Introducere studiul corpului omenesc, ca si al tuturor vi Fale He ror vietuitoarelor formeazé obiectul biologiel. principalele ramuri ale biologiei care se ocups cu studiul corpului omenesc sunt anatomia $i firiologia omulu. ‘Anatomia (gf. ana = prin, tome = thiere) i . : este ramura morfologic’ a biologiel care studiazd forma si structura organismelor in ansamblul lor sia diferitelor parti componente ale acestora. - 0 aes importants @ anatomiei este embriologia (gr. embrion = ce se dezvolté in interior, logos = e io 8). Aceastd stiinf studiaz perioada de dezvoltare intrauterina sine d& indicatii asupra originii si dezvolt&rii organelor, precum si asupra legaturilor lor structurale si faiologice. jologia (gr. physis = natura, logos = stiint) este ramura biologi studiul functiilor si constantelor normale ale organismului viu. are se ocupa Cu Unitatea organismului Pentru a intelege anatomia si fiziologia organismului omenesc trebuie ca studiul lui sé nu se efectueze pe organe izolate, intrucat desi un organ indeplineste 0 anumita functie, niciodata acesta nu lucreaza izolat, ci in colaborare cu alte organe, influentandu-se intre ele. Organismul apare ca un tot unitar, format din sisteme cu functii bine definite, fiecare sistem fiind influenfata si influengand, la randul lui, pe celelalte. Embriologia Produsul de conceptie rezultat in urma fecundérii ovulului de c3tre spermatozoid se dezvolt3, incepand de la forma primar’, unicelulara de zigot, pana la forma de embrion ce prezint’ toate structurile diferentiate. Asadar, toate celulele organismului provin din celula — ou (zigot) care la circa 30 de ore dela fecundatie trece prin stadiile de moruld, blastulim gastrulé rezultand in final embrionul, Embrionul are trei foite si din fiecare foité deriv’ anumite celule, care vor forma anumite testuri si mai departe, anumite organe. 1. Din ectoderm (ectoblast) se va forma: © Epidermul si sistemul nervos Ectodermul are dou’ componente, tubul neural si crestele neurale © Din tubul neural se vor forma: = Sistemul nervos central = Neurohipofiza = Epifiza © Dincrestele neurale se vor forma: = Ganglionii spinali = Ganglionii cranieni = Ganglionii vegetativi = Medulosuprarenala (care este tot un fel de ganglion nervos) 2. Din mezoderm (mezoblast) se va forma: * — Sistemul osos © Sistemul muscular ———— 1 Scanned with CamScanner‘© Sistemul reproducator © Sistemul excretor * Sistemul cardiovascular 3. Din endoderm (endoblast) se va forma: © Sistemul digestiv ‘© Sistemul respirator * Tiroida © Paratiroidele © Timusul © Amigdalele 1, Alcdtuirea corpului uman Nivelurile de organizare ale corpulul uman sunt: atomic, molecular, celular, aj tesuturilor, al organelor si al sistemelor de organe. Celula ‘© Este cea mal micd unitate de structurd si functie a corpului ‘© Provine din segmentarea celulei ~ ou ‘© Reprezint’ unitatea structural, functionala si genetica a corpului uman + Mai multe celule cu aceasi structura si functie formeaz’ tesuturi ‘© Tesuturile care au functii asemanatoare formeaz’ organe © Initial are formé globuloasd 2. Tesuturile ‘© Reprezinta grupari de celule care au functii asemanatoare si aceeasi: © Origine © Forma © Structuré 3. Organele * Sunt asocieri de minim doud tesuturi Se formeazi in viafa intrauterind isi definitiveaza functia dupa nastere Organele interne se numesc viscere Stabilesc raporturi topografice cu alte organe 4, Sistemele de organe * Sunt unit3ti morfologice care indeplinesc principalele functii ale organismulul © Exemplu: functia de relatie, de nutritie sau de reproducere Scanned with CamScannerUl, Topografia organelor si sistemelor de organe Pozitia anatomic’ Termenii anatomici folositi pentru a descrie local ceea ce se numeste pozitia anatomicd standard. Aceast& pozitie este cea in care o persoand sta: In picioare - ortostatism