Suport de Curs - Codul Muncii. Legislatia Muncii 24.02.2023

CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**)
(Legea nr. 53/2003)

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 18 mai 2011
Data intrarii in vigoare : 18 mai 2011
──────────
n
*) Notă CTCE:
Forma consolidată a CODULUI MUNCII din 24 ianuarie 2003 (Rep. 1)
din Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, la data de 8 iunie 2021
tio
este realizată prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor
aduse de către: LEGEA nr. 147 din 23 iulie 2012; LEGEA nr. 76 din 24
mai 2012***); LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013; LEGEA nr. 187 din 24
mai 2012; LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013; LEGEA nr. 77 din 24 iunie
ra
2014; LEGEA nr. 171 din 16 decembrie 2014; LEGEA nr. 12 din 20
ianuarie 2015; LEGEA nr. 97 din 7 mai 2015; DECIZIA nr. 279 din 23
aprilie 2015; DECIZIA nr. 814 din 24 noiembrie 2015; DECIZIA nr. 261
po
din 5 mai 2016; LEGEA nr. 57 din 11 aprilie 2016; LEGEA nr. 176 din 7
octombrie 2016; LEGEA nr. 220 din 17 noiembrie 2016; ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 53 din 4 august 2017; DECIZIA nr. 759 din 23 noiembrie
2017; LEGEA nr. 64 din 12 martie 2018; LEGEA nr. 88 din 4 aprilie
or
2018; LEGEA nr. 127 din 11 iunie 2018; DECIZIA nr. 387 din 5 iunie
2018; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 9 noiembrie 2018; HOTĂRÂREA nr.
937 din 7 decembrie 2018; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 26 din 18 aprilie
C
2019; LEGEA nr. 93 din 6 mai 2019; LEGEA nr. 153 din 24 iulie 2019;
HOTĂRÂREA nr. 935 din 13 decembrie 2019; LEGEA nr. 37 din 2 aprilie
2020; LEGEA nr. 85 din 18 iunie 2020; LEGEA nr. 151 din 23 iulie 2020;
LEGEA nr. 213 din 30 septembrie 2020; LEGEA nr. 298 din 24 decembrie
e
2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 5 mai 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ

nr. 37 din 5 mai 2021; LEGEA nr. 138 din 13 mai 2021, LEGEA nr. 208
ic
din 21 iulie 2021; ORDONANTA DE URGENTA nr. 117 din 4 octombrie 2021;
LEGEA nr. 269 din 9 noiembrie 2021; ORDONANTA DE URGENTA nr. 130 din
17 decembrie 2021; ORDONANTA DE URGENTA nr. 142 din 28 decembrie 2021;
rv
LEGEA nr. 144 din 20 mai 2022; LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, LEGEA nr.
283 din 17 octombrie 2022
──────────
Se
──────────
Alin (1) şi (2) ale art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 5
mai 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 474 din 6 mai 2021,
prevăd:
”Articolul IV
K
(1) Noţiunile de semnătură electronică avansată, semnătură

electronică calificată, marcă temporală electronică sau marcă
O
temporală electronică calificată şi sigiliul electronic calificat,

utilizate în cuprinsul actelor normative care fac obiectul art. I-III
din prezenta ordonanţă de urgenţă, au înţelesul dat de dispoziţiile
Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică şi
serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa
internă şi de abrogare a Directivei 1999/93/CE.
(2) Angajatorul poate suporta, în vederea îndeplinirii
obligaţiilor legale menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă,
cheltuielile pentru achiziţionarea semnăturilor electronice avansate
sau semnăturilor electronice calificate însoţite de marca temporală
electronică sau marca temporală electronică calificată şi sigiliul
electronic calificat al angajatorului, utilizate pentru semnarea
înscrisurilor/documentelor din domeniul relaţiilor de
muncă/securităţii şi sănătăţii în muncă.”
n
──────────
*) Republicat în temeiul art. V din Legea nr. 40/2011 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată
tio
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 31 martie
2011, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii a fost publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, şi a mai
ra
fost modificată şi completată prin:
- Legea nr. 480/2003 pentru modificarea lit. e) a art. 50 din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al
po
României, Partea I, nr. 814 din 18 noiembrie 2003;
– Legea nr. 541/2003 pentru modificarea unor dispoziţii ale Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 913 din 19 decembrie 2003;
–
or
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2005 privind
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 5 iulie 2005,
C
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 371/2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.147 din 19
decembrie 2005;
– Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii
e
fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672

din 27 iulie 2005, cu modificările ulterioare;
ic
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2006 pentru

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 18 septembrie
rv
2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 94/2007, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 19 aprilie 2007;
– Legea nr. 237/2007 privind modificarea alin. (1) al art. 269
Se
din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 497 din 25 iulie 2007;
– Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 728 din 28 octombrie 2008;
K
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2008 pentru

modificarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul
O
Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobată

prin Legea nr. 167/2009, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 321 din 14 mai 2009;
– Legea nr. 331/2009 privind modificarea lit. e) a alin. (1) al
art. 276 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 13 noiembrie 2009;
– Legea nr. 49/2010 privind unele măsuri în domeniul muncii şi
asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 195 din 29 martie 2010.
──────────
*) Notă CTCE:
Conform pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 30
ianuarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 31 ianuarie
n
2013, Legea nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial nr.
365 din 30 mai 2012, care determină modificări şi asupra altor acte
normative, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013, cu câteva
tio
excepţii.
──────────
TITLUL I
Dispoziţii generale
ra
CAP. I
Domeniul de aplicare
ART. 1
po
(1) Prezentul cod reglementează domeniul raporturilor de muncă,
modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din
domeniul raporturilor de muncă, precum şi jurisdicţia muncii.
(2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate
or
prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin
dispoziţii specifice derogatorii.
C
(3) De la prevederile art. 39 alin. (1) lit. m^1), art. 40 alin. (2)
lit. j), art. 194 alin. (2) pot fi prevazute prin legi speciale
dispozitii specifice derogatorii numai pentru raporturile de munca sau
de serviciu desfasurate de personalul din cadrul serviciilor publice
e
de urgenta, personalul din cadrul sistemului de aparare, ordine

publica si securitate nationala, personalul diplomatic si consular,
ic
magistrati, personalul auxiliar de specialitate al instantelor

judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, respectiv pentru
raporturile de serviciu ale functionarilor publici
rv
(la 22-10-2022 Articolul 1 din Capitolul I , Titlul I a fost

completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie
2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022)
Se
ART. 2
Dispoziţiile cuprinse în prezentul cod se aplică:
a) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă,
K
care prestează muncă în România;

b) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă şi
O
care prestează activitatea în străinătate, în baza unor contracte

încheiate cu un angajator român, cu excepţia cazului în care
legislaţia statului pe al cărui teritoriu se execută contractul
individual de muncă este mai favorabilă;
c) cetăţenilor străini sau apatrizi încadraţi cu contract
individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român pe
teritoriul României;
d) persoanelor care au dobândit statutul de refugiat şi se
încadrează cu contract individual de muncă pe teritoriul României, în
condiţiile legii;
e) ucenicilor care prestează muncă în baza unui contract de
ucenicie la locul de muncă;
f) angajatorilor, persoane fizice şi juridice;
g) organizaţiilor sindicale şi patronale.
h) persoanelor angajate, care presteaza munca legal pentru un
n
angajator cu sediul in Romania.
(la 22-10-2022 Articolul 2 din Capitolul I , Titlul I a fost
tio
CAP. II
ra
Principii fundamentale
ART. 3
(1) Libertatea muncii este garantată prin Constituţie. Dreptul la
po
muncă nu poate fi îngrădit.
(2) Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă şi a
profesiei, meseriei sau activităţii pe care urmează să o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească
or
într-un anumit loc de muncă ori într-o anumită profesie, oricare ar fi
acestea.
(4) Orice contract de muncă încheiat cu nerespectarea
C
dispoziţiilor alin. (1)-(3) este nul de drept.
ART. 4
(1) Munca forţată este interzisă.
e
(2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu

impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana nu şi-a
ic
exprimat consimţământul în mod liber.

