Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu Prezenta lucrare contine. SIMULAREA JUDETEANA A EVALUARII NATIONALE PENTRU ABSOLVENTII CLASEI a villa Anul scolar 2023 - 2024 20 noiembrie 2023 Limba $i literatura romana Numele: Inifiala prenumelui tatalul: Prenumele: Scoala de provenienta: Centrul de examen: Localitatea Judetul: Nume gi prenume asistent Semnatura ‘A | COMISIA DE EVALUARE | NOTA (CIFRE $I LITERE) NUMELE $1 PRENUMELE PROFESORULU! ‘SEMNATURA EVALUATOR EVALUATOR It EVALUATOR It EVALUATOR IV NOTA FINALA, NOMELE $I PRENUMELE B | COMISIA DE EVALUARE | NOTA (CIFRE SILITERE) eee SEMNATURA EVALUATOR | EVALUATOR II EVALUATOR Ill EVALUATOR IV NOTA FINALA, c | COMISIA DE EVALUARE | NOTA (CIFRE SILITERE) NUMELE $1 PRENUMELE PROFESORULUL ‘SEMNATURA EVALUATOR EVALUATOR It EVALUATOR I EVALUATOR IV NOTA FINALA, Proba scrisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu + Se acorda zece puncte din off + Timpul de lucru efectiv este de doua ore. SUBIECTUL I 70 de puncte Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea réspunde cerintelor formulate. Textul 1 Familia lui Bronz trebuia sé-si ridice 0 casa tnainte de venirea iemii. Tata, mama si bunica se sfatuiré multe zile la rand si se puseré de acord: daca construiau 0 casa, atunci trebuia sa semene a casa. Au facut planuri toata vara. Vor taia cei cativa copaci din fata usii si fi vor vinde. [..] Vor vinde tot ce vor putea. Insa, caiculand, banii tot nu le ajungeau. Au lasat rusinea deoparte si s-au dus sa se imprumute de la rude. [...] Pentru ca amandoi copili s& poat locui in casa noua inainte de venirea iemnii, erau gata sa Indure raceala cu care i-ar fi putut primi rudele. Bunica vrea s8 mearga si ea sa ceara sprijin, insa tata si mama au oprit-o categoric: — Dumneata esti batrana, nu te putem lasa sa induri rautatea oamenilor. Uitdndu-se la cei doi copii care se jucau afara, bunica zise — Eh, cati bani mai poate face chipul meu ridat? [...] A doua zi de dimineata, bunica iesi pe usa si pleca. Nimeni nu stia unde s-a dus. S-a intors abia seara tarziu, cand a aparut leganandu-se pe drumul mare din capul satului \Vazand-o venind, Floarea-Soarelui alerga spre ea, strigand- — Bunico! Avea chipul obosit, ins& ochii fi sclipeau de bucurie Bunica era cea mai distinsa batrana din tot satul. Era inalta, cu parul auriu si foarte ingrijta. Se spala tot anul cu apa curata, isi strangea hainele cu atenfie, astfel incat, cand le purta, aveau dunga si nu erau mototolite. Desi rareori avea pe ea hain necérpita, chiar si peticele erau cusute cu mare grija, cu impunsaturi fine i dese. Culorile erau asortate, carpitura trebuia s se potriveasca, iar haina sa fie impecabila. Lasa impresia ca, fara acel petic cérpit, haina nu ar fi fost la fel de frumoasa. De fiecare data cand era vazuta in sat, bunica era curata, imbracata ingriji, cu chipul plin de bunatate. In acelasi timp, bunica era o femeie extrem de tenace. Floarea-Soarelui o auzise pe mama povestind ca bunica se nascuse intr-o familie de vaza si c& in tinerefe dusese o viala buna. in urechi purta cercei cu pietricele de jad de un verde pal. Pe deget avea un inel de aur gi a incheietura mainii, o bratara de jad [...]