I. PAICU ¢ M. LUPU © M. LAZAR Literatura romiand pregatire individual pentru proba scrisa — examenul de bacalaureat ESEUL EDHTURA ARTarenodes uid ayeypms 20jap@}e pen up pazoumd ‘ouany axdsop aumtzta ‘pO “RUDY ‘oeurexp nes aod ‘arezeu rojnneas oupeds fequmy ap 8 ayirzoduio> 9p “ganyoruns ap ajuauodiwoo ajajedisund) mnuyjuoo ap zopprueUiayo easeziuowre wxes203U 2952 ‘aourexa ap pargns um tt ‘najuad guia 0994 ‘nase mun earepepar nud (p81) azewoundire ap # axeonumut09 _gnuguco ‘eauauiase aq “TRINAD! Te LOUAAUL MP! Us ae opp © PASTS H yembnns pneu e7eue ap speneUay>‘ajusyeduaco sopeadoad valezyeas uy ‘gzzazqemoe § PyWOPBA PTX eS EIX v apasep nauad youresSoug ny UBD “(RIX BS BX & 2Ie5eP) -gugwor exyexayy 3 equi ap arejons ayouresBorg snnaoq ye souads pp “areoqunuroo ap jenats oszaaqp uy nutdo soun v exo 18 sups ur warewoUMry “5 ‘sxer04 forearayro ‘quam of nes gaoda e axeyodes uud ayerpmis zoyapxoy w yxa]UOD Uy Batak “a0es0y ‘arexay] s0japx@3 eareydonos uy ponsyRS 1S gjemmpnns ‘goneUTS PzTEUE ap. -epoure‘areyaidraqur ap 8 sumisuayaudwoo ap zopSarens e HeAdPE ETB TZ “azeppunuo9 ap wfenais 93H9j1p us SUBUEOS HqUIN e BEADApE HS ePBIOD BAIETTINA “L © (wourexa 9p urexfoxd wnsopug) renqene ap aiuoaduoo rargoay areouz -andsoio> ayuouiae “oye:Baqu1 pour un-nuy“rpyfes wan ap da eauourase ‘STEEP ‘nod 1 muro nnuod apunstp fetund mo yepoxde puny aexpnasarexay =pHuaE -20 ajpods 2yarado a:dsap (0qy nes asjepuaumnre"wiryoris) masa Nun waseDEPSL ‘usd suns sjalesour e azmnpoad ap 16 arezmy sopaIxa e axeadarax ap sopsiua}ad woo earensuowap “gugwor ED ‘euyjdbaip | ‘25123 raqaid ynZ= UL ‘puudno wasmeyeoeq ap rmuourex9 ef (Zn nes Tene) eprpueD mum apuRdasy LNaWwnDYy ‘yoompor aeyoduu gpuoce as cus oe 120 suserc Teco eure ORT _ngaunong '9 2095959790 PO9 8 FO 'F'd'D oamenic pseudo, cosaupe taynd ga pruowios naa Seq mpuexsyy swysadoy nueajapry aise auvppvpasouyay rptuewoy « efeuoyien eoaioniqg #1 enauodsyp 289 gID was2eDs9q ep ye suns peau mpseor ro yuma od a9 enon rus tied nes esinu es2onpondey urmjpe rede ion espe eadnse quradaxp eo),4 ARGUMENT culturale/literare) sia elementelor de redactare (utilizarea ibii romaine, respectarea structuril eseului, construct discur- ar trebui si evite extremele: atat reproducerea unor informatii tl lterar (care, oricat de pertinente ar fi, exclud incercarea re nemijlocité a textulul literar, de injelegere a relatiei acestuia ic cultural sats critic mai ales de constituire a propriului punct de area unor ideiinsuficient sustinute de propriile cunostinte gi lect Eseurile propuse in hucrazea de fat nu urmiresc a se constitu int-un geupaj de ‘exte prefabrcate cu scopul def asimilate in grab sau inate pentru cS ele mecte -utpotofer solutile pentru ovaretate de cernfeposbile penteu care ext epocd att curent tear. De asomenea,eseurile propuse na pot rezolva nil problema inelegert ‘extelorliterare pentru cl aceasta este concitionati in primal rnd, de lecture operlon Un punct de vedere personal se constitie doar prin contact direct es text care furnizeazharguinentele necesare interpreta Rostulaoestoreseuri este de a exemplifica modul in care continututile gi com- petentelespecifcedlcplines in special pentru ficate intro organizare logic, aplca la uncle tex adecvate pentru isstrarea actior scvente ale progr de programa examenului de bacalaureat. Pe cat post ream indeptat etre autori canoniel menfiona Amintira cf mumaral minim de texte literate studiate la un anumit capitol este preczat in programe scolare, find mentinut sin programa de examen. fn prezenta «alii, am ihustat adesea capitolele eu mai multe operelterare dest este obligato de studiat, pentru a lis feria alegerea nai artuit text. La fel de bine, in uncle cazusi se poate opta petra texeliterare pe care noi nu leam sbordat In legit cu stil de caz si dezbaterile, lucrareanoast’ confine att prezentitt ‘generale ae temelor, cts eseuri aplicative,adich ofr suficiente informa: necesere slabordilrispunsurilor la eseurile propuse pentru proba seris, Aceste informe ‘usunt ins singuele posible, pentr cd exempliicsile pot vza alte opereiterae, respect texte ronliteare Sperim c hucrarea de fai poate oferio chee de letard a programelorscolare Pentru ciclul superior al liceului, privite din perspectiva examenulut inal de bacalaureat AUTORIL (CUM CITIM PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT? aspecte esentiale ale genului clasificare dup Textul narativ ~ speci epice: basm cult, nuvel8, roman; clasificare dupa curent litera, tem’ sau epoct. ‘Fextul dramatic - specii: comedia; o oper dramatic postbelic’ Elev trebuie st studiece in mod aprofundat cel putin numaral minim de texte previzule {n programa scolar." 2. Autorii canonici: Mihai Eminescu, Jon Creangi, I.L. Caragiale, Tita Maiorescu, Joan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, lon Barbu, Mihail Sadovears, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Célinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stinescu, Marin Sorescu. ‘Conform programei ‘monografc a scritrilor ca literare la prima vedere pot apa ‘Textul narativ ~ speci epice: * Proza scurti: asm cult (fon Creangi, Povestea lui Harap-Alb), nuveli (nuvela Tomantic, istoricl: C. Negruzzi, Alexandru Lapusneanul; nuvela realist psihologicd: Joan Slavici, Moara cu noroc; |. L. Caragiale, in oreme de ritzboi). ' M.Ed C.— Limba gi literatura roman ~ Programs pentru examen de bacalaureat 2013, "dem.(open aa ‘nosaqop0 EPUROTY ueup jaan qrueusos «| “uOUIEY 2E,091N) sisndosedhsod wpeota +! (epimnary ‘rayuad auoye8ngo as9 mx sep “godo ur genuazardas aug eaneuresp apads 0 as9 EUG; onsey) mea ~ (upaessory onsen ‘osomy VOD T maspeeaoy ‘anion >) e201 -| 0981-068T (ors) (sosaspucxary 25, safompotsuy~ pancin| eee ee ees Poezia epicd(epopeea) poezia lirics i sau judeciti de valoare (reproduce) pe marginea temslor respective. Argumentarea of exemplifiai prin texte fragment adecoat,studiate la clas."* "Pentru ojustd select texteorliterare sugerim consultarea Cxprinsul prezentel uct. ‘MLEd.C. Limba sliteratura romani ~ Programa pentru excrsenul de bacalaureat 2013. CUM CITIM PROGRAMA [ FUNDAMENTE ALE CULTURIT ROMANE, ORIGINILE $I EVOLUTIA LIMBI] ROMANE I. Delimitiri terminologice ~varistate feritorala de rang inferior a une limb, subordonaté dialectal, folosité pe un tertoriazestrans si caraterizati prntrun numnarde estar lingvistiee neesentiale. {Limba lating vulgari/populars ~ limba italics unitare si consolidat prin seri, Limba roming comuni ~ stadis al lis dere un anumit uzajlingvistic {cd existenfa unor forme prohi- te in gramatici, dictionare recum norma lingoistis (ale cel regu tive sau ortografice si artoepice, sunt obl pentru orice utilizator al ‘norma literari impune anumite constrangeri att asupra vorbitorior, cit si asupra celor cate o uilizeazs in scrs. Chiar dac are un caraceristori, ea se schimba lent, deoarece rolul sau este tocmal acela de a consacra un singur uz al limbii pentru © perioad relat lung de timp. Slavond — veriantascrisi a limbiislava veche. IL Prezentare generala Scurt istoric Limba roméni face parte din familia limbilor romanice, impreuni cu franceza, italiana, spaniola, portugheza, catalana, provensala, retoromana, sarda, dalmata etc. Toate limbile romanice au evoluat din tind populara/ vulgard. Originea limbil romane este legaté de formarea px wn, proces complex de sintez’ daco-romand, asupra cSruia s-au exercitat in timp gi alte influente.oye adnan yd neds Yo: 0 « "puopou i ‘ajopoyempeidins suo. ap njglresue mun rss wen Peta ‘equ oaidsop wep pour us gion aeod a wep giseane ednqafeiBa0 ap patald mot szdope enmapeoy pur ‘ogee Sedop ruaigoid Spauo} > ¥ aofoume > axaLDs op SWE Enop 220 anUIp