Cu picioarele apropiate ~ la latimea umarulul Cu palmele fnainte - indreptate in fata Cu degetele mari spre exterior tia se bazeazd PE UN Corp poztgns i Imaginea anatomic’ © Reprezint’ imaginea in oglindé a pozitiei anatomice * Adic& tot ce este in dreapta voastré va fi in stanga Imagini iar cea ce este i, stanga voastra va fiin dreapta imagini ‘© De exemplu pe o imagine cu corpul, bratul din partea dreapta a corpyjy este bratul stang al modelului Segmentele corpului uman 1. Capul © Este format din: a) Neurocraniul - oasele care formeazé bolta cutiel craniene b) Viscerocraniul — partea faciald 2. Gatul ‘© Impreund cu capul formeazd extremitatea cefalica ca corpului © Leaga capul de trunchi © Are o doua parti: a) Partea anterioara b) Partea posterioara — nucala Prezint& dous tipuri de structuri: a) Somatice ~ muschi, oase, articulati b) Viscerale — laringe, trahee, esofag, tiroid8, paratiroide etc 3. Trunchiul * Este format din: a) Torace —care are In interior cavitatea toracic’ b) Abodomenul - care are in interior cavitatea abdominala c) Pelvisul — care are in interior cavitatea pelviana ¢ Cavitatea toracicd este separata de cea abdominala prin mu; (diafragma) ¢ Cavitatea abdominala se continua cu cea pelviana ‘© Cavitatea pelviand este limitata inferior de diafragma perineal ischiul diafragm Scanned with CamScannerMembrele a) Membrele superioare * Se leaga de trunchi prin ce, * Portiunea lor liberi © Brat © Antebray o Mana ¢ntura scapular’ are trel segmente b) Membrele inferioare * Se leagi de trunchi prin centura pelvian’ * Portiunea lor libera are trei segmente: © Coapsa i © Gamba © Picior Pentru a indica pozitia unei parti din corp fata de celelalte parti sau fata de corpul intreg, ne folosim de anumite elemente de orientare, care sunt reprezentate prin axe si planuri. Exist trei axe si trei planuri ‘Axele corpului sunt perpendiculare unul pe celdlalt. 4. Axul longitudinal = axul lungimii corpului * Pleaca din crestetul capului si merge pani la suprafata delimitata de talpile picioarelor © Este vertical * Are doi poli © Polul superior ~ cranial ‘©. Polul inferior - caudal 2. Axul transversal © Are doi poli o Polul stang © Poluldrept 3. Axul sagital = axul grosimil corpulul = axul anteroposterior Are doi poli: o Polul anterior o Polul posterior Exist trei planuri care sunt formate din doua dintre axele de mai sus: 1. Planul frontal ‘© Trece prin axul longi Merge paralel cu fruntea « imparte corpul in doud parti: “1 o Oparte anterioara ~ ventral o Oparte posterioar’ - dorsala jitudinal $1 transversal Scanned with CamScanneri ul in mai multe “feyjm 2. Planul transversal = planul metameriei (imparte corp ) / © Trece prin axul transversal i sagital ‘+ Imparte corpul in doud parti: 3 © Oparte superioara - craniala © Oparte inferioara - caudal 3. Planul sagital = planul medio-sagital = planul simetriei bilaterale + Trece prin axul sagital si longitudinal * Imparte corpul in doua jumatati: © Jumitatea dreapts © Jumatatea stanga Pentru stabilirea pozitiei unei parti, se mai folosesc unii termet 1 2 3. Ventral 4. Dorsal = 5+ Medial = mai aproape de mijloc (spre interior, spre planul sagital median) * Tibia se afla medial fata de fibulS (peroneu) 6. Lateral = exterior * Fibula se afl lateral fata de tibie 7. Superficial = spre suprafat 8. Profund = spre profunzime Pentru orientarea la nivelul membreloy 1. Proximal = mai aproape de centura de legatura * Bratul se aflé proximal deoarece este mat aproape de umar Lapicior: 5. Plantar = talpa piciorului 8. Dorsal = dosul piciorulyi Nomenclatura miscarilor * Flexia = miscarea ele membrelor Brin care dous segmente ale unyi membru se apropie inte © Flexia antebratului © Stréngerea pumnutui “Propierea antebratului de brat = apropierea degetelor Scanned with CamScannerExtensia = miscarea pri prin