatrice în interiorul venelor); embolia
pulmonar` (o complica]ie foarte grav` poate ap`rea atunci când cheagurile de sânge se
desprind [i plutesc prin circuitul sanguin spre inim` [i pl`mâni; pacientul moare din cauza
cheagurilor care opresc alimentarea cu sânge spre pl`mâni); endocardita bacterian` (dac`
p`trund microbi în circuitul sanguin printr-un ac murdar, ace[tia se r`spândesc în tot
organismul [i se localizeaz` în valvele inimii, cauzând infec]ii grave cunoscute sub numele de
endocardit` bacterian`); hepatita seric` (inflama]ia ficatului este una din problemele obi[nuite
ale celor care se drogheaz` injectabil; aceasta este cauzat` de un virus transmis de la
persoan` la persoan` prin ace contaminate); malforma]iile (copiii femeilor care au consumat
droguri în perioada de sarcin` se pot na[te mor]i sau cu numeroase malforma]ii; femeile
îns`rcinate trebuie s` evite toate drogurile, inclusiv alcoolul, de-a lungul întregii perioade de
sarcin` [i a al`pt`rii).
• Consumatorii de droguri, adolescen]i [i tineri, abandoneaz` de regul` [coala destul de
devreme, cel mai adesea în primele clase de liceu.
• Tinerii toxicomani români provin mai ales din familii cu probleme: climat tensionat, conflictual,
violent, familii destr`mate.
• Adolescen]ii [i tinerii care consum` droguri sunt poten]iali delincven]i, deoarece dependen]a
[i duritatea sindromului de abstinen]` (sevrajul) îi determin` s` foloseasc` orice mijloace
pentru a ob]ine banii necesari procur`rii drogului. Primul pas (dup` vinderea obiectelor
personale, furtul banilor [i a obiectelor de valoare din cas`) este furtul din buzunare, apoi
urmeaz` furturile din ma[ini, tâlh`riile [i infrac]iunile comise cu violen]`.
Explicarea unor termeni

• Adic]ia: dependen]a fizic` [i/sau psihic` de o substan]`, în special alcool, tutun
[i/sau alte droguri, sau de anumite activit`]i, cum ar fi jocurile.
• Dependen]a: Organiza]ia Mondial` a S`n`t`]ii define[te dependen]a ca fiind starea
fizic` sau psihic` ce rezult` din interac]iunea unui organism cu o substan]`,
caracterizat` prin modific`ri de comportament [i alte reac]ii, înso]ite întotdeauna de
nevoia de a lua substan]a în mod continuu sau periodic, pentru a-i resim]i efectele
psihice [i pentru a înl`tura suferin]ele.
• Dezintoxicarea: procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a sc`pa de
dependen]a fizic` de un drog. Este procesul de „întoarcere la normalitate” a
organismului dup` eliminarea unui toxic.
• Narcotic: substan]` care provoac` narcoz`, somn. În limbajul interna]ional, prin acest
termen, sunt desemnate substan]e stupefiante (ex: morfina, cocaina, opium).
• Politoxicomania: consumul mai multor droguri, deseori cu inten]ia de a le spori efectele sau
de a contracara efectele unora în beneficiul altora.
• Sevrajul: reprezint` r`spunsul organismului la absen]a drogului cu care este obi[nuit. Natura
simptomelor [i intensitatea acestora depinde de drogul consumat (ex: tremur`turi, dureri
musculare, articulare, simptome specifice gripei etc).
• Stupefiant: sinonim cu medicament care inhib` centrii nervo[i, provocând o stare de iner]ie
fizic` [i psihic`. Induce dependen]` fizic` [i psihic` sever`. Consumul acestor substan]e este
interzis prin lege.
• Supradoz`: administrarea unei cantit`]i de drog mai mari decât capacitatea de metabolizare
a organismului.
• Toleran]a: const` în dispari]ia treptat` a efectelor unei substan]e ce este administrat` repetat,
pe o anumit` perioad` de timp, încât pentru a ob]ine acela[i efect se impune cre[terea
progresiv` a dozei. De men]ionat c` obi[nuin]a nu creeaz` îns` o imunitate total` [i nelimitat`
în timp la organismul care s-a obi[nuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea
unei intoxica]ii cronice, cu consecin]e grave asupra st`rii de s`n`tate.
• Toxicoman: persoan` dependent` de drog.
Clasific`ri ale drogurilor

• droguri legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul;
• droguri ilegale: fac obiectul unor conven]ii interna]ionale sau legi na]ionale (în România -
men]ionate de Legea 143/2000 privind combaterea traficului [i a consumului ilicit de droguri).
Dup` modul de ac]iune asupra Sistemului Nervos Central (SNC), drogurile ilegale sau „de
abuz” se clasific` astfel:
• stimulente ale SNC: cocaina, amfetamine, crack;
• depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina), barbiturice,
tranchilizante;
• perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, PCP, Mescalina, Psilocybina, Psilocyna
Exerci]ii
R`spunde]i la întreb`rile de mai jos, utilizând argumente din informa]iile de mai
sus.
• Crezi c` toxicomania este un fenomen îngrijor`tor în rândul
adolescen]ilor/tinerilor în România?
• De ce s-a transformat România din ]ar` de tranzit pentru droguri în ]ar` unde se desfac
drogurile?
• Care sunt drogurile preferate de adolescen]ii [i tinerii români?
• Ce leg`tur` exist` între consumul de droguri [i delincven]`?
• Care este drogul cel mai utilizat [i mai periculos?

• Dac` sim]i nevoia s` faci mereu un anumit lucru, s` consumi un anumit produs, cum se
nume[te acest gen de comportament?
• Cum se nume[te r`spunsul organismului la absen]a drogului?
• Câte feluri de droguri cuno[ti?
• De ce sunt periculoase drogurile?
Scrie]i un eseu în care s` da]i r`spunsul la urm`toarea întrebare „Este consumul de

droguri un fenomen social de amploare în România?
M` droghez. {tiu de ce? Cauzele consumului de droguri

Consum` droguri [i cei cu probleme familiale [i cei f`r` astfel de probleme, [i cei
care au bani, [i cei f`r` posibilit`]i financiare, [i cei cu studii, [i cei f`r`. Cauzele
consumului de droguri sunt complexe. Nu ]in numai de nivelul de educa]ie, [i nici
de situa]ia material`. Cauzele care îi împing pe adolescen]ii/tinerii spre
dezumanizare prin consumul de droguri sunt multe [i dintre cele mai diverse:
• Cei mai mul]i încep s` consume droguri din pur` curiozitate de a cunoa[te efectele pe care
le au asupra lor sau din dorin]a de a avea senza]ii, trìri noi, vor s` ating` o anumit` stare
fizic` [i psihic` de bine, de exaltare [i de destindere. Sunt îns` atâtea alte lucruri, senza]ii de
experimentat în via]`, NU alege]i una care v` poate face s` v` pierde]i via]a!
• Plictiseala. Sunt atâtea cì s` ne petrecem timpul într-un mod cât mai pl`cut, de la sport la
muzic`, de la explorarea naturii [i pân` la voluntariat. }inem oare atât de pu]in la via]a
noastr`, încât s` fim atra[i de aceast` tenta]ie care ne apropie de moarte?
• Un alt motiv poate fi considerat teribilismul. Consumul de droguri poate fi incitant sau
provocator tocmai pentru riscurile pe care le implic`. Dar po]i s` ie[i în eviden]` [i în mod
pozitiv, f`r` s` consumi droguri! Unii sunt tenta]i s` înfrunte riscurile f`r` a fi opri]i de cuvinte
ca: „PERICOL” sau „MOARTE”.
• Dorin]a de afirmare în fa]a grupului precum [i teama c` vor fi respin[i, c` vor fi izola]i de
c`tre grup, dac` refuz` propunerile a[a-zi[ilor „ini]ia]i”, îi fac pe ace[tia s` nu ia în considerare
riscurile la care se expun.
• O alt` cauz` este presiunea grupului; în func]ie de nivelul stimei lor de sine, de idealurile pe
care le au în via]`, de raporturile cu familia, de rezultatele lor [colare, de imaginea pe care o
au despre sine [i pe care vor s-o creeze celorlal]i, adolescen]ii au grade diferite de rezisten]`
la presiunea pe care anturajul lor o exercit`. Este foarte important s` [tii cum s` spui „NU”,
ceea ce demonstreaz` c` ai o personalitate puternic`. Este important ca tinerii s` fie ei în[i[i,
chiar dac` ceilal]i gândesc diferit.
• Problemele în familie, la [coal`, cu prietenii, precum [i izolarea de colectivitate constituie o
alt` cauz` care îi determin` pe tineri s` evadeze din realitate consumând droguri. Unii le
consum` pentru a ascunde sau pentru a dep`[i problemele zilnice pe care le au [i aici putem
men]iona: divor]ul p`rin]ilor, abuzul sau indiferen]a p`rin]ilor sau a [colii etc. Dar drogul nu le
rezolv` problemele, dimpotriv`: cele vechi nu dispar [i în plus mai apar altele noi.
Dac` elevul vede în rela]ia cu educatorul sau cu p`rin]ii un suport serios [i constant, dac` se
poate exprima pe sine însu[i, dac` rela]ia dintre ei este una de comunicare autentic`, atunci
este probabil ca el, adolescentul, s` resping` o asemenea realitate, s` ias` „dincolo” de ea, s`
caute adev`ra]i prieteni, bucurii în lumea real`. Copilul trebuie ajutat s` în]eleag` c` utilizarea
drogurilor poate rezolva doar aparent [i temporar problemele. Acestea vor continua s` existe
[i chiar se pot agrava.
Prin consumul de droguri, indiferent c` acestea se numesc cocain`, heroin`, canabis, LSD-25
sau chiar alcool, toxicomanul caut` s` ating` fericirea, caut` dep`[irea momentelor de rutin`,
a celor dificile, a singur`t`]ii, a excluderii. Toxicomanul vede în droguri solu]ia de a accede la
un episod de via]` în care timpul s` nu mai conteze. Pentru o perioad` scurt`, efemer`,
consumatorul cunoa[te „iluzia p`cii, a calmului sau a for]ei”. Dar dup` aceste „binefaceri” î[i fac
apari]ia [i efectele nedorite cum ar fi: dependen]a [i efectele toxice asupra sistemului nervos,
asupra inimii sau a altor organe interne.
La început, majoritatea drogurilor creeaz` o trec`toare dispozi]ie de bun`stare fizic`, o senza]ie
de euforie, o lini[te sau o exaltare psihic` dorite cu aviditate de indivizii care se dedau la
consumul acestora. Mai târziu, personalitatea consumatorului este puternic afectat`; apar
viziuni [i tulbur`ri de comportament precum [i erori de percep]ie [i de judecat` pentru ca, în
final, activitatea practic` s` fie nul`, via]a normal`, dac` mai exist` a[a ceva, s` dispar` pentru
totdeauna.
O via]` dependent` de drog nu poate fi decât un mod de trai jalnic, demn de comp`timit, de
aceea este important s` fim întotdeauna aten]i pentru ca cei de lâng` noi s` nu fie nevoi]i s`
apeleze la droguri; s` fie suficient s` respecte, s` discearn`, s` înceap` o ac]iune, un proiect
[i s` le finalizeze, considerând c` orice problem` în via]` este în fond o ocazie de a demonstra
lumii [i lor în[i[i c` au puterea de a nu se l`sa doborâ]i de pericolele care pândesc la fiecare
col] de strad`. Nu se poate trì dup` sloganul „Consum, deci exist”, pentru c` drogul î]i interzice
accesul la via]` normal`. Pân` la urm` la existen]`!
Cum [tim dac` pre/adolescentul prezint` riscul de a deveni consumator de droguri?
Educatorul sau p`rin]ii se pot ghida dup` prezen]a mai multor simptome, care nu
înseamn` neap`rat c` un copil sau altul este un consumator de droguri, dar pot
anun]a c` el traverseaz` o stare de stres, sufer` de depresie. Orice simptom
merit` aten]ie, mai ales dac` persist` sau se repet` periodic.
Cheia este schimbarea! Trebuie urm`rit` orice schimbare semnificativ` a semnelor fizice, de
personalitate, de atitudine sau de comportament:
• Semne fizice/fiziologice:
- Pierderea /cre[terea poftei de mâncare, o inexplicabil` sc`dere sau cre[tere în greutate,
orice schimbare a obiceiurile alimentare;
- Schimbarea ritmului mersului;
- Insomnie, trezirea la ore neobi[nuite, o lene neobi[nuit`;

- Ochii ro[ii [i înl`crima]i, pupile mai mari sau mai mici decât de obicei;
- Palme umede [i reci, mâini tremurânde;
- Fa]` ro[ie sau palid`;
- Miros de substan]e la expira]ie, din corp sau de pe haine;
- Foarte activ, excesiv de vorb`re];
- Secre]ii nazale ca la r`ceal`, extremit`]i reci;
- Urme de în]ep`turi pe antebra]e sau picioare;
- Gre]uri [i vom` frecvente sau transpira]ii excesive;
- Tremur`turi ale mâinilor, picioarelor sau capului;
- Puls neregulat.
• Semne comportamentale:
- Schimbare în atitudine, comportament sau personalitate f`r` o cauz` aparent`;
- Schimbarea prietenilor sau evitarea celor vechi, refuzul de a vorbi despre prietenii cei noi;
- Are prieteni cunoscu]i drept consumatori de droguri;
- Schimbare în activit`]i, hobby-uri sau interese;
- Sc`derea performan]elor [colare, întârzieri la [coal`, absent`ri nemotivate sau abandon
[colar;
- Schimbarea comportamentului acas`, pierderea interesului pentru familie [i activit`]ile de
familie;
- Dificult`]i de concentrare, distrat, uituc;
- Lips` de motiva]ie în general, pierderea energiei, a stimei de sine, o atitudine de
nep`sare;
- Frecvent hipersensibil, î[i pierde repede cump`tul sau are resentimente puternice;
- St`ri de iritabilitate sau mânie;
- Comportament excesiv de secretos;
- Necinste cronic`;
- Nevoie inexplicabil` de bani, fur` bani sau obiecte pentru a fi vândute;
- Paranoia;
- Lipsa preocup`rii pentru aspectul fizic [i toaleta zilnic`;
- De]inerea de prafuri, tablete, capsule, fiole de aluminiu, seringi [i ace.
G`se[te alternative s`n`toase! Ai doar o singur` via]`, bucur`-te de ea!

Cum r`spunzi la presiunea grupului de prieteni?
• Este important s` [tii s` spui „NU”.
• Dovede[te c` e[ti puternic.
• Încearc` s` fii tu însu]i, chiar dac` cei din jurul tù au alt` opinie!
• {i nu face nimic doar pentru a impresiona pe „[eful g`[tii”, fi tu însu]i [i vei fi mult mai apreciat!
• Nu-]i sunt prieteni cei care te îndeamn` s` faci ceva ce-]i va face rù.
Ai probleme în familie, la [coal`, cu prietenii, cum faci s` scapi de ele?