emmun eazzunduay nawad 8 pume snp es widn] ‘ares UqUER, ae aonun souaioM v ozeanyap ap yrseDoxd Bepe}OsBIOFTNOE WA Hf sOWSB UNO jus pugundosd ‘oyredop rou a8z0ur geo Ua 5 UY 39 HIRSON PETTON, ub SNYINOY HEINTT YLLAIOAA IS ATINIDRIO lun aurlucn ares ~p axSowun uno ‘auvo9pHoqp1 amzayssojanmansv puNDg — apeondxa seuosbyp mun FEIMEDPe ejonaks anus ‘ngs mmynfequayeaye MoU ap 3waRSUOD -TNB|LE-) ‘aunnung unpaid sesmapo un yoep TeNp ‘aueqzop rau wareutm ap nu iS pueuods aunfoe Oop eu pion RE! vad og es TI EAP 24005 wa pga er autesay tmpnon,PorsoNeD {Uy Hquay| eareoyrtm ey pueuurapur “gure|qosd gyseane 3yaI0e Jaant e| FEEL ANGLED BS Blosau ays wea uorsnspmyfodonuyupwor samo un “ep eumd raed ED ‘naringeoos van oq ap aezor apfeuene azaofont ys pss EMIS CORP eeLsehD ma pu ly sap Fong Ne een aj 38 [ewsOy] ery» 2p Hoy “NR” — MARTEL e sume] muiBuo ,eastradoosaqy” Pouasta UL3|RU YUE I FRAN "BEOSAE [ojo eareONes guar aprard puoays equi ‘ayeyzuml enop w uxp sope eur “POL-TLAX Te [RIO026 ‘puoaeys wuongut or aoap sehr a ‘rreayisueay uy s0]EeRy “gruoumuayy nap ‘peId 2p asmpucn. -np-pns sojapapeip wisede uid aunt sugung Wuo7 uy sus nnuedys eavepHom0 955 © ANYON INIA FIV aLNaIIVaNAS on12 FUNDAMENTE ALE CULTURI ROMANE mane, sistemul fonetic, structura gramaticali, wea urnor consoane urmate ce vocalai (ih fi, dico al limbii romane a mostenit, reorganizand si, uneori, sim- ulare: declinarile, gradele de comparafe, pronumele, tea adverbelor, prepozitillor si conjunetilor. * Sintaxa limbii romsine menfine caracteristicile sintaxe’ latinei populate. * Lexicul (vocabularul de baz3) confine in cea mai mare parte cuvinte de origine lating (peste 60%) si slavs (20%). Structura etimologica * Cuvinte mostenite din lui romanese modem: ~ majoritare (nimi, nim, sur cap, api floare, ca, a fugietc). at doar cateva cuvinte — abr, bata, bara, brad, bru, uz, mal, mace, ppd, strung, vara, vecure et. ~ si un numir de toponime: Arges, Cris, Mures ete chefete). + Imprumuturi lexicale mai n imba: franceza (caiet, germans (bli, diesel, sab, laitmotio ete.); italiana (duet, oper pa ‘armatietc.),englez (lier, rene, aisberg etc.) etc abajur ete); i banct, drape, IIL. Competenta de evaluat * Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural roménesc, prin integrarea si relationarea cunostingelor asimilate, Cerin: Scrie un eseu liber avand ca tema originile gi evol integrand atat informatiile de mai sus, cit si pe cele dobandit sé ai in vedere ‘urmatoarea structurd a eseului: ipoteai/ premis’ (punct de plecare), argumentatie (rei - patra argumente denaturé teoreticdinsofite de exemplificiri corespunzatoare ale premisei) si concluzie/ sinteza (partea finala a expunerii, care cuprinde ideile esenfiale din cuprinsul eseuta). "Theodor Hristes, Sinteze de limba romnd, Editura Albatros, Bucuresti, 1984. PERIOADA VECHE FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE I. Delimitari contextuale Formarea contin istorice a poporului roman se realizeaza trepiat, incepind ca preocuparile umanistilor din secolele al XV-lea — al XVIl-lea, care consemneaza in documentele care s-au pistrat, scrise mai intai i II, Competenta de evaluat + Punerea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau la curente culturale/ lterare (umanismul). * Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, Ceringa: Serie un eseu de sintezi despre contributia cronicarilor moldoven’ la formarea constiinji istorice. Cronicarii moldoveni sunt boieri luminati,cirturari preo- ‘umanismolut ‘cupati de consemnarea istoriei poporului,fiind congtienti de roménese rolul siu educatv. Temele fundamentale abordate de croaicari a sicareau contsbuit la formarea constintei noastre fundamentaledin | riginea latina, comund a tuturor romarilor ltinit conic romane, fenomenul continuitafii poporului rom: spatiu geogratic, consemnarea evenimentelo ‘au contemporane (istoriografia), insttufia domniei(chipur si tipuri de domnitosi, rolul lor in politica intema si externa etc). DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR Cronicarimotdoveni | Cronicarii moldoveni, Grigore Ureche, Miron Costin, Jon jietopisesulTani | Neculce, scriu Letopiseful Farii Moldovei, inwegisteand fra! Moldovei istoric al evenimentelor petrecute de-a lungul vietiifieckruia dintre ei, Cronica boierului Grigore Ureche cuprinde eveni-‘su]aply mjos$ sopfuewuazardar fe aoojo(y agony uy ‘n¥zze) ap "nso uomyy ap gimutisns ‘upao ap ayuounSie 1S aonpe aed prusuad aysq , Stuy as uepy 7] ap Hos soupuzos soxnyr3 w equa 2p 16 ureau ap ‘auzZ 0 9p whey “fun poopy age} no EU 9 JeMULLOS ¥aupasl ALORS) dou” aun Yeanop ‘pxnaoad gop aje xp aDVZojomyse atanop ap anerisnsvuns apxewye sep ‘uonSeymeuy wae “oud ap “Epo ap z0}28109 ne aLsI94 (22902Us ypoa-MUOLY 82> imidey tad 0p ad wayeymuuco 8 Baie, clea vayennuopr 2 areox.aud ramnoup uy ound aze> onsiuy uypre ap awuounsy Sense wey e19p oi" aaa VaVORTE “purus uo juns yo ands 38 yupruoyawBiungy ‘SES U ESEDS ‘varespny ur “snye|Q SnELODEN 3}s9 ‘sONUEUOI OMIT e BUM “aueuiox yurSvo vaopy PULge axed ystMEUIN nz|Sou [MUTE ‘ySqueum zoqeangaeD ape aqwaueuizad ‘Soon qe sus0ou sun) gal axa. un Joos rang” Suoppy 2Ho¥ Est 9p ONO PUEDNP ‘pseu 18 paue yome ad prezeq ‘gousium axeyuownSre 1 -sopsSeuum vfey us epexour ‘qeapaape poswoinps ps angan aypaHDs eo nanued ‘107>) -sroumnoop 18 s0]21e047y ¥ FORED vazeyao180 ap xdnooaid o8 “spam ayse Faust inj exdnse zopteanz02> exid2ouo> !oRoPIOIK Pu # pAEsD POA-uouy Inj e aTMWOp eaop e | PUB (asoFoUIERUE 2] ap) 6SEL [RUE UN TRAOPIORN PuOIST ur ayMDojad aja}UBUE aHOgA Vavontaa sBganeonpe egoung16 Instieuia domi, personalicai Arta portretului Grigore Ureche PERIOADA VECHE Un altelement al constinjelistorice este inst i ~ smo de grab irsttovin de singe 2 Wasiturlor morte, se rematch preile- fia pentrs folosirealocuiuilor, marl ale vorbin orale ~ om Intreg la fire, nl ral su gin acer preocupat de toate treburie rit omniprezent mde ‘colo afin politica exter exceleaza prin spirtl combat excelent stateg conductor de ost ~ a luerar de foe mesler”~ ere cunoaste pterea exernplul~ unde er nee insist erin or dnl ii mu ndptece™ rin optimism sspisit diplomatic sndu-s cut seasprabruitorior” Se remarcs roll inversuni, a epitetl sal antteei in elizarea portet moral Tipul domitorult ideal se completeazX cuaspece legate dle moartes fi Stefan cel Mare. Legitra cu poporal s eatae terul © 3 redate prin sineedoca yar lari pre Senco aw igropet arch ml ale planer mite in Pina... ae eva, de plngen tfc dp wn pnt als memoria neanulti ce Ii plnge parinele, Urece i vod". Mentionarea unor fenomene meteo- cemnlicafia simbolicS a morfi domritorulu "Dan Hovis Maz, Cromiari moldoven, Ed. Humanitas Bucur 197. *Dan Hora Masih op. ct. PERIOADA VECHE Miron Costin 7 Alt portret este acela al domnitorului singeros Alexandr Lapusneanul. Nucleele ep 3 literare si istorice despre dom liv ultima parte a Letopise lovei de la Dabija-voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat de lon Necuice, Iucrare memorialistics, presirata cu numeroase caracterizt g1 pportrete, descrieri, anecdote, este precedat de patruzedi gi dous de legende istorice, reunite sub Neculce motiveazé separares lor de cronica pro- priu-zisé prin faptul ci ele dezvaluie intimpla dar neatestate documentar. Cronicaral face a Sigurt Stefan cel Mace, Petra Rare sa Vasile Lupa, Portretul lui Stefan cet Mare se recompune din cele nou’ legende care deschid cuegerea find realizat pe linia trasaté de predecesorul Gigore Ureche,Talentul de povesttor al lu Neculee este remarcabil Oraitatea iron sunt tru alestilului datoritécirora a fost considert de G. Cainescu un Ton Creangé al literaturi ech Inportrete surprinde ti » AL. Pinu