unul de altul crea © Extensia antebratului = © Deschiderea pumnului lous i segmente ale unui membru se indeparteaz’ Indepirtarea antebrafului de brat = depirtarea degetelor ¢ Adductia = miscarea pri baie {£9 Prin care un membru se aprope de planulsagital median ean ratului = aducerea brafului langa corp luctia coapsei = apropierea coapselor © Abductia = mit at i oles rin care membrul se departeaz de planul sagital ratului = departarea bratului de corp Pentru a putea explica mi ie 51 a pees re a ica migcarea de pronatie si supinatie este necesar s& stim c& pozitia atomi uperior este aceea in care mana are palma asezatd anterior, iar getul mare este asezat lateral (spre exterior) * Pronatia = miscarea de rotate prin care mana si antebratul se rotesc in asi incat degetul mare se apropie de corp ° in cazul {in care antebratul este in flexie, pronatia aduce mani in jos a fel, ia cu palma « Supinatia = miscarea de rotatie prin care mana si antebratul, care se gasesc pronatie, sunt aduse in pozitie anatomics ‘© Incazul in care antebratul este in flexie, supinatia aduce mana cu palma ‘insus ii verticale si doud lini \dominale — prin trasarea a doud subdiviziunile cavitatii ab ea abdominald in noua cadrane. zontale putem impartii cavitat De sus In jos si de la dreapta la sténga: 1. Hipocondrul drept 2. Epigastru 3. Hipocondrul sténg 4. Abdomenul lateral drept (Flancul drept) 5. Cadranul periombllical (mezogastrul) &. Abdomenul lateral sténg (flancul stane) 7. Cadranul inghinal drept (fosa iiacd dreapt3) 8. Hipogastru 9. Cadranul inghinal st&ng (fosailiacd stanga) Scanned with CamScannerPlan sagital: Plan frontal Plan transversal Ax longitudinal Ax transversal Ax sagital Linia de proiectie a diafragmei abdominale Hipocondrul Hipocondrul “ert stang Flancul deep Flancul stang Fosa iliaca ee Fosa iliaca sting’ Linia de proiectie a fosei iliace Scanned with CamScannerCelula re, impreund La nivelulcorpului vexentand Senco ere exista_diferite niveluri_ de orga ref fot unitar. Pentru a intelege structura organismului este rep ' rePrortant sa incepem cu unit: imps ore anise ead ‘morfo-funcfionalé (adici este responsabil’ de ic& (prin genetic’ se intelege ca orice organism structura si func in r-o celula si i deriv 51 68 orice celul’ provine dintr-o alté celula preexistent3) a acestuia si anume celula. ‘Aceasta reprezint& i fener pt cel mai simplu sistem viu si denumirea sa provine din latina, de la eer ete sr Poate exista atat singura (globule rosli, globule albe), cat si in Forma celulelor (fig.1) este ir a at i ir nt blocs gy em ¢ Fusiforme — fibra musculara neted’ — ¢ Stelate — celula neuronala ¢ Cubice — celula tiroidiana, celule de la nivelul glandelor salivare * Cilindrice - enterocitele Sau isi pot pastra forma globuloasa: © celule sangvine © celulele adipoase o ovulul 0 celulele cartilaginoase Dimensiunea celulelor: Ovulul, cu o dimensiune de 150-200 microni Fibra musculard striatd - de la 5 pana la 15 cm © Hematia - 7,5 microni © Media dimensiunilor celulelor se considera a fi de 20-30 microni. Structura celulei (fig.4) Celula este alcdtuita din 3 componente principale: Membrana celulara © Citoplasma * Nucleul Vom incepe descrierea structurilor celulel dinspre partea extern’ spre interiorul steia: 1, Membrana celulard (fig-3-4) Cunoscuté si sub denumirea de membrané plasmaticé sau plasmalema. +3 celula, fl confer’ forma si separd mediul intern al celulei | Membrana inconjoa! de mediul extracelular. Referitor la structura me! fosfolipide si protein (fig.5)- ; ; « vazutd la microscopul electronic, membrana celularé apare ca un invelis trilaminat, fosfolipidic: | a ; © Doua straturi hidrofile {bistrat) - unul la interior si altul la exterior mbranei, aceasta este alcatuit8, in principal, din Scanned with CamScanner™ dous straturi hidrofile © Unto