(3) Nu constituie muncă forţată munca sau activitatea impusă de
autorităţile publice:
rv
a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu**);

**) A se vedea Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de
pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul
Se
militar pe bază de voluntariat, publicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 1.155 din 20 decembrie 2005, cu modificările
ulterioare.
b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;

K
c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă

definitivă, în condiţiile legii;
O
d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe

sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundaţii, cutremure,
epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte şi, în
general, în toate circumstanţele care pun în pericol viaţa sau
condiţiile normale de existenţă ale ansamblului populaţiei ori ale
unei părţi a acesteia.
ART. 5
(1) În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul
egalităţii de tratament faţă de toţi salariaţii şi angajatorii.
(2) Orice discriminare directă sau indirectă faţă de un salariat,
discriminare prin asociere, hărţuire sau faptă de victimizare, bazată
pe criteriul de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie,
origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare cu HIV, opţiune
n
politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori
activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată, este
interzisă.
tio
(la 27-07-2020 Alineatul (2) din Articolul 5 , Capitolul II , Titlul
I a fost modificat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 151 din
23 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 24 iulie
2020)
ra
(3) Constituie discriminare directă orice act sau faptă de
deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, întemeiat(ă) pe unul
po
sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca
scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea
recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor prevăzute în
legislaţia muncii.
or
C
2020)
(4) Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acţiune,

criteriu sau practică aparent neutră care are ca efect dezavantajarea
e
unei persoane faţă de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile

prevăzute la alin. (2), în afară de cazul în care acea prevedere,
ic
acţiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un

scop legitim, şi dacă mijloacele de atingere a acelui scop sunt
proporţionale, adecvate şi necesare.
rv

Se
2020)
(5) Hărţuirea constă în orice tip de comportament care are la

bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2) care are ca scop
sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi duce la crearea unui
K
mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

O
(la 27-07-2020 Articolul 5 din Capitolul II , Titlul I a fost

completat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 151 din 23 iulie
2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 24 iulie 2020)
(6) Discriminarea prin asociere constă din orice act sau faptă de
discriminare săvârşit(ă) împotriva unei persoane care, deşi nu face
parte dintr-o categorie de persoane identificată potrivit criteriilor
prevăzute la alin. (2), este asociată sau prezumată a fi asociată cu
una sau mai multe persoane aparţinând unei astfel de categorii de
persoane.

(7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie
n
la o plangere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o
actiune in justitie cu privire la incalcarea drepturilor legale sau a
principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.
tio
I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17
octombrie 2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19
octombrie 2022)
ra
(8) Orice comportament care constă în a dispune, scris sau
verbal, unei persoane să utilizeze o formă de discriminare, care are
la bază unul dintre criteriile prevăzute la alin. (2), împotriva uneia
po
sau mai multor persoane este considerat discriminare.

or
(9) Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restricţia

C
sau preferinţa în privinţa unui anumit loc de muncă în cazul în care,
prin natura specifică a activităţii în cauză sau a condiţiilor în care
activitatea respectivă este realizată, există anumite cerinţe
profesionale esenţiale şi determinante, cu condiţia ca scopul să fie
e
legitim şi cerinţele proporţionale.

ic
Legea 167/2020
rv
(10) Orice tratament nefavorabil salariatilor si reprezentantilor

Se
salariatilor aplicat ca urmare a solicitarii sau exercitarii unuia

dintre drepturile prevazute la art. 39 alin. (1) este interzis.

K

O
ART. 6
(1) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii
de muncă adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de
securitate şi sănătate în muncă, precum şi de respectarea demnităţii
şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare.
(2) Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt
recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protecţia
datelor cu caracter personal, precum şi dreptul la protecţie împotriva
concedierilor nelegale.
(3) Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice
discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele
şi condiţiile de remunerare.
(4) In cazul in care salariatii, reprezentantii salariatilor sau
membrii de sindicat inainteaza angajatorului o plangere sau initiaza
proceduri in scopul asigurarii respectarii drepturilor prevazute in
n
prezenta lege, beneficiaza de protectie impotriva oricarui tratament
advers din partea angajatorului.
tio
ra
(5) Salariatul care se considera victima unui tratament advers
din partea angajatorului in sensul alin. (4) se poate adresa instantei
de judecata competente cu o cerere pentru acordarea de despagubiri si
po
restabilirea situatiei anterioare sau anularea situatiei create ca
urmare a tratamentului advers, cu prezentarea faptelor in baza carora
poate fi prezumata existenta respectivului tratament.
(la 22-10-2022 Articolul 6 din

or Capitolul II , Titlul I a fost
C
ART. 7
Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea
drepturilor şi promovarea intereselor lor profesionale, economice şi
e
sociale.
ic
ART. 8
(1) Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii
şi al bunei-credinţe.
rv
(2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii

la raporturile de muncă se vor informa şi se vor consulta reciproc, în
condiţiile legii şi ale contractelor colective de muncă.
Se
ART. 9
Cetăţenii români sunt liberi să se încadreze în muncă în statele
membre ale Uniunii Europene, precum şi în oricare alt stat, cu
respectarea normelor dreptului internaţional al muncii şi a tratatelor
K
bilaterale la care România este parte.

O
TITLUL II
Contractul individual de muncă
CAP. I
Încheierea contractului individual de muncă
ART. 10
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o
persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru
şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în
schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
──────────
*) Modelul -cadru al contractului individual de muncă a fost
aprobat prin Ordinul nr. 64 din 28 februarie 2003, publicat în
Monitorul Oficial nr. 139 din 4 martie 2003, modificat prin Ordinul
nr. 76 din 11 martie 2003, publicat în Monitorul Oficial nr. 159 din
12 martie 2003 şi prin Ordinul nr. 1.616 din 2 iunie 2011, publicat în
n
Monitorul Oficial nr. 415 din 14 iunie 2011.
──────────
tio
──────────
Decizie de admitere: HP nr. 19/2019, publicată în Monitorul
Oficial nr. 573 din 12 iulie 2019:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10, art. 38, art.
ra
57, art. 134 alin. (1) şi art. 254 alin. (3) şi (4) din Legea nr.
53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, stipularea clauzei penale în contractul individual de
po
muncă sau într-un act adiţional al acestuia, prin care este evaluată
paguba produsă angajatorului de salariat din vina şi în legătură cu
munca sa, este interzisă şi este sancţionată cu nulitatea clauzei
astfel negociate.
──────────
ART. 11
or
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine prevederi
C
contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative
ori prin contracte colective de muncă.
ART. 12
e
(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată

nedeterminată.
ic
(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia

şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.
rv
ART. 13
(1) Persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea
vârstei de 16 ani.
Se
(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate

de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor
sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu
dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu
îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.
K
(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este