Istora iteraturiéromane dela origin pnd la 1830, Bucu- reg 1977, “Dan Horia Mazi, op. ct‘ymusstpedoppuo ‘sory eayqguRs ad 8 “Bjem29) rfoguad ad rou nu apse suappe 2s-npugund Youadsi nes azz oxfeonpo a[eioul ¥ 1ayozoyy 8 ouoys "yppaod ® "PuOyeN® gore "DEINE URE) qa eoroqpmys aisnaeuan aouydpsrp ax YHIMUPURIEALL BAZEUOLO « ‘tjgnseqied xeypere9 un pupae dump wSepape ur zep ‘nes 92> 18 200g 2 op anu eppap vs epiqudea ‘nunrqne zaqy $ ayeyUNOp n> FrEASOZUN“gx9qh “e[eUOT}EX epeottad puptuepsop “eotzasig ap eimutisns eouquaooad 229 ad war “onqum yrajuao wy myereog vareny}s) oURU_DONH PHO RUELOD TEFL soyoisu5 ango 9p Teowry vastodoosp Zedong ws 30] Pap ‘earapy gdnp ‘Bre your oxjqnd Broquayns soumeyo( ang> ap mpuedy earewwaaur(e3pAX | [mjones uu) muasteun 1S eaxeySeuay YUTULIaIP aerjUDsa DUIUTUDA eAdIE seuay nduan ur ynapde jeanyyno ywasno un aurzosdos ymusAUELE, duoyst 3xequ0D HUE unadouna prusstuonup, ayenxoquod 18 ao1Boyourutsa HeyRUNTEC “T puusyuvu) THAX-TIAX 11310945 NI FTVANLING ILNTIND. Ox InIooes uNp RuEUIOH emMer=yH Maya eayeynuguco 18 guRWoN BouSu0 ‘qu earE UTE nyaUeaK aon luSua> earewtoy | snpuod ne ae9 oye oqes8 -ourap ‘aonsiaSu] ‘aou01st tzonop ap ezeg ad varequaumnsre “aqeyaurnaoseoggicns ‘pulueweazaidar uud eau, -09 puBa|apIY ETE uy anwaque> amma] ap yreaes axe ay ys ode w mnuod wwvoaooupag audsap yumxoun ¥2q04) ‘qa nuzznoD Me) ynfasidoya7) e>sauewoy Biel uy 5 ase 2s meanopjow ypeaquaN ap avepi0q sar ap ae =o -2u gun eosounduuy ef ngujuoo ne # axe aL qisgunoy sada un ep ne ySouptaorroger2o uy ‘aued o ap ad “g3suo> sojsiestuow ejuewoduny “gusz0y ‘pies947 ep “InuTjuo9 und goxyiumns ays9 s0pERIWOD Prado) aIZ019NOD tvs apnad Pu jooad yd ‘2oq0ue oop ny 28ns pupa yt 98 eaploussd 22245 aHOgA Vavoriad jpupuioseme> ‘pateuorieu siesnueprsojouny sevenmunuoy soperqen ‘efueyoduy sh20 (CURENTE CULTURALE IN SECOLELE XVIE-XVINL + creatile Antichitati greco-latine devin surse de inspirafie atat pentru scriitor, at si pentru ics izeaz conceptul de mecenat, prin care este desemnata protectia r $i savantilor de cdtre regi sau de citre mari seniori; dogmatismului gia abuzurilor bisericesti(anticlericalismul), gene- original a textelor sfinte de cdtre savantii vremii; aceasta oporife se {n Germania n Reforma din 1517 a lui Martin Luther, cae se afl la baza ‘Reprezentanti ai umanismului european: + in Kialla: Dante Alighieri, Francesco Petrarea, Giovanni Boccaccio, Niccol Ma chia . te: Frangois Rabelais, Michel de Montaigne. + in Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus, William Shakespeare, Geoffrey Chaucer. * in Spania: Miguel de Cervantes Saavedra, + in Tarile de Jos: Erasmus din Rotterdam. Umanismul rominese Contextistoric ‘Umanismul oménesc sa manifestat mai tirzi det col european, mai precisin secolele al XVi-ea ~ al XVIl-lea,secolu al XVIea find considerat perioada de tirle roméne, Curental umanist a pétruns la noi prin screrile in imbile grea, slavond s latina care circulant ma users sau tipSriten provinile roménesti dar g prin stile ce au inlesnit aces Ieculluré alunor fide bier in rile din aps! Europe, in sclie din Lioy Padova, In secolu al XVI-lea apa primi crturari cunoscitori ai culturi clasic gal lmbllor ‘Trisituri: + exponentii umanismului romanesc reprezintétipul curteanului: sunt domnitori sau boieri care detin dregatoriiinsemnate gi intervin in viafa politic a tari, dar de multe ori sfargesc tragic; + tendinfa unor domnitori de a edifica o culturd romaneasci se concretizeaz’ in: dezvoltarea tipografilor (i i parjn In cea mai mare parte uno familiboierogti ceea ce formare intelectualé de nivel eopean, in afara granielor {2rtn Polonia, Italia saw a Constantinopol * clrfurarii umanigti foloses ca limbs de culturi latina (in Transilvana) gi sla ‘ons (in Tara Romdneasc si Moldova, dar sin Transilvania), care era gimbile cane celarei domnesti si de amvon; UMANISMUL 24 ‘+ manifest’ interes pentru cultura anticd si cea occidental, ca si pentru studi {eruditia) 1parea cirturarilor umanisti pentru istoria neamului (scriu cronici) si or!= tind a poporului sia limbii roméne; pun bazele istoriografiei romanesti; rgumentea2s in scrierile lor originea comuni a tuturor romanilor, romanitatea rile crestine catolice; ‘+ in scrierile lor, redau lupta comung, antiotomand a férilor romane; + umanigti se implici in probleme religioase, fac cunoscuté ortodoxia in spatiul ‘occidental. Reprezentani ai umanismului romanesc: * inceputul patrunderii umanismului (in secolul al XVL-lea): Nicolaus Olahus, Iacob Heraclid-Despotul, Petrs Cercel; « istoriografia in limba romana: Grigore Ureche, Miron Costin, Ioan Neculce, stolnicul Constantin Cantacuzino; + mari eruditi cu biblioteci celebre: Udriste Nasturel, stolnicul Constantin Canta- + poligloti si eruifi: Udriste Nasturel, Dosoftei, Mizon Costin, Nicolae Milescu, stolnicul Constantin Cantacuzino; * personalitatea renascentist3 de nivel european: Dimitrie Cantemin Dimitrie Cantemir — personalitate renascentista a culturii romine Dimitrie Cantemir (1673-1723) - ful domnitorului is la Constantinopol ca tei ani fi este benetfick lectual de exceptie,o cultura enciclopedics, wanist si om al Renasterii de variate domenii de cercetare: literaturs, linguistic, filozofie, religie, logict, geografie, etnogratie, tmuzicologie (a scris un tratat de muzici in limba ture sia inventat un sistem de note bazat pe literele alfabetului arab). Cunoasterea limbilor antice (greaca si latina) $2 limbilorstréine (arabe, persana, turc, italiane, germana, franceza, rusa) ii permite ‘ccesul a cultura antici greco-lating, dar sila culturile bizantina islamicé Principe luminal, nu reuseste si-siimpuna ideile umaniste in plan polit inter: impunerea domniei ereditare, pe plan exter: eliberare 2 Rusia). Domnia lui se incheie cu bitalia de la Staniles unde se aliase ‘impotriva turilorcu Petra cel Mare. Aceastiinfrangereinseamni inceputul dornnilor“mmus.ye re ‘dope suns myusrapany sopiueyuazoudas eayeyuofew eaane ac ‘axeyndod jphuipa> nes mnuep e you98q eaxaind qns ap Imprarpur azasaqya BS “HSL 18 ED‘ 'S nigstadns nes #ipepnlsad ap momuds easesaqyya najued wzeopogd saéraramyy Dye] jeouaAUesepSEIE ase -poteuoyeun azeyordiayuy 0 couro lay ajauauouay aye eande ap "Ho ad 2 e-[eunyeu ao nb gjewowepuny eajenfes nSnumumyy nnuad omansuoo eau iva z20ueN IsTUTUM [R;OZOTY 18 yaIOyTING TeDOs MIMPENUOD eS esmeu mRdamp wo9pt ad muodod » aewogy 8 ante a 9p ayudiouped ad neze, nodsapaue 16 fepnaygue sapere aze « sumese, \ppadsiad ump pupzumidno “yequiary,p PUY nus vipadoppug paroajoo grado varew 12 “pipniuo sopanidoap vs. ‘up ‘991 uP wzouf8ung exinjoaoy pu EDS >uorse RSIWOD seNUUEG usedouna sau ayenaxaquoo 18 ao1Sopoupma; preyed ‘1 pustusungy (¢rmose psu upp ayesuoso ayopr apuidno aze> ‘quaundxa v gyeuy assed) patus /rznpuo> 18 (orto oe aorgaamdoootndiaxa ap sony ppozoaysunseu ap aynze fued =) aiewouie (eropan 9p und) gen jranod yas w eT “ssop ef atepms jan up youu puso} “usin yuan > Puea® Jog Nav et ons ee 3p Of HMMLON Be=9zAAN salu ‘psauyuros femyino yrynuawioday eidnse njquiesue ap runtzza Youn vaMASUOD « “areas /oqeanan9 ‘anuamno vy nes modo e] azeuodes und ayerpnys 1ojenso4 v Fxo}UOD UT PaIOUNG « yenyeaa ap ejusjeduio3 “Tr “Soc1-2n21 Ope eRuoRMP EAOPLOYY Lap ajepnay nfeiaos fe noe ysea um equazaud e ap jndoos no aroqeurue afeuossod aaso[ay 8 ‘e089ye aqnqey 3gDads mapaooid wzeazqn moWNeD aod wpwued IS ou yao easeas> Wy] 9UBUOY HaNyesON] eUOASL MTP Wowos[muBd BaP ‘Suury] amuy Zoyerp un v9 gandaouco "yseorSqor 1 He "eDUOTOII| IMIDE] ap uy ean equ ust) yndnay no mpmayinspadopms ap earenny ‘(91Z1 momoy iadwy vasaySauosap #8 v213 snuowaouy ‘yess99sum ema B| UBIO ynuN e ainqus}ueD eustZd ‘Redowud od prey