Curs 05

Exerciții

În cele ce urmează vom realiza o serie de construcții 3D.

În acest scop, după ce ați lansat AutoCAD, dați comanda Ctrl+N și selectați șablonul acadiso3d.dwt. Ca
efect, apare organizarea din fig. 5–1. Aveți grijă să selectați spațiul de lucru (Workspace) pe varianta 3D Mo-
deling, așa cum se vede în dreapta jos. De asemenea, setați modul de vizualizare pe varianta Conceptual.
Observați și recunoașteți poziționarea celor mai importante elemente ale ferestrei de lucru prezentate
la curs: ribbon–ul, cubul de vizualizare, căsuța, compasul, UCS–ul etc.
Activați icon–ul Box indicat și faceți click pe punctele 1, 2, 3, în această ordine, pentru a construi un
paralelipiped, așa cum se vede în figură.

Fig. 5-1 Ambianța de lucru și primul obiect 3D construit

Veți observa că puteți realiza obiecte cu dezvoltare pe verticală.

După ce ați indicat prin click punctul 1, puteți introduce valori numerice raportate la acest punct. Ast-
fel, începeți un alt Box și, după ce ați făcut click undeva pe spațiul grafic, introduceți de la tastatură expre-
sia @350,600. Pentru al treilea punct introduceți valoarea 800.
Tocmai ați realizat o cutie care are dimensiunile Lx=350, Ly=600 și Lz=800.
Curs de iniţiere în AutoCAD - 1 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Mai departe, folosind uneltele indicate, creați obiectele din fig. 5–2.

Fig. 5-2 Alte obiecte

În fig. 5–3 se vede cum putem muta un obiect. Facem click pe obiect și apare un icon tridimensional
cu săgeți. Facem apoi click pe o săgeată și, ținând apăsat butonul stânga mouse (BsM), târâm (dragging)
obiectul în lungul axei indicate de săgeată.

Fig. 5-3 Mutarea unui obiect

Dacă dorim, odată inițiată târârea, putem introduce o valoare explicită pentru a deplasa obiectul cu
valori numerice bine precizate.
Dacă selectăm mai multe obiecte, atunci icon–ul tridimensional se va plasa undeva între obiecte, iar
mutarea se va aplica pe toate deodată.
Folosind același icon putem realiza și rotiri.
Curs de iniţiere în AutoCAD - 2 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Folosind aceste mijloace, aranjați obiectele în cerc, ca în fig. 5–4.

Fig. 5-4 Alt aranjament al obiectelor

Selectând un obiect, mai apar și alte săgeți care pot fi folosite pentru a–l deforma, ca în fig. 5–5.

Fig. 5-5 Deformarea obiectelor

În fig. 5–6 se vede cum poate fi folosit cubul de vizualizare. Toate

elementele indicate pe figură sunt sensibile.
Folosiți facilitățile de vizualizare oferite de cub, apoi de compas.
Folosiți și unealta 3D Orbit pentru alte vizualizări. Aduceți unealta 3D
Orbit pe bara de acces rapid, așa cum s–a arătat la curs. În final acti-
vați icon–ul cu căsuța (Home), pentru a reveni la poziția standard.
Fig. 5-6 View Cube
Curs de iniţiere în AutoCAD - 3 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Construcții 3D reale
Ne propunem să realizăm câteva obiecte de mobilier.
Începem cu un raft format din trei corpuri identice, așa cum se vede în fig. 5–7.

Fig. 5-8 Start Polysolid - primul segment

Fig. 5-7 Raftul cu trei corpuri lipite

Construim mai întâi rama unui corp folosind co-

manda POLYSOLID ⇔ PSOLID, sau activăm
icon–ul sinonim de pe ribbon (vezi fig. 5–1). Fig. 5-9 Al doilea segment al ramei
Dialogul decurge astfel:

Command: PSOLID am dat comanda POLYSOLID

Height = 80.0000, Width = 5.0000, Justification = Center
Specify start point or [Object/Height/Width/Justify] <Object>: h schimbăm înălțimea (height)
Specify height <80.0000>: 40 punem valoarea 40
Height = 40.0000, Width = 5.0000, Justification = Center
Specify start point or [Object/Height/Width/Justify] <Object>: selectăm punctul Start (fig. 5–8)
Specify next point or [Arc/Undo]: 175 orientăm direcția și punem valoarea 175 (fig. 5–8)
Specify next point or [Arc/Undo]: 35 schimbăm direcția și punem valoarea 35 (fig. 5–9)
Specify next point or [Arc/Close/Undo]: 175 schimbăm direcția (spre jos) și punem valoarea 35
Specify next point or [Arc/Close/Undo]: c (Close)