rol ug, nidrosoluble siallonilor, de aceast functie, ocupandu-se Protein, transmembranare. + Acest model a fost denumit modelul mozale fluld (biimensiona ai cay, proteinelor asezate neuniform la nivelul bistratulul tn cele sindu-se tient fetele extern’ si interna a acestela, cAt sltransmembranar, * Proteinele reprezinta fractile majoritare, dar membrana confine si glucide * Glucidele se aflé sub forma de glicolipide si glicoproteine © Acestea fiind situate pe suprafata externa a acestela ‘© Sunt puternic Incarcate negativ * La unele celule, citoplasma impreuna cu membrana celulara prezinta ditert, prelungiri (fig.5.1-6), care pot fi: © Temporare si neordonate ~ pseudopode (leucocitele) © Permanente, care sunt de mai multe tipuri: " Microvil © rolul de a mari suprafata de absorbtie a respectivelor celujp (epiteliul mucoasei intestinale, epiteliul tubilor renali) " Gili—epiteliul mucoasei traheei = Desmozomi > Corpusculi de legatura intre celulele epiteliale © Aurolul dea le lega strans intre ele. Strat bitestaipiie transmembranare Scanned with CamScannerCelule cubice Celule cilindrice MEME ME Celule pavimentoase (turtite) fig. Scanned with CamScannerCetus ‘Rervoass, Fibre musculare ‘Spermatezoid Celule osoase Hematii Fig.2 Scanned with CamScannerFata externa Proteina de supratata Fafa inter’ Proteine transmembranare (integrate) Din@@@=> membrana este trilaminata Microvili Centrioli Reticul endoplasmatic rugos Nucleu Ribozomi Nucleol Citoplasma Aparat Golgi Membrana plasm: Uzozomi Reticul endopfasmatic neted fig. Scanned with CamScanner—_—_— ovr Cap polu! idrofi Conte Spot hidor Fosfolipid Glicolipia Glicoproteina Fig.5 | Li | desmozomi | | Fig.5.1 Scanned with CamScannerPseudopode A-— antigen 6- lizozom Microvili Fig.6 15 Scanned with CamScanner2 Cttoplasme i vitale ale celulei ta acest vel se destsoarsprinepaele funct ital * Eston stem colodal © Apa =mediul de dispersie ath Asami demieleolokale = fore dspesats Se afléintr-0 miscare de tip brownian (dei ug * Din punct de vedere functional, citoplasma are: © Opartenestructuraté=hislplasma | ci + Locul unde are loc metabolismul + Locul de unde organitele igi procuré substantele necesare * Locul unde sunt elimite substantele rezultate in metabolismului © Oparte structurati reprezentatd de organitele celulare © Incluziuni citoplasmatice * Au caracter temporar = Sunt reprezentate de: © Granule de substanté de rezervi © Produside secretie = Pigmenti urma 2) Citoplasma nestructuratd = hialoplasma = citosolul * Are o vascozitate variabili * Esemitransparenta * linea se afla suspendat citoscheletul © Citoscheletul asigura (fig.8): * Transportul si miscarea celulei * Forma celulel © Este format dintr-o retea de: * Microfilamente de actina * Filamente intermediare * Microtubuli * Din punct de vedere fizi, hialoplasma e format’ din dous stri reversibile: © Faza apoasi — sol * Aicise petrec reactille chimice din celula © Faza vascoas’ — gel 4) Citoptasma structurat’ * Este formats din: © Organitele celulare comune © Organitele celulare specitice Organitele celulare comune sunt reprezentate de: 1. Reticulul endoplasmatic (fg.7) * este de doua tipuri -neted sirugos — 16 0 Scanned with CamScannera) Reticulul endoplasmatic neted ©. Este caracterizat printr-un sistem c: activitatea celulara © Leaga plasmalema de stratul extern al membranei celulare. © Este considerat ca un sistem circulator intracelular, prin care se vehiculeaza, sub forma de solutii, diferite substante. o La nivelul peretilor sai, se Basesc niste enzime cu rol in metabolismul glicogenului. b) Reticulul endoplasmic rugos © Cunoscut si sub denumirea de ergastoplasma © Reprezinta o forma diferentiats o Se caracterizeazi prin prezenta, pe suprafata externa a peretelui membranos, a ribozomilor. ‘© Rol: in sinteza proteinelor functie de