iojanouninsexdree ans omiznaoonpe sa0% aE “pSauaaopjour sojnye9qgo 8 suns = enop e “eoyei8008 ~ ewd :apunstp raiBiax ereoIpop “wan ep sued fn ug peMNAS ages ae AISNpxO Uy as-ApURDEpEP “eIsMY ‘are ‘"usoquer) auatuatg My v 2oq Hod ug 18 auewoy aye], w aOMeUL) MIAX-WAX 31910935 NI FIVUALIND ALNSEND wz24 (CURENTE CULTURALE IN SECOLELE XVI-XVITL (Cegiturile primejdioase de Cod se critic indirect fanatismul religios, se denn se promoveazs ideea de tolerant s egalitateintre oameni Reprezentan{ ai iluminismului european: + in Franfe: Voltaire, Denis Diderot, Jean Jacques Rousseeu, Louis de Montesquieu, Choderios de Lacs, aumarchais ete. * in Anglia: Daniel Defoe, Jonathan Swift, Henai Fielding ete. * in Germania: Johann Wolfgang Goethe Isotthold Ephraim Lessing ete. Tuminismul roménese Context istoric Tuminismul rominesc este o migcare culturalé gi ideologict, care se manifests intre 1780 si 1830. {in Tara Romaneasci si Moldova aceasta migcare are mai slabe ecouri, deoarece coincide in mare parte cu perioada domniilor fanariote. Ideieiluminismului francez plitrund 2ici prin filiera greaca sau rusé, smu apusean isi glseste 0 coordonala specific in. ‘igcarea ideotogico-politics si cultural-lit secolulu al XVIF-ea gi inceputal secal Arielean care are ca principal of libertatii sia egalitatt: in drepturi sociale si politice a roménilor din Transilvania cu celelate nafiuni privilegiate. Originea acestei discriminari este un pact politic anterior, Unio trium nation (Uniunea celor rei nafiuni), prin care sas, secuii si nobilii maghiari erat: considerali locaitori de drept in Transilvania, in timp ce romani, cea mai veche si numeroass ‘afiune a prinepatului, erau lipsiti de drepturi, find considerati,tolerafi”. Mai mult ecat att, religia ortodoxd nu era recunoscuta de constitutia {ati ILUMINISMUL, 25 ‘deca iluminist® a dreptului natural gi a libertafiiindividuale, principiul egalitii, teoria contractului social fundamenteazi revendicatile seculare ale natiunii, in cadrul tunei migciri de renastereaspiritului national Pe plan politi, reprezentartitScoli Ardelene redacteaza un memoriu cu revendicirile lor intitulat Supplex Transiloaniae, pe care- adreseaza impiratului Leopold al I-lea, Pe plan cultural, contributia Scoii Ardelene Tiganiada de lon Budai-Deleamu reprezi Fati de manifestiile din alte intelectuali (istorii, preofi,lingvisti, tural a ScoliiArdelene este indrumat fatea elementului roman in Dacia gi sboreazi lucrari de factura istoric8 gi rile roméilor de Samuil Micu-Klein, 9 mai multor neamuri de Gheorghe Sincai, Istoria pentra Dachia de Petru Maior, insi din dorinfa de a demonstra fr8 utintd de tigeda originea latina a poporului roman gi mai ales a romazilor din ‘ransilvania, reprezentantii $colii Ardelen ice, romanilor, afirmand cé dacii ar fi totalitate in cursul rb ice este dublata de. nist incearca s& purifice carenu sunt de: de eronata a puritiiilingvistice. roman’ de toate elementele lexicale crigine latina. in acest scop, in 1780, Samuil Micu-Klein i Gheorghe Sincai scr in limba lating prima gramatic a limbii romaine - Elementa linguae daco-romanae sive valachicue~, care pune bazele cercetaii inificealimbii romne. (Cei doi autori descopers legile fonetice ale evoufei cuvintelor din limba lating inarequnse pms (juerdour ustear ‘wspIsep ‘wsqUeMIOY “wsqUeWorerd "usm arexayy ajayuaund “ayeygumt 8 oas un ap outq reur B sMS9p us ‘eRUEPHIO waMy -eiay] uy atsonons prpseanSyjsp a are> ,ajadoyo wpue ws" Honour yuNs WOMENS ap undy ayur peur ‘arexayy roads 1S unuaé “(jrqumureieaur ‘mynizyea, earrousayen ‘esaad ‘emmery) sjemyyro uawop ayur eur eproge & ap eayeymeqnuodsrp "eaane ap aqeod 'S sojumndaouetion ne nsndosed wos angedjed uae op Wariraren ap ypeoud o emir anseo ginmpou jindao gUNGINP “endosed eer Desa earezi9poy{ g}81 HITE eenjonsa nope are (9g-peaT) IERdOBed epeoLiag pesousd areyuazarg ‘TL vasudosvd vpvopiad us nanyosany Moy INWSILAOS Vd XX INTATONAS TNLNADNI ~ VI-XI TV TNIODIS YNIGOW VavOnIad -aumpuoo (ayaunfie nyed-jon) aewraumsre “esd femjoy arrao expan Wee apm ANA Mp UPS PUSOI nin on 9 pan tas ue 8 ao POS SEN m3 ‘psaupuios femylno mynuourousy exdnse nyquresue ap tunyZia youn vaIMRsuOD « yenzeaa op ejuayedwo3 “I (ozst-0921) muvayecr-¥epng Woy « 1) 101 BAL (orsT-FEZt) os BYBIOAYD « ‘ouasig ropjreyuazeudos epwong $ przuDod! soe Your sep ‘munsyuanted ‘eazesmuunyut yes ‘ylepos earedpuewa rdenead efuey ‘nj exado uy Sadaj, pe ty onnaop e0da ut preseyd ays “Dunes "PouOBape“~ONUIOD "mpejap ‘eoumpby tumup aozasdsenop 18 Zojoud un-nurp “sep [njopour ednp MIAX-IAX 2191035 Nj TTVaNLIND aLNaAND 928 ROLUL LITERATURITIN PERIOADA PASOPTISTA, O alts etaps es revistel iegene Daci vistei orienteazi literatura timpuluirin cel stiltori ai vremii (C. Negruzzi, Vasil directia imprimati se reflects in toata iterard urmareste si aducé un revistel. Se respinge coloratura locals elo, arf numa o fate romneascd, pri rman fie din orice parte « Daciei, numa si fie bune, aceasta foaie, xi literatura noastra. O asemenea foaie ne vom silica st fie Dacia literay roastra on fun repertoriu general al lileratureirominest:” Cele patra pte ale articoluu program sunt * Tntereieea spirtlui eit in itera Primi nostri srito:i modernise afirma in cadrul curentului national-popular de la Dacia iiterara. Ideile enuntate fr a temelorliterare in ultimul punct al arti- la trisiturile romantismulul (aspiratia spre jul in trecutulistoric, aprecierea valorilo aafionale gia flclorului, literare prin termeni populat,arhaic sau regional), acesta devine ‘un mani litera al romantismului romanesc. ARTICOLE PROGRAMATICE 29 Uiteratura pasoptist se dezvolta sub semnul romantismului european si parcurge Dupé literatura anilor 1825-1830, care abundS in adaptari Gupa 41790-1815, romantismul este impur, eclectic si pre: la orice compromis stilistic sau simbi ici. Conceptul de romantism Biedermeier se poate asocia produsult liter 1830-1860 (cf. Virgil Nemoianu, respectv, Nicolae Manolescu) pentru a fenomenul hibridari estelice, conglomerat deforme simotivevechi sino in cuprinsul aceleiasiopere. Vasile Alecandi ar putea {ifn acest sens exemplal tipi. turii pagoptiste: ie istoric (C. Negruzzi, Nicolae Balcescu, Alecu Russo), le Alecsandri, Ion Ghica, Gr. lexan: ‘ologia Bolin, Vasil Alecsandr,balada lon Heliade Ridulesay Damitie Bolintineanc), 4. Dramaturga:flonul comic al satire sociale, eitica moravurilor(Costache Peck, Matei Millo, Costache Caragiale, Alecu Russo, Vasile Alecsandr); teatrl eu subiect istorc (Gh. Asachi, Vasile Alecsandri). IL Competenta de evaluat ¢ Zunereain context a textelo studiate prin raportare la epoci sau lacurente cule turale/literare, * Construirea une viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural roménese. coins Utilizeaza informatiile de mai sus intrun eseu liber avand ca tema rolul literaturii in periouta pasoptista, folosind exemplificki din tudiate fa clasi. Este util s& ai ‘in vedere urmatoarea structurd a eseului 'poteza/ premisé (punct de vedere), ar- Sumentafie (tei ~ patru argumente de naturi teoreticl insoite de -exemplificiti cores- ee tiyomn fant fa een samp nc arc aoe Reta etoposide nde strc tezo aon ea pester spe ap EINtaIO} 0 aouso4 URES Te “=DyDads: tea en apsesdid npe ostomy ee “pug ®yez0 12nsaxcd oun eunio} qns wrezqeax vounisexeN, HOUQ Hfonw1 220 wads ry wap 28408 0p pj nuqued 20n0 2a2uval avuSiez aay un wasp8 98 tou aapng” 320, ~aod ap anuawaye eaaig> puEXY “TENS muoyeseu ad aunsaaod ovo ‘ounijereu pie osu aye eyposutfavespeoul ep yuo) pres uy aUVINaWNOY ‘uunsonod eye. omserod:9peds, tga mnsoneo" ye sereng nanow unsonod aosins RIGNVSOWTV STISVA + VaMLISaAOd “pany -peg,1 2azunaf un apo 0a we ‘aeguns