. Mergand spre casa alaturi de bunica, Floarea-Soarelui avea impresia ca era ceva schimbat la ea azi, Privind-o indelung, fetita tot nu reusi sa isi dea seama ce era diferit la bunica, aga ca 0 masura iar din priviri in cele din urma, observa ca bunica nu mai avea cei doi cercei. Arat’ cu degetul spre urechile ei Bunica nu zise nimic, ci rase. 7 Floarea-Soarelui fi dédu drumul ia mana si se duse fuga acasa. Intalnindu-i pe mama si pe tata, le striga cu voce tare’ — Bunica nu mai are cerceii la urechil Tata gi mama au inteles imediat unde a fost bunica toata ziua Proba scrisa Ia limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu ‘Seara, cei doi au incercat s4 0 descoasa pentru a afla unde si-a amanetat cerceii, Insa ea nua vrut s le spuna [...}- Privind bani de pe masa, mama incepu sa planga i fi zise batranel — Ai purtat la urechi cerceli aceia o vialé intreaga. Cum s&-i vinzi? [...] Nu suntem demni de dumneata, chiar nu suntem. Batrana zise suparata: — Nu mai vorbi prosti! {i lua in brate pe cei doi copii gi ridica usor capul spre luna de pe cer, razand gi zicand: — Bronz gi Floarea-Soarelui vor locui intr-o casa mare! (Cao Wenxuan, Bronz $i Floarea-Soarelui) {i protejam cat de mult putem de rautatea si de uratul din lume, poate gi pentru ca stim ca In inima lor nu tncape indiferenta la fe! de ugor cum gia facut cuib intr-al nostru. $i poate tocmai de aceea copii sunt cei care ne dau lecti uimitoare de sacrificiu si altruism. Peter Larson avea doar gase ani cand a auzit lucruri care I-au intristat profund. Bob Fischer, un invitat al grupului de cercetasi din care facea parte Peter, a povestit ca erau multi copii la fel ca ei care nu aveau o locuinta tn care sa stea si care dormeau afara, chiar si in frigul iernii. Le-a spus si c&, de cAtiva ani, in perioada sarbtorilor de iam, el dormea afar intr-un sac de dormit pentru a atrage atentia asupra nevoilor oamenilor fara adapost. Oamenii care erau migcati de gestul (ui donau unei organizatii 0 suma de bani pentru fiecare seara pe care o dormea afara. Atunci in mintea lui Peter s-a nascut imediat ideea cd ar putea sa fac gi el ca Bob. Grupul de cercetasi al lui Peter, condus de tatal lui, a dormit o noapte afara, in saci de dormit, pentru a strange bani de la vecini si trecatori.intr-o noapte nu s-au strans ins atat de muifi pe cat ar fi vrut Peter. Aga c& a decis s& continue sa doarma afara singur, pe perioada vacantei de iama. in acel prim an, a dormit pe veranda casei, unde era mai protejat de frigul patrunzator ce cuprindea statul Minnesota. Dezamagirea i-a fost ins destul de mare atunci cand si-a numarat banii strangi: doar 100 de dolar. O astfel de dezamagire |-ar fi dat inapoi pe orice copil, dar nu si pe Peter. Acesta a continuat si anul urmator, cnd gi-a luat si o cutie de carton, in care dormea in curte. Parintii au fost Ingrijorati, dar nu |-au oprit, mai ales pentru ca Peter le demonstrase responsabilitate. Devenise expert in metode de incalzire a corpului in frig, iar sacul de dormit al tatalui su ~ vechi de 40 de ani, dar calduros ca plapuma — Il ferea de frig. .Daca simte ca ceva este important, se implica cu toata inima. L-am vazut cu gheata si cu z&pada pe cutia lui de carton. Nu l-am oprit. Trebuie sa faci un pas in spate si sé-{i lagi copilul s8-si dea seama ce il atinge si il motiveaza’, a marturisit mama lui Peter despre temerile ei si despre curajul lui Peter. Povestea lui Peter a ajuns la posturi nationale de televiziune, aga ca sumele stranse au fost din ce {in ce mai mari. A inceput sil, la fel ca Bob, 84 colaboreze cu 0 organizatie a comitatului Hennepin, di Minnesota, numita interfaith Outreach and Community Partners |OCP). Organizatia se ocupa cu ajutatul oamenilor far adapost. Banii pe care Peter 1i strangea din donafii mergeau an de an