analicular, cu aspect diferit, 2) Ribozomii (fig.7) © Cunoscuti si sub numele de corpusculii lui Palade ‘+ Sunt niste diferentieri citoplasmatice bogate in ribonucleoproteine de forma rotund sau ovald cu dimensiuni de 150 - 250 A. © Eisegasesc: ‘© Fie liberi in citoplasma © Fie atasati de reticulul endoplasmic neted forménd reticulul endoplasmic rugos. © Contin ARN-r (ribozomal) © Reprezinti sediul ultimei faze de sintezd a proteinelor celulare prin asezarea aminoacizilor in lanturi polipeptidice conform informatiei genetice transmis’ de ADN-ul cromozomial, prin ARN-m (mesager). 3) Aparatul Golgi = dictiozomi Este un sistem membranar format din: © Micro- simacrovezicule o Cisterne alungite «Este situat in apropierea nucleului, in zona cea mai activa a citoplasmei La nivelul sSu are loc maturarea si condensarea materialelor sintetizate i apoi excretia lor prin polul apical al celulei. 4) Mitocondriile (fig.11) © Forma oval sau rotund’ © Structura trilaminara formats din: © Membrana externa © Uninterspatiu © Omembrand interné plicaturata = Ea formeaza crestele mitocondriale * ininterior se aflé matricea mitocondriala ‘© Inea se gasesc sisteme enzimatice © Enzimele realizeaz fosforilarea oxidativa — sinteza ATP-ului 17 Scanned with CamScanner5) Lizozomil (fig.9) ; nn * Sunt corpuscull steric! rispanditi in intreaga hialop * Contin peste 40 de enzime hidrolitice on cite, ‘* Sunt in numér mare fn celulele fagocitare euros ade Rol in digestia substantelor si particulelor cat ; fragmentelor de ri (detritusuri celulare). a je celule sau fesuturl (detritusu ). 6) Centrozomul (fig.10) ‘* Situat in apropierea nucleului * Formatdidoleentill citadel i icular unul pe celalal 5 Tonkin de rand a titoplasms vascoas& numita centrosfers, * Fiecare centriol este format din 9 grupuri a cate 3 ‘rotubuli © Microtubulii sunt dispusiintr-un inel * Acesta are rol in diviziunea celulara © Exceptie in cazul neuronului, acesta nu se divide, deci nu are centrozom, Organitele specifice numai anumitor celule: 1, Miofibrilele * _Localizate in sarcoplasma fibrelor musculare * Dau proprietatea acestor celule de a fi contractile si elastice. 2. Neurofibrilele * RebrezintS o retea care se intinde in citoplasma neuronului, in axoplasma ‘i dendrite * Aurol de sustinere si transport 3. Corpii Niss1 = corpii tigroizi * Se aflé localizatiin celulele nervoase © Incorpul neuronal © Labaza dendritelor * Aurol echivatent reticulului endoplasmatic Tugos. 18 a aaniiaeen ‘Scanned with CamScannerVezicule Aparat Golgi Cisterne &. A Ribozomi Prezinta atasati ribozomi © Se continua cu reticulul endoplasmic _Interspatiul = spatiul perinuclear —intre cele dou membrane ‘* Membrana intern’ © Este in contact cu miezul nuclear leu Sires © Carioplasma = ° itoplasma nucleului Se afl sub membrana nucleara interna Este 0 solutie coloidala cu aspect omogen 2000 2 £ & 7 3 2 3 z 4 cromozomii la inceputul diviziunii celulare Cromozomii sunt alcatuiti din: "AON 7 * ARN cromozomial Proteine histonice si nonhistonice siegatttatl mii de lipid sitoni de Ca g Mg © Nucleul contine 1-2 nucleoli Sferici cu ARN © Rolurile nucleului; " Coordoneaz’ proce; metabolismului celul; Contine mater Transmite inf ele biologice cel lar ‘alul genetic — AND-ul lormatia genetics lulare prin controlaté? —S—__ 22 ~ — Scanned with CamScannerCitoplasma nucleului Nucleol ; : (nucleoplasma (1 sau mai multi) ,carioplasma i ) Membrana externa ‘Spatiu perinuclear Ribozom Fibre dé cromatina &> formate din : Membrana proteine histonice, ADN, interna ARN, proteine nonhistonice lipide, Ca si Mg Fig. 12 Scanned with CamScannerFiziologia celulei Proprietatile celutei + Sinteza proteicd Reproducerea celulard Metabolismul Transportul transmembranar Potentialul de membrané — excitabilitatea Transportul transmembranar + Membrana prezint’ permeabilitate