interzisă.
O
(4) Incadrarea in munca a persoanelor care beneficiaza de tutela

speciala este interzisa.
(la 18-08-2022 Alineatul (4) din Articolul 13 , Capitolul I , Titlul
II a fost modificat de Punctul 1, Articolul 12, Capitolul III din
LEGEA nr. 140 din 17 mai 2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 500
din 20 mai 2022)
(5) Încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau
periculoase se poate face după împlinirea vârstei de 18 ani; aceste
locuri de muncă se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
ART. 14
(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se înţelege persoana
fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de
n
muncă pe bază de contract individual de muncă.
(2) Persoana juridică poate încheia contracte individuale de
muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii
tio
personalităţii juridice.
(3) Persoana fizică dobândeşte capacitatea de a încheia contracte
individuale de muncă în calitate de angajator, din momentul dobândirii
capacităţii depline de exerciţiu.
ra
ART. 15
Este interzisă, sub sancţiunea nulităţii absolute, încheierea unui
po
contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei
activităţi ilicite ori imorale.
ART. 15^1
or
In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului
individual de munca in forma scrisa, cel tarziu in ziua anterioara
C
inceperii activitatii;
(la 13-04-2018 Litera a) din Articolul 15^1 , Capitolul I , Titlul II
a fost modificata de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4
aprilie 2018, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10 aprilie
e
2018)
ic
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea elementelor

contractului individual de munca in registrul general de evidenta a
salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
rv
(la 13-04-2018 Litera b) din Articolul 15^1 , Capitolul I , Titlul II

a fost modificata de Punctul 1, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4
Se
2018)
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta

are contractul individual de munca suspendat;
d) primirea la munca a unui salariat cu depasirea duratei timpului
K
de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp

partial, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 105 alin. (1) lit.
O
c).
(la 05-10-2021 Litera d) din Articolul 15^1 , Capitolul I , Titlul II
a fost modificata de Punctul 1, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA
nr. 117 din 4 octombrie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 951
din 05 octombrie 2021)
(la 07-08-2017 Capitolul I din Titlul II a fost completat de
Punctul 1, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 53 din 4 august
2017, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 644 din 07 august 2017)
ART. 15^2
In sensul prezentei legi, munca subdeclarata reprezinta acordarea
unui salariu net mai mare decat cel constituit si evidentiat in
statele de plata a salariilor si in declaratia lunara privind
n
obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si
evidenta nominala a persoanelor asigurate, transmisa autoritatilor
fiscale.
tio
Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 117 din 4
ra
octombrie 2021)
ART. 16
po
(1) Contractul individual de munca se incheie in baza
consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, cel
tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat.
Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma
scrisa revine angajatorului.
or
II a fost modificat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4
C
2018)
(1^1) Partile pot opta sa utilizeze la incheierea, modificarea,

e
suspendarea sau, dupa caz, la incetarea contractului individual de

munca semnatura electronica avansata sau semnatura electronica
ic
calificata.
(la 25-07-2021 Alineatul (1^1) din Articolul 16 , Capitolul I ,
Titlul II a fost modificat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr.
rv
208 din 21 iulie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 22
iulie 2021)
Se
(1^2) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnaturii

electronice, semnaturii electronice avansate sau semnaturii
electronice calificate ori a sigiliului electronic al angajatorului,
pentru intocmirea tuturor inscrisurilor/documentelor din domeniul
relatiilor de munca rezultate la incheierea contractului individual de
K
munca, pe parcursul executarii acestuia sau la incetarea contractului

individual de munca, in conditiile stabilite prin regulamentul intern
O
si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, potrivit legii.

iulie 2021)
(1^3) Contractele individuale de munca si actele aditionale

incheiate prin utilizarea semnaturii electronice avansate sau
semnaturii electronice calificate, precum si inscrisurile/ documentele
din domeniul relatiilor de munca se arhiveaza de catre angajator cu
respectarea prevederilor Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996,
republicata, si ale Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor
in forma electronica, republicata, si vor fi puse la dispozitia
organelor de control competente, la solicitarea acestora.
n
iulie 2021)
tio
(1^4) Abrogat.
Titlul II a fost abrogat de Punctul 3, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr.
ra
iulie 2021)
(1^5) Abrogat.
po
Titlul II a fost abrogat de Punctul 3, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr.
iulie 2021)
or
(1^6) Angajatorul nu poate obliga persoana selectata in vederea
angajarii ori, dupa caz, salariatul sa utilizeze semnatura electronica
C
avansata sau semnatura electronica calificata, la incheierea,
modificarea, suspendarea sau, dupa caz, la incetarea contractului
individual de munca.
e

ic
iulie 2021)
(1^7) La incheierea, modificarea, suspendarea sau, dupa caz, la

rv
incetarea contractului individual de munca, partile trebuie sa

utilizeze acelasi tip de semnatura, respectiv semnatura olografa sau
semnatura electronica, in conditiile prezentei legi.
Se

iulie 2021)
K
(1^8) Organele de control competente au obligatia de a accepta,

pentru verificare si control, contractele individuale de munca si
O
actele aditionale, precum si inscrisurile/documentele din domeniul

relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca incheiate in
format electronic, cu semnatura electronica, potrivit legii, fara a le
solicita si in format letric. La solicitarea acestora, documentele
incheiate cu semnatura electronica pot fi transmise in format
electronic si anterior efectuarii controlului.
(la 25-07-2021 Articolul 16 din Capitolul I , Titlul II a fost
completat de Punctul 1^1, Punctul 5, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 208
din 21 iulie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 22 iulie
2021)
(2) Anterior inceperii activitatii, contractul individual de

munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a
salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca
n
cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
II a fost modificat de Punctul 2, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4
tio
2018)
(3) Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii,
ra
sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de
munca.
(4) Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie
po
a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza
activitate in acel loc.
(5) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca
constituie vechime in munca.
or
(6) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din
vechimea in munca.
(7) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) concediile pentru
C
formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si
156.

e
modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 53

din 4 august 2017, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 644 din 07
ic
august 2017)
ART. 16^1
rv
(1) In sensul art. 16 alin. (4), locul de munca reprezinta locul

in care salariatul isi desfasoara activitatea, situat in perimetrul
asigurat de angajator, persoana fizica sau juridica, la sediul
Se
principal sau la sucursale, reprezentante, agentii sau puncte de lucru

care apartin acestuia.
(2) Copia contractului individual de munca se pastreaza la locul
de munca definit conform alin. (1) pe suport hartie sau pe suport
electronic, de catre persoana desemnata de angajator in acest scop, cu
K
respectarea prevederilor privind confidentialitatea datelor cu

caracter personal.
O

Punctul 2^1, Punctul 3, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4 aprilie
2018, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10 aprilie 2018)
ART. 17
(1) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de
muncă, angajatorul are obligaţia de a informa persoana selectată în
vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele
esenţiale pe care intenţionează să le înscrie în contract sau să le
modifice.
(2) Obligaţia de informare a persoanei selectate în vederea
angajării sau a salariatului se consideră îndeplinită de către
angajator la momentul semnării contractului individual de muncă sau a
n
actului adiţional, după caz.
(3) Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul, după
caz, va fi informată cu privire la cel puţin următoarele elemente:
tio
a) identitatea părţilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix,
posibilitatea ca salariatul sa isi desfasoare activitatea in locuri de
munca diferite, precum si daca deplasarea intre acestea este asigurata
ra
sau decontata de catre angajator, dupa caz;
(la 22-10-2022 Litera b) din Alineatul (3) , Articolul 17 , Capitolul
I , Titlul II a fost modificata de Punctul 6, Articolul I din LEGEA
po
c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor
or
din România sau altor acte normative, precum şi fişa postului, cu
specificarea atribuţiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activităţii profesionale a
C
salariatului aplicabile la nivelul angajatorului; (242 i)
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmează să îşi producă efectele;
h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al
e
unui contract de muncă temporară, durata acestora;

i) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
ic
j) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile

contractante şi durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor
rv
salariale, evidentiate separat, periodicitatea platii salariului la

care salariatul are dreptul si metoda de plata;
(la 22-10-2022 Litera k) din Alineatul (3) , Articolul 17 , Capitolul
Se

l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si/sau

K
ore/saptamana, conditiile de efectuare si de compensare sau de plata a

orelor suplimentare, precum si, daca este cazul, modalitatile de
O
organizare a muncii in schimburi;