Hi? TP ogo ppomgunds ng puscoyy anf 0‘aes aku vue ames 18 yuapyo0g agg vzazM ean rep "usndosed 20] a juazoad wud sso] 2p 2 OL puamposaysy vos] UE nosOUNTE @Bs09H MIMORUD ee Y YyzaL0dl toiedo jmxowo> rapuesory areca ap parv-viar nansaaod ezeq ad prez ey areppepas ap 15985 “IIT sgondosed epeouiad up ‘ReIpNIS BEST uo osu atau sede wna ef Py xDX Te nos Roo ef HESUROT HE? pap ape pega a[ouros Surzaud ws abe> wy qutsed y= ap "a6 UM RAEETTEA eine _yerpnys aresoyy apa) wy fauray © azeypopas ap MMPOU waLDALAp:A ® areaqcha « ‘agereut max ogpads {equa ap 16 aftzoduro ap “gimpons ap ayuauodisoo soyeyedmunsd eZHeUy ¢ yenyeaa ap ejuayduio) “IL gnagde me aue> ug pemmyyro yruxoquon #6 axezayy 2x90 ANUP. “eS gpsr 1 Im ncnnooy 181801 — oss nom “nfoaeatel ¥ SHR 2” 21uHPHE HOLM snfounong, 9 2p 3uoRnn9 O ~ SKIS wor ANS APN sndofed oie spy (wanSopes vp ap nBuoy 4opai n on neon ‘Dsuog ‘PerV-Viea ‘FRSE HHI) wou ap qased we asouotdasna” yequauo sasaure ysave aputadams HPUESIOTY eTISeA “pindosed nrowuns nquad ; agendout bp asms wiaap nes atone(29 ap afeun{ Ut AnDoxgo FZeOMNURSUGD 2 a9 EHS TOUTE? Sp ateasasqo vans BaPXTX Te IMIN;OOaS emia aqe 2p HaN, ceo amoeuey ptawp amoaid aoHois! gyfer ap asndult 9eH9HO PUNO} ances yrewuaproo exo i eee aD ano aqsapnpsep “sndofed epeorad up apenyxoyuoo HEART T VAL-XIX TV 1N1N1O93S TNOTIW VT LISINYWOY TSLLVZITIAIO FIV IaNGIH AWeOT LNAGIODO 18 LNAIYO PLLNI VINYWOU32 Coordonatalespatio- temporale Momentele sublectuis! FORME HIBRIDE ALE CIVILIZATIEI ROMANESTL intervin cu eventuale comentarii sau explicafi, se poate ‘spune cd povestirea are final deschis. personajul-narator o descoperi acolo. Ineditul gi comicul intamplirilor provine contraste: dintre ceea ce se agteapta tandrul {n Velahia sau la Balta-Alba si ce giseste de Subiectl povestn cuprinde nimple neobignite prin care ec france Ele spamtin unl singur fap epi: ilforia In Dalte-Albs “ees ac utes In expoitine, un tnd pictrfrancer,pecat de a Pars pentru a intreprinde oclatorie in Orient, dupé moda vremi, oboara cu vaporul pe Dundre. Cum fot Iumes de pe vapor Consul i recomandso balt fcStoare de min, Balta-Alba, pe care decide +o viiteze, cee ce constituieintriga povestii, In desfagurarea actiuni, ete prezentat dram ca cua né la Balta-Alba eilstorie ce se dovedesteplind de peripet ‘Ajungaind la Balta-Alba, unde credea ci va gisiostafune de silbatici se adanceste in dimineata este trezit de zgomotele infernale ale cailor gi trasurilor care se indreptau spre balta ficdtoare de minuni, Conirastul frapant dintre modern gi arhaic, amestecul de ci lizatie i silbaticie, discrepanta dintre bogatia unora si sirici altora il vor surprinde in continuare pe edlitorul strXin in POVESTIREA VASILE ALECSANDRI 33 Personajele conduct la un bal, unde bogatia echip: letelor si conversatia franfuzeasca su 7 prima data din ‘care intalneste 0 fie Fragmentele de caracterizare directa surprind trisiturile ‘are pot motivaatitudinea striinutui fap3 de meleagurile noasire, Portretul realizat de naratorul povestirii-cadru surprinde il occidentale (france): ,Pintre no se gisea tn tr 2ugrao frances, care pentru fntia dal iesse din tara lui sprea face un voi in Orient." Replica pe care un tanar localnic educat si vorbitor de limba franceza o adreseaza calitorului francez confirma opinia ‘acestuia faté de originalitatea lumii descoperit, care consté in coexistenta civil fiecare noua intamplare, céci vartistul” are imaginatie, culturd gi umeor, care coloreaz co- ‘mentarile sale. Aceste caititi compenseaz& naivitatea, ipsa, mafii geografice. Faptul ci protagonistul relateazs lirile la persoana I confer credibilitate naratiunii. contactului sau cu formele hibride ale civilizafiel ro- ‘nesti sunt marturisite direct - uimirea, buimiceala, senti- ‘mentul de irealitate: ,ael amestec de toate contrasturile ma sileanoorfrar ey nSougwnox rorkezmtaP Te aprsqny aoun0, losuad um yurzaad pe areo uy nase um ze9z11e0q (1) sayiqysod ajur35 “(uasndesed) wajsane dgnagde ne ane> uy emmyino pmraruoD WS aseraiy oxodo anuap some earedy « (zezaiy mnfeuosiad) anjezeu rnymxay aouHds {equi ap 1S axirzodwon ap "wimpnas ap ayuouoduio> sojorediouted ezeUY « yenyeaa ap ajuaydutoy “1 404943] pnfouosiog, Teuopjesado jmydoou05 “| D IZM1DNOD soqurrdurens vencqypo19 SEN -yulaua 2aysenu yzealuen ‘stounexo 9p unpowt ramones ope wos se RIGNYSOS1V TTISVA + VEULLSAAOS nome aye azeurn apfgyyzorns ey esvojuasanan vanuayos uid _preazeal as vuoeqne ser aanieusep fotizodosd e ‘mane “on 8 semndinys e-1[ 15| euEOsIod v] mnjouartucrd v 18 IHGA und ‘poygamose § soyereu. ‘soyusan yoquowiexy up anu eas eeu a ‘eayey{t10 uns ons! andar ‘vaxeqeper 3 a} uy ajuacad maeseu apEMTePOW. “zaourey mnqraoiord uzgqejar aorgyeose ‘Sey er ap yuawud 1S eal ‘raoueyognsuoo sures ad eine nes fe -npo aiean appueosiad ,nuajaud” suns feuosiad ary a oongpa a7 zug ardeou younrayée ‘ged “pse> sna 39 304 ase nag pr ap musopop ase #8 1” jo enfae 0105 io 3 suaucuys S0geng 2n0gys wo we) RIE! taaaid fewoszed asnpun god, uae nmin” euoRSqeO Uy euosby ynssan un uy nignaye © aurea 0 gzearso.oud 2 aypazed (20 uauaydiso>yafeuossog, -uy aro uy poseoussyl ee oP a eon oon oppo Bu > 24g un rp 9p a USANYINOU ILLVZTUALD ATV BaRIAIH ANOLE ‘qu0st ‘aewtes0 twereu opieepow apeseu spz0ud nfequn veuprins Conflict Sublet Ineadrare in tenn ‘un eseu in care s8 caracterizezi un personaj feminin dintr-o comedie FORME HIBRIDE ALE CIVILIZATIEI ROMANESTI din ciclul ,,Chirifelor”. Toate au in cent celasi personaj feminin comic reprezentativ pentru epoca imediat de dupa 1848 si pentru un anumit tip uman: boieroaica de provincie domnics de parvenire. ‘Tema piesei este demascarea parvenitismulni, a snobismu- lui sia abuzurilor administratiei. Conflictul dintre conceptia conservatoare reprezentatd de Barzoi sau de fals progres, re- prezentata de Chitita, personaje zug-3vite caricatur COMEDIA * VASILE ALECSANDRI Uucide viteii drept vinat si le aprind de hire”. Desi nu este in stare si retind scriitorului francez Fénelon, Les aventures. d'Ulysse, Gulia trece cu bine examinarea fi Imitarea eu orice pref a mod: la Barzoieni eticheta din casele sidea fila mod’, com- famentul inter fers £.G,Calnese, Istria Werte! romaine dela origin pint prevent, Ed Miners, Bucuresti, 1986,4p do “ros20H9 95 3p do “mosoue) 5)¢ : ce tsanfuag 0 ‘uBoud ap wasps napa pspsop ha8yon 0 8 np “aucun 2p 4p mo weoySang 0" :aysesquo> Ip 4zye01 203109 fevoszod un 2469 ebuTy “epugnY Aum © PLEA uszandayeanyeouse> eyeSor8uy 919 1 “—Ds3}0x8 nes 9260368 -urdsar arirede o ys9 au aguaased ap efutzop no apuracid ap oqwoio10g ts rouroan nied dy uousouay yum easoicheg soyleuosied vosezqanod uy yeaytiojes Lequiy ap 6 slems op nomuiop yuazaud 2960 tuaia aymypAapoa Ut e> 299) “wor apumndsop eh mda wi, Suaitsuoo 3820 -euayps aleuosiad guns ¥nso8expuy usu ao dung un ‘aqezsqenp 28 an9[09 leuosrad 9 sede aze> x07 uae pur OTHE Huey8 vy ag te apna 3 soqsnBou s-yaang ym ‘ropoupy} $50 up mop 9} Uo} ot RIGNYSOa TV FTISVA + WIdaINOD ay panjsouyy ~ nemo wy ayeandadas Soponop witLNyD 22 dum uy osvoruand vow us" asad @ ese nu eo nuntd 980 Suow “ghou epous ap aired 9s oz ‘f wu205 [FHDE UL AOU a DD SuOsp SO” exjeoqdxa ap ayeurmn 1$ why ap a¥fnysu0D aofUHOD ENDED “op dey ap’, serene no asouan0pyou Soeaujrges8 YePAP [porsoure oxo z20uery-owewox uoBrel tn aenTgnjon no BE San ea ‘ppeaop &> "yuasa afaueopes uy axiestanuoo ap equ] jzaowes} pans VepAU © 9 ,7unS misuou” my ySosu Tse n> “ead apt no "gpous ef wosiquon en € ap ehutop 18 "eany[nbur pou fequay ap oqwo> “alum eaxezianyod wy “$euoay] nnuad raray qiqnt v /amadsar ‘myny onsord veemeo wip ‘aezyeazau ures apikop — URN “ein ro goseymngdi rps 6 pzaouey ut exeompe -gyp ysangoiop 1, Joop eseoiand” seape ‘eseaDnuagudsT ED yeyseused mmnresy xBe|sour no “Joyearasuoo eDUTAoud Un 3159 ‘plump mb atieeduioo uy ‘rep ‘ynynfaypod rund e #8 myo “roma e ayer qugauga e108 uj ws eur Up ajenoreut fenteae gutigo es win apé ynyepunscud “epmuagidstrutigo ¥s iseaaut ap suid "epous ednp ‘ezeur w arewousan aE -ago aqumps i-g5 ingo 18 rutared ys 9 ‘eanedr op asa, 18 pouloo fozzeg ap ai8950I0) 98 eR “PejUMOA au, ‘anurey ap mfeyar 2] fequsyy ap exjouny ut rozzeg 1 easrwinu ap aye {H2q 8 mynd ey eUads Up gnLNOD een Utd yensideUL LISANYWOY aLLVZIAD 2 TV ARIK aWOS padarep quinps 601%10 equ 9p ono ofeuosied aye n> eeu aiezopese> op HEMePOW aCURENTE CULTURALE/ LITERARE IN SECOLUL XIX - INCEPUTUL SECOLULUI XX Romantismul I. Delimitari terminologice gi contextuale Definitie. Context istoric: + afirmarea individualitsti, a originalitaii, a spontaneitiii; expansiunea eului individual; + primatul sentimentului sal fanteziei creatoare; + cultivarea emofiei sia sentimentulu;lirismul ca expresie a subiectivittii; + revolta impotriva conventiilor sociale si artistice; + respingerea regulilor impuse de clasicism; libertatea de create; ‘+ amestecul genutilor, speciilor sia stlurilor; * fascinafia misterului sia exceptionalului; antiteza; culoarea local’; + atracfia pentru natur§, trecutulistoric (Evul Mediu), folcloral local, miturile, fantasticu, fabulosul; + tendinfa de evadare din realitatea marginita si mesching spre lumi imaginare (fantastic, vis, trecut istoric, loc natal sau spatii exotice); + cultivarea antitezei (trecut-preat + personaje exceptionale in imy + antiteza (Inger ~ demon); ti + lirgirea si imbogiitirea limbii literare prin elemente de limbaj popular, athaic etc. (CURENTE CULTURALE/ LITERARE « ROMANTISMUL at 3 cultivate. Reprezentanti: lramatice: drama istoricé (V. Hugo, A. Pugkin), filozoficd, lirics (PB, meditafia,elegia, romanta (Lamartine, V Hugi -genda, balada (H. Heine), poemul (H. He fe Vigny A. Puskin, M. Lermontov M. Emin: ‘A. Poe), romanui istoric, de aventuai, fresci (N , Lordul Byron, nuvela (istorica, W.Scott, V Hugo, EA. Poo) Lanois C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu, M. Eminescu g..“Pa 06 M1 PHP aS 0 Hop aupon RMIMZAFT MoHOH2AC em afoye ysog ‘adirous8 exeue nnd japou ap 1 mHOTe ‘rut ad geajoazap “ejeuorieu euoyst is yatsed 2p i gpo ap “ai8ope ap ayuauay -sop no afaypuy as 18 adaouy erza0d eupoung “opeuorieu rjuiméu0s & -oaat # aoyouyed ajuasze soun easewnse utd ru ejuaispo0n utd pzeozuayperes as asoupuror PrLasHUEUIOY (ejoqiadiy ‘easepes “yotsojar exjeuseppxo 18 er}eooAu) ‘unjgsex) ap auras 0 pugae ‘Jaussnuewos ezeansny eIz904 aVINAWNOUY pwspuewoy “yeSt us ‘vassipdoug eistias ul rede e wza0g ‘oqze uous “eROyIO Up aLNSeUEUH E ZARL UT OND LO] nes jruBard Mm ‘wunaidusl aynog3 LORE? eu uum pdnp "gsuD6 mosoupueraty a10845 ap 24209 v7 -waadyyy Im] Baguir :Aqensny nya] eaaBTY ‘auepepad op 1yse8ng “TIT & AISIYANVXSTY PIOONID « YOELNVINON VIZHOd -jondofed myraspummo: aizede seapms.naod xa im yo yaisuotsap gs ame Uy ed g- ap naS9 OM PEPOTEOA "eisydosed arzaod o-nut ssasyfar as ‘aueo ‘mmuisquewon 2fe unyyse Hurzasd es oxvo us uHSed ¢-z ap ‘nasa UM aEDG « “aqaysod aius23 “(ejondoted eimexoyy twsmueto!) ease qnapde ne axe us yemyyno [ryxaquoo 18 axerayy] azado anuurp soyeieyar warwoy dey « “onied jmpxay uy foquay ap # axizoduo> ap sojquawtae wz EU « yenyeaa ap eluayedwo5 11 ‘sonaod ajpquaunquas ‘ajeprane ‘ayepraquusuen radeypaure ayied enop y Srussoo mynureyd ‘arejduaquco e| ap ayfouiod rosourura 1 duun uy “(nosampu@ary 29 "nose9] Y-apEITAH UOT "eso4""> A) NEndosed mlood ap weztyyn“eouDUIase ap “sys9s0FouIN SHOPY "WaWUIAD un yrOjaud wD axe nes aouONS HHyUOSIad foun e ested mun, mngeu Je wauuouay Mun varEDox9 no oIgo ap adanuy exjeupaus‘feuorirzodio> ‘oureum sioqa aye #6 yanssaayun ape azofeur ama no eamyp8aq «uy sqersouzepumy ayenioojanu ajuauiadxa sown yoqaod arsasdh yp ame ‘DRUeUIOS 9p $1e] eano 8 aeMpAUY UIP Your emaede “ogoZONG HUN © 9Dods— eH ENPAWN, fou adap toa 259 puny 04 ‘napa ap eqaoa 2)50 pus ad aunsi2n 0 ood iroypads ‘aursewr 1S aruowse ‘un und faze ayeurios pnsuayseze> ayuunue n> iodo — 1 uIp) eyza0g aoySopounmzy eIUHOC T v1z00E YISILdO$Vd VUNLVYALIT NI ANWSILNWWOUTitod Comporitia Structure Secvente poetice Elemente romantice ROMANTISMUL IN LITERATURA PASOPTISTA, | exemplard a lui Mircea cel Bitrén, domnitor ideal si pentra ‘Mihai Eminescu in Serisoarea II Titlul poeziei este format dinte-o construct lexical care sugereaza evocarea unui domnitor patriot, fxand totodata si a razboiului, pe care ‘vremurile civilizate contemporane trebuie si-linlocuiasc’ cu | pacea. Cele dou’ parti se echilibreaz® prin secventele simetrice autentic3. Aceast’ secvent are rolul de a institui o atmosfers crepuscularé, romantica, propice aparifei fantomei gi instituie starea de meditatie. Cadrul descris corespunde regimulu nocturn al imaginit poetice si, ce specie, ilustreaz& pastelul. Cronotopal (relatia spatiu-timp) se construieste gradat, prin menjionarea unor clemente situate in apropierea eului~ réul Olt, mindstizea, poi prin sugerarea unor zone ae riptcului si enigmaticulu, flat in depistare~pestera ipa generate trecute gi vechimea ‘miinistiri, noaptea $i chipuri negre. Perspectiva receptiri realitti este cea dati de contemplate si de revere. Impresia creat de migearea ape, de apropierea sexi com- binate cu imaginea mindstinii si cu fantezia eului care face posibil aparifia fantomei, este cov sugestiv print-o reaefe hiper Raul inapoi se tage... muni vf Imaginarul romantic se sustine ‘recut, al nopfii ga. Aliteratia , le furnurilor wnbre peste unde stau culeate” (repe- ‘area vocale! in tative valorifcate in crearea atmosferei. Hiper- bola ,Citretirmul dimpotria se intind, se prelungesc”, ,Mugchiul idl se misc... ptr rb s strecoara” deschide caciral pand la dimensiunea fantastic. Potrivit esteticii romantice, natura este cadru gi sentiment. Secvenfa a doua (strofele 1V-X0) evock domnia legendari 2 lui Mircea, asociind imagini din trecutul glorios. Discursul liricse transforma din unul specific pastelului intr-unul specific POEZIA ROMANTICA + GRIGORE ALEXANDRESCU risa Limba gt expresvitate Figur ce stit cursului lic, in partea de evo- lexicale, prozodice si de ui, con- {ul nu inseamné numai eroism, ci si moarte. modeme, poetul combate rizboiul, pe care il ric: Cic rizboule bici groaznee, care moartea il Secvenga a patra (strofele XV-XV1)realizeazd rovenirea la «adnil romantic de a inceputel poezic. Textal devine astfeh 3s echlibrat. Ultimele dowd vers“ezmi89N. > ap muvousndy mupuosoyy tanenssny mma e=x—8oIy ‘ppuewo: Fjaanuo aise aoquewos ozo. autzede {eps esa x2] UN wo FzaRsUOUIDP BS axe UL Bed ¢-2 9p ‘nasD m FrEazTeoy « apqisod ajupay -syejpms azezen ajanar pursadasapan ap umd num varey.ounSay « ‘qasndosed exmeiony ‘asnte.oy eee eyo jaxauoo # area azodo anump soqnieen eomeaneg « (efeanu) anezeu myn sogpods fequn 2p 8 orivod.uoo ap “gansonas 2p ayuouodino> sojoqedoulsd eateuy © venqeas ap ajuajadwo5 “1. nda axeoqes no mu guequautoop ‘a2eofes n> GopEmyso1go aye perenoumsoR 4 ‘ure ap opurdop ate>(lequry ‘atiiuaumyson‘uaniqo aqeos myer snuauieHod o> ‘sigmpenuou) e200] eor00jm wud i$ pzwszqeas 96 yoodo & youste vanmMyNSUODAY « “(oypayy pag) ereuoriet eois mp apeouad foun & ‘(op ous ugDR] ‘PRUOID —aH03s (oa wstreanjeu “gisqou “goneutos “gispucoseUs) suaano gdp nes (22a yonsejuey ‘goSopowssd “gouOyS!) aOReMEDY EDBBSEP UA ygysod jaluozoud eareurunya /earenuaye wtid aseanzergo ap ip? snl uy pzeayiaes8 oxe> outind anes afeuosred “yexy422U02 ‘un "gseounus woida atjonsuon -DystayseIe> — efBARN aoxSojouruns) Ere Turd “T wz04g -nosoupurg ey My osmoaid aud fa uoIne ad eawosndond so aopanoumuas ead wed