• Nu uita c` nu drogul e solu]ia.
• Dac` începi s` consumi droguri când ai probleme înseamn` c` e[ti la[, alegi s` fugi din calea
greut`]ilor, ne[tiind c` la cap`tul drumului te a[teapt` o problem` mult mai grea [i aproape
f`r` ie[ire.
• Drogul nu rezolv` problemele, dimpotriv` le agraveaz`.
• Nu po]i s` faci fa]` singur problemelor din via]a ta, g`se[te pe cineva s` te ajute: dirigintele,
consilierul [colar, p`rintele, preotul, psihologul.
M` simt singur/`, drogul m` poate ajuta s` scap de singur`tate?

• Exist` adolescen]i care consider` consumul de droguri un r`spuns la singur`tate. Dar
drogurile nu sunt un remediu, ele nu fac decât s` te îndep`rteze de familie, de colegi, de
adev`ra]ii prieteni, ele te vor ajuta doar s` fii [i mai singur!
• Este important s` ai prieteni, caut`-i, mergi în întimpinarea lor, alege-i pe cei în care po]i g`si
întotdeauna un partener de distrac]ie, dar [i un sprijin în momentele grele.
Ce ar putea s` m` fereasc` de tenta]ia de a consuma droguri?

• S` te informezi: ce sunt drogurile, cum ac]ioneaz`, care sunt consecin]ele. Informa]ia te face
mai puternic, te ajut` s` iei decizii mai bune! Nu lua în calcul doar perspectiva pozitiv` pe care
o prezint` cei ce vând droguri, nu fi o prad` u[oar` în capcanele lor!
• S` te cuno[ti mai bine [i s` ai încredere în tine!
• S`-]i alegi cu mare aten]ie prietenii! Nu te înconjura de persoane cu reputa]ie proast`, ai curaj
s` spui „NU”!
• Dac` faci parte dintr-un grup în care se consum` droguri, e timpul s`-]i cau]i al]i prieteni! Un
prieten adev`rat nu te îndeamn` s` faci ceva ce ]i-ar putea dùna!
• S` comunici mai bine cu cei din jur! Este foarte bine s` ai o persoan` cu care s` po]i discuta
despre ceea ce te intereseaz`, o persoan` adult`, de preferin]` cineva din familie, un profesor
pe care îl sim]i mai apropiat de elevi. Ei î]i vor cu siguran]` numai binele!
• S` [tii cui s` te adresezi pentru ajutor (p`rin]i, profesori, medici, Centrelor de Prevenire,
Evaluare [i Consiliere Antidrog).
• S` spui [i prietenilor ceea ce [tii despre droguri [i efectele lor, s`-i îndrumi [i s`-i sprijini la
nevoie. De asemenea, dac` [tii sau b`nuie[ti c` cineva ia droguri, îl aju]i mult, dac` spui cuiva
apropiat acelei persoane, cineva care crezi c` l-ar putea ajuta. Poate se va sup`ra pe tine,
dar cu siguran]` î]i va mul]umi mai târziu.
• S` vorbe[ti cu p`rin]ii dac` ]i s-a propus s` consumi droguri sau ai fost martor la un asemenea
act.
iiE
]x
c
e
ir
Exerci]ii
• Exist` adolescen]i care consider` consumul de droguri un r`spuns la singur`tate. Dar
drogurile nu sunt un remediu, ele nu fac decât s` te îndep`rteze de familie, de colegi, de
adevara]ii prieteni în momentele grele.
• Discu]ie cu elevii pe marginea unor situa]ii pe care le-ar putea întâlni ace[tia, situa]ii în care
ar fi obliga]i sau sf`tui]i s` fac` anumite lucruri care le-ar putea dùna, cum ar fi îndemnul s`
fumeze o ]igar` marijuana.
Profesorii s` ajute elevii s` explice cum ar rezista la astfel de presiuni [i cum s-ar sim]i dac` ar
reu[i acest lucru.
Aceast` activitate ar putea s` se fac` prin dezbateri sau prin încurajarea copiilor s` scrie o
scrisoare (care s` con]in` informa]ii exacte despre consecin]ele negative ale consumului de
droguri, despre consecin]ele pozitive ale puterii de a face fa]` tenta]iei, precum [i sfaturi despre
cum s-ar putea rezista presiunilor) c`tre un coleg imaginar care ar avea probleme cu drogurile.
• Alc`tui]i trei coloane cu titlul: „Consecin]e negative”, „Consecin]e pozitive” [i „Abilit`]i
de rezisten]`”.
Revede]i informa]iile privind pericolul consumului de droguri, cerând elevilor s` spun` ce [tiu
deja în leg`tur` cu efectele negative. Trece]i apoi la listarea tuturor consecin]elor negative pe
care elevii le-au men]ionat în coloana „Consecin]e negative”. Adùga]i orice fapte adi]ionale
care ar putea fi importante [i ar putea clarifica unele întreb`ri [i neclarit`]i.
Cere]i elevilor s` identifice consecin]ele pozitive ale refuzului de a consuma droguri. Trece]i
r`spunsurile copiilor în coloana „Consecin]e pozitive”. Unele exemple pot include: cum s` stai
departe de necazuri; cum s` câ[tigi respectul p`rin]ilor [i fra]ilor; schi]area unui bun exemplu
pentru elevii mai mici; dezvoltarea unei puternice încrederi în sine prin discutarea unor exemple
pozitive din sport, art`, din rândul persoanelor cu handicap (vezi exemplul cu studentul care nu
are mâini [i este student la pictur`, pictând cu piciorul).
Cere]i copiilor s` se transpun` în situa]ii în care ar suferi presiuni pentru a consuma droguri,
ajuta]i-i s` se preg`teasc` prin anticipare [i s` exerseze strategii de rezisten]` (de a face fa]`);
elevii s` se gândeasc` la diferite cì prin care ei pot rezista presiunii.
Scoate]i în eviden]` mai mult de o situa]ie în care strategia de rezisten]` poate fi folosit` în
timp (de exemplu, „Ofer` o alternativ`” sau/[i „Fugi, evit`!”). Acord` timp elevilor pentru un
brainstorming specific „scuzelor”, „motivelor” sau „alternativelor”. Toate sugestiile elevilor vor fi
trecute în coloana „Stiluri de rezisten]`”.
Exemple de r`spunsuri posibile:

„Îmi pas` de corpul meu prea mult, ca s` folosesc droguri”!
„Trebuie s` merg repede acas`, ca s` am grij` de sora mea mai mic`”.
„Consumul de canabis îmi poate face rù la creier”.
„Nu vreau s` risc s` am probleme cu p`rin]ii mei”.
„Sunt prea de[tept ca s` fumez porc`rii”!

„Prefer s` merg acas` la amicul meu, ca s` ascult`m noile lui CD-uri”.
Stabile[te câteva scopuri pentru viitor [i evalueaz` cât [i cum drogurile te-ar putea
împiedica s`-]i atingi obiectivele. Gânde[te-te la ceea ce speri s` realizezi de acum [i pân` la
sfâr[itul liceului. Enum`r` cel pu]in trei obiective pe care î]i dore[ti s` le atingi [i identific` cel
pu]in trei pa[i pe care ar trebui s`-i faci ca s`-]i atingi fiecare din scopurile propuse.
OBSERVA}II:
- Prin stabilirea obiectivelor viitoare [i evaluarea legat` de consumul de droguri [i de modul în care aceasta poate
împiedica o persoan` s`-[i ating` aceste obiective, elevii î[i vor înt`ri decizia/angajamentul de a nu consuma
droguri.
- Discuta]i cu elevii dvs. ce este acela un scop/obiectiv (un vis cu un plan). Spune]i-le de ce este important s`-]i
stabile[ti obiective [i s` [tii ce trebuie f`cut pentru a le realiza. Da]i-le exemple despre ce ar putea s`-i împiedice
s`-[i ating` ]elurile (inclusiv consumul de droguri).
- Încerca]i s`-i încuraja]i pe copii s` identifice scopuri realiste pentru urm`torii un an-doi (sau pân` la intrarea la
liceu).
- Explica]i-le de ce un obiectiv de tipul „s` ajung bogat” este prea general.
- Dup` ce povestirile sunt citite în fa]a clasei, pune]i-le întreb`ri de clarificare: Cum se simte X când se gânde[te la
]elurile lui pentru viitor? Cum se simte cineva când î[i atinge un scop? Dar când nu-[i atinge scopul? Cum pot
aceste experien]e s`-i motiveze pentru a ac]iona în vederea satisfacerii obiectivelor viitoare?
Nume: __________________________________________________________
Scopurile mele:
Scopul 1: …………………………………………………………………………
Pa[ii care m-ar ajuta, dac` i-a[ parcurge, ca s`-mi ating scopul includ:
- ………………………………………………………………………………….
- ………………………………………………………………………………….
- ………………………………………………………………………………….
- ………………………………………………………………………………….
Drogurile ar putea s` influen]eze ac]iunea mea prin:
…………………………………………………………………………………….
Scopul 2: ………………………………………………………………………….
- …………………………………………………………………………………..
- …………………………………………………………………………………..
- …………………………………………………………………………………..
- …………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………….
Scopul 3: ………………………………………………………………………….
- …………………………………………………………………………………..
- …………………………………………………………………………………..
- …………………………………………………………………………………..
- …………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………….
Scrie o scurt` povestire despre un personaj real sau imaginar care are ]eluri asem`n`toare
cu ale tale. Descrie acest personaj [i ce face el pentru a-[i atinge scopul. Opre[te-te asupra a
dou` finaluri: unul care s` arate ce se întâmpl` personajului [i cu scopurile sale dac` nu va fi
tentat s` consume droguri; cel`lalt sfâr[it trebuie s` cuprind` informa]ii referitoare la ce s-ar
întâmpla cu personajul tù [i ]elurile lui, dac` ar începe pe parcurs s` consume droguri.
„Vroiam s` m` dau [mecher în fa]a fetelor”

M` cheam` Alex [i am acum 19 ani. P`rin]ii mei au o situa]ie material` bun` (au o firm` de construc]ii). Am început
s` m` droghez acum trei ani. Am început-o a[a, la întâmplare, cu marijuana, cu prietenii afar`, pe lâng` bloc.
Cineva, nici nu mai [tiu cine, ne-a oferit gratis o ]igar` [i to]i am fost curio[i s` vedem cum este. Auzisem c` te sim]i
în al nou`lea cer [i c` tot ce te apas` dispare ca un fum. Unii nu s-au sim]it prea bine [i nu au mai vrut s` încerce.
Dar eu [i un prieten am mai încercat [i alte droguri. Mai bine nu m` întreba]i de ce, pentru c` nici acum nu-mi este
clar! Poate pentru c` vroiam s` fiu conduc`torul tuturor, s` m` dau [mecher în fa]a fetelor. Odat`, la discotec` am
încercat ecstasy [i am dansat toat` noaptea f`r` s` simt niciun pic de oboseal`. {i uite a[a, încet, încet, a început
s`-mi plac`. Fiindc` ai mei aveau bani, îmi permiteam ca din când în când s`-mi cump`r droguri. Am luat heroin` [i
am fumat-o. De atunci am f`cut-o din ce în ce mai des. Cu [coala, vai de mama ei…m` târam, f`ceam cât de cât
fa]`, dar nu mai eram nici pe departe elevul model de alt`dat`. Asta era acum doi ani [i, de atunci, am început s`
m` gândesc mereu la droguri, la cum s`-mi fac rost de ele, de bani pentru a mi le cump`ra. Dac` nu-mi luam doza,
aveam dureri musculare îngrozitoare, dureri de stomac [i m` treceau ni[te transpira]ii reci care îmi d`deau fiori. Nu
puteam s` fac nimic! De frica urm`toarei crize, ajunsesem s` iau heroina foarte des. A[a c` m-am hot`rât c` trebuie
s` le spun p`rin]ilor mei. Sim]eam c` nu mai pot trì în felul acesta. M` îndep`rtasem de toat` lumea. Sl`bisem,
aveam ni[te cearc`ne c` m` speriam când m` uitam în oglind`! Le-am spus p`rin]ilor…lacrimi, amenin]`ri…dar în
final am ajuns la doctor. Acum merg [i la un psiholog. Tratamentul ca s` scap de nevoia de drog a fost cumplit, a
fost a[a ca un co[mar din care sim]i c` nu po]i sc`pa. Acum m` simt mai bine, p`rin]ii mei îmi sunt al`turi, mama a
renun]at s` mai mearg` la firm` [i are grij` de mine, m` ajut`, vorbe[te cu mine, m` ]ine în bra]e când simt c` nu
mai pot. Diriginta mea îmi e [i ea al`turi. Am ezitat la început s`-i spun, consideram c` profesorii sunt ni[te scor]o[i,
preocupa]i numai de materia lor. Am fost surprins s` v`d un om deosebit, o a doua mam`. Semnul c` îmi e mai bine
e c` am început s`-mi fac planuri de viitor. Îmi dau seama c` am ratat atâtea lucruri frumoase, c` am pierdut trei ani
din via]a mea. {tiu c` mai am de tras, e foarte greu s` scapi de dependen]`, mi se mai întâmpl` s` mai simt nevoia
unei ]ig`ri, dar îmi g`sesc repede ceva de f`cut, ceva care s`-mi plac`. Deun`zi m-a vizitat fostul meu „prieten”.
Vroia s` tragem un joint împreun`. Am rezistat. I-am spus c` am ceva mai bun de f`cut [i c` în general n-a[ mai
vrea s`-l v`d, dac` nu renun]` la acest obicei. I-am spus chiar c` m` ofer s`-l ajut. A plecat, râzându-mi în nas. {i
când te gânde[ti c` îl consideram cel mai bun prieten!
- De ce crede]i c` a început Alex s` se drogheze?