(la 22-10-2022 Litera l) din Alineatul (3) , Articolul 17 , Capitolul
m) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează
condiţiile de muncă ale salariatului;
n) durata si conditiile perioadei de proba, daca exista.
(la 22-10-2022 Litera n) din Alineatul (3) , Articolul 17 , Capitolul
o) procedurile privind utilizarea semnăturii electronice,
semnăturii electronice avansate şi semnăturii electronice calificate.
(la 25-07-2021 Litera o) din Alineatul (3) , Articolul 17 , Capitolul
I , Titlul II a fost modificată de Punctul 6, ARTICOLUL UNIC din
n
LEGEA nr. 208 din 21 iulie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
720 din 22 iulie 2021)
tio
p) dreptul si conditiile privind formarea profesionala oferita de
angajator;
(la 22-10-2022 Alineatul (3) din Articolul 17 , Capitolul I ,
ra
Titlul II a fost completat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr.
283 din 17 octombrie 2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din
19 octombrie 2022)
po
q) suportarea de catre angajator a asigurarii medicale private, a
contributiilor suplimentare la pensia facultativa sau la pensia
ocupationala a salariatului, in conditiile legii, precum si acordarea,
or
din initiativa angajatorului, a oricaror alte drepturi, atunci cand
acestea constituie avantaje in bani acordate sau platite de angajator
salariatului ca urmare a activitatii profesionale a acestuia, dupa
C
caz.
(la 22-10-2022 Alineatul (3) din Articolul 17 , Capitolul I ,

e
19 octombrie 2022)
ic
(4) Elementele din informarea prevazuta la alin. (3) trebuie sa

rv
se regaseasca si in continutul contractului individual de munca, cu

exceptia informatiilor prevazute la lit. m), o) si p).
Se
II a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 283 din

17 octombrie 2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19
octombrie 2022)
K
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin.

(3) în timpul executării contractului individual de muncă impune
O
încheierea unui act adiţional la contract, anterior producerii

modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare
este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de
muncă aplicabil.
II a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 53 din 4 august 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
644 din 07 august 2017)
(6) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului
individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual
de muncă, oricare dintre părţi poate fi asistată de către un
consultant extern specializat în legislaţia muncii sau de către un
reprezentant al sindicatului al cărui membru este, conform propriei
opţiuni, cu respectarea prevederilor alin. (7).
n
II a fost modificat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 213
din 30 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30
septembrie 2020)
tio
(7) Cu privire la informaţiile furnizate, prealabil încheierii
contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia,
inclusiv pe durata concilierii, între părţi poate interveni un
ra
contract de confidenţialitate.
II a fost modificat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 213
po
din 30 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30
septembrie 2020)
(8) Inspectia Muncii pune la dispozitia angajatilor si a

or
angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de munca,
stabilit prin ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale,
prin publicarea pe site-ul institutiei.
C
e
----------
Articolul IV din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022, publicata in
ic
MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022 prevede:

Articolul IV
(1) In termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi
rv
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se stabileste prin ordin

al ministrului muncii si solidaritatii sociale, la initiativa
Inspectiei Muncii, modelul-cadru al contractului individual de munca
Se
prevazut la art. 17 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu
cele aduse prin prezenta lege.
(2) La data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1),
Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003 pentru
K
aprobarea modelului-cadru al contractului individual de munca,

publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 4
O
martie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.
----------
(9) Toate informatiile mentionate la art. 17 alin. (3) vor fi

cuprinse in modelul-cadru al contractului individual de munca prevazut
la alin. (8).
ART. 18
(1) În cazul în care persoana selectată în vederea angajării ori
salariatul, după caz, urmează să îşi desfăşoare activitatea în
n
străinătate, angajatorul are obligaţia de a-i comunica în timp util,
înainte de plecare, informaţiile prevăzute la art. 17 alin. (3),
precum şi informaţii referitoare la:
tio
a) tara sau tarile, precum si durata perioadei de munca ce urmeaza
sa fie prestata in strainatate;
(la 22-10-2022 Litera a) din Alineatul (1) , Articolul 18 , Capitolul
ra
b) moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, precum şi
po
modalităţile de plată;
c) prestaţiile în bani şi/sau în natură aferente desfăşurării
activităţii în străinătate;
d) condiţiile de climă;
or
e) reglementările principale din legislaţia muncii din acea ţară;
f) obiceiurile locului a căror nerespectare i-ar pune în pericol
viaţa, libertatea sau siguranţa personală;
C
g) condiţiile de repatriere a lucrătorului, după caz.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c) trebuie

să se regăsească şi în conţinutul contractului individual de muncă.
e
(3) Dispoziţiile alin. (1) se completează prin legi speciale care

reglementează condiţiile specifice de muncă în străinătate.
ic
ART. 19
(1) In situatia in care angajatorul nu informeaza salariatul cu
rv
privire la toate elementele prevazute de prezenta lege, acesta poate

sesiza Inspectia Muncii.
(2) In cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de
Se
inspectie proprii, salariatul se adreseaza acestora.

(3) In situatia in care angajatorul nu isi indeplineste obligatia
de informare prevazuta la art. 17, 18, 105 si 242, persoana selectata
in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, are dreptul sa sesizeze
instanta de judecata competenta si sa solicite despagubiri
K
corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a

neindeplinirii de catre angajator a obligatiei de informare.
O

modificat de Punctul 11, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17
octombrie 2022)
ART. 20
(1) În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi
pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte
clauze specifice.
(2) Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie
limitativă:
a) clauza cu privire la formarea profesională;
b) clauza de neconcurenţă;
c) clauza de mobilitate;
n
d) clauza de confidenţialitate.
tio
ART. 21
(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe
parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în
contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat
ra
ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau
al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată
la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă
po
lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada
de neconcurenţă.
(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în
cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod
or
concret activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării
contractului, cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare, perioada
pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă, terţii în
C
favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, precum şi aria
geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu
angajatorul.
(3) Indemnizaţia de neconcurenţă lunară datorată salariatului nu
e
este de natură salarială, se negociază şi este de cel puţin 50% din

media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni
ic
anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau, în

cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică
de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite
rv
acestuia pe durata contractului.