Punctul de start este oarecare, iar setarea Polar este pusă

pe On (tasta F10).
Observând care sunt dimensiunile implicite ale polisolidu-
lui (H = 80, W = 5), înainte de a face altceva, schimbăm H (lăți-
mea ramei) în 40.
În loc să punem cotele 180 și 40, folosim valorile 175 și 35,
fiindcă trebuie să luăm în considerație și grosimea ramei. Dacă
setați în prealabil și J (justification) pe L (left), sau R (right), în
loc de C (Center), veți vedea că trebuie să folosiți valori diferite
pentru dimensiuni, devenind mai greu decât intuit decât fibra
medie, cum este aici.
Rezultatul se vede în fig. 5–10. Fig. 5-10 Rama finalizată
Curs de iniţiere în AutoCAD - 4 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Urmează ridicarea în picioare a ramei.
Realizăm acest lucru folosind comanda ALIGN ⇔ AL. În fig. 5–10 se
văd perechile de puncte. Punctele 1’ și 2’ sunt suprapuse peste 1 și, respec-
tiv 2 (făcând click de două ori pe același ENDpoint).
În schimb, punctele 3 și 3’ sunt diferite. Punctul 3 este pe colțul ramei,
în timp ce punctul 3’ este selectat liber cu mouse–ul pe o zonă liberă din spa-
țiul grafic. Veți avea grijă ca, atunci când selectați acest punct să nu fie vizi-
bilă vreo direcție favorită, datorată setării Polar. Dacă acest lucru vă produce
necazuri, dezactivați setarea Polar folosind tasta F10, urmând s–o reactivați
ulterior, folosind aceeași tastă.
În fig. 5–11 se vede efectul: rama s-a ridicat în picioare!
Substratul acestui efect este datorat faptului că ORICE PUNCT SELEC-
TAT CU CLICK PE SPAȚIUL GRAFIC ARE Z=0! Chiar dacă, aparent, facem click
pe un punct aflat undeva deasupra ramei, și acela va avea z=0. Totul este să
nu fie activ vreun Osnap, Polar, sau Tracking în timp ce facem click. Punctul
3’, pe care l–am indicat cu un simplu click, are această caracteristică!
Mai departe, pentru a construi o poliță, folosind comanda RECTAN-
GLE trasăm un dreptunghi (Rectangle) între punctele diagonale 1 și 2, ca în Fig. 5-11 Rama în picioare
fig. 5–12. Și aici trebuie să remarcăm ceva.
Dreptunghiul realizat cu comanda RECTANGLE
este o polilinie. Polilinia este o curbă plană.
Punctele 1 și 2 se află la altitudinea de 5 față de
planul de lucru (XY). Cu toate acestea, având
setat modul Osnap ENDpoint, atunci când am
selectat punctul 1, planul de lucru s–a mutat cu
5 unități mai sus și va rămâne așa indiferent de
punctul 2 pe care îl vom selecta. Dacă acest al
doilea punct efectiv selectat nu se află în noul
plan (momentan) de construcție, aflat la altitu-
dinea de 5, atunci se va lua ca drept al doilea
punct proiecția pe planul de construcție a celui
selectat! Încercați de probă! Tot așa și un cerc
este o curbă plană, care se va desena în planul
curent de construcție. Dacă, însă, selectăm cen-
trul la o altitudine oarecare (fie prin selectarea
unui punct din spațiu, fie prin adăugarea coor-
donatei Z), atunci întregul cerc se va afla la acea Fig. 5-12 Rectangle 1-2 Fig. 5-13 Move L 0,0,70
altitudine.
Aceasta este singura derogare pentru construcția curbelor plane. Nu puteți crea un arc de cerc (curbă
plană) selectând trei puncte oarecare în spațiu, chit că geometric acest lucru ar fi posi-
bil: trei puncte determină un plan, iar arcul de cerc ar putea fi construit în acel plan.
Dacă, de exemplu, alegeți varianta 3P de construcție a unui cerc prin trei puncte, atunci
nu veți putea folosi coordonate Z diferite de cea a primului punct ales. Mai exact, odată
ce ați selectat un prim punct cu coordonata Z nenulă, celelalte două vor fi considerate
ca fiind proiecțiile pe planul aflat la altitudinea Z a celorlalte două puncte selectate.
Odată trasat dreptunghiul, dăm comanda EXTRUDE ⇔ EXT, sau activăm icon–ul
sinonim de pe ribbon (vezi fig. 5–1). Introducem grosimea de extrudare de 2 (grosimea
poliței). Aceasta va apărea ca fiind așezată jos, pe ramă - ceva foarte natural.
Folosim apoi comanda MOVE ⇔ M, selectând polița (prin introducerea literei L
- de la Last - la tastatură), apoi Enter (nu mai mutăm și altceva), după care introdu-
cem deplasamentul 0,0,70 și apăsăm de două ori pe Enter (chestii cunoscute de la co-
manda MOVE ⇔ M, nu–i așa?).
Efectul va fi că polița urcă la altitudinea de 70 față de cea de plecare (adică 5).
Pentru a crea a doua poliță vom folosi comanda COPY ⇔ CP, selectând prima
poliță și introducând deplasamentul de 0,0,60. Rezultatul apare în fig. 5–14. Fig. 5-14 Corpul
Curs de iniţiere în AutoCAD - 5 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Urmează multiplicarea corpului ca tablou rectangular (array). Folosim bine cunoscuta comandă ARRAY
⇔ AR. Selectăm cele trei obiecte și facem setările din fig. 5–15, iar rezultatul se vede în fig. 5–16.
Observați valoarea pozitivă 40 pusă ca distanță între coloane (columns). Aceasta face ca celelalte

Fig. 5-15 Aplicarea comenzii ARRAY Fig. 5-16 Rezultatul

două corpuri să fie create spre dreapta.