catre organizatie. Ani buni, Peter nu a avut satisfactia s& vada nicio familie bucurandu-se de bani donati, din cauza poiiticlor de confidentialitate ale organizatiei. Cu toate acestea, nu a fost an in care Peter sa-si piarda din dedicarea pentru cauza celor fara adapost Pana la Inceputul liceului, finta iui anuala ajunsese la 100.000 de dolari, pentru care dormea fara cel putin 40 de zile in sezonul rece. intr-o iama, temperaturile de afar au cobordt foarte mult, pana la minus 23 de grade Celsius. Parinfii nu au reusit s&-I convinga s& intre tn casa, nici cei de la IOCP. ,Familile fara adapost nu aveau unde s doarmé la caldura, nu-i asa? Da, era foarte, foarte frig, dar mi-am luat un angajament si, daca nu dormeam afar, IOCP nu ar fi primit donati, iar o familie nu ar fi primit 0 locuinfa’, a justificat mai tarziu Peter determinarea lui. (Andreea Irimia, Totul se aduna in Semnele timpului) Proba serisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu A 1. Precizeaza doua bijuterii mentionate in textul 1 2 puncte 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorficand informatie din textul 1 Culorile de pe hainele bunicii erau: 2 puncte a. nepotrivite: b. impecabile; . carpite; d. asortate. Raspuns corect 3. Serie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificdnd informatie din textul 4 Familia doreste 0 casa’ 2 puncte a. pentru ca este instarita; b. dupa venirea ieri ¢. construita cu banii economisit 4. inainte de venirea iernii Raspuns corect: 4, Scrie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2. Peter Larson a fost inspirat de: 2 puncte a. tata sau; b. posturile nationale de televiziune; cc. grupul de cercetasi din care face parte 4. Bob, un invitat ai grupului de cercetasi Raspuns corect: 5. Noteaza X in dreptul fiecdrui enunt pentru a stabili daca este adevarat sau fals, bazandu-te pe informatie din cele doua texte 6 puncte Textul 1 Enuntul ‘Adevarat [_Fals Parinfi bunicii au fost oameni importanti Floarea-Soarelui observa cu usurin{@ absenta cerceilor Bunica spune plangand ca nepofil vor locul intr-o casa mare Textul2 Enuntul Adevarat | Fals Indiferenta incape usor atat in sufletul adultilor, ct si in cel al copillor. Dezamégirile nu -au descurajal pe Peter. Pana la inceputul gimnaziului, jnta lui anual ajunsese la 100.000 de dolan, pentru cel putin 40 de zile dormite afara Proba serisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu 6.Precizeaza, In doua — trei enunturi, o trasatura morala a bunicii, identificata in fragmentul de mai jos, si mijlocul de caracterizare, ilustrandu-! cu o secventa: “Bunica era cea mai distinsé batrand din tot satul. Era inalt, cu p&rul auriu si foarte ingriité. Se sp&ia tot anul cu ap curat8, isi strangea hainele cu atentie, astfe! incat, cand le purta, aveau dunga si nu erau mototolite.(...) De fiecare dat& cand era vazuté in sat, bunica era curaté, imbricata Ingrijit, cu chipul plin de bunétate. in acelasi timp, bunica era o femeie extrem de tenace.” 6 puncte 7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doua texte date, valorificand cate 0 secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte 8. Crezi c& sunt utile exemplele personale ale altor copi/adulli pentru dezvoltarea ta? Justificd-ti raspunsul, in 50-100 de cuvinte, valorificdnd unui dintre textele-suport. 