- Problemele din familie l-au împins spre aceasta?
- Consuma un singur drog sau era politoxicoman?
- Obi[nuia s` consume drogurile de unul singur?
- De ce crede]i c` a durat atât de mult pân` s` renun]e la obiceiul de a consuma droguri?
- Când un toxicoman vrea s` renun]e la droguri, o poate face de unul singur?
- Când decizi c` nu mai vrei s` consumi droguri, o po]i face de la sine, cu u[urin]`?
- Ce efecte au avut drogurile asupra lui Alex?
- Crede]i c` acum e în afara pericolului de a se apuca din nou de droguri?
M` cheam` Floren]a. Povestea mea este cea a unei fete de 17 ani care a vrut s` descopere noi experien]e, printre
ele [i cea a drogului. Nu cuno[team mai nimic despre via]`, dar credeam c` [tiu totul. Eram destul de silitoare la
[coal`, îmi pl`cea s` înv`], dar acum de-abia m` târ`sc, aproape c` sunt în pericol s` ramân repetent`. De fapt
cred ca, în mare parte, asta m-a salvat! E deja un an de când nu mai iau nimic; la început, fumam ]ig`ri „jointuri”,
dup` aceea a urmat restul: ecstasy, cocain`, canabis … Dec`derea este un angrenaj în care te afunzi prea repede!!!
Nu sunt mândr` de toate astea! Abia acum realizez cum am putut s` m` joc cu via]a mea, cât de incon[tien]` am
fost, nu vedeam pericolul…
Aveam deci 17 ani când am fumat pentru prima oar`, eram între prieteni, [i cu toate c` auzisem o sumedenie de
lucruri despre droguri, ma gândeam c` nu fac niciun rù. O dat` [i gata! A fost cea mai mare gre[eala a mea! De
ce, ma ve]i întreba? Începusem s`-mi pierd timpul cu tineri de vârsta mea, care consumau droguri dure. La început
nu am vrut s` [tiu de nimic, dar într-o sear`, la o mic` cârcium`, am încercat. Eram în extaz, nu o ascund deloc,
iubeam pe toata lumea [i toata lumea m` îndr`gea. {i de aici a început totul: ie[eam în fiecare week-end numai ca
s`-mi întâlnesc „lumea mea”, vroiam s` descop`r lucruri noi, senza]ii noi, am trecut la alte droguri. S` [ti]i c` nu e[ti
niciodat` satisfacut cu drogurile! Întotdeauna vrei mai mult, de aceea încerci lucruri noi. {ase luni mai târziu luam
deja cocain`. Ajunsesem s` spun „coke este ciocolata mea”. Acum m` gândesc cât eram de naiv`, credeam c` asta
era via]a mea! Acest infern pânde[te pe toata lumea, nimeni nu este ferit de asta! {i eu credeam c` drogul e o nimica
toat`.
Sc`parea a venit de la mine, numai de la mine. Mi-am spus c` trebuie s` o termin cu drogul, altfel voi deveni o
nebun`. S` te opre[ti nu este u[or, chiar deloc, dar, când traie[ti momentele de fericire c` ai reu[it, îti spui c` a
meritat cea mai mare suferin]` [i cea mai grea. Nu am urmat niciun tratament, numai rabdarea [i curajul meu au
contat. S` [titi, [i e important s` nu uita]i, cineva care decide s` se opreasc` trebuie s` o fac` pentru el, din proprie
ini]iativ`, dac` nu, pericolul de a o lua de la capat îl pânde[te. Mul]i dintre prietenii mei, care au înc` probleme cu
drogul, m` întreab` cum am f`cut c` am renun]at definitiv. R`spunsul meu a fost scurt: „Trebuie s` ai vise [i ]eluri
în via]`”, [i nu voiam pentru nimic în lume s`-mi ratez viitorul. Eram ceea ce se numeste o ahtiat` dup` cluburi.
Ast`zi merg din ce în ce mai rar, dar nu am renun]at definitiv, pentru c` îmi place muzica, îmi place s` dansez. Dar
acum mi-e bine. Dorm ca un bebelu[, când m` trezesc nu mai am capul cât o butie, mi-e foame [i mai ales îmi aduc
aminte tot ce s-a întâmplat în ajun.
Ca s` o scurtez, acum mi se pare c` drogul acum m` dezgust`, dar îmi provoaca [i frica. Se spune c` via]a e scurt`,
dar ascultati-ma pe mine: în mizerie poate fi atât de lung`… Le-a[ spune tuturor: trebuie s` avem curajul s` spunem
nu!
- Ce v-a impresionat la aceast` poveste de via]`?

- Care crede]i c` a fost motivul pentru care Floren]a a început s` se drogheze?
- Care a fost evolu]ia ei ca toxicoman`?
- De ce crede]i c` a hot`rât s` se lase de droguri?
- Cum po]i renun]a la droguri?
- Crede]i c`, dac` î]i dore[ti foarte mult un lucru, po]i sc`pa de un viciu care te împiedic` s` ai
acel lucru?
- Ce a]i înv`]at din experien]a acestei fete?
VI. NOILE DEPENDEN}E. MEDIA, EU {I COMPUTERUL MEU
{tia]i c`:
• În lume aproximativ 90% dintre adolescen]i joac` jocuri video, iar 15% dintre ace[tia ar putea
fi chiar dependen]i de aceast` activitate.
• Dup` alcool [i droguri, clinicile de dezintoxicare din România sunt luate cu asalt de victimele
dependen]ei de calculator.
• Calculatorul este la fel de periculos ca heroina.
• În România, exist` cinci milioane de utilizatori care petrec cel pu]in o ora s`pt`mânal pe
internet. Dintre ace[tia, 16% utilizeaz` internetul în mod frecvent, iar 23% din când în când.
• Conform unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers, rata cre[terii num`rului de
utilizatori de internet din România este de un milion pe an.
• Conform unui sondaj realizat de portalul Yahoo, cel care de]ine [i cel mai popular program de
Chat din lume - Yahoo Messenger, 50% dintre americanii utilizatori nu pot trì mai mult de
dou` s`pt`mâni f`r` internet.
• Un raport realizat în 2005 ar`ta c`, în SUA, erau 170 de milioane de utilizatori de Internet
dintre care cel pu]in o treime folosesc messengerul mai mult de 2-3 ore pe zi.
• Ca [i tutunul, alcoolul, sau drogurile, calculatorul poate provoca dependen]`.
• Dependen]a de internet poate crea probleme la locul de munc` [i poate strica rela]iile cu
familia.
• „Drogul electronic” alege, de-a valma, de la elevi de clasa I-a pân` la cei la vârsta
adolescen]ei.
• Unul dintre cei mai sângero[i criminali din istoria Ia[iului a fost Cristian Top`lescu, 23 de ani,
student, care l-a ucis pe inginerul Nelu Chebac cu 18 lovituri de cu]it [i 36 de [urubelni]`,
pentru a-i fura din calculator secretele jocului on-line în care amândoi erau implica]i - celebrul
joc Counter Strike. În fa]a judec`torilor, Top`lescu a m`rturisit c` [i-a ucis prietenul pentru c`
voia s` vad` ce parole folose[te, pentru a fi imbatabil în jocul de pe internet.
• O fat` de 21 de ani din Ia[i, care a r`mas f`r` Internet, a încercat s` se sinucid`.
• Tratamentul medical pentru vindecarea cyberdependen]ei este similar celui folosit pentru cei
dependen]i de jocurile de noroc [i poate dura de la o luna la doi ani. Trebuie s` ai voin]` ca
s` „scapi”!
• Dependen]a se cap`t` rapid, în aproape 3 luni de la începutul utiliz`rii
calculatorului/Internetului. Sunt cunoscute cazuri în care cei care nu au putut s` se mai
despart` de computer [i-au pierdut slujbele, familiile [i banii. O femeie din Statele Unite ale
Americii a cheltuit într-o singur` lun` 800.000 de dolari doar pentru utilit`]ile computerului.
CYBERDEPENDEN}A: PL~CERE, PASIUNE, ADIC}IE

Ce înseamn` dependen]a de calculator?
• Fiecare dintre noi trebuie s` admit` c` internetul este un instrument de cercetare, de
comunicare, de creativitate, de informare [i de divertisment extraordinar.
• Proiectat mai întâi pentru armata S.U.A., computerul va câ[tiga încet-încet teren [i î[i va g`si
utilitatea în toate domeniile de activitate.
• Începutul anilor 90 coincide cu apari]ia internetul-ui, un englez inventând celebrul
www.worldwide.web. Este momentul în care, la scar` planetar`, apare un nou mijloc de
comunicare rapid [i ieftin.
• De-abia în 1996 psihologul american Kimberly Young a prezentat la Toronto o conferin]` cu
tema: „Adic]ia la internet: apari]ia unei noi tulbur`ri clinice”.
• Din punct de vedere epidemiologic, dependen]a de calculator/de internet/de jocuri pe
calculator afecteaz` din ce în ce mai mul]i tineri sub 20 de ani. Se estimeaz` c` peste 10%
dintre utilizatorii de internet sunt în pericol s` devin` dependen]i.
• Înc` este dificil s` se m`soare aceast` dependen]` în termeni ca num`r de ore petrecute în
fa]a monitorului, dar este important s` se ]in` seama de riscurile pe care utilizarea
calculatorului le poate antrena în via]a unei persoane.
• Dependen]a de jocurile video este [i ea o tulburare psihologic`, ce se caracterizeaz` printr-o
nevoie irezistibil` [i obsesional` de a juca un astfel de joc. La fel ca [i în cazul drogurilor se
poate vorbi de o adev`rat` dependen]`, remarcându-se tulbur`ri psihice similare cu pierderea
interesului [i s`r`cirea vie]ii afective, intelectuale [i de rela]ie. Se pot constata chiar [i tulbur`ri
fizice precum sl`birea accentuat` la juc`tori supraponderali care î[i petrec tot timpul în fa]a
monitorului, uitând s` mai m`nânce.
• Se vorbe[te despre dependen]` sau adic]ie, când jocul video a devenit principalul centru de
interes, chiar unicul, în detrimentul altor activit`]i (care ]in de via]a de rela]ie, via]a
profesional`, [colar`, de petrecerea timpului liber etc).
• Aceast` adic]ie devine mai preocupant` în perioada adolescen]ei, perioad` în care jocurile
video [i [colaritatea nu fac cas` bun` împreun`.
• Tipul de jocuri electronice, care sunt în pericol s` antreneze cu adev`rat o dependen]`, sunt
jocurile de rol în linie, cu multiplii juc`tori, în cadrul c`rora juc`torul evolueaz` într-un univers
persistent, un univers care continu` s` evolueze, chiar [i atunci când nu se joac` efectiv, ceea
ce incit` s` se joace [i mai mult, la nesfâr[it, pentru ca personajul s` progreseze [i s`
evolueze în acest univers virtual.
• Nu toat` lumea este predispus` s` devin` dependent` de jocuri electronice, ci mai ales acele
persoane care sunt mai fragile decât altele sub aspectul dezvolt`rii psihice.
• Adolescentul care simte o dificultate în a-[i dobândi autonomia în cadrul familiei, va cùta s`-
[i arate diferen]a, independen]a, autonomia, jucând mult, tìnd într-un fel leg`turile cu lumea
real`. Dar toate acestea f`r` a pleca într-adev`r, f`r` a închide la propriu u[a dup` el sau f`r`
a cùta o confruntare direct`, a[a cum ar face alte persoane. Este un soi de evitare, de
evadare din realitatea care nu convine, care pare ostil`.
Moduri de consum
La un juc`tor, se disting diferite moduri de consum, mai mult sau mai pu]in importante:
• Consum ocazional (neregulat, nu exist` abuz, nu se dezvolt` dependen]`; este vorba
despre un consum a[a numit normal; juc`torul se amuz` din când în când, dar se poate opri
cu u[urin]`; joac` cel mai adesea împreun` cu prietenii, jocurile video nu sunt principalul sau
preferatul mod de a petrece timpul sù liber; nu este vorba de jocuri care simuleaz` o lume
virtual`).
• Consum regulat (este vorba de un joc regulat, uneori chiar zilnic, chiar mai multe ore pe zi;
dar nu avem înc` de-a face cu un comportament adictiv; juc`torului îi place s` joace, este un
mod favorit de a-[i petrece timpul liber, a[a cum ar putea fi privitul la televizor, sportul sau
lectura; p`streaz` controlul total asupra acestei activit`]i, este capabil s` se opreasc` ori de
câte ori este nevoie, putând chiar s` nu joace mai multe zile la rând; chiar dac` acest consum
este important din punct de vedere cantitativ, nu are nimic anormal sau nelini[titor,
neamenin]ând func]ionarea psihosocial` a individului).
• Conduita adictiv` (se caracterizeaz` prin imposibilitatea de a controla comportamentul de
consum; dup` o folosire repetat` a jocului, se creeaz` o obi[nuin]` care poate s` conduc` la
o aservire a subiectului fa]` de activitatea în sine; dac` dependen]a de droguri este explicat`
prin specificul ei de a antrena o farmacodependen]`, dependen]a de o activitate poate fi [i ea
explicat`, la nivel fiziologic, printr-o secretare de endorfine în sânge, în func]ie de pl`cerea
adus` de aceast` activitate; din aceasta, rezult` un supraconsum, un abuz care poate duce
la o real` dependen]` psihic` sau fizic`).
• Consum abuziv sau excesiv (se caracterizeaz` printr-un exces de consum, un
supraconsum, cu toate consecin]ele negative pe care le antreneaz` – psihice, psihologice,
rela]ionale, sociale [i chiar fizice - dar f`r` dependen]`; nu exist` limit` net` între normal [i
exces, dar petrecerea în mod regulat a mai multor ore în fa]a calculatorului pentru jocuri, mai
ales dac` o faci singur/`, devine bineîn]eles nelini[titoare [i excesiv`).
• Dependen]` (corespunde ultimului stadiu al consumului patologic; apar perturb`ri ale
func]ion`rii individului în plan social, intelectual [i afectiv, acesta organizându-se numai în
leg`tur` cu jocul video). Dependen]a este de natur` psihic` (dorin]` arz`toare [i persistent`
de a juca ce, uneori, se exprim` prin manifest`ri psihosomatice; stare mental` caracterizat`
printr-un sentiment de satisfac]ie [i o impulsiune psihic` de a se dedica jocului video, pentru
a ob]ine o pl`cere sau pentru a elimina o tensiune sau o indispozi]ie) [i de natur` fizic`
(tulbur`rile fizice care apar atunci când se suspend` sau când este interzis` o activitate nu
sunt neap`rat specifice acestui gen de consum, ca în cazul dependen]ei de droguri, alcool sau
tutun; pot ap`rea astfel de tulbur`ri, dar legate de implica]ii de natur` psihologic`: uitarea de
a mânca, de a face lucruri care ]in igiena personal` etc.).
• Con[tientizarea riscului: Studiile arat` c` juc`torii sunt pe deplin con[tien]i de riscul pe care
îl reprezint` excesul în activitatea lor favorit`. 50% (conform unui studiu american MILDT)
dintre adep]ii unui joc de rol în linie cu parteneri multiplii se consider` „dependen]i”; o alt`
anchet` arat` c` 40% dintre juc`tori cred c` entuziasmul lor ira]ional pentru un astfel de joc
electronic a dùnat vie]ii lor sociale, iar 50% recunosc c`, din aceast` cauz`, li s-a mic[orat
timpul afectat somnului.
• Simptomele [i diagnosticul de dependen]` fa]` de jocurile video se stabilesc numai în
urma unui interviu; nu exist` un consens cu privire la aceast` patologie. Exist` criterii
medicopsihiatrice ale adic]iei în general, apoi ale adic]iei la computer [i numai în ultimul rând
ale adic]iei la jocurile video. Acestea sunt:
- Imposibilitatea de a rezista impulsului de a trece la act (de a face ceva care î]i dore[ti);
- Senza]ia din ce în ce mai acut` de tensiune care preced` începutul comportamentului;
- U[urarea sau pl`cerea în timpul desf`[ur`rii activit`]ii;
- Pierderea controlului de la debutul crizei;
- Prezen]a a cel pu]in cinci din cele nou` criterii care urmeaz`: gândirea este pur [i simplu
monopolizat` de proiectul de comportament dependent (persoana se gânde[te numai la
aceasta); intensitatea [i durata episoadelor mai importante, dorite înc` de la început;
tentative repetate de reducere, control sau abandonare a comportamentului; cantitate mare
de timp alocat preg`tirii episoadelor, realiz`rii lor, revenirii la starea ini]ial`; angajarea în
comportament este atât de mare încât persoana nu mai poate îndeplini activit`]i normale
(a se sp`la, a se hr`ni) [i o conduce spre o evadare din social, profesional [i familial;
survenirea frecvent` a unor episoade specifice acestui tip de consum, atunci când
subiectul trebuie s`-[i îndeplineasc` obliga]iile profesionale, familiale sau sociale;
urm`rirea cu asiduitate a acestui comportament în ciuda agrav`rii unor probleme ce ]in de
aspectul social [i chiar dac` se cunosc consecin]ele negative; toleran]` accentuat`, adic`
nevoia de a cre[te intensitatea sau frecven]a pentru a ob]ine efectul dorit; agita]ie,
iritabilitate [i mai ales angoas` (nelini[te) dac` trecerea la actul de care e[ti dependent
este amânat`, împiedicat`.
Dependen]a de calculator ar trebui considerat` o problem` serioas`?