selectivi = Permeabilitatea selectiv presupune trecerea bidirectional a unor m, dar si blocarea trecerii pentru alte molecule si alti ioni ; Trecerea bidirectional aionilor determina aparitia de curenti electric Aparitia curentilor electrici determina crearea potentialului de membrana OlecUl sig Clasificarea transportului transmembranar in functie de prezenta say Obsery &rdusilor (proteine transportoare) a) Fara proteine transportoare ©. Difuziunea © Osmoza b) Cu proteine transportoare © Difuziunea facilitata © Transportul activ—care poate fi: + Primar "= Secundar "Special ~ fara consum de energie © Difuziunea © Osmoza © Difuziunea facilitats b) Transport activ—cu consum d; © Primar © Secundar le energie H Difuziunea facilitats este singurul mod d 5 le tras; eat roteine transportoare (céréusi ott pasiv care se realix Difuziunea (fig.13) + Reprezint3 rispindirea unifon Scanned with CamScanner+ Atunci cand se formeaz’ o diferent de concentratie intre dous compartimente, numit’ gradient de cancentratle, miscarea moleculelor tinde $8 elimine aceast’ diferenta. ¢ Miscarea de difualune va determina trecerea moleculelor dinspre compartimentul cu concentrafie mare spre compartimentul cu concentratie micé => se egalizeazé concentratiile in ambele compartimente Datorit3 structurii lipoprotiece a membranei vor putea difuza: © Moleculele nepolarizate (liposolubile) = Oxigenul * Hormonii steroizi © Moleculele organice cu legaturi covalente polare, electrica * Dioxidul de carbon (0 = C= 0) = Etanolul + ureea Molecule mari si polarizate nu vor putea difuza prin * Ionii vor trece trece prin membrana celular prin canale ionice © Canalele ionice: o Austructur’ proteic’ © Dimensiuni foarte mici — dar 3rd incarcare membran’ — exemplu: glucoza nu pot fi vazute nici cu microscopul electronic Osmoza ¢ Reprezinta difuziunea apel ¢ Mecanismul va fila fel ca cel al difuziun © Apa va merge din compartimentul compartimentul unde concentratia ei este mai mic © Concentratia mare de apa = mult’ apa = solute diluata Seti, difuziunea se va face dinspre solutia diluata spre solutia concentrata pentru ca osmoza s8 aibé loc membrana celulard trebuie sa fie semipermes ila - eied 28 fie mai permeabila pentru moleculele de solvent (de apa) decat pentru moleculele de solvit (ce este dizolvat in apa) «Forfa care trebuie aplicaté pentru a preveni « Presiunea osmotic’ este proportional cu nu {in care concentratia ei este mai mare in osmoza se numeste presiune osmotica marul de molecule dizolvate in solutie Difuziunea facilitatd Este singurul tip de transport pasiv transportoare « Mecanismul este acelasi ca fn cazul difuziunii © Sensul difuziunii va fi dinspre compa compartimentul cu concentragie mic’ «s Este un tip de transport pasiv, specific I saturabil (adicé nu merge le nesfarsit, e in functie de cantitatea de substanta) «Prin acest tip de transport poate trece glucoza + iintre moleculele transportate exist competitie pent care se realizeaz’ prin intermediul proteinelor simple rtimentul cu concentratie mare spre u acelasi cdrdus Scanned with CamScannerPerera | Transportul activ (fig.15) 1 impotriva gradientulu de concentra, ilo os oleculelor stionil see Del canoe ta concentratie mare transportate astfel: rarizate si cu greutate moleculars mare ‘energie — ATP © Dela concentratie mic: © Tipuri de molecule care sunt = Molecule organice pol Pentru a se realiza acest lucru este nevole de ‘Transportul activ primar ©. Proteina transportoare obtine energia necesara transportului prin jj ity ATP-ulul © Aceste proteine se numesc pompe _ Pa © Exemplu: pompa Na*/K*, pompa de Ca’ Tee = Introduce 2K* tn celuld "= Expulzeazd 3Va* din celulé * Transportul activ secundar (cotransport) (fig-14) © Proteina transportoare obtine energia necesaré transportului prin transpon, unei alte molecule sau