6 puncte Proba serisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu 9. Asociaza fragmentul din Bronz $i Floarea-Soarelui, de Cao Wenxyan, cu un alt text literar studiat a clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, In 50-100 de cuvinte, o valoare culturalaé/morala ‘comuna, prin referire la céte 0 secventa relevanta din fiecare text. 6 puncte 8 1. Serie In caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte Cuvantul care confine diftong este: a. sfatuira; b. taia; ©. aveau; dei Raspuns corect Proba serisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu 2. Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect. 2 puncte Cuvintele subliniate din secventele avea doar sase ani cénd a auzit lucruri care /-au intristat profund: Organizatia se ocupa cu ajutatul oamenilor fra adpost. sunt formate, in ordine, pr a. derivare; conversiune din adverb tn adjectiv; conversiune din verb la participiu in adjectiv; b. derivare; conversiune din adjectv in adverb; conversiune din verb la partcipiu in substantiv, c. compunere; conversiune din adjectiv in adverb; conversiune din verb la parti substantiv; 4d. derivare; conversiune din adjectiv in adverb; conversiune din verb la supi in substantiv. Raspuns corect: 3. Scrie In caseta litera corespunzatoare raspunsulul corect. 2 puncte Sensul secventei subliniate din bunica se nscuse Intr-o familie de vaza apare in varianta de raspuns: a, necunoscuta; b. marcanta; c. simpla; d. vazuta. 4. Serie in caseta litera corespunzatoare réspunsului corect. 2 puncte Cuvantul candoare este corect utilizat in enuntul: Colega mea a ajuns candoare. Peste tot se auzea candoarea Pe chipul lor se observa candoarea copilariei Bunica a aprins candoarea din coliba sa faca lumi aoe Raspuns corect: 5. Selecteaza, din fragmentul urmator, trei verbe la timpuri diferite ale modului indicativ, pe care le vei preciza ‘A doua zi de dimineata, bunica iesi pe usa $i pleca. Nimeni nu stia unde s-a dus. S-a intors abia seara tarziu, cand a aparut leganandu-se pe drumul mare din capul satulut. 6 puncte Verbul selectat Timpul verbal Proba serisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu 6. Alcatuieste o propozitie negativa, in care un cuvant cu functia de atribut din enuntul $ipoate toomai de aceea copill sunt cei care ne dau lectii uimitoare de sacrificiu $i altruism. sa devina complement prepozitional. 6 puncte 7. Completeaza cu o propozitie enuntul Bunica isi iubeste enorm nepoti. astfel incat in fraza obtinuta s& existe raport de coordonare copulativa. 6 puncte 8. Corecteaza textul urmator: Tofi membri familiei mele i-mi spun ¢& ,Bronz $i Floarea-Soarelui" mi-ar place, daca m-as str&duii umpic s& 0 termin, dar insa eu nu vreau. 6 puncte SUBIECTUL al IIlea 20 de puncte Redacteaza, in 90 - 150 de cuvinte, rezumatul textului 1. in alcatuirea rezumatului - Vel formula ideile importante, dovedind intelegerea textului; - Vei prezenta evenimentele in succesiune logica; - ei respecta reguille unui rezumat. Punctajul pentru compunere se acorda astfel: + confinutul compunerii ~ 12 puncte + redactarea compunerii - 8 puncte (respectarea numarului de cuvinte indicat ~ 1 punct; coerenta textului— 1 punct: proprietatea termeniior folositi ~ 1 punct; corectitudinea gramaticala — 1 punct; ciaritatea exprimarii ideiior — 1 punct; respectarea normelor de ortografie — 1 punct; respectarea normelor de punctuate — 1 punet;lizibilitatea — 1 punt). Proba serisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu Proba scrisd la limba si literatura romana Varianta 1Ministerul Educatiei Inspectoratul Scolar Judetean Buzsu 10 Proba scrisd la limba si literatura romana Varianta 1