***
Al doilea obiect de mobilier pe care ne propunem să–l
realizăm este o masă de lucru formată din două picioare
pliante și o planșetă, ca în fig. 5–17. Lipsesc unele cote, dar
le vom desluși pe parcurs.
Începem prin a desena conturul plat din fig. 5–18. Aici
nu mai lipsesc cote. Nu este necesar ca acest contur să fie
construit ca o polilinie închisă, fiindcă putem folosi unealta
Press/Pull (vezi fig. 5–1) pentru a face extrudarea, ca în
fig. 5–19. Am obținut o laterală a piciorului mesei.
Aici mai adăugăm o linie verticală, așa cum se vede.
Dăm comanda LINE ⇔ L, apoi având setate modul Osnap
ENDpoint, și Polar Tracking, plimbăm cursorul peste punctul
Start până ce apare pătrățelul ENDpoint, fără a face click.
În acel moment ducem cursorul în sensul săgeții, scriem 16
la tastatură și apăsăm Enter. Am început linia din punctul 1.
Introducem apoi @0,0,75 și am indicat punctul 2! Fig. 5-17 Masă de lucru cu picioare pliante

Fig. 5-18 Prima schiță Fig. 5-19 Extrudare, plus o linie verticală
Curs de iniţiere în AutoCAD - 6 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Linia verticală ne va servi la alinierea lateralei piciorului mesei. Iată cum...
În fig. 5–20 sunt marcate cele trei perechi de puncte care servesc la aplicarea comenzii ALIGN, iar

Fig. 5-20 Cele trei perechi de puncte pentru ALIGN Fig. 5-21 Rezultatul

în fig. 5–21 se vede rezultatul. Ideea este că ne–ar fi fost greu să măsurăm unghiul de înclinare, pe când
distanța de 16 este ușor de determinat. Observați că regăsim dedesubt liniile de contur asupra cărora am
aplicat mai devreme unealta Press/Pull pentru a face extrudarea. Ștergem aceste linii, ca și linia verticală.
Tot ce trebuie să mai rămână este unicul obiect solid construit: laterala piciorului pliant.
Aplicăm apoi oglindirea lateralei (MIRROR ⇔ MI) în raport cu linia determinată de punctele A și B.
Veți vedea că, după ce ați dat comanda MIRROR ⇔ MI, atunci când selectați punctul A, veți selecta, de

Fig. 5-22 Rezultatul oglindirii Fig. 5-23 Rezultatul copierii

fapt, proiecția lui pe planul curent de construcție (XY). La

fel va fi și la punctul B. Încheiați comanda cu un Enter su-
plimentar, pentru a preciza că nu doriți să fie șters origi-
nalul oglindirii. Rezultă piciorul pliant din fig. 5–22.
Urmează copierea primului picior la distanța de 78,
ca în fig. 5–23. Dați comanda COPY ⇔ CP, selectați cele
două laterale, apoi introduceți deplasamentul (0,78 pen-
tru orientarea axelor dată în figură) și apăsați de două ori
Enter.
Trasați un dreptunghi și extrudați–l pe grosimea de
2 pentru a obține planșeta, ca în fig. 5–24. Fig. 5-24 Planșeta
Curs de iniţiere în AutoCAD - 7 - Prof. Constantin STĂNCESCU
 Acum trebuie să punem planșeta pe picioare.
Situația se prezintă ca în fig. 5–25. Trasăm două diagonale ajutătoare: liniile MN și RS. Linia MN se
află dedesubtul planșetei. Folosim comanda MOVE ⇔ M. Selectăm mai întâi planșeta (fără linia de sub ea).

Fig. 5-25 Trasarea a două diagonale

Încheiem selecția (cu Enter), apoi selectăm mijlocul (MIDpoint) liniei MN ca punct sursă al mutării.
Veți vedea că, deși nu se vede, acest punct poate fi selectat, plimbând cu grijă cursorul prin zona unde se
află. Plecați cu cursorul cu tot cu planșetă și selectați apoi mijlocul (MIDpoint) liniei RS ca punct destinație
al mutării. Ștergeți apoi cele două diagonale ajutătoare (pentru a șterge diagonala RS folosiți cubul de vi-
zualizare pentru a vedea pe dedesubt, iar în final selectați căsuța ca să reveniți la imaginea standard).
Masa de lucru trebuie să arate ca în fig. 5–17 (vezi).
Având aceste piese de mobilier, puteți folosi apoi comenzile ARRAY ⇔ AR și COPY ⇔ CP pentru a
popula o întreagă sală cu el, ca în fig. 5–26.

Fig. 5-26 Multiplicarea mobilierului

Curs de iniţiere în AutoCAD - 8 - Prof. Constantin STĂNCESCU