(4) Indemnizaţia de neconcurenţă reprezintă o cheltuială efectuată
de angajator, este deductibilă la calculul profitului impozabil şi se
Se
impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii.
ART. 22
(1) Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o
perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual
K
de muncă.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care
O
încetarea contractului individual de muncă s-a produs de drept, cu

excepţia cazurilor prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. c), e), f), g)
şi i), ori a intervenit din iniţiativa angajatorului pentru motive
care nu ţin de persoana salariatului.
ART. 23
(1) Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în
mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării
pe care o deţine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de
muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de
neconcurenţă.
ART. 24
n
În cazul nerespectării, cu vinovăţie, a clauzei de neconcurenţă
salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizaţiei şi, după caz,
la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs
tio
angajatorului.
ART. 25
(1) Prin clauza de mobilitate părţile în contractul individual de
ra
muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea
obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un
loc stabil de muncă. În acest caz salariatul beneficiază de prestaţii
po
suplimentare în bani sau în natură.
(2) Cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau modalităţile
prestaţiilor suplimentare în natură sunt specificate în contractul
individual de muncă.
ART. 26
or
(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată
C
durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia, să
nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul
executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele
interne, în contractele colective de muncă sau în contractele
e
individuale de muncă.
(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi
ic
atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.
ART. 27
rv
(1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui

certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt
pentru prestarea acelei munci.
Se
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea

contractului individual de muncă.
(3) Competenţa şi procedura de eliberare a certificatului medical,
precum şi sancţiunile aplicabile angajatorului în cazul angajării sau
schimbării locului ori felului muncii fără certificat medical sunt
K
stabilite prin legi speciale.

(4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este
O
interzisă.
(5) La angajarea în domeniile sănătate, alimentaţie publică,
educaţie şi în alte domenii stabilite prin acte normative se pot
solicita şi teste medicale specifice.
ART. 28
Certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii:
a) la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6
luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi
profesionali, şi de un an, în celelalte situaţii;
b) în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă
activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă;
c) la începerea misiunii, în cazul salariaţilor încadraţi cu
contract de muncă temporară;
d) în cazul ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor,
n
în situaţia în care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesii,
precum şi în situaţia schimbării meseriei pe parcursul instruirii;
e) periodic, în cazul celor care lucrează în condiţii de expunere
tio
la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului
Sănătăţii;
f) periodic, în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de
transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar,
ra
zootehnic, la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă, în
colectivităţi de copii, în unităţi sanitare, potrivit reglementărilor
Ministerului Sănătăţii;
po
g) periodic, în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori
de risc, prin examene medicale diferenţiate în funcţie de vârstă, sex
şi stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele
colective de muncă.
or
ART. 29
C
(1) Contractul individual de muncă se încheie după verificarea
prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale persoanei
care solicită angajarea.
(2) Modalităţile în care urmează să se realizeze verificarea
e
prevăzută la alin. (1) sunt stabilite în contractul colectiv de muncă

aplicabil, în statutul de personal - profesional sau disciplinar - şi
ic
în regulamentul intern, în măsura în care legea nu dispune altfel.

(3) Informaţiile cerute, sub orice formă, de către angajator
persoanei care solicită angajarea cu ocazia verificării prealabile a
rv
aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia

capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum şi aptitudinile
profesionale.
Se
(4) Angajatorul poate cere informaţii în legătură cu persoana care

solicită angajarea de la foştii săi angajatori, dar numai cu privire
la activităţile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu
încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză.
K
ART. 30
(1) Încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile
O
publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau

examen, după caz.
(2) Posturile vacante existente în statul de funcţii vor fi scoase
la concurs, în raport cu necesităţile fiecărei unităţi prevăzute la
alin. (1).
(3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocupării
unui post vacant nu s-au prezentat mai mulţi candidaţi, încadrarea în
muncă se face prin examen.
(4) Condiţiile de organizare şi modul de desfăşurare a
concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin
hotărâre a Guvernului.
ART. 31
(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea
contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă
de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi
n
de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea
persoanelor cu handicap se realizează exclusiv prin modalitatea
tio
perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.
(3) Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul
individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă,
fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară
ra
motivarea acesteia.
(4) Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate
drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în
po
contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum
şi în contractul individual de muncă.
(5) Pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior,
primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de
or
stagiu. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este
reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu,
angajatorul eliberează obligatoriu o adeverinţă, care este vizată de
C
inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială de
competenţă acesta îşi are sediul.
(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevăzut la alin. (5) se
reglementează prin lege specială.
e
ART. 32
ic
(1) Pe durata executării unui contract individual de muncă nu

poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.
(2) Prin excepţie, salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de
rv
probă în situaţia în care acesta debutează la acelaşi angajator într-o

nouă funcţie sau profesie ori urmează să presteze activitatea într-un
loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase.
Se
(2^1) Este interzisa stabilirea unei noi perioade de proba in cazul in

care, in termen de 12 luni, intre aceleasi parti se incheie un nou
contract individual de munca pentru aceeasi functie si cu aceleasi
atributii
K

O
completat de Punctul 12, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17

octombrie 2022)
(3) Perioada de probă constituie vechime în muncă.
ART. 33
Perioada în care se pot face angajări succesive de probă ale mai
multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni.
ART. 34
(1) Fiecare angajator are obligaţia de a înfiinţa un registru
general de evidenţă a salariaţilor.
(2) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se va înregistra
în prealabil la autoritatea publică competentă, potrivit legii, în a
cărei rază teritorială se află domiciliul, respectiv sediul
angajatorului, dată de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenţă a salariaţilor se completează şi
n
se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării
şi cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaţilor, data
angajării, funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării
tio
ocupaţiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului
individual de muncă, salariul, sporurile şi cuantumul acestora,
perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă,
perioada detaşării şi data încetării contractului individual de muncă.
ra
"(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza
si se transmite inspectoratului teritorial de munca in ordinea
angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor
po
salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei
Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, nivelul
si specialitatea studiilor absolvite, tipul contractului individual de
munca, salariul, sporurile si cuantumul acestora, perioada si cauzele
or
de suspendare a contractului individual de munca, perioada detasarii
si data incetarii contractului individual de munca."
(LEGE nr. 144 din 20 mai 2022 pentru modificarea si completarea art.
C
34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii)
(4) Registrul general de evidenţă a salariaţilor este păstrat la
domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând să fie pus la
dispoziţie inspectorului de muncă sau oricărei alte autorităţi care îl
e
solicită, în condiţiile legii.

(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat,
ic
angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste

activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul,
vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.
rv
2. Dupa alineatul (5) se introduc doua noi alineate, alineatele (5^1)

si (5^2), cu urmatorul cuprins:
"(5^1) Registrul general de evidenta a salariatilor este accesibil
Se
online pentru salariati/fosti salariati, in privinta datelor care ii

privesc. Dreptul de acces se limiteaza la vizualizarea, descarcarea si
tiparirea acestor date, precum si la generarea online si descarcarea
unui extras din registru.
(5^2) Vechimea in munca si/sau in specialitate poate fi dovedita si cu
K
extrasul prevazut la alin. (5^1), in conditiile stabilite prin