ion, conform gradientului de concentratie © Exemplu: transportul glucozei cuplat cu sodiu ‘* Transportul activ special - transportul vezicular Endocitoza © Membrana celular’ se invagineazs si capteazé materialul aflat in afara celui © Dupé ce |-a captat il transportd in celula sub forma de vezicule © Forme particulare de endocitoz’ * Fagocitoza = endocitoza unui solid * Pinocitoza = endocitoza unui lichid Exocitoza © Materialul intracelular va fi captat in vezicule © Vericulele vor fuziona cu membrana celular’ si v; elimina continutul i si va elimina conti Scanned with CamScannerDifuzia Tesut conjunctiv mmoale lax Membrana bazala . | Fig.15 Pinocitoza Endocitoza de tip pinocitoza Fagocitoza Endocitoza de tip fagocitoza 2) ee © Fig.14 27 Scanned with CamScanneroN Na" Proteine canal cu consum de energie - contrar gradientului de concentratie este de 2 tipuri: rimar|- prin pompe - are loc hidroliza direct a ATP-ului de tip N& glucoza Ss ee TC‘ ® SESE Gotanspon Prin proteine i's intema Exiproteina Nat- glucoza Fig. 15 Scanned with CamScannerPotentialul de membrana = excitabilitatea Acesta este caracterizat de o distributie inegala de sarcini pozitive si negative de o parte side alta a membranei celulare, care rezulta intr-o diferenta de potential. Distributia sarcinilor este dependent de anumiti factori: * permeabilitatea selectiva a membranel * prezenta intracelular’ a moleculelor nedifuzibile incdrcate negativ + activitatea pompei de Na/K. Cand celula este in repaus: © pe fata extern’ a membranei se aflé un numar mai mare de ioni cu sarcind pozitiva * pe fata interna se afla ioni cu sacind negativa * aceasti diferent reprezentind potentialul membranar de repaus,care are 0 valoare medie de -65mV pani la -80mV (valoare apropiatd de cea a potentialului de echilibru pentru k). Tn mod normal, pentru a egala diferentele de ioni de pe cele dou’ parti ale membranei celulare se produce expulzarea K (care are o concentratie marita in interiorul celulei) si introducerea in celula a Na si Cl (care au o concentratie mérita in exteriorul celulei). Cum fata de Na, membrana celulard are o permeabilitate redusd, acesta se deplaseazd in cantit&ti mici, fag de Cl, Rezultatul acestor actiuni va fi negativarea fetei interne a membranei, prin patrunderea ionului de Cl si pozitivarea fetei externe prin expulzia ionului dek. Mecanismul care mentine valoarea potentialului la cea de repaus, in absenta unui stimul, este reprezentat de pompa de Na/K. Aceasta reintroduce K difuzat la exterior in celulé si expulzeaz Na pitruns, intr-un raport de 2K/3Na. Potentialul membranar de actiune (fig.16-17) Reprezinti modificarea temporara a potentialului de membran& in urma actiunii unui stimul. Aplicarea unui stimul de intensitate prag la nivelul membranei celulare duce la: « Cresterea permeabilit2tii pentru Na* - se deschid canalele pentru Na* « Aparitia unor curenti electrici care modifcd polaritatea membranei © Devine electropozitiva la interior ‘© Electronegativa la exterior © Aceast’ modificare sta la baza generarii impulsului nervos Fazele potentialului de actiune 1. Pragul « Reprezint3 intensitatea minima a unui stimul pentru a produce depolarizarea membranel = potential prag Pentru ca un stimul s8 produca un potential de actiune el trebuie sa aiba o intensitate egald cu prag => legea “totul sau nimic” «Stimuli cu o intensitate mai mica © Se numesc stimuli subliminare © Nudetermina aparitia unui potential de actiune _ Stimulii cu o intenstitate mai mare Se numesc stimuli supraliminari 29 Scanned with CamScanneritudine mai potential de actiune cu amell me dacs © Nu produc un provocat cu stimuli prag int’: * Dureaza 0.1 ms sl reprezl ae © Intervalul de timp dintre moment actiune © Intervalul de timp necesar cresteril & stimuli iene potent, & permeabilit3tii pentru Nig+ 