Dependen]a de calculator antreneaz` o serie de simptome de natur` psihic` [i fizic`:
• Simptome psihologice:
• Sentimentul unei st`ri de bine [i senza]ia de euforie la navigarea pe Internet;
• Incapacitatea de a se opri;
• Nevoia de a spori din ce în ce mai mult timpul consacrat Internetului, pentru a ob]ine
efectul dorit;
• Lipsa de timp consacrat rela]iilor cu familia [i prietenii;
• Sentimentul de vid, de depresie, iritabilitate, când utilizatorul este privat de calculator;
• Minciuni privind activit`]ile unui utilizator atunci când este întrebat de familie [i prieteni;
• Probleme la [coal` sau la locul de munc`;
Simptome fizice:
• Crampe în podul palmei [i în degete, ajungându-se la dureri mari (sindrom de tunel carpian);
• Usc`ciune a ochilor, ro[ea]`, sensibilitate exagerat` la lumin`; piele cadaveric`;
• Vorbe[te încet, ca pentru sine;
• Dureri de cap de tip migren`;
• Dureri de spate [i de ceaf`;
• Mese neregulate sau/[i „s`ritul peste mas`”;
• Igien` personal` precar`;
• Insomnie sau schimb`ri ale ciclului de somn;
Adolescen]a, familia [i calculatoarele

• Familiile în care apare o problem` privind dependen]a de droguri se caracterizeaz` cel mai
adesea printr-o dinamic` a[a numit` „îmbinat`”, în sensul c` ele se remarc` printr-o for]` care
atrage individul dependent în centrul familiei. Apartenen]a la sistemul familial primeaz` asupra
individualului, iar leg`turilor emo]ionale sunt foarte puternice.
• Aceast` dinamic` este mai pu]in prezent` în familiile unde apare „cyberdependen]a”. În acest
caz, se remarc` o organizare intern` fluid`, chiar haotic`, schimbul afectiv este aproape
inexistent, supravegherea parental` lipse[te, ierarhia este prost definit`, foarte pu]ine reguli
de func]ionare, rela]iile cu prietenii descrise ca mai importante decât cele cu familia.
• De fapt, aceste familii reunesc un num`r de caracteristici tipice familiilor dezangajate,
caracterizate prin r`ceal` emo]ional`, încurajând individualul în dauna apartenen]ei familiale.
Frontierele interpersonale sunt foarte clar stabilite, în vreme ce frontiera familial` este fluid`.
• Testul Griffiths pentru stabilirea adic]iei la jocurile video
• Joac` aproape în fiecare zi?
• Adesea, joac` perioade îndelungate, circa 3-4 ore.
• Joac` pentru excita]ia pe care o simte.
• Este prost dispus când nu poate juca pe calculator?
• Î[i abandoneaz` activit`]ile sociale [i sportive?
• Se joac` pe calculator, în loc s`-[i fac` temele?
• Nu reu[e[te s` limiteze timpul alocat jocului pe calculator, chiar dac` dore[te acest lucru.
• În cazul unui r`spuns pozitiv la mai mult de patru din cele [apte situa]ii, copilul joac`/folose[te
calculatorul prea mult timp, aceasta fiind deja o problem`.
Criterii de dependen]` fa]` de jocurile video

• Cre[terea timpului petrecut în fa]a calculatorului pentru a se juca sau timpul alocat pentru
a se gândi la asta, ori pentru a-[i programa partidele viitoare sau pentru a-[i reaminti
partidele deja jucate.
• Proast` dispozi]ie, iritabilitate atunci când nu are posibilitatea s` joace.

• Cre[terea perioadei de timp petrecut pentru jocul pe calculator în momentele dificile.
• Tentative e[uate de a-[i controla timpul de joc.
• Ascunderea fa]` de p`rin]i sau prieteni a timpului petrecut în fa]a calculatorului.
• Chiulul de la [coal`, teme nef`cute, pentru a putea juca [i mai mult.
• Culcarea la ore târzii în noapte, alimenta]ie deficitar`/dezorganizat` [i diminuarea
timpului petrecut în familie sau cu prietenii, pentru a putea avea [i mai mult timp pentru
jocul pe calculator.
Tipuri de dependen]` de Internet:

• Dependen]a cu caracter sexual (vizitarea site-urilor pornografice);
• Dependen]a de jocurile video, în particular de jocurile de re]ea;
• Dependen]a cu un caracter rela]ional (mail, chat, forum de discu]ii, bloguri, etc);
ATEN}IE!
S` nu se în]eleag` c` trebuie interzis cu des`vâr[ire accesul copiilor la Internet. Internetul
permite accesul la o lume pe care nimeni nu a cunoscut-o înainte, este deschiderea c`tre
modernitate, este noul Guttenberg. Îns`, trebuie avut` în vedere limitarea accesului, timpul
alocat navig`rii pe Internet trebuind s` fie din ce în ce mai redus, cu cât vârsta utilizatorului este
mai mic`.
Altminteri, exist` riscul pierderii contactului cu realitatea, utilizatorul trìnd o via]` din ce în ce
mai „virtual`”. De aceea se vorbe[te [i despre toxicomanie f`r` drog sau toxicomanie virtual`.
Dependen]a duce în general la izolare [i adeseori la depresie, la paranoia.
Mijloace de lupt` împotriva dependen]ei de calculator

• Se permite adolescentului accesul la calculator, dar nu înainte de a i se stabili obiective de
consum foarte clare.
• Prevederea unor timpi/momente precise de deconectare
• Cere]i ajutorul unor prieteni sau chiar unui medic, dac` ave]i impresia c` a]i pierdut controlul
asupra copilului [i a pasiunii sale pentru calculator.
• Folosi]i scale de depistare precoce a dependen]ei de calculator.
Testul Young pentru depistarea dependen]ei de calculator

- Sunte]i preocupat de Internet (gânde[te-te la ultima conexiune [i anticipând-o pe
urm`toarea)?
- Sim]i nevoia de a naviga pe Internet timp din ce în ce mai îndelungat înainte de a avea
impresia „c` nu te mai saturi?”
- Ai încercat de mai multe ori [i f`r` succes s` limitezi sau s` controlezi timpul pe care îl petreci
pe Internet?
- Te sim]i epuizat, sl`bit, deprimat sau iritat, când încerci s`-]i limitezi sau s` opre[ti folosirea
re]elei de Internet?
- Obi[nuie[ti s` r`mâi conectat pe Internet mai mult timp decât ai prev`zut ini]ial?
- }i s-a întâmplat s`-]i pui în pericol o rela]ie, [coala, slujba, o ocazie în carier` din cauza
folosirii exagerate a Internetului?
- }i-ai min]it p`rin]ii, profesorii sau alte persoane ca s` te descurci pentru a avea mai mult timp
pentru conectarea la Internet?
- Folose[ti Internetul ca un mijloc de evadare din problemele de zi cu zi sau pentru a sc`pa de
sentimentele negative (culpabilitate, anxietate, deprimare, singur`tate, etc)?
Interpretare:
Subiec]ii care r`spund da la cinci sau mai multe din situa]iile de mai sus sunt considera]i
utilizatori care sufer` de dependen]a de Internet. Dac` a r`spuns da la mai mult de trei din
aceste întreb`ri, este un semnal de alarm` [i e cazul ca utilizatorul sau familia [i/sau profesorul
s`-[i pun` întreb`ri serioase legat de utilizarea Internetului.
Testul cu 14 itemi pentru depistarea adic]iei la WEB

1) Deschide]i calculatorul personal:
a) În week-end – 1 punct
b) Seara, dup` ce mi-am terminat celelalte treburi – 3 puncte
c) Diminea]a la sculare – 5 puncte
2) V` informa]i:
a) Din ziare pe suport de hârtie, de la radio [i televiziune, aceasta fiind cea mai adev`rat`
cale – 3 puncte
b) Pe net ca s` l`muresc unele lucruri, altfel m` informez în stil clasic – 1 punct
c) Numai de pe net – 5 puncte
3) V` consulta]i mail-urile personale:
a) De mai multe ori pe s`pt`mân` – 1 punct
b) În fiecare zi – 3 puncte
c) De mai multe ori pe zi – 5 puncte
4) Conectarea la Internet:
a) V` obose[te [i v` irit` – 3 puncte
b) V` este indiferent` – 1 punct
c) V` relaxeaz` [i v` ajut` s` uita]i de problemele zilnice – 5 puncte
5) Când intra]i pe Chat, aceasta dureaz`:
a) Mai pu]in de o or` – 3 puncte
b) Între o or` [i dou` ore – 1 punct
c) Mai mult de dou` ore – 5 puncte
6) Este târziu în noapte [i c`sca]i în fa]a monitorului:
a) Închide]i calculatorul [i merge]i imediat s` v` culca]i – 3 puncte
b) Lupta]i contra oboselii [i termina]i ce ave]i de f`cut – 1 punct
c) Merge]i [i v` face]i o cafea tare, apoi o lua]i de la cap`t – 5 puncte
7) Petrece]i prea multe ore în fa]a calculatorului?
a) Deloc – 3 puncte
b) Poate – 1 punct
c) Da, [i ce dac`? – 5 puncte
8) Ave]i de f`cut o lucrare important`, pentru dvs. prezentarea este:
a) Total secundar`, con]inutul este cel care conteaz` – 3 puncte
b) Eficient`, simpl`, clar`, lizibil`, agreabil` – 1 punct
c) De top, hiperîngrijit`, modern`, original` din punct de vedere grafic – 5 puncte
9) Blogul dvs.:
a) Nu va exista niciodat`, este ceva narcisist [i neinteresant – 1 punct
b) Ezita]i s` v` crea]i unul – 3 puncte
c) Povesti]i via]a dvs. [i ave]i grij` s`-l alimenta]i zilnic – 5 puncte
10) Nu v` conecta]i în week-end:
a) V` bucura]i în totalitate de week-end – 3 puncte
b) Nu ave]i probleme speciale în aceast` privin]` – 1 punct
c) V` cere un efort – 5 puncte
11) A]i trimis un mesaj electronic [i nu a]i primit r`spuns:
a) Nu v` da]i seama de asta decât câteva s`pt`mâni mai târziu – 3 puncte
b) Ave]i r`bdare câteva zile [i apoi scrie]i din nou – 1 punct
c) V` sim]i]i agasat, trimite]i un mesaj sau vorbi]i direct cu persoana la telefon – 5 puncte
12) A]i g`sit cel mai bun WEB din lume, o adev`rat` man` cereasc`:
a) Îl trimite]i la toat` lumea – 1 punct
b) Nu-l trimite]i decât celor apropia]i dvs. – 3 puncte
c) Îl trece]i la capitolul „favorite” [i-l p`stra]i numai pentru dvs. – 5 puncte
13) R`mâne]i conectat mai mult decât a]i prev`zut
a) Niciodat` – 3 puncte
b) Uneori – 1 punct
c) Adeseori – 5 puncte
14) Dac` sunte]i întrebat/` câte ore petrece]i pe net:
a) Min]i]i pe jum`tate – 3 puncte

b) Spune]i adev`rul – 1 punct
c) Min]i]i pe de-a întregul – 5 puncte
15) Ce se întâmpl` pe Internet cât sunte]i deconectat/`:
a) V` obsedeaz` ca [i primul pad pentru mouse, adic` nu cine [tie ce – 3 puncte
b) {ti]i c` ve]i recupera informa]iile dup` aceea – 1 punct
c) V` preocup` excesiv, ave]i impresia c` a]i ratat ceva important – 5 puncte
16) În vacan]`, laptopul dvs.:
a) R`mâne acas`, v` deconecta]i complet – 1 punct
b) R`mâne acas`, dar v` consulta]i uneori mailurile la internet café – 3 puncte
c) Îl lua]i cu dvs. [i v` conecta]i în fiecare zi – 5 puncte
17) Când sunte]i conectat/`:
a) V` plictisi]i – 3 puncte
b) {ti]i cu exactitate când urmeaz` s` v` deconecta]i – 1 punct
c) Nici nu v` da]i seama când trece timpul – 5 puncte
18) Cybersexul:
a) Habar nu am ce-i asta! – 3 puncte
b) Probabil un site pentru întâlniri, cât prive[te restul nu am nici un chef – 1 punct
c) Genial! O nou` dimensiune pentru sexualitatea uman` – 5 puncte
19) Afirma]ia c` adev`ra]ii prieteni nu-i g`se[ti decât pe net:
a) O prostie! Întotdeauna po]i s`-]i dore[ti s` întâlne[ti pe cineva la care ]ii – 3 puncte
b) Posibil, gra]ie comunit`]ilor virtuale – 1 punct
c) Fantastic! Este o împ`rt`[ire adev`rat`, f`r` jocul [i complexitatea vie]ii reale – 5 puncte
20) Via]a f`r` Internet ar fi:
a) Paradisul – 1 punct
b) Mai u[oar` – 3 puncte
c) Plictisitoare [i neinteresant` – 5 puncte
Interpretare: 20 - 40 puncte - rela]ie normal` cu calculatorul, v`zut ca instrument specific al
lumii moderne, care u[ureaz` [i asigur` accesul la informa]ii din cele mai diverse [i mai
complexe; 50 - 70 de puncte – tendin]a de a respinge acest instrument de comunicare al lumii
moderne, ancorarea în mentalit`]i învechite; 80 - 100 puncte – tendin]a de a dezvolta
dependen]` de calculator, internet [i de a-]i guverna via]a în func]ie de acest instrument al lumii
moderne.
Exerci]ii
• R`spunde la întreb`rile unuia dintre testele de mai sus. Analizeaz` rezultatul [i apoi
alc`tuie[te o list` cu ce ar trebui s` faci în cazul în care a reie[it c` e[ti dependent/` de
calculator, pentru a remedia aceast` situa]ie. Dac`, din contr`, a reie[it c` nu e[ti
dependent [i nici nu ai aceast` tendin]`, alc`tuie[te un program de m`suri prin care s`
aju]i persoanele cu acest obicei nes`n`tos.
Am început s` aud tot felul de lucruri îngrozitoare: violen]a indus` de televizor, dependen]a de calculator. Mi se pare
cam ciudat s` nu mai depinzi de propria voin]`, s` te la[i supus de o ma[in`rie. M` revolt împotriva computerului,
dar m` las sedus` de jocurile pe calculator. Dac` a[ avea de ales, mi-a[ petrece momentele de relaxare la
calculator. În afar` de jocuri, m` fascineaz` internetul, posibilit`]ile pe care le ofer`. Nu mai [tiu cine a scris „Mândrie
[i prejudecat`”? Dau un search pe Google. Constat cu surprindere c` scriu tot mai urât, parc` am uitat s` mai scriu.
Uneori mi se pare ciudat, dar îmi trece repede, când m` gândesc cât timp economisesc, scriind totul la calculator.
M` gândesc doar arareori cu nostalgie cum era s` prime[ti fotografii în plic, nu poze digitale. (Ana, elev`, Bucure[ti,
17 ani)
• Cu ce sunte]i [i cu ce nu sunte]i de acord din m`rturisirea Anei?