hotarare a Guvernului.
O
(6) În cazul încetării activităţii angajatorului, registrul
general de evidenţă a salariaţilor se depune la autoritatea publică
competentă, potrivit legii, în a cărei rază teritorială se află sediul
sau domiciliul angajatorului, după caz.
(6^1) În cazul în care angajatorul se află în procedură de
insolvenţă, faliment sau lichidare conform prevederilor legale în
vigoare, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul judiciar
este obligat să elibereze salariaţilor un document care să ateste
activitatea desfăşurată de aceştia, conform prevederilor alin. (5), să
înceteze şi să transmită în registrul general de evidenţă a
salariaţilor încetarea contractelor individuale de muncă.
(la 16-05-2021 Articolul 34 , Capitolul I , Titlul II a fost
completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 138 din 13 mai 2021,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 13 mai 2021)
n
(6^1) In cazul in care angajatorul se afla in procedura de insolventa,
faliment sau lichidare conform prevederilor legale in vigoare,
administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul judiciar este
tio
obligat sa elibereze salariatilor, in termen de maximum 60 de zile
calendaristice, un document care sa ateste activitatea desfasurata de
acestia, conform prevederilor alin. (5), sa inceteze si sa transmita
in registrul general de evidenta a salariatilor incetarea contractelor
ra
individuale de munca.
(LEGE nr. 26 din 10 ianuarie 2023)
(7) Metodologia de întocmire a registrului general de evidenţă a
po
salariaţilor, înregistrările care se efectuează, precum şi orice alte
elemente în legătură cu întocmirea acestora se stabilesc prin hotărâre
a Guvernului.
"(7) Metodologia de intocmire a registrului general de evidenta a
or
salariatilor, inregistrarile care se efectueaza, conditiile privind
accesul online al salariatilor sau al fostilor salariati la datele din
registru, inclusiv conditiile privind dovada vechimii in munca si/sau
C
in specialitate potrivit alin. (5^2), precum si orice alte elemente in
legatura cu intocmirea acestora se stabilesc prin hotarare a
Guvernului."
e

ic
ART. 34^1
(1) Fiecare angajator are dreptul de a-şi organiza activitatea de
resurse umane şi salarizare în următoarele moduri:
rv
a) prin asumarea de către angajator a atribuţiilor specifice;

b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajaţi cărora să le
Se
repartizeze, prin fişa postului, atribuţii privind activitatea de

resurse umane şi salarizare;
c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse
umane şi salarizare.
K
(2) Serviciile externe specializate în resurse umane şi

salarizare vor fi coordonate de către un expert în legislaţia muncii.
O

Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 213 din 30 septembrie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 septembrie 2020)
ART. 35
(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti
sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca,
fara suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul
corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate
aplica un tratament nefavorabil salariatului care isi exercita acest
drept.
II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din LEGEA nr. 283 din
octombrie 2022)
n
----------
Conform articolului II din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022, pentru
tio
salariatul care are raporturi de munca stabilite anterior datei de
intrare in vigoare a prezentei legi, informatiile suplimentare privind
conditiile aplicabile raportului de munca se comunica de catre
angajator, la cerere, in maximum 30 de zile lucratoare de la data
ra
primirii solicitarii scrise a salariatului. Lipsa unei astfel de
solicitari nu exclude aplicarea drepturilor minime stabilite la art.
35 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194
po
si art. 278^2 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin
prezenta lege
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care
or
prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor
funcţii.
C
ART. 36
Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi angajaţi prin contract
individual de muncă în baza autorizaţiei de muncă sau a permisului de
şedere în scop de muncă, eliberată/eliberat potrivit legii.
e
CAP. II
ic
Executarea contractului individual de muncă

ART. 37
Drepturile şi obligaţiile privind relaţiile de muncă dintre
rv
angajator şi salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în

cadrul contractelor colective de muncă şi al contractelor individuale
de muncă.
Se
ART. 38
Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute
prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la
drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor
K
drepturi este lovită de nulitate.

──────────
O

astfel negociate.
──────────
ART. 39
(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
n
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
tio
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea
ra
condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
po
l) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
m^1) dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care ii
asigura conditii de munca mai favorabile daca si-a incheiat
or
perioada de proba si are o vechime de cel putin 6 luni la acelasi
angajator;
C
(la 22-10-2022 Alineatul (1) din Articolul 39 , Capitolul II ,
Titlul II a fost completat de Punctul 14, Articolul I din LEGEA
nr. 283 din 17 octombrie 2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
1013 din 19 octombrie 2022)
e
n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de

muncă aplicabile.
ic
(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a
rv
îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;

b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul
Se
intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în

contractul individual de muncă;
d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea
atribuţiilor de serviciu;
e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a
K
muncii în unitate;
f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu;
O
g) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective

de muncă aplicabile.
ART. 40
(1) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat,
în condiţiile legii;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub
rezerva legalităţii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a
sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice
sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de
n
muncă aplicabil şi regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum
şi criteriile de evaluare a realizării acestora.
tio
(2) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra
elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
ra
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute
în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile
corespunzătoare de muncă;
po
c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din
contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale
de muncă;
d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi
or
financiară a unităţii, cu excepţia informaţiilor sensibile sau
secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze
activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin
C
negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii
salariaţilor în privinţa deciziilor susceptibile să afecteze
substanţial drepturile şi interesele acestora;
e
f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în

sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi
ic
impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi
să opereze înregistrările prevăzute de lege;
rv
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă

calitatea de salariat a solicitantului;
i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale
Se
salariaţilor.
j) sa raspunda motivat, in scris, in termen de 30 de zile de la
primirea solicitarii salariatului, prevazuta la art. 39 alin. (1) lit.
m^1).
K

O
19 octombrie 2022)
CAP. III
Modificarea contractului individual de muncă
ART. 41
(1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin
acordul părţilor.
(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului
individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile
prevăzute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la
oricare dintre următoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
n
d) condiţiile de muncă;
e) salariul;
f) timpul de muncă şi timpul de odihnă.
tio
ART. 42
(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator
ra
prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă
decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.
(2) Pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi
po
păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul
ART. 43
Delegarea reprezintă
or
exercitarea temporară, din dispoziţia
angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini
corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de
C
muncă.
ART. 44
(1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de
e
zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade

succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul
ic
salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate

constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.
(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de
rv
transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în

condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă
aplicabil.
Se
ART. 45
Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a
locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator,
în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod
K
excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar

numai cu consimţământul scris al salariatului.
O
ART. 46
(1) Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an.
(2) În mod excepţional, perioada detaşării poate fi prelungită
pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul
la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6
luni.
(3) Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său
numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice.
(4) Salariatul detaşat are dreptul la plata cheltuielilor de
transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare, în
condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă
aplicabil.
ART. 47
n
(1) Drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de
angajatorul la care s-a dispus detaşarea.
(2) Pe durata detaşării salariatul beneficiază de drepturile care
tio
îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a
dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este
detaşat.
(3) Angajatorul care detaşează are obligaţia de a lua toate
ra
măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detaşarea
să îşi îndeplinească integral şi la timp toate obligaţiile faţă de
salariatul detaşat.
po
(4) Dacă angajatorul la care s-a dispus detaşarea nu îşi
îndeplineşte integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul
detaşat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus
detaşarea.
or
(5) În cazul în care există divergenţă între cei doi angajatori
sau niciunul dintre ei nu îşi îndeplineşte obligaţiile potrivit
prevederilor alin. (1) şi (2), salariatul detaşat are dreptul de a
C
reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detaşat, de a
se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori şi de a cere
executarea silită a obligaţiilor neîndeplinite.
e
ART. 48
Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără
ic
consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forţă

majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie
a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul
rv
cod.
CAP. IV
Se
Suspendarea contractului individual de muncă

ART. 49
(1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni
de drept, prin acordul părţilor sau prin actul unilateral al uneia
dintre părţi.
K
(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect

suspendarea prestării muncii de către salariat şi a plăţii drepturilor
O
de natură salarială de către angajator.