Saanen -surapeSoxonn apunnayur usd “etempaur 1S exBajs — 2onUeWOI sojgoads warenngro“mumsao}au ee 7 ssojeta tamu eo ns ap um oun ehuazard ‘umypou pareuySeumt “aystur ap e1aysoUrE ‘eaideou ‘umsoid sonuewrorszd angour ‘mgmnoan excnse tieupou anuod ‘puoyst ray nad eiuuatond oreo axuud ‘psaueuon myNUISHUBUIOL ae LAPSE WUOADO RzeALSHE TO -soepemsay aD 9p IZOD 97 PHA IM NagHEN BZD a1Z719NOD ‘woods ut aeaowoud anpayse apapadse ysndosed pmusqurewos vaya: onaod [nsian -pum adamujsuoo as axe utad mynfequat uo “xe “uysoyiou ap “1ejnqed0a ap aja}u=U9|> “areoyeoonaandl ‘amazon ap ayizgd o210 quoquon yuma anjods “snug 29goz9ptnoaKd "OTE So soustouoy TansoBns eonaypr ap ¥91OR HBS AP WIMIAS 2ys0 tremdod equiry eisndosed wode ws pued uP ‘unpono porpur nosospuexoqy aI089 an 97220d inleqsarT 1 9'n aoaunse wfoqrs PaeOTEA Ip 6 gum aze00y ut (uood) aqeris nzned 9p an ap sounew sopareopid varewoye wd YISLLAOSV VUNLYAALIT NY LNSLLNVINOS, a1poroid ovContexul spac Context operel Navel ROMANTISMUL IN LITERATURA PASOPTISTA, de redactare romani, 0 capo- speciei si un model pentru autorii care au cultivat~o ulterior (de exemplu: Al. Odobes Daciei literare (1840), nuve literaturii romantice,istoria Ulterios, nuvela Alexandru Lépusmeamul a fost inclusd in HJUOD [medpUET ediutid mynleuosiod » gorusaynd wapey[eu0s ‘aundl 18 xafdusos 2389 r9yoant IZZAUDAN "D+ repud nfouosing spnewosapfeuosiag reds Moqerodun wey OLLNVINOY VZ08d “1p do osoOUEH SOON c umuownsop aunifes 16200 nv 2800108: ny euureop nazuad ,go13 ap jnaVay ap soloyy my vane:owo ‘watog ap Zp 20; ap mnigdso ‘oqodonur pap psvor8tar eafnys | mjruoyewop, sinospp 1S azedonred :jeuotidaoxo nes pqeaowrou rape ‘wud “sonuewor auaos ayn reur aurtuo> P91 fe Payout abe} o-1eysa0e a> ad eoumisruroud ¥ apMI0UO edu e ‘nad omnnnop y8ug] ad epee auureop fueron 33:09, oun earopon ‘afarai0g pane eazemsquoo ‘auayUpUTEd YEU “re varehumgsop ‘Top}e}20 Pasorpuacut “eNLoRUmYA Uf eSWOL, My fing qnueausndr spueraryasye ap myruon sarenyes ap 243 -uepap anuauruasa ap atas 0 apudn> $y 2 “gnympargns ye ywourour v9 ‘apundsa109 ¥9y-1 f° (ovepen ma10q ap piey areungzes ap es ehuop ynuon enpa: Se ap mpuownsop vaxesgioy) wBuqur § (p1ong Dopueds Sojoyy ‘ghanag sestuoy ap wuss wojoq ned faounp pieuuoy eos no ease Soom ayeue eareznunlio wuld yee 2 Aen pandas a 22pm" ap pe "mas mens 7 MOY, UO} ais 3p od 0 yx azo ‘puamudr rapuescry 2m un nf pf sy" spjaanusypads uso1an jusopere paewpars ago mrad fuoduaur utd ze “nyfue>|UOID jnjNs ap pUUTURLIE ‘ANDSIGO pide ‘spon pour Ut inyrsean msTEs PrPaULasUOD aqeUy VISLLdOSVd VENLV WALT NI IONSLNYWON mimpargee ‘jawawoujeaunting mumps exonnsuey os52 Persona acundare Peesongjlclectiv ROMANTISMUL IN LITERATURA PASOPTISTA, Alexandra Lapugneanul este personajul principal al n pus puttemic individualizat si memorabil. Este 3 (de cate narator, de alte personaje, autocar terizarea) si indirect (prin fapte limba}, comportament, rela cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentatie). Forta exceptional a personajului dominé relafile cu callalte perso- naje, care, in general, sunt manipulate de dommnitor. Avid ,capacitaten de ane surprinds, intr-un med convingttor”, Lapusneanul este un personaj ,rorund”, spre deosebire de uy ‘ied ¢-Z9p ‘n959 uM BEDS « “ayerpnis sjpanu /azoxd aun vzeq ad squewos tapnfeuosiod oypeds euoridanxe [nae Sep sudo a> Uy aanow ys a1 ur aUNBed ¢~7 ap AWRIUAUARIE naso un BIg » “preps (ou ‘o-nuyjedtousd rynfouosiad exnunsuoa aidsop ‘ued ¢-z ap ‘nae n s2yiqisod ajuna “syerpnys oxexayy ajaneay putanid azapaa ap pund qnun varewuaumnsry » snagde ne azeo un jeanayno pryxaquo> 16 ‘anjnfeuosied e aueztappere> ap Fequay ap 18 ayjyzoduioo ap “ga ‘quunsoren inpadse “gorau ejannsu0> rma apo anisep ajuaurajs no asey9}dua 9s AoHUEWNOS a;UOUEIT ss IZZMUDAN 'D + YOLLNVINON VZ0%d _tuaos ye 6 soppdas 2 ojEMsa8 nsomoepvads ‘Doda area oqrouap-oyaSue ezau ‘ajsenuoD utp ame jek uid leuosiad “euoridaoxe jenys u aeuosidaoxa aleuosiad. “guy ‘opeds uud ¥ sep “qeuosieu eamist mp eniesdsur- yevsoyy ‘png &| aelomposy ws yelunus spUEWIOY mRMLd Dud easepad eppanu 0 18 ajsa jmumausndyy 1H PeRxenUOD Uy eOH.ONSEgyoanUE ‘puny ‘sisrdosed yansexy © pamupsen o oso erezoiy giodo ‘osu 21sep ayuauraya m9 a>pEUIO: 20] PRUOULO|D PLDI VIZA1DNOD aos yan wogpungy sousoys we $-pqmcSep “ abeupaina pokes wera Sue) ganoaye eoidoy uns seo opuansoqut vo gzeousayfe pamput YISLdOSVd VUALV WALT NI TNNSLLNYWOU see msiny sojefevosnd feqiin, Sosans onsite movies huorond je ue vs36 ROMANTISMUL IN LITERATURA PASOPTISTA In elaborarea eseului, vei avea in vedere lor! procedeelor de caracterizare a persona} * evidentierea intre personajul ales si alte personaje ale nuvelei, prin zeferire la textul TIL, Sugestii de redactare rae “requtu Nanay Introducere eeaen neta fn primul num&s al Dacieiliterare (1840), nuvela incomextulepoci | parfine prozei romantice, find inspiraté din istoria national, andisi hui Mall Kogilnicean din Introduce, | hai romanesc. apres fealcrea personajoria puvela romantics izate, construite cu minutiozitate (biografia, mediul, re- | latile motivate psihologic) sau: portretizate succint. in desfagurarea narativi, Imaginea personalititi domnitorufsi Alexandru Lapugneanul este conturata in Letopiseful Tari Moldovei de Grigore Ureche, cronica din care, Negruzzi preia scene, fapte gi replici (de ‘exemplu: mottoul capitoluluil sal IV- realitateaistoricd prin apelul la ficfiune gi prin viziunea roman- ‘ck asupra istorei influentatd de ideologia pas. Pornind de la persoane reale/ personalitai istorice, scritorul ‘reeazi personaje literare, reprezentiad anumite tipuri umane, cx destine si profiluri psihologice care sustin coerenta narativa, De pil’, ca persoane, vornicul Mofoc, postelnical Veverité gi sp&taral Spancioc fugisers la Lioy, in Polonia, simu mai train PROZA ROMANTICA # C. NEGRUZZI 57 Estetica romantics niaritatea psihologici, replicile memorabile — Li logic se vee in constructia personajelo ..}. Gesturile personajelor au menizea de a fi memorate."* épugneanul este personajul principal din nu: j romantic exceptional, care actioneazan situa Autorul ii marcheaza destinul prin cele patru replici me ‘morabile, plasate in fruntea capitolelor si avind rol de motto, Destinul siu este acela de a impune autoritatea domneascs loace. Afirmatia »Eu mu sunt cur, sunt domn!” reflect faptul cd nu abdict de la propriul destin nid in fata i- si Ii Negruzzi" (G, Calinescu. Hotarirea de a avea puterea domneasci este implacabilé la inceputul nuvelei, in rispunsul dat soliei at oe, eo oreu,rspunse Liusnecreu, un filger, si daca vo} nu mit 20% merge ori cu voi or far voia voasti. ai degraba-si va intoarce Dundrea cursul indi fanolesou, op. cit10840 IZED IMDB 118 asad ys ua fy aud pap ap iusoa und aySauy QUID 0 msOAOP e~ ,2us000 dud 2s0qnt pono gn 29 anuIp enop ‘apiqe: ‘eidaspap m8 un ape > aunde 8 seep molonag mmneseuryadumy rp mee 0 ead ‘ade up vp rode ousog eatopin opteptes ova" sipyasoon ~80 9p ajajnida ojo3Ivg wuvoseo yun” 9a eoaUDsap und mjmiojuWop. 