• Ce p`rere ave]i despre accesul la Internet [i despre facilit`]ile pe care acesta le ofer`
utilizatorului? Este indispensabil` conectarea la Internet?
• Cum vede]i lucrul cu calculatorul: ca pe ceva indispensabil vie]ii moderne sau ca pe ceva care
ne u[ureaz` via]a?
Primul computer pe care l-am avut era folosit aproape în exclusivitate pentru jocuri. Între favoritele mele era Sensible
World of Soccer, care, de[i nu era o culme a crea]iei vizuale, m-a cucerit. Am descoperit apoi magia jocurilor
colorate, cu peisaje [i personaje aproape reale. Observasem c` jocurile pe computer îmi ocupau cea mai mare parte
a timpului: nu prea îmi mai venea s` m` întâlnesc cu prietenii, lipseam de la cursuri, nici chef de f`cut altceva nu
prea mai aveam (pe vremuri îmi placea mult s` merg în excursii, s` fac sport). Nu [tiu prin ce minune am reusit s`
scap de obsesie. Acum nu am calculator acas`, dar as vrea s`-mi iau. Îns` acum am ajuns la alt nivel: vreau [i
internet acas`, s` m` pot juca un fascinant joc online…(Boris, elev Timi[oara, 18 ani).
Borislav, 29 ani, Timi[oara
• Ce fel de dependen]` a dezvoltat Boris?

• De ce crede]i c` se simte atât de atras de jocurile video?
• Ce implica]ii avea pasiunea sa?
• El spune c` a sc`pat de obsesie, voi ce crede]i?
• Dac` nu mai ai un calculator în cas`, scapi mai u[or de dependen]`?
• Ce diferen]` este între lumea virtual`, „lumea electronic`” [i lumea real`?
• O preferi pe cea virtual`? Dac` da, de ce?
• Care ar fi rolul unui computer, al Internetului, în via]a unui om?
• Poate fi înlocuit` existen]a fizic` cu cea on-line?
• Crede]i c` fetele sunt mai pu]in atrase de computer? Dac` da, de ce?
• Scrie]i un eseu cu tema „Putem considera calculatorul dùn`tor”? sau „Est modus in
rebus”! (Este o m`sur` în toate! Nu este bine s` dep`[e[ti m`sura!)
Înainte de a r`spunde acestei cerin]e, profesorul trebuie s` discute cu elevii pe marginea

argumentelor pro [i contra:
- În 1876, Graham Bell inventeaz` telefonul. De la primul exemplar rudimentar s-a ajuns ast`zi
la telefoane mobile, 3G, cu camere foto [i video integrate, de m`rimi aproape neglijabile,
adev`rate computere de buzunar. Ast`zi ele sunt folosite [i de infractori, terori[ti, în jafuri
armate sau deturn`ri de avioane. În acest caz, este telefonul o inven]ie regretabil`?
- Inven]ia dinamitei, v`zut` ini]ial ca benefic`, a fost considerat` mult mai târziu o gre[eal`.
Recunoscându-[i gre[eala, savantul [i omul de afaceri Alfred Nobel a cerut, în testamentul
sù, ca veniturile imensei sale averi s` fie oferite în fiecare an „sub form` de premii celor care,
în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanit`]ii”. Aceste premii sunt decernate de:
Academia Regal` de {tiin]` din Suedia (pentru fizic`, chimie [i economie), Institutul Carolina
din Stockholm (pentru medicin`), Academia Suedez` (pentru literatur`), Comitet alc`tuit din
cinci persoane alese de Parlamentul Norvegiei (pentru pace).
- Prin analogie, nu se poate afirma nici m`car inutilitatea calculatorului, dar`mite nocivitatea lui,
chiar dac` ast`zi, cu ajutorul lui, se s`vâr[esc numeroase infrac]iuni, mai ales de c`tre tineri
(spargeri de coduri bancare prin internet, apari]ia hackerilor). Iar, ca [i tutunul, alcoolul sau
drogurile, calculatorul poate provoca dependen]`.
Studiu de caz
Un adolescent din milioanele de adolescen]i din lume. Cu ce este el diferit de ceilal]i? Dac` i-am
cere s` ne povesteasc` via]a lui, ar putea începe a[a: „Sunt Alex B., am 15 ani, [i sunt dependent
de calculator”. A[a ar putea începe povestea adolescentului care, din cauza drogului electronic,
calculatorul, a ratat vara trecut` testele na]ionale. A absolvit ciclul gimnazial la cea mai bun`
[coal` dintr-un mare ora[ al Moldovei. Fiind un copil inteligent, ar fi putut s` intre la un liceu de
elit`, dar „prietenia” cu computerul înc` de pe la 10 ani i-a dat via]a peste cap. Acum este elev
la o [coal` profesional`.
P`rin]ii bìatului au divor]at de câ]iva ani. Bìatul a fost crescut numai de mam`, o femeie sub 40
de ani. Se poate spune c` lui Alex i-a lipsit autoritatea tat`lui înc` din copil`rie.
Alex a f`cut o pasiune pentru computerul sù la scurt timp dup` ce i-a înv`]at tainele, refugiindu-
se în fa]a lui [i câte 10 ore pe zi, imediat ce se întorcea de la [coal`. Nici nu mânca de cele mai
multe ori, î[i arunca ghiozdanul pe unde se nimerea, deschidea calculatorul, intra pe messenger
[i st`tea la taclale cu prietenii sau î[i g`sea cuno[tin]e noi.
În cea mai mare parte a zilei era nesupravegheat, mama sa având serviciu [i venind seara acas`.
Bunica mai încerca ea s`raca s`-i spun` s`-[i fac` lec]iile, s` m`nânce, „s`-l lase bolii de
calculator”, dar nu avea nicio autoritate în fa]a lui Alex. Îi r`spundea obraznic, având întotdeauna
grij` s` aduc` în final argumentul „suprem”: „Dac` mama st` pe messenger, eu de ce n-a[ sta”!
Când mama venea acas`, îl ridica imediat pe Alex de la calculator, [i asta nu pentru c` acesta
ar fi petrecut prea multe ore în fa]a calculatorului, ci pentru c` ea îns`[i ardea de ner`bdare s`
vorbeasc` pe internet cu cunoscu]ii [i chiar cu necunoscu]ii.
Fiind convins c` nu face nimic rù dac` sta în fa]a calculatorului cât vrea el [i pentru c` mama îl
l`sa s` fac` ce vrea, bucurându-se chiar c` bìatul ei nu bate bulevardele, ci lucreaz` la
computer, Alex ajunsese s` se închid` în camera lui, s` nu mai comunice cu nimeni. Nu mai vroia
s` ias` s` se joace cu prietenii afar`, î[i lovea [i amenin]a surioara mai mic`, pentru c` i se p`rea
c`-l deranjeaz`.
Apropiindu-se examenele, mama a început s`-i atrag` aten]ia c` ar fi bine s` mai lase
calculatorul [i s` se apuce [i el de înv`]at, dar toate astea cu jum`tate de gur` sau cu amenin]`ri
c`-l stâlce[te în b`taie, dac` nu ia examenul, c` doar ea nu munce[te de se spete[te ca s` ]in`
un trântor în cas`. L-a amenin]at chiar c` va pleca cu tastatura [i mousul la serviciu, c`-i va lua
cablul, dar nici un folos. Chiar înainte de testele na]ionale, Alex a fugit de acas`. Mama a aflat
cu stupoare c` bìatul are o mul]ime de absen]e, chiar se afla în pericol s` r`mân` repetent. El
a stat ascuns la un prieten câteva zile, în vreme ce toat` lumea, de la p`rin]i, rude [i pân` la
profesori, îl cùtau dispera]i. Normal c` în aceast` situa]ie, fiind incapabil s` se mai concentreze
[i aproape absent, Alex nu a luat examenele, fiind redistribuit în clasa a IX-a pe unde au r`mas
locuri libere.
Consecin]ele grave ale acestui viciu au fost legate de transform`rile din comportamentul lui Alex.
Bìatul prietenos, respectuos [i comunicativ ajunsese agresiv, umbla mereu încruntat, de parc`
o lume întreag` îi st`tea împotriv`, evit` s` vorbeasc` cu cineva, nu vroia s` mai ias` din cas`.
Se îndep`rtase de realitate, pentru el realitatea era cea din jocuri [i filme. Dac` pe calculator, pe
messenger era degajat, avea chef de vorb` la nesfâr[it, atunci când se întâlnea, din întâmplare,
cu cineva, se bloca, nu î[i mai g`sea cuvintele. {i modul în care vorbea era ciudat: neavând timp
s` mai citeasc`, vocabularul lui r`m`sese la nivelul vârstei la care calculatorul i-a devenit
partener de via]`. Când trebuia s` scrie la teze sau lucr`ri, scria a[a cum se scrie în limbajul
virtual (de exemplu, shi în loc de [i, adik în loc de adic`).
Mama [i tat`l lui Alex (care au l`sat orice neîn]elegere de-o parte) au hot`rât s`-l duc` la un
psiholog. Erau speria]i, copilul lor nu mai era deloc cum fusese: un copil de[tept, plin de via]`,
prietenos [i iubitor.
Au aflat c` solu]ia nu este interzicerea total`, ci dozajul corect. C` ei vor trebui s`-l supravegheze
mult mai mult [i mai strict, c`zând de acord asupra unui program pe care Alex va trebui s`-l
respecte în cele mai mici am`nunte. Au mai aflat c`, la calculator, un copil nu trebui s` stea mai
mult de dou` ore. Psihologul le-a mai recomandat s` stea mai mult de vorb` cu Alex, s` [i-l
apropie, s` încerce s`-i descopere alte pasiuni pe care s` i le dezvolte, s` vorbeasc` cu el
despre ce i s-a întâmplat [i de cum s-a transformat din cauza „excesului de calculator”.
S` sper`m c` Alex î[i va reveni, acum sunt mul]i care vor s`-l ajute, care îl iubesc [i îi arat` acest
lucru. Calculatorul devine pe zi ce trece un obiect oarecare din cas`, care este folosit numai
atunci când este strict` nevoie, a[a cum e folosit cuptorul cu microunde la înc`lzitul mânc`rii,
aparatul de aer condi]ionat numai atunci când e foarte cald [i a[a mai departe.
Discuta]i cu elevii despre tot ce i s-a întâmplat acestui bìat. Încerca]i s`-i face]i pe ei s`
se gândeasc` la solu]ii de salvare pentru Alex [i pentru al]ii ca el. Nu ezita]i s` aduce]i
în discu]ie comportamentul gre[it al p`rin]ilor bìatului [i cum aceasta a influen]at
dependen]a lui de computer. Spune]i-le c` prietenii sunt cei din lumea real`, cei cu care
po]i practica un sport, cu care po]i merge într-o excursie, cei c`rora le po]i împ`rt`[i
necazurile [i bucuriile tale [i de la care po]i primi ajutor. Sugera]i-le s` încerce s` se
„pun` în pielea” lui Alex [i s` încerce s` descrie ce sim]ea acesta. Sublinia]i ideea c` un
calculator este un obiect oarecare inventat în epoca modern` [i devenit aproape de
neînlocuit pentru a ne u[ura via]a, dar asta numai dac` nu trecem de limitele m`surii
care trebuie s` existe în tot ceea ce facem.
Sugera]i-le s` pun` în scen` o pies` de teatru, pornind de la acest subiect [i pentru care
s` aleag` finalul pe care [i-l doresc.
aba
e
[
To
n
o
,̀v
d
lc
]o
m
ie
.a
v
c
u
t[
,o
e
l.m
m̀
rn
s
tc
b
a
p
iro
e
,a
c
is
t]Îd
g
ll̀e
,a
m
n
tc
ijs
–
e
v
g
u
,h
o
ta
d
in
s
][
rlx
p
c
u
n
tia
-elc
l̀ra
e
,s
o zz̀jb̀
p
rc
tiu
e
m
t̀o
,xritn
c
d
zilta
s
e
[
]ro
,n
ta
ig
p
l̀c
ra
ie
lt
MATERIALE ÎN SPRIJINUL CADRELOR