2. Panta ascendentd (depolarizarea) inge potentialul prag . jalul de membrani atinge potentialul pra coaiiedy crate dependente sunt deschise si Na* intra in celyjs © Can : * Membrana se depolarizeazé - va fi © Incdreata pozitiv a interior © Incarcatd negativ la exterior * Dureaza 1 ms, iar pe grafic unda ajunge la +40 mV 3. Panta descendenti (repolarizarea) a * Canalele de K* se deschid, iar K* iese din celula Canalele de Na* - voltaj dependente se inchid ‘in acest moment are loc repolarizarea membranei — adic Fevenirea la valor, Potentialului de repaus 4. Hiperpolarizarea * Canalele de K* se inchid mai greu ‘membrana va fi hiperpolarizat { Valoriintre 80-85 mV => creste potentialul de repaus tn aceasta perioad’ nu va putea si aparé un nou potential de actiune Seva activa pompa de Na*/K* care va restabil Potentialul de repaus => va iesi mai mult K* din celus 5 Parametrii excitabilitatii 1. Perioada refractara Potential de actiune, Exista dou’ perioade refractare: a) Perioada refractara absolut © Este pe perioada descendents b) Perioada refractara relativa © Pe parcursul cdreia s uo vitezé si ampli © Estepe Perioada re: © Poate initia ludine mai mics stului de pants 2in al doilea potential de actiune, decat in mod normal descendents 39 a ~~ Scanned with CamScanner_ewoo 2. Intensitatea prag - reobaza © Reprezint3 intensitatea_minim: tru a produce potentialul de actiune 13 necesard unui stimul pent 3, Timpul util © Reprezint3. tim prag pentru a produce un potential de actiune pul minim necesar unui stimul cu intensitate Labilitatea ‘« Reprezinta capacitatea ‘ar de stimuli pe unitatea de neuronului de a rispunde [a un anumit num: 5. Cronaxia e Reprezint3 timpul minim necesar unui stimul cu intensitate dubli fata de cea a reobazei pentru a produce un potential de actiune «Are valori de 10 - 30 mai mici decét timpul util ‘o Ecuatét mai micé cu cat tesutul e mai «Are valori apropiate pentru neuronii senzitivi, xcitabil motori si efectori 6. Bruschetea « Reprezinti rapiditatea cu care actioneazs stimulul Alte propriet8ti speciale ale membranei sunt: contractilitatea care reprezinta capacitatea celulelor musculare dea transforma energia chimicd in energie mecanica ‘activitatea secretorie prin care fiecare colula is! sintetizeaz’ substante proteice silipidice necesare pentru refacerea structurior, crestere siinmultire. ee pnele celule sunt specializate in producerea de substante pe care le export in mediul intern (secretie endocrina) sau extern (secretie exocrina). Scanned with CamScanneroN ees (eeplariary = _ Pant descendent ety | de membrana (mV) 1 3S ee Potential Prag (l 22945 6 7 6 2c ‘ Timp (msec) Potentialul de merrbrand al unei fibre nervoase (™) Fibre cu réspuns rapid +20 2 Fopark0- (,) = Canale de : (te de k* Canale de K* oe Ty ell . te i fw MsSal fre menteevertiodere / Scanned with CamScannerTesuturile * Sunt de patru tipuri: ° coo Epitelial Conjunetiv Muscular Nervos 1. Tesutul epitelial Este avascular © Hr&nirea celulelor epit le se face prin difuziune din tesutul conjunctiv ce-linsoteste Clasificare tesuturilor epiteliale dup’ functie: a) De secretie — glandular (fig.2) ° ° ° ‘in glande endocrine in glande exocrine: * Epiteliu simplu — tubular, acinos " Epiteliu compus —tubulo—acinos © Glande salivare > Glande mamare in glande mixte " Ovar = Testicul = Pancreas b) Receptor (senzorial) ° ° ° ° Receptioneazai stimulii si genereaza un impul nervos Este format din celule epiteliale receptoare Sunt prevazute mereu cu cili Localizare: = In mugurii gustativi = Receptorul auditiv = Receptorul vestibular c) De apdrare = de acoperire ° ° Localizare: «La suprafata corpului - epiderm * In interiorul organelor cavitare — formeazi mucoasa Este format din celule de diferite form = Cubice * Cilindrice = Pavimentoase (turtite) Scanned with CamScanner