1p pou! uy “gzexzyyeor jns0TerEN, 6s IZZNUDIN *D * YUNVNOY vZOud ap afeo exMButs 3359 (AARO ‘sad “pmduns) ry varappnuaind fe qed un apanateo yay jnudoad ppp 6-95 zenpp phumuoure‘,2pSuawuo raafis pa 2 ap oy po pnp apn ps >" MEPS oxo. “oq RUT e| puezer esse TaeUCRdsoxo uTsede aN LIAS uve uous my ze sep ‘atsind nuad pen 9p rpudoud omep ey pued 8 (.20 mga soospg) saosyp uf song 20)97e35 longa 2] ap eryany) mmryuawi0U! e 1S myd0] eazaSaqe eT ap ‘gsIND o adejap rene op pigdso wena pvacion ems 80 ap vpunsg ad propos 8 rod 255-mpuongdes mp ps samo wp po a yr 25 nepnadep nad ‘ny mapa nus 8s sacs aermy “sore 99 ys waza wunrbop > exsaud ‘189 Injao jnwastpes woayar ‘20712109 aporode> uIP "epuexny| lauuueop niau sown 19 squrord YISILdOS¥a VANLVWALN NY TAWSLINVINOM aremuse109 0p s9posoid saneorhin 8s60 Relatitcu atte personaje ROMANTISMUL IN LITERATURA PASOPTISTA, Forfa exceptional a personajului domind relatile cu ce- Ielalte personaje. Tar doamnna yar fc ‘flan let de pina sinfire omeneasc™ si cuvinele rostte de Lapugneanul in na disctiet cu doamna Ruxanda, aia so soi, Mai inti rth reactoneazs impulsiv la Tuga rmintea 6, ducéndus! mana la jungher, dar se spines promite yun lx defen capitol urmator, se rizbund pe boieri, pe Motoc, si nu o iarta nici pe Ruxanda pentru indriz- nea de af certo opreacucierle. Se bucu cu cuzime desprima doamne care lesinase a veerespramie! de capete _Foneia fof ase Lipngnenal cin no se are Se spare” Insstenfeleboerilorsameninare din final ca ucde ilo determin pe doarnna Ruxanda sé ouaveascd. ‘Avind ,cpactats dean stride intr mod conongior” [Lapusneanl este un persona rotund”, spre deosbire late personae individual din navel, personaje plate, strain jure singure ides ata (el EM. Fons Monumentaitatea personal, tanismal, exceptional: tatea romantic, forfa sade ai duce planurie la bun fay rmachiavei, indiferent de miloace,spectaculosl andlor conciiarepicilor fac din personajal principal al navel inal cle ft fgureard namele sin, Alevandiu Lip personaj memorabil.,Desenuluiitor” al person temice sa individualtate ndreptifes afrmatia Catinescu: appear apare mens cori om ot tng impresia lind actor e mai pufina unui pote romantic ett 4 unei puternice cra pe deatupra oir sti de ool” 7G. Calinescs, opt CRITICISMUL JUNIMIST (STUDIU DE CAzZ) 1. Formularea cazului Junimes reprezints fondarea spicitului critic modern in literatura gi cultura ro- sani, dar sio reactie impotriva lipsei de echilibru intre formele si fondul cultural -mostenit de la pagoptist. IL Competenta de evaluat « Danerea in context a textelor studiate prin raportare la epoci sau la curente cul- turale/ literare * Construirea unel viiuni de ansamblu asupra fenomenului cultural romanesc, Prin integrarea si relafionarea cunostingelor asimilate, Corings «Serie un eseu argumentatiy cu tema Criticism juimist, fn cate 8 utilizexi ca Presa Plecareo opinie Gudecaté de valoare)ctatl mal os isi valorfcl aogton ledobindte cst la rails cor aceeai tend. Nei avea in vedere urmitoarea structurd a eseulu ipotezi/ premsé (punct de Fer) tzumentatie rei-patrsargumente de natura teortichIsoftedeeneap {iticorespunztoae ale premise) s concise (patea final aexpurerh eevee ‘aeazideile esentale din cuprinsuleseulul,“uont 920ye20 mad sya -t5e #8 sep nnuad jmiend oyozoyy impzids sme oat Fans fe raomuyep omesea IRIE MARIA 0PM, YRoMUD “nappom oupwos sumyoage muds eorezM) - ‘oe ap og iuud up ayequemndod ap pes auge year ea nit ea rep ‘py61 w Bud earpde va eisiaay (uIP aarueserg equ mpury 80101 ‘3y020) isd rejisannn warepuodasd zajzeseo um aze ede eISEODY ‘Poiqun| ayea— 08 eBeouuy $ w ‘nSosnong ey premmU ays0 azm2q 1UI4i0a12-) weisiaai pueo Ser utp adsouy eusoysarTong) Fag ede ses auei9] nga MROWIOP Ip sop eur Zep “rivaAD nawop tap qudrooaid wu e pr WyousDpoU oto, duseou fPRD Te sO}TeurqU: IquRINe w aul 8 nosOTEY ig ave ud apriso opmpmas mesogeyo rms uma -ace0yea 2p z0Rpapn arene} nymuusPHD erezTaNON ezveMUTULP as are> uy epeotiad o aysq “tung 33}8N5 ep] DSARRUpO | ‘ORLIEG TURD ae HfssourDo adeoude viomus 1 1p ‘plats eSurarD ‘rosourug eupas ezoid s urood up” we vuteos ap tHueyuazardar eunye as ppeouad ANDe Zep “ySemong » uugunf JOpehuNpos wan S881 wt sued pag mp ‘edea enop v-ap eI “equ -asan;P YN UN 59 velunuoid un ax8 (5231-1981) eueass £9 smppuspanuny tumesea, zwoaa mans ‘annoy figuanse 18 et -aroqo na ‘adeya wang Susp as sows mp0 ees Ul) sqeidexe) voy my ezoxd ayarado 18 roSSIOTE YY 122 -ed uy zogt Mp pupdaouy ‘0.2 jp # aunziqy o ‘audord agesBoch te prezard exienys ap tluansuo> “usgdn [e Jopas fs ~ nosouoneyy mat 18 E2zRABON a 0 UY, 00a anise, ‘dae a) avereusens up pms e] ap Hiruasas wou ratieD “unde sundust ag yerspajanu ap adezowo8 enow O,) “aupiizos anyqno exinjona eyuaKo v ap tmjox wode ut pusrE ‘roe ryrynas eames on eu esnyro s 9 -2pt azedni8 pjueyodun reus ea> 22 rom eaye}ABOS / aYVINSWAOUY ‘earsape e goAED armdapo1 op vayenpedeo # yjsndosed woode -ap ysnun greanyjn> ewsStpesed anu Tabet soje4 zopedoud eamoyde ¥ 3s gyri Paraieqino> ‘souwiox 2yHads ISININAL TANS owquny wevposeedes wie mox2peuoyUy exoseuyp9g208409 Boowunet uosooepaad ey eareodes ~2squUfousPALD arepepas ap Hsedng “TT 7a em 64 Spirtul critic 2.Rolul lu Tiew ritilemalui junimist jn studierea trecutului si prin combatuté falsa eruditie, manif ai timpului, prin folosirea unei de catre multi cirturari bi artis : in articolul O cercetare critica asupra poeziei roi 1867) si critica formelor fara fond, ca expresie sin\ carezistenin fafa mediocrtlilor ce ndvaleau in vale public. | Autonal respinge compromisalformelor goale” gs afm’ responsablitates in fafa culturil romaine con cea nou — ni se ice ~ nu putea si se introduel intro luorare pagnict pe ling cea vecke? [. La aceasta rispundem: intreprinderit de cu sTUDIU DE CAZ asupra poeziei roma | Asupra poeziei noastre populare, 1368; fai fond”, de mare important’ in epoci, dar iodic in dezbaterile alae atin unicarea ogra fe claborarea nor herr’ normati [in acest artic 63 cel latin, Titu Maioreseu formuleaza prima tez3 a con: cordanfel intr fom fond, refering el aportal dite label latin glib roman care aven st se prez fle luate deta roma latin.” tere etiological ormelor fr fond are proiecti\ in luctai ulterioare vizand limba remand, precum: Lit and in Austria (1868), Befia de cuvinte (1873), Neolo- Maiorescu susfine in aceste studi alfabetul latin 36 dar fi exagerit, etimologismele, so manifest Impotrivastricitotlor de limbs, ridiculizeazd ,betia de aint 2.2. Teoraformelor 1868, apare studi Incontra direcfici de ast ia cultura ‘ira fond na, in care este formulats teria formelor find fond, Teoria ‘fond 3 format cultura sin dezvoltarea social Prin fond, Maiorescu infelege activitajle materiale, sociale siculturale, dar gi traditiie sau mentalititie, Prin forma, sunteqionna9 wn oqgnd wosaromepy sseounuy 00d ap wo YTS Jgumuun aoe yuynd es mu Wn5 "Bejoo$ nod goseouUIOD 2a0d ap fojoque jou yaimqoye eoopr pzvasueae a5 vou | pug> “cog UIP wiSeFUeUL 26 wanyeI—3H] MaqUAd InsaZOyUT ‘toy ads puny ep 2p injapos» yonmeSi0 wrajons auyons giuozede~ ajar exoapenuon ‘pay ug jenn) ayequioo guepsoaorew ezoy, C sf esanp" nuoucpunl af aniuapad” gaseqooey gs aro guys wars un mbaatp fou aungfou o 215 8 roseapD way0}9 ozone po non up ung gyn sen ay 26 59]00 “zap wan goss vlan sod wn wu ou aed ei ns i oe we) rifud 9p atoa9u nv nu 9jo[eA aD dH Ut ‘nad, odod nun v prjqnd nfo wap agnloanosop asa “Hoopla” gp vyaoe asa ymurtsg “puayazpROL — ,jIpIA ¥ aundo af aieo ad ajumapaape juns gnop “ozeuzm, ap ef ai ag ea fs ‘suupunf pif wba ‘ond junifanpoud pons vys00 ene ©AHDez winepose ooebio rexinjoxs epoay umn u, yuo} # puoy anu ‘iiewun idpuad zv>aq mans soe posod upwios “panf sousteas adap “pluouedy yo “yey005 16 panto autup rape ada -azage as santo ad “sHSHHe 8 onyyod nes aapenstowap riuanuy ap ayeo0aord | [yoxo foun upluo> en] ayseoy ‘ningas naquod PURE, equ] Uy gous gupuror eoneuses® ( uenopyuo wouerquay (zB) BPH. “ajar ‘aypads tuayeD und nyuawop mugoy qaparde eayerts -spau auyjsns masozoreyy (22 aanyod ‘2ogeiums ‘aona) wopeA aaqe[eyP> 2p w]noHa}se NIUDLIOP yzeayNUTeP axe> EY TH] eyozory up nidipud un e| ap ayfouod sopojea mmuouoyny Lvousepuny 1 ehuapoyns e> reymjuausepumy ved jerpaape n> BapIsUOD MIRED , 7us0/ ny 200 ‘cuppa “anand mgd v an “qorpouunad up apaopeou aipanionys ayeuutosop ASUNINAL TAWNSIDILRID soqoyenqwouerne imidpong 99