DIDACTICE
S~ ÎN}ELEGEM PRE/ADOLESCEN}A!
FI{~ PENTRU P~RIN}I
• Mul]i copii î[i anun]` intrarea în adolescen]` prin schimb`ri dramatice ale comportamentului
fa]` de p`rin]i [i profesori. Ei devin cu mult mai independen]i [i mult mai con[tien]i de cum
sunt percepu]i de ceilal]i (în special de prieteni), încercând disperat s` se adapteze la asta.
• Apare la copiii de aceast` vârst` tendin]a de a încerca diferite look-uri [i identit`]i, devenind
foarte con[tien]i de modul în care difer` fa]` de prietenii lor, ceea ce de multe ori poate
conduce la suferin]` [i conflict cu p`rin]ii.
• Unul dintre stereotipele cele mai comune privind adolescen]a este caracterul rebel.
Adolescentul s`lbatic, în permanent dezacord cu mama [i tata. Poate pentru unii copii, acest
lucru este valabil, dat fiind c` aceast` perioad` este caracterizat` prin capricii emo]ionale, dar
stereotipul în cauz` nu are caracter de generalitate.
• Adolescen]ii încep s` gândeasc` mai abstract [i mai ra]ional. Ei î[i formeaz` codul moral, iar
p`rin]ii, care pân` atunci se bucuraser` de un copil ascult`tor, dornic s` le fac` pe voie,
întâlnesc acum o persoan` cu o voin]` dornic` de afirmare, cu opinii puternic ap`rate
împotriva controlului parental.
• E timpul ca p`rin]ii, respectiv profesorii s`-[i pun` întreb`ri de genul: „Sunt un p`rinte/profesor
care controleaz` excesiv”?, „E bine s`-l ascult [i pe copil/elev?”, „Pot s`-i permit
copilului/elevului opinii [i gusturi care difer` de ale mele”?
Secrete pentru p`rin]i/profesori în rela]ia cu pre/adolescentul
• Gânde[te-te la anii tì de adolescen]`!
• Educ`-te singur:
• Cite[te c`r]i despre pre/adolescen]i.
• Reaminte[te-]i de b`t`liile tale cu acnea sau de stânjeneala c` te-ai dezvoltat prea repede
ori prea încet.
• A[teapt`-te la unele schimb`ri de stare [i fii preg`tit pentru unele conflicte în drumul pe
care el/ea [i-l caut` ca individ.
• P`rintele/profesorul care [tie ce va veni sau m`car b`nuie[te, va putea face fa]` acestor
provoc`ri cu mult mai bine. {i cu cât [ti mai mult, cu atât vei [tii s`-]i preg`te[ti copilul/elevul.
Vorbe[te-i copilului suficient de mult
• R`spunde la întreb`rile precoce pe care copilul le pune în leg`tur` cu corpul lui, precum cele
care se refer` la diferen]a dintre bìe]i [i fete, de unde vin copiii. Dar nu supraînc`rca cu
informa]ie copilul/elevul, r`spunde-i numai.
• Î]i cuno[ti copilul/elevul. Po]i fi atent când el începe s` spun` glume despre sex sau când
preocuparea pentru aspectul personal devine evident`. Acesta este momentul s`-i pui
întreb`ri [i s` încerci s`-l l`mure[ti atunci când ezit` s` r`spund` sau s`-l convingi s` mearg`
la un specialist pentru a fi cât mai informat:
• Observi unele schimb`ri la corpul tù?
• }i se întâmpl` s` ai unele senza]ii ciudate?
• E[ti trist uneori [i nu [ti de ce?
• Cu cât a[tep]i mai mult s` ai astfel de discu]ii cu copilul, cu atât el î[i va forma idei false sau
va deveni o persoan` stânjenit` de astfel de probleme sau cu team` de schimb`rile fizice [i
emo]ionale. Cu cât începi s` discu]i mai devreme, cu atât mai rapid vei deschide cì de
comunicare cu adolescentul pe aceste subiecte [i îi vei deschide ochii pe toat` perioada
adolescen]ei.
• D`-i copilului c`r]i despre pubertate, dar c`r]i scrise la nivelul lui de vârst`.
• Împ`rt`[e[te-i din experien]a ta de adolescent. Îi va fi mult mai bine copilului s` [tie c` [i
p`rintele/profesorul lui a trecut prin acelea[i st`ri, a avut de întâmpinat acelea[i lucruri.
Strategii de comunicare
• Fii empatic cu pre/adolescentul. Ajut`-]i copilul/elevul s` în]eleag` c` e normal s` fii oarecum
preocupat sau con[tient.
• Dac` pre/adolescentul vrea s`-[i taie p`rul, s`-[i vopseasc` unghiile cu negru, s` îmbrace
haine mai tr`snite, e bine s` v` gândi]i de dou` ori, înainte de a obiecta. Copiii vor s`-[i
[ocheze p`rin]ii [i este mai bine s` li se permit` s` fac` acest lucru temporar [i f`r` implica]ii
dramatice. L`sa]i obiec]iile pentru lucrurile care conteaz` cu adev`rat: tutun, droguri, alcool etc.
• Face]i în a[a fel încât copiii s` [tie c` ave]i a[tept`ri rezonabile în ceea ce-i prive[te [i în acest
caz ei vor încerca s` vi le satisfac`.
• Preadolescen]ii [i adolescen]ii se afl` în perioada experiment`rilor, aceasta incluzând uneori
[i comportamente de risc. Nu evita]i s` le vorbi]i despre sex, droguri, alcool, tutun, iar atunci
când o face]i, încerca]i s` fi]i deschi[i [i vorbi]i-le înainte ca s` apar` pericolul de a fi expu[i
acestor riscuri.
• Încerca]i s` stabili]i un echilibru între respectarea intimit`]ii [i spa]iului privat al copilului dar [i
supravegherea discret`, în care încrederea s` fie cuvântul de ordine.
FI{~ PROFESORI
În activitatea cu elevii pre [i adolescen]i, profesorii trebuie s` se ghideze dup` urm`toarele

elemente:
• S` în]eleag` diferen]ele individuale dintre pre [i adolescen]i [i tinerii adul]i, precum [i influen]a
acestor diferen]e asupra comportamentului [i înv`]`rii.
• S` dobândeasc` abilitatea de a crea activit`]i de înv`]are care s` ]in` seama de
caracteristicile de dezvoltare ale preadolescen]ilor [i adolescen]ilor.
• S` în]eleag` importan]a contextului social [i cultural în care ace[ti adolescen]i se dezvolt`.
• Pre/adolescen]ii vor comunica mai bine cu un profesor cu atitudine pozitiv`, entuziast [i
dedicat elevilor, mai ales în aceast` perioad` mai dificil` din via]a lor.
• S` creeze oportunit`]i pentru adolescen]i de a lua decizii, de a-[i stabili ]eluri.
• S` angajeze elevii în activit`]i care au leg`tur` cu responsabilit`]ile lor interpersonale, în
comunitate [i societate.
• Crearea la clas` a unui climat de sprijin care s` faciliteze discu]iile despre provoc`rile ce stau
în fa]a adolescen]ilor [i deciziile care ar trebui luate.
• Folosirea metodelor de luarea deciziei [i rezolvarea problemelor, elevii fiind astfel ajuta]i s` le
foloseasc` în educa]ia [i cariera lor.
• În]elegerea faptului c` luarea unei decizii privind asumarea unui risc este legat` direct de
motiva]ia, interesele, experien]ele personale, a[tept`rile legate de sine [i de al]ii ale
adolescen]ilor.
• S` se ]in` cont de complexitatea structurilor familiale [i de rolul pe care familia îl joac` în
dezvoltarea s`n`toas` sau nu a unui adolescent.
• Procesele de luarea deciziei [i de rezolvarea problemelor sunt deprinderi esen]iale de via]`,
ce trebuie predate.
• Profesor ca model pozitiv, mentor pentru elevii sì adolescen]i.
• Lucru cu familia [i al]i adul]i specializa]i, pentru a promova o dezvoltare s`n`toas` a
adolescen]ilor.
• Pre/adolescen]ii s` fie ajuta]i s` se dezvolte ca ni[te persoane posesoare a unei gândiri critice
[i apte s`-[i rezolve problemele.
• Participarea la activit`]i [colare de grup, în vederea cre`rii unui climat de înv`]are pozitiv [i
productiv.
• Organizarea de grupuri de lucru cu colegii pentru a discuta nevoile pre/adolescen]ilor [i pentru
a colabora în dezvoltarea unor programe are s` se adreseze nevoilor de dezvoltare ale
pre/adolescen]ilor.
• Activit`]i care s` asigure pre/adolescen]ilor oportunit`]i de a face alegeri [i a lua decizii în
cadrul curriculei [colare, implicându-i astfel într-un proces democratic.
• Participarea profesorilor [i elevilor la activit`]i extracurriculare.
• Crearea unui climat de înv`]are cu un nivel înalt de implicare a elevului.
• Strategii de comunicare clare, eliberate de rigiditate [i bazate pe rela]ionare direct` cu elevul.
CU FUMATUL NU-I DE GLUMIT!
FI{A PROFESORULUI
TEST PENTRU ELEVI ÎN VEDEREA EVALU~RII CUNO{TIN}ELOR PRIVIND

CONSECIN}ELE FUMATULUI
Aprecia]i prin adev`rat sau fals:
- Fumatul produce un miros [i un gust pl`cut, contribuind la înl`turarea ridurilor faciale.

…………
- Fum`torii sunt de trei ori mai mult supu[i riscului de a face infarct decât nefum`torii. …………..
- Fum`torii nu fac infec]ii respiratorii. …….
- Cancerul gurii, buzelor, limbii, laringelui [i esofagului apare mult mai des la fum`tori. ……….
- Fumatul este una din cauzele principale ale afec]iunilor cardiace. ……
- Tinerii fumeaz` înainte de a împlini 16 ani, principalul motiv fiind integrarea într-un anumit
grup. …..
- Emfizemul pulmonar este o boal` reversibil`. ………
- Nicotina [i gudronul nu sunt substan]e chimice cancerigene. ……….
- Gudronul din ]ig`ri, îng`lbene[te din]ii [i degetele. ……
- Fumatul cre[te tensiunea arterial`, prin spasmul micilor vase sanguine [i ritmul cardiac. …..
R`spunsuri corecte: adev`rat – 2, 4, 5, 6, 9, 10; fals – 1, 3, 7, 8.

COPILUL MEU FUMEAZ~?
CHESTIONAR PENTRU P~RIN}I
• A]i g`sit brichete, chibrituri, resturi de ]ig`ri sau firimituri de tutun în buzunarele,
ghiozdanele copilului dvs.?
Da
Nu
• Miroase camera copilului dvs. a fum de ]igar`?
Da
Nu
• Folose[te copilul dvs. mai mult spray pentru dezodorizarea aerului din camera lui
decât de obicei?
Da
Nu
• Vi s-a întâmplat s` constata]i c` fiul/fiica dvs. [i-a blocat u[a de la dormitor sau s-a
închis pe dinùntru?
Da
Nu
• A venit copilul dvs. de la [coal` sau de la vreun prieten cu hainele sau p`rul
mirosindu-i a ]ig`ri?
Da
Nu
• Prietenii copilului dvs. fumeaz`?
Da
Nu
• A tu[it copilul dvs. în mod inexplicabil, mai ales diminea]a?
Da
Nu
• A sl`bit copilul dvs. mai mult în ultima vreme?
Da
Nu
• Se spal` fiul/fiica dvs. pe din]i mai des decât e necesar de mai multe ori pe zi?
Da
Nu
• Este copilul dvs. ezitant atunci când îl întreba]i de unde vine?
Da
Nu
FI{~ INFORMATIV~
• Fumatul pasiv se refer` la persoanele care sunt nevoite s` trìasc` [i s` lucreze într-un mediu
viciat, de fumul rezultat din ]ig`rile altora.
• Fumatul activ este fumatul pe care-l practic` adev`ra]ii fum`tori.
• Be]ie acut` (intoxica]ie alcoolic`), înseamn` consum de alcool în cantitate exagerat`, în timp
scurt.
• Alcoolismul, înseamn` ansamblul fenomenelor patologice, determinate de abuzul de bùturi,
care con]in etanol, definit ca intoxica]ie cronic`.
• Drogul este substan]a licit` sau ilicit`, al c`rei consum, determin` fenomene de dependen]`
[i toleran]`.
• Dependen]a de drog este fenomenul caracterizat prin nevoia imperioas` sau persistent` de a
continua utilizarea drogului, ignorând consecin]ele în plan fizic, psihologic [i social în scopul
ob]inerii unei st`ri de bine, sau pentru a evita starea de disconfort, generat` de întreruperea
consumului substan]ei respective.
• Toleran]a sau obi[nuin]a, fa]` de drog este fenomenul de adaptare a organismului
consumatorului, la prezen]a unei substan]e denumite generic „drog”.
• Sevrajul (sindrom de abstinen]` sau de dezintoxicare) reprezint` un ansamblu de simptome
fizice [i psihice, ce apare la întreruperea administr`rii unei substan]e psihoactive, la
administrarea unei doze insuficiente din acea substan]` sau dup` administrarea unui
medicament cu propriet`]i opuse celei psihoactive; reac]ia organismului fa]` de oprirea
utiliz`rii drogului, fie de o manier` brusc` sau progresiv`.
• Dependen]a psihologic`, reprezint` atitudinea unei persoane, care crede, c` trebuie neap`rat
s` continue s` utilizeze drogurile, pentru a putea face fa]` problemelor vie]ii.
• Dependen]a fizic` este acea stare a organismului, ajuns în situa]ia de a se obi[nui cu
prezen]a unui drog [i a c`rui administrare continu`, pentru a preveni apari]ia simptomelor de
„sevraj”, de lips`, de „în]`rcare”.
• Toxicomania este obi[nuin]a farmaco-dependent` de un drog natural sau sintetic.
• Pandemia este epidemie care se extinde aproape la to]i locuitorii unei a[ez`ri, sau la zone
geografice extinse.
• Tutunul, alcoolul, drogul reprezint` sinucidere în mai multe etape, sinucidere în serial, „moarte
alb`”.
FI{~ PENTRU PROFESORI {I P~RIN}I