(3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi şi
obligaţii ale părţilor decât cele prevăzute la alin. (2), dacă acestea
sunt prevăzute prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă
aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau prin regulamente
interne.
(4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din
cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta
nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de
salariat.
(5) De fiecare dată când în timpul perioadei de suspendare a
contractului intervine o cauză de încetare de drept a contractului
individual de muncă, cauza de încetare de drept prevalează.
(6) În cazul suspendării contractului individual de muncă se
suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea,
executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepţia
n
situaţiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.
ART. 50
tio
Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele
situaţii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
ra
c) carantină;
d) exercitarea unei funcţii în cadrul unei autorităţi executive,
legislative ori judecătoreşti, pe toată durata mandatului, dacă legea
po
nu prevede altfel;
e) îndeplinirea unei funcţii de conducere salarizate în sindicat;
f) forţă majoră;
g) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în
or
condiţiile Codului de procedură penală;
h) de la data expirării perioadei pentru care au fost emise
avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea
C
profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu şi-a reînnoit
avizele, autorizaţiile ori atestările necesare pentru exercitarea
profesiei, contractul individual de muncă încetează de drept;
i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
e
ic
ART. 51
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din
iniţiativa salariatului, în următoarele situaţii:
rv
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani

sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3
ani;
Se
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până

la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni
intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesională;
K
e) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor

profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata
O
mandatului;
f) participarea la grevă.
g) concediu de acomodare.
(la 12-08-2016 Lit. g) a alin. (1) al art. 51 a fost introdusă de
art. XII din LEGEA nr. 57 din 11 aprilie 2016 publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 283 din 14 aprilie 2016.)
(2) Contractul individual de muncă poate fi suspendat în situaţia
absenţelor nemotivate ale salariatului, în condiţiile stabilite prin
contractul colectiv de muncă aplicabil, contractul individual de
muncă, precum şi prin regulamentul intern.
(3) Drepturile dobandite de salariat anterior momentului acordarii
concediilor prevazute la alin. (1) si la art. 152^1 ori absentarii de
la locul de munca in conditiile prevazute la art. 152^2 se mentin pe
toata durata concediului, respectiv a perioadei de absenta.
n
(la 22-10-2022 Articolul 51 din Capitolul IV , Titlul II a fost
tio
octombrie 2022)
ART. 52
ra
(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din
iniţiativa angajatorului în următoarele situaţii:
a) încetat efectele juridice;*)
po
──────────
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 261 din 5 mai 2016,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 7 iulie 2016, s-a admis
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. (1)
or
lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, constatându-se că
acestea sunt neconstituţionale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în
C
MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispoziţiile din
legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente,
constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice
la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă,
e
în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord

prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata
ic
acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale

sunt suspendate de drept.
Prin urmare, în intervalul 7 iulie 2016-21 august 2016,
rv
prevederile art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii au fost suspendate de drept, încetându-şi efectele juridice, în
data de 22 august 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru
Se
modificarea prevederilor atacate.

──────────
b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală

împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru
K
fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea

definitivă a hotărârii judecătoreşti*);
O
──────────
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 279 din 23 aprilie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 17 iunie 2015, s-a admis
excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 alin. (1)
lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, constatându-
se că acestea sunt neconstituţionale.
Prin urmare, începând cu data de 2 august 2015, prevederile art.
n
52 alin. (1) lit. b) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
îşi încetează efectele juridice, legiuitorul neintervenind pentru
tio
──────────
c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii,

fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice,
ra
tehnologice, structurale sau similare;
c^1) în cazul în care împotriva salariatului s-a luat, în
condiţiile Codului de procedură penală, măsura controlului judiciar
po
ori a controlului judiciar pe cauţiune, dacă în sarcina acestuia au
fost stabilite obligaţii care împiedică executarea contractului de
muncă, precum şi în cazul în care salariatul este arestat la
domiciliu, iar conţinutul măsurii împiedică executarea contractului de
or
muncă; ( a se vedea coroborat cu 61)
(la 01-02-2014 Lit. c^1) a alin. (1) al art. 52 a fost introdusă de
pct. 1 al art. 61 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în
C
MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.)
d) pe durata detaşării;
e) pe durata suspendării de către autorităţile competente a
e
avizelor, autorizaţiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea

profesiilor.
ic
f) pe durata suspendării temporare a activităţii şi/sau a

reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării
de urgenţă potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României,
rv
republicată.
(la 27-12-2020 Alineatul (1) din Articolul 52 , Capitolul IV ,

Se

298 din 24 decembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1293 din
24 decembrie 2020)
K
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), dacă se

constată nevinovăţia celui în cauză, salariatul îşi reia activitatea
O
anterioară şi i se plăteşte, în temeiul normelor şi principiilor

răspunderii civile contractuale, o despăgubire egală cu salariul şi
celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendării
contractului.
(3) În cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive
economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care
depăşesc 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea
reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, cu
reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei
care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a
sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a
reprezentanţilor salariaţilor, după caz.
ART. 53
(1) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a
activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau
n
întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o
indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică
de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu
tio
excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3).
(2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute
la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului,
acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.
ra
ART. 53^1
(1) În cazul suspendării temporare a activităţii şi/sau a
po
reducerii acesteia ca urmare a decretării stării de asediu sau stării
de urgenţă potrivit art. 93 alin. (1) din Constituţia României,
republicată, salariaţii afectaţi de activitatea redusă sau întreruptă,
care au contractul individual de muncă suspendat, beneficiază de o
or
indemnizaţie plătită din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cuantum
de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar
nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la
C
fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare, pe
toată durata menţinerii stării de asediu sau stării de urgenţă, după
caz.
(2) În situaţia în care bugetul angajatorului destinat plăţii
e
cheltuielilor de personal permite, indemnizaţia prevăzută la alin. (1)

poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferenţa de
ic
până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de

muncă ocupat, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1).
(3) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) este supusă impozitării
rv
şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, conform prevederilor

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
Se
(4) În cazul indemnizaţiei prevăzute la alin. (1), calculul,

reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări
sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se
realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul
asigurărilor pentru şomaj.
K
(5) Pentru calculul impozitului pe venit prevăzut la alin. (4) se

aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015,
O
cu modificările şi completările ulterioare. Declararea impozitului pe

venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei
de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin
depunerea declaraţiei prevăzute la art. 147 alin. (1) din Legea nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(6) Termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale
prevăzute conform alin. (4) este data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care se face plata din bugetul asigurărilor de şomaj.
(7) Pentru indemnizaţia prevăzută la alin. (1) nu se datorează
contribuţie asiguratorie pentru muncă conform prevederilor art. 220^5
din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(8) În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe
contracte individuale de muncă, din care cel puţin un contract cu
normă întreagă este activ pe perioada instituirii stării de asediu sau
stării de urgenţă, acesta nu beneficiază de indemnizaţia prevăzută la
alin. (1).
n
(9) În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe
contracte individuale de muncă şi toate sunt suspendate ca urmare a
instituirii stării de asediu sau stării de urgenţă, acesta beneficiază
tio
de indemnizaţia prevăzută la alin. (1) aferentă contractului
individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase.
(10) Perioada prevăzută la alin. (1), pentru care salariaţii ale
căror contracte individuale de muncă sunt suspendate şi angajatorii
ra
acestor salariaţi nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă
conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu
modificările şi completările ulterioare, constituie stagiu de cotizare
po
fără plata contribuţiei în sistemul de asigurări sociale de sănătate
pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate,
or
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu
modificările şi completările ulterioare. Pentru stabilirea şi calculul
indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de
C
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, se utilizează salariul de bază minim brut pe ţară garantat
în plată, în vigoare în perioada prevăzută la alin. (1).
e
(11) În situaţia în care stagiul de cotizare realizat potrivit