Copilul/elevul meu consum` alcool/droguri?
Semnale de avertizare
Lista de mai jos poate s` fie un instrument care indic` implicarea adolescen]ilor în consumul
de alcool sau/[i droguri. Lista a fost alc`tuit` de un grup de adolescen]i [i tineri, care au fost
întreba]i „Ce a]i spune p`rin]ilor vo[tri s` caute sau la ce s` fie aten]i când v` b`nuiesc c`
ave]i obiceiul s` consuma]i alcool [i droguri”.
• Izolare
• Folosirea excesiv` a pic`turilor pentru ochi
• Aspect/îmbr`c`minte/comportament mai matur decât vârsta biologic`
• Minciuni
• Folosirea excesiv` a sprayurilor [i altor produse pentru împrosp`tarea respira]iei
• U[or de enervat/excesiv de coleric
• Înc`lcarea interdic]iilor
• Furt
• Violen]` asupra propriei persoane (tìeturi pe bra]e, picioare, piept, arsuri cu ]igara etc.)
• Cere bani dar refuz` s` spun` ce va face cu ei
• Pierderea poftei de mâncare – sl`bire excesiv`, aparent f`r` explica]ie
• Haine cu miros de alcool/marijuana
• Haine sau respira]ie cu miros de vopsea, tiner sau gazolin`
• Sl`biciune fizic` matinal`
• Somnolen]` excesiv`/greu de trezit din somn
• Pupile dilatate
• Pl`cerea de a mânca alimente care fac zgomot (]elin`/morcovi, chipsuri etc.)
• Înlocuirea alcoolului din sticlele care apar]in p`rin]ilor cu ap`
• Sc`derea performan]ei [colare
• Abandonarea [colii
• Renun]area la activit`]i care alt`dat` îi f`ceau pl`cere (sport, mersul la cluburi, etc.)
• Învinov`]irea altor persoane pentru problemele pe care le are
• Gânduri de sinucidere
• Fraze care con]in amenin]`ri voalate sau directe cu sinuciderea („]i-ar fi mai bine f`r`
mine”)
• Igien` [i aspect precar
• Aspect boln`vicios
• Î[i schimb` grupul de prieteni [i p`streaz` secrete noile rela]ii
• Este fan al grupurilor muzicale ai c`ror membri sunt recunoscu]i ca fiind consumatori de
droguri
• Are un arsenal de instrumente folosite în consumul de droguri
• Are la el alcool sau/[i droguri
FI{~ PENTRU P~RIN}I/PROFESORI

Am descoperit c` elevul/copilul meu consum` alcool sau/[i droguri
• Nu amenin]a]i [i nu da]i ultimatumuri! Gândi]i-v` bine la ceea ce spune]i [i face]i. Pune]i-v`

întreb`ri: „Oare este adev`rat?” „Pot s` urm`resc?”, „Cum va influen]a acest lucru pe ceilal]i
membri ai familiei/elevi din clas`?”.
• Nu v` pierde]i cump`tul, nu striga]i, nu v` pierde]i controlul. Aceasta v-ar ajuta pe termen
scurt s` v` elibera]i de frustr`ri, de sup`rare, dar nu ar ajuta cu nimic la rezolvarea situa]iei
pe termen lung. În plus, nu ar fi un model de control de sine pentru copil.
• Nu întreba „de ce”! Întreb`ri ca „De ce bei/consumi droguri”? sunt de cele mai multe ori de
învinov`]ire/ru[inare. O alt` întrebare de repro[ ar fi „Cum ai putut s` faci una ca asta
p`rin]ilor tì”?
• Nu folosi sarcasmul, nu-l ridiculiza, nu-l umili, nu face alte remarci care l-ar face s` se ru[ineze
sau l-ar pune în încurc`tur`. Aceasta nu ar face decât s`-i creeze resentimente [i adesea s`
aib` un comportament agresiv.
• Stabile[te limite rezonabile (pentru a promova un comportament adecvat) [i reguli consistente
în familie. Urm`re[te dac` aceste reguli sunt înc`lcate.
• Implica]i-v`! Participa]i la via]a elevului/copilului dvs., îndrumându-l spre activit`]i pozitive.
• Când adolescentul pleac` de acas`, întreba]i cu cine se întâlne[te, ce vrea s` fac` [i unde
se duce.
• E necesar s` cuno[ti care îi sunt prietenii, ce face, când se va întoarce acas` [i unde merge
cu prietenii.
• Comunic`-i preocuparea legat` de el, sentimentele tale (team`, îngrijorare, dragoste etc.) f`r`
s`-i dai impresia c` îl controlezi în permanen]`, f`r` s`-i dai lec]ii [i f`r` s`-i induci
sentimentul de vin`.
• Rezerva]i-v` timp pe care s`-l petrece]i cu copilul dvs. (mânca]i împreun`, asculta]i muzic`
împreun`, uita]i-v` la un program de televiziune pe care el îl agreeaz`, rezolva]i treburi
împreun`.
• Fi]i sigur c` adolescentul este ocupat (face sport, lucreaz` undeva part-time, particip` la
activit`]i extra[colare etc.) în orele în care nu pute]i fi cu el (între orele 3 [i 6 dup` amiaza,
dup` [coal`, este perioada de timp în care adolescen]ii intr` de obicei în încurc`tur`, în lunile
de vacan]`).
• Uneori, poate fi foarte simplu s`-i aduci la cuno[tin]` c` nu dori]i ca el/ea s` consume bùturi
alcoolice/droguri. Ar fi mai eficient s`-i explica]i care este îngrijorarea dvs. înainte ca s` ajung`
la vârsta la care bùtura [i drogurile sunt mai accesibile.
FI{~ PENTRU ELEVI

Gânde[te-te când î]i dore[ti s` bei sau s` consumi un drog!
Gânde[te-te care sunt momentele în care î]i dore[ti mai mult ca orice s` „bei un p`h`rel” sau
s` „fumezi o marijuana”. Vei [ti c` ai deja o problem` cu alcoolul sau cu drogurile când te
gânde[ti din ce în ce mai des la ele, la momentul în care vei putea s` le consumi din nou.
Dificultate de a face fa]`: Via]a pare c` e prea grea, te dep`[e[te, pare c` nu-i mai po]i face
fa]`. Poate c` nu te sim]i la fel de bun ca alte persoane pe care le cuno[ti, ai impresia c` nu
po]i s` te adaptezi, te îndoie[ti de tine însu]i … iar un p`h`rel te-ar face s` te sim]i mai bine,
te-ar u[ura!
La început, pentru c` bei te sim]i mai bine, te face s` vezi lucrurile în alt` lumin`: Deodat`, te
sim]i mai bine, ai curaj [i putere … sim]i c` o po]i face. Lucrurile sunt mai bune, te sim]i normal,
normal, poate pu]in mai bine decât normal.
A[a c` hot`r`[ti s` continui s` bei: Cum începi s` consumi bùtur` din ce în ce mai des [i mai
regulat, ajungi s` fii mai preocupat [i s` te gânde[ti din ce în ce mai des când vei mai putea
bea din nou. E momentul în care pl`nuie[ti cum s` mai faci rost de urm`toarele pahare sau
cum s`-]i faci timp s` bei, înainte de a face orice altceva, mai ales activit`]i sociale.
Te în[eli singur: Î]i spui „Nu am o problem` pentru c`…Voi reu[i s` am note bune … sau Nu
sunt bùtor, ori Nu beau în fiecare zi …Beau numai bere …”. E u[or s` te proste[ti singur,
pentru c` mintea ta este dependent` [i are nevoie ca tu s` consumi în continuare. S` nu te
gânde[ti c` vei putea s` renun]i la alcool f`r` ajutorul ei (min]ii).
Ce faci dac` ai o problem`: S` recuno[ti c` ai o problem` cu alcoolul, este primul pas în
direc]ia recuper`rii.
O faci sau n-o faci: Dac` te lup]i cu dependen]a de alcool, trebuie s` [ti c` lupta aceasta se d`
în capul tù. E[uezi pentru c` nimeni nu vrea s` accepte c` tu nu te po]i opri, orice ]i-ai dori-o.
Nimeni nu vrea s` accepte c` nu mai de]i controlul. Cere putere s` admi]i acest lucru.
Vorbe[te cu cineva: Dep`[irea ru[inii [i a izol`rii este foarte important`. G`se[te pe cineva cu
care s` te sim]i în siguran]` [i m`rturise[te-i c` ai o problem`. Spune-i cât de team` î]i este [i
cât de ru[inat te sim]i. Nu e[ti singurul. Aproape oricine a început recuperarea se simte la fel.
Cere-i s`-]i dea un sfat profesional, dac` ai nevoie de el.
O dat` pe zi: Secretul sobriet`]ii este simplu, nu-l bea pe primul, nu fuma primul drog, nu lua
prima pilul`. Nu este u[or de f`cut. Dac` ai g`sit un ajutor, înseamn` c` ai pe cineva care s`
te ajute în prima s`pt`mân`, care este cea mai grea. }ine minte c` setea, dorin]a nem`surat`
va trece [i va sc`dea în intensitate.
Dezintoxicarea: Dac` te temi de dezintoxicare, cere ajutor. Mul]i adolescen]i nu sufer` un
disconfort prea mare în timpul dezintoxic`rii. Dezintoxicarea de heroin` este cea mai dur`. Dar
orice tratament de dezintoxicare ai face, cere ajutorul medicului, dac` e[ti îngrijorat de faptul
c` nu vei fi capabil s` o faci, s` te descurci.
FI{~ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A
Înv`] s` iau o decizie!
Ce este o decizie [i de ce e nevoie s` lu`m decizii?

Via]a noastr` poate fi considerat` un drum lung de diferite decizii. Mai apoi ne d`m seama c`
unele au fost bune, ne-au adus satisfac]ii, altele îns` sunt regretabile [i ne pot transforma via]a
în ceva ce nu ne-am dorit neap`rat. Dar din toate înv`]`m câte ceva despre noi în[ine [i despre
lumea în care trìm.
De ce e nevoie s` lu`m decizii?
• pentru a ne putea controla propria via]`;
• pentru a fi respecta]i de ceilal]i;
• pentru a ne pune în valoare [i a ne dezvolta propriile posibilit`]i [i capacit`]i psihice;
• pentru a ne îmbun`t`]i imaginea de sine.
Ce este decizia?
O decizie este o alegere între dou` sau mai multe alternative (posibilit`]i), cì de atingere a unui
obiectiv. Ceea ce ne determin` s` opt`m pentru o alternativ` [i nu pentru alta este informa]ia.
Ceea ce trebuie s` conteze în luarea unei decizii corecte sînt consecin]ele pe care le va avea
aceasta asupra noastr` [i, uneori, asupra întregii noastre vie]i. Destul de frecvent, decizia are
consecin]e nu numai asupra individului care a luat-o, dar [i asupra altor persoane.
Cum se ia o decizie?
Procesul de luare a deciziilor, de selec]ie a unei op]iuni din cîteva alternative posibile, este un
proces frecvent în via]a cotidian`. Deseori decidem f`r` a fi con[tien]i de acest lucru, fiindc`
exist` un automatism în comportare creat de practica mai multor ani. Dar sînt [i decizii care,
înainte de a fi luate, necesit` ra]ionamente îndelungate sau o analiz` profund` a variantelor.
• Identificarea problemei.
• Analiza informa]iei disponibile. În aceast` etap` se colecteaz` toat` informa]ia cu privire la
subiectul în cauz` (se face apel la memoria personal`, se colecteaz` “sfaturile” celor apropia]i
etc.).
• Elaborarea/Ordonarea solu]iilor potrivite - apare un prim efort de ordonare logic` a informa]iei
în solu]ii posibile.
• Explorarea alternativelor – solu]iile identificate sunt analizate, verificate [i comparate;
• Evaluarea alternativelor [i alegerea variantei optime - exist` situa]ii în care alegerea se
dovede[te foarte dificil`; acest lucru se întâmpl` mai ales atunci când decizia de luat este una
complex` [i implic` un grad sporit de nesiguran]` sau risc.
• Ac]ionarea conform deciziei luate [i asumarea responsabilit`]ii consecin]elor; dup` luarea
deciziei persoana va ac]iona conform planului elaborat.
• Revizuirea deciziei luate [i post-evaluarea; unele din consecin]ele deciziei nu pot fi prev`zute
în momentul stabilirii variantei optime; uneori, ca semn al înv`]`rii din experien]a trìt`,
subiectul revine asupra momentului de analiz` [i alegere, evaluându-[i atât contextul, factorii
[i informa]ia implicat`, precum [i propriul mecanism decizional.
Care sunt factorii care influen]eaz` luarea unei decizii?
Procesul decizional este influen]at [i de o serie de factori de mediu intern sau extern al
persoanei:
Mediul intern:
• abilit`]ile [i trecutul educa]ional;
• stilul comportamental personal;
• imaginea de sine;
• percep]ia lumii.
Mediul extern:
• familia din care provine (valorile, stilul de educa]ie);
• cercul de prieteni (valorile, stilurile de comportament);
• situa]iile în care trebuie s` ia o decizie;
• presiunile din jur;
• [coala (valorile, stilul de educa]ie);
• societatea (valorile).
Care sunt tipurile de decizii?
Deciziile se pot clasifica dup` mai multe criterii:
• Dup` orizontul de timp [i implica]ii: decizii strategice (care se refer` la o perioad` cuprins`
între 3 [i 5 ani; contribuie nemijlocit la realizarea obiectivelor fundamentale sau derivate [i
vizeaz` activit`]ile de ansamblu ale persoanei - de exemplu, cariera); decizii tactice (care se
refer` la perioade cuprinse între 6 luni [i 2 ani; contribuie la realizarea obiectivelor derivate
ale persoanei [i vizeaz` un ansamblu de activit`]i sau o parte din activit`]ile principale ale
persoanei - de exemplu, plecarea la munc` peste hotare); decizii curente (care se refer` la
perioade de maximum câteva luni; contribuie la realizarea obiectivelor individuale).
• Dup` frecven]a cu care se adopt`: decizii periodice (care se adopt` la intervale neregulate
de timp, fiind dificil de anticipat, [i care depind exclusiv de poten]ialul decizional al persoanei
care decide); decizii unice (cu caracter excep]ional, care nu se repet` în viitorul apropiat).
• Dup` posibilitatea anticip`rii: decizii anticipate (când perioada adopt`rii [i principalele
elemente implicate se cunosc cu mult timp înainte); decizii imprevizibile (perioada adopt`rii [i
principalele elemente implicate se cunosc cu pu]in timp înainte, iar calitatea lor depinde de
intui]ia [i de capacitatea persoanei care decide).
• Dup` condi]iile în care persoana ia decizia: decizii în condi]ii de certitudine (persoana care
ia decizia [tie cu siguran]` care sunt alternativele [i rezultatele asociate fiec`rei alternative -
[tii ce vrei s` cumperi, dar exist` o întreag` gam` de produse de acela[i fel); decizii în condi]ii
de risc (când trebuie luat` o decizie pe baza unor informa]ii incomplete - de exemplu, când s-
a stins lumina [i persoana este singur`); decizii în condi]ii de incertitudine (persoanei îi lipsesc
informa]iile, nu se pot anticipa unele rezultate, de aceea astfel de decizii sunt foarte dificil de
luat).
• Dup` consecin]ele pe care le antreneaz`: minore/majore, reversibile/ireversibile
Cine influen]eaz` luarea unei decizii?

• Valorile: procesul decizional este influen]at de valorile personale ale individului (idealuri
abstracte care modeleaz` modul de gândire [i comportamentul individului); sunt identificate
dou` tipuri de seturi de valori: primul tip define[te un anumit comportament ca fiind potrivit
oric`rei situa]ii – valorile instrumentale – [i cuprinde concep]ii ca onestitatea, iubirea; al doilea
tip – valorile finale – reprezint` credin]a c` o anumit` stare merit` efortul pentru a fi atins` (de
exemplu, o persoan` poate considera c` merit` s` pleci peste hotare pentru a avea
independen]` financiar`, iar alta – c` o familie fericit` merit` toate eforturile); fiecare persoan`
de]ine valori instrumentale [i finale diferite, care le influen]eaz` deciziile în mod diferit.
• Interesele: fiecare persoan` îndepline[te mai multe roluri – este p`rinte, so]/so]ie, fiic`/fiu,
elev/elev`, membru al unei comunit`]i – [i are obiective corespunz`toare fiec`ruia dintre
aceste roluri. Interesele reprezint` orient`ri selective, relativ stabile [i active ale persoanei
c`tre anumite activit`]i, în cadrul c`rora ea poate îndeplini mai multe roluri.
Care este specificul lu`rii deciziei la adolescen]i?

Este important de cunoscut c`, în luarea deciziilor, la adolescen]i intervin trei categorii de
evenimente:
a) schimb`rile fizice [i sociale, care îi expun la noi experien]e de via]`;
b) întreb`rile pe care [i le pun cu privire la validitatea standardelor [i a autorit`]ii adul]ilor;
c) descoperirea acelor tr`s`turi de personalitate care vor fi acceptate [i admirate – proces de
descoperire ce marcheaz` întreaga evolu]ie ulterioar`, indiferent cum este trìt (dramatic
sau pl`cut).
Câteva sfaturi privind luarea deciziei!

• Încearc` s` strângi cât mai multe informa]ii despre problema respectiv` (cauze, context,
situa]ii similare etc.)!
• Las`-]i imagina]ia s` zboare [i nu exclude de la început solu]iile neobi[nuite [i inedite!
• Dac` timpul i]i permite, gânde[te-te la felurite scenarii care ar putea decurge din decizia ta!
• Încearc` s` afli p`rerile cât mai multor oameni (în a c`ror judecat` ai încredere) referitoare la
problema ta. Ideile lor i]i pot furniza solu]ii la care nici nu te-ai gândit!
• Dac`, în cele din urm`, dup` evaluarea tuturor alternativelor, nici o solu]ie nu ]i se pare
potrivit`, bazeaz`-te pe instinct. De cele mai multe ori, te va sf`tui de bine!
• Nu uita c` decizia trebuie s` fie adecvat` propriei tale persoane.
FI{~ PENTRU PROFESORI/P~RIN}I

Cum s` evit`m dependen]a de calculator a copiilor no[tri?
Calculatorul poate ajuta la dezvoltarea unor abilit`]i ale copiilor, ce ]in de gândire, creativitate, inteligen]` numeric`
[i verbal` etc. La o vârst` mic`, jocurile reprezint` o cale de a-l atrage pe copil spre calculator [i lumea lui. Dar tot
jocul este [i cel care îl poate face pe copil dependent de calculator [i de lumea lui. Iar, pe de alt` parte, atâtea jocuri
sunt pline de violen]`, atât de s`lbatice, încât pericolul de a-]i vedea copilul transformat într-un individ agresiv [i
violent este extrem de mare.
Este o dilem` din care putem ie[i. Jocuri pe calculator? Da, dar selectate cu mare aten]ie! Cum se face acest lucru?
• Primul pas ar fi s` analizezi care sunt preferin]ele copilului tù, ce-l intereseaz` mai mult: ac]iunea sau puzzle.
• Copilul are o imagina]ie bogat`?
• Are mul]i prieteni sau e mai degrab` un singuratic?
• Când merge]i s`-i cump`ra]i jocuri electronice, ]ine]i cont de vârsta copilului, dar [i de personalitatea lui: de
exemplu, jocurile precum cursele de ma[ini nu sunt u[oare pentru copiii mici, cer mult` îndemânare [i o
manualitate dezvoltat`; un copil activ se va plictisi repede de jocurile de gramatic`, de puzzle.
• Jocurile trebuie s` aib` un con]inut [i nivele de dificultate suficiente pentru a stimula copilul [i pentru a-l captiva.
• Exist` jocuri bazate pe puzzle, de aventur`, sport, simulatoare, gramatic`, educa]ionale [i multe altele. De
asemenea, sunt jocuri complexe, care au diverse obiective: jocuri de strategie [i ac]iune.
• D`-i unui copil un joc care s`-i ofere controlul [i îi vei stimula capacitatea de a intra în competi]ie, de a g`si solu]ii
noi, de a câ[tiga.
• Sunt destule jocuri captivante [i distractive, dar care nu sunt ultra violente. De exemplu, jocurile care permit
copilului s` aleag` ma[ina, s` o configureze, s` aleag` trasee, s` culeag` diverse premii. Sau jocurile care le
permit copiilor s` î[i imagineze via]a în lumi paralele, ce îi stimuleaz` s` lupte pentru existen]a lor.
• Caut` pe cutia CD-ului s` vezi categoria de violen]` [i dificultate a jocului. Multe jocuri respect` baremul ESRB
(Entertainment Software Rating Board). Baremul este împ`r]it pe grupe de vârst`: copii mici (EC), adolescen]i (K-
A), pentru to]i (E), tineri (T), adul]i (M) [i doar pentru adul]i (AO). Dac` acest barem nu este specificat pe cutie, îl
po]i cùta în reviste de specialitate sau pe net.
• Copilul tù s-ar putea s`-]i cear` s`-i cumperi un anumit joc. Înainte de a-i satisface rug`mintea, intereseaz`-te de
acest joc. Prietenii sau vecinii tì, colegii de serviciu poate c` au auzit de acest joc, dac` el con]ine violen]e,
zgomote enervante, daca sunt monotone sau creeaz` dependen]`. Caut` în revistele de specialitate eventualele
avertismente legate de acest joc. Multe dintre aceste jocuri au demo-uri care pot fi instalate în calculator [i po]i
verifica dac` sunt potrivite pentru copii. Odat` ce e[ti sigur c` jocul este potrivit, po]i cump`ra versiunea complet`.
• Verific` compatibilitatea jocului cu calculatorul. Mul]i p`rin]i observ` prea târziu c` jocul nu poate rula pe
calculatorul personal. Noile jocuri necesit` putere mare, capacitate video mare, sunet complex, unele necesit`
acceleratoare grafice [i procesoare de ultim` tehnologie. Este necesar din ce în ce mai mult spa]iu pe hard disk.
Citi]i cerin]ele minime care sunt men]ionate pe cutia jocului.
• Joac`-te cu copiii! Da, încearc`! Copii vor aprecia asta, mai ales dac` v` vor învinge. {i dvs. ve]i înv`]a lucruri noi
despre jocuri [i computere. {i cel mai important lucru, ve]i fi siguri de ceea ce copilul joac`. Pute]i avea unele
discu]ii despre joc, cum pute]i juca jocul mai bine, despre ce mai [ti]i în plus despre anumite elemente (de ex.,
despre civiliza]iile vechi-antice).
• Stabili]i reguli! Odat` ce a]i ales un joc pentru dvs. sau copii, stabili]i ni[te reguli. Orice fel de dependen]` nu este
buna pentru nimeni! Stabili]i un program strict de joac` pe calculator. De asemenea, stabili]i un grad de violen]`
acceptat (ceva împu[c`turi, dar nu cu o grafic` exagerat de detaliat`).
• Fi]i aten]i la posibilitatea ca pu[tiul dvs. s` nu se furi[eze la prieteni, pentru a juca jocuri violente! Toat` str`duin]a
dvs. ar fi zadarnic`!
BIBLIOGRAFIE SELECTIV~
Abraham, P. (coord); Dic]ionarul drogurilor, Editura Lider, Bucure[ti, 2005
Abraham, P.; Justi]ia terapeutic`. O nou` abordare în tratamentul consumatorului de droguri, Concordia,
Arad, 2006
Anticipatory Guidance on Sex and Sexuality for the Adolescent;

http://www.brightfutures.org/mentalhealth/pdf/professionals’/ad/anticipatory.pdf
Bell, David; Early Adolescent Sexuality: What is your child going through?, 2001;
drgreene.healthology.com/main/article_print.aspx?content+id=413+24k
Coping with stress; Royal College Psychiatrists Mental Health and Growing, 2004,
http://www.rcpsych.ac.uk/mentalhealthinformation/mentalhealthandgrowingup/32
copingwithstress.aspx
Gentile, D.A. et all., The effects of violent video game habits on adolescent aggressive attitude and
behaviors. În “Journal of Adolescence”, vol. 27, 2004, pp. 5-22
Hines, Allyn R.; Paulson, Sharon E.; Parents’ and teachers’ perceptions of adolescent storm and stress:
relations with parenting and teaching styles; „Adolescence”, winter 2006
Hodgkinson, T.; Ghidul lene[ului. Mic tratat pentru lene[i rafina]i. Editura Nemira, Bucure[ti, 2006
Jigù, Mihaela (coord.); Prevenirea [i combaterea violen]ei în [coal`. Ghid practic pentru directori [i
cadre didactice; Buzù, Editura Alpha MDN, 2006 (sub egida UNICEF România)
LaBrie, Laurent, J.; Stoica, Cornelia; Dezvoltarea sentimentelor [i atitudinilor copiilor, Lydia 2005;
http://www.ibiblioteca.ro/dezvoltarea_sentimentelor.html-20k
Moduri de via]` [i consum cultural; Centrul de Studii [i Cercet`ri în Domeniul Culturii, Ministerul Culturii
[i Cultelor, 2005
Popescu, Adina; Ghidul adolescentului; Editura PUNCT, Bucure[ti, 2005
Raport Agen]ia Na]ional` Antidrog, Prevalen]a consumului de droguri în România. Studiu în popula]ia
general`; http://www.ms.ro/ps_tutun/Raport_ANA.pdf.
Sex, Etc.: A website for teens sponsored by Rutgers University. http://sxetc.org
Small, S.&Luster, T.; Adolescent sexual activity: An ecological risk-factor approach; „Journal of Marriage
and the family”, 56, 1994, pp. 181-192
Surviving Adolescence – a toolkit for parents; http://www.rcpsych.ac.uk/PDF/SurvivingAdolescence.pdf
Tejeiro, R.A.; Bersabe-Moran, R.M.; Measuring Problem Video Game Playing in Adolescents
Tutilescu, M. {.a.(coord); 7 Teme în 7 Zile; Editura Ministerului Internelor [i Reformei Administrative,

Bucure[ti, 2007

Viata Mea Un Joc" Serios

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Viata Mea Un Joc" Serios

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid practic

pentru profesori, dirigin]i

VIA}A MEA: UN „JOC” SERIOS

Cuvânt introductiv .................................................................................. 6

I. Sex [i sexualitate …………………………………………………......... 17

II. Via]a noastr`, obiceiurile noastre. Ce alegem?

III. Fumatul: distrac]ie nevinovat` sau pericol ………………..…….... 26

IV. Lumea copiilor [i alcoolul ………………….…………………..…....... 43

V. Încercarea moarte are!

VI. Noile dependen]e: Media, eu [i calculatorul ………………..…...... 66

ANEXE: Materiale în spijinul cadrelor didactice ….........…………...... 78

DE CE SE ÎN}ELEG ATÂT DE GREU GENERA}IILE ÎNTRE ELE

ce le e r`u, c` le dicteaz` cum s` tr`iasc` [i de ce s` se bucure, c` se gândesc numai la

NU-I U{OR S~ FII ADOLESCENT!

Insecuritatea: lipsa de repere, informa]ia ob]inut` prin media, alternativele cu care se

toate aspectele sociale, polarizarea economic`, împ`r]irea în boga]i [i s`raci a societ`]ii –

STIL DE VIA}~, VALORI {I ATITUDINI

Obiective ale înv`]`rii:

Sexul [i sexualitatea, ultima mod`!

• Ast`zi avem de-a face cu o atitudine mai deschis` fa]` de sex.

Ce ar mai fi de [tiut despre sex [i sexualitate?

Cum s-ar putea face aceast` ghidare în domeniul sexului [i sexualit`]ii?

Teme de discu]ie [i exerci]ii

Studiu de caz [i role-playing

Propune]i clasei urm`toarele teme de discu]ie:

- Exist` teama c` e[ti diferit de ceilal]i [i ca atare po]i fi respins/` de grup?

II. VIA}A NOASTR~, OBICEIURILE NOASTRE. CE ALEGEM?

STILUL DE VIA}~: ABSTINEN}~, M~SUR~, EXCES

Timpul înseamn` bani?

III. FUMATUL: DISTRAC}IE NEVINOVAT~ SAU PERICOL?

Realit`]i [i date statistice

Exerci]ii: Profesorul lucreaz` cu elevii punându-le întreb`ri legate de

Care sunt consecin]ele negative ale fumatului

Cum este afectat sistemul respirator?

Cum este afectat sistemul circulator?

Cum este afectat sistemul imunitar?

Cum este afectat sistemul osos [i muscular?

}igara [i sistemul circulator

Alte efecte asupra organismului

Organismul b`rbatului [i fumatul

Organismul femeii [i fumatul

Exerci]ii: Discuta]i cu elevii rezultatele exerci]iilor, solicita]i-le argumente

1) Completeaz` frazele urm`toare în func]ie de ce î]i sugereaz` începutul:

Adolescen]ii [i ]ig`rile. Fumatul, o op]iune personal`:

De ce încep tinerii s` fumeze? Fumatul între pl`cere, mod` [i dependen]`.

Alte explica]ii legate de obiceiul de a fuma al unor adolescen]i ar putea fi:

S` cunoa[tem realitatea: Cum definim obiceiul de a fuma?

Pericole pe termen scurt [i lung pentru pre/adolescen]ii care fumeaz`

• Cercet`torii au ar`tat c` fumatul genereaz` un nivel sc`zut de serotonin` [i reduce nivelul de

Nu m-a[ sim]i bine f`r` o ]igar`!

• De ce crede]i c` fumeaz` copiii?

• Crede]i c` în ceea ce le prive[te pe fete, fumatul poate fi o solu]ie, pentru c` li se pare c` nu

Dezbateri: „Fii puternic, decizia î]i apar]ine!

IV. LUMEA COPIILOR {I ALCOOLUL

Alcoolismul, cunoscut [i ca dependen]a de alcool, este o boal` care include

De ce este alcoolismul o boal`?

Alcoolismul poate fi vindecat?

Alcoolismul poate fi tratat?

DE CE BEAU ADOLESCEN}II ALCOOL?

• Grupul de vârst` (peer-group) influen]eaz` conduitele vizând sexualitatea, fumatul, consumul

- Alcoolul este o cale de a sc`pa de probleme, de a uita de ele

FACTORII DE RISC ÎN CONSUMUL DE ALCOOL DE C~TRE ADOLESCEN}I.

CONSECIN}ELE CONSUMULUI DE ALCOOL LA ADOLESCEN}I