alin. (10) este corespunzător unei fracţiuni de lună, se utilizează
ic
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare în

perioada respectivă, corespunzător fracţiunii de lună.
(12) În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei
rv
prevăzute la alin. (1), angajatorii depun, prin poşta electronică, la

agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a
municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere
Se
semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de o declaraţie pe

propria răspundere şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze
de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al
angajatorului, conform modelului aprobat prin ordin al ministrului
muncii şi protecţiei sociale.
K
──────────
Conform articolului II din LEGEA nr. 298 din 24 decembrie 2020,
O
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1293 din 24 decembrie 2020, ordinul

ministrului muncii şi protecţiei sociale prevăzut la art. 53^1 alin.
(12) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost completată
prin prezenta lege, se emite în termen de 15 zile de la data
publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
──────────
(13) Angajatorii îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea şi
pentru veridicitatea datelor înscrise în documentele prevăzute la
alin. (12).
(14) Plata indemnizaţiei se va face către conturile deschise de
angajatori la băncile comerciale.
(15) Plata sumei prevăzute la alin. (1) se face în baza cererii
semnate şi datate de reprezentantul legal, depusă prin poşta
electronică la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene,
n
precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul
social.
(16) Documentele prevăzute la alin. (12) şi (15) se depun în luna
tio
curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.
(17) Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a
indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) se face în cel mult 15 zile de
la depunerea documentelor, iar plata indemnizaţiei se efectuează
ra
salariatului în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de
către angajator a acestor sume.
(18) Angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea
po
activităţii sau întreruperea activităţii, după caz. În situaţia în
care este adoptată de angajator măsura suspendării contractului
individual de muncă, înlocuind, în tot sau în parte, măsura reducerii
programului săptămânal de lucru de la 5 la 4 zile, dispusă în
or
condiţiile art. 52 alin. (3), plata indemnizaţiei este acordată numai
de la data suspendării contractului individual de muncă în temeiul
art. 52 alin. (1) lit. c) sau f).
C
(19) Angajatorii nu pot desfiinţa locurile de muncă ocupate de
persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate
în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f), pe o perioadă cel puţin
egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat, pentru aceşti
e
salariaţi, de plata indemnizaţiilor prevăzute la alin. (1) din bugetul

asigurărilor sociale pentru şomaj.
ic
──────────
Conform articolului III din LEGEA nr. 298 din 24 decembrie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1293 din 24 decembrie 2020,
rv
prevederile art. 53^1 alin. (19) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a
fost completată prin prezenta lege, se aplică numai în situaţia
Se
desfiinţării locurilor de muncă ocupate de persoane ale căror

contracte individuale de muncă au fost suspendate în temeiul art. 52
alin. (1) lit. c) după data intrării în vigoare a prezentei legi.
──────────
K
(la 27-12-2020 Capitolul IV din Titlul II a fost completat de

O
Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 298 din 24 decembrie 2020,

publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1293 din 24 decembrie 2020)
ART. 54
Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul
părţilor, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru
interese personale.
CAP. V
Încetarea contractului individual de muncă
ART. 55
Contractul individual de muncă poate înceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în
cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege.
n
SECŢIUNEA 1
tio
Încetarea de drept a contractului individual de muncă
ART. 56
(1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept:
a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană
ra
fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică,
de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de
po
declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a
angajatorului persoană fizică;
c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă
standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, cu
or
caracter excepţional, pentru salariata care optează în scris pentru
continuarea executării contractului individual de muncă, în termen de
30 de zile calendaristice anterior împlinirii condiţiilor de vârstă
C
standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta
de 65 de ani; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei
de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei
anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei
e
standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra

capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;
ic
(la 11-05-2019 Litera c) din Alineatul (1) , Articolul 56 , Sectiunea

1 , Capitolul V , Titlul II a fost modificată de Punctul 1, ARTICOLUL
UNIC din LEGEA nr. 93 din 6 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL
rv
nr. 354 din 08 mai 2019)

Decizie de admitere: HP nr. 54/2022, publicata in Monitorul Oficial
nr. 1055 din 31 octombrie 2022:
Se
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit.

c) si art. 56 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste
ca:
Respingerea cererii de pensionare pentru limita de varsta cu
K
reducerea varstei standard de pensionare in procedura revizuirii

prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar
O
de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, atrage

aplicarea normelor de drept din Codul civil ce reglementeaza efectele
nulitatii actului juridic, in privinta deciziei de constatare a
cazului de incetare de drept a contractului individual de munca emise
de angajator in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (2) coroborat cu
art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii
ART. 106 din Legea nr.263/2010
(1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin
decizie emisa de casa teritoriala de pensii, in termen de 45 de zile
de la data inregistrarii cererii.
(la 01-01-2018 Alineatul (1) din Articolul 106 , Sectiunea a 7-a ,
Capitolul IV a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 103 din 14 decembrie 2017, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 1010 din 20 decembrie 2017)
n
(2) Decizia prevazuta la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt si
de drept in baza carora se admite sau se respinge cererea de
tio
pensionare.
(3) In termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie
poate fi anulata la cererea titularului.
(4) Decizia casei teritoriale de pensii se comunica persoanei
ra
care a solicitat pensionarea, in termen de 5 zile de la data emiterii.
Capitolul IV a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din
po
ORDONANTA DE URGENTA nr. 103 din 14 decembrie 2017, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 1010 din 20 decembrie 2017)
(5) In termenul prevazut la alin. (4), casa teritoriala de pensii

or
emitenta comunica angajatorului o informare cu privire la emiterea
deciziei de pensionare pentru limita de varsta, anticipata, anticipata
partiala sau de invaliditate. Informarea va cuprinde numele si
C
prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum si data
emiterii acesteia
ART. 107
e
(1) In situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii

drepturilor de pensie, se constata diferente intre sumele stabilite
ic
si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii

opereaza, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificarile ce
se impun, prin decizie de revizuire
rv
d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului

individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată
prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
Se
e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată

de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive
neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii
judecătoreşti de reintegrare;
f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de
K
libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;

g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele
O
competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru

exercitarea profesiei;
h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei
funcţii, ca măsură de siguranţă ori pedeapsă complementară, de la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus
interdicţia;
i) la data expirării termenului contractului individual de muncă
încheiat pe durată determinată;
j) retragerea acordului părinţilor sau al reprezentanţilor legali,
în cazul salariaţilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani.
(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)-j),

constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de
muncă se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea
acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, şi se comunică
persoanelor aflate în situaţiile respective în termen de 5 zile
n
lucrătoare.
(3) Angajatorul nu poate îngrădi sau limita dreptul salariatei de
a continua activitatea în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. c)
tio
teza întâi.
(la 14-11-2018 Articolul 56 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul

II a fost completat de Punctul 2, Articolul IV din ORDONANŢA DE
ra
URGENŢĂ nr. 96 din 9 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 963 din 14 noiembrie 2018)
po
(4) Pe baza unei cereri formulate cu 30 de zile înainte de data
îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a
stagiului minim de cotizare pentru pensionare şi cu aprobarea
angajatorului, salariatul poate fi menţinut în aceeaşi funcţie maximum
or
3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea
prelungirii anuale a contractului individual de muncă.
C
(la 11-05-2019 Articolul 56 din Sectiunea 1 , Capitolul V , Titlul
II a fost completat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 93 din
6 mai 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 354 din 08 mai 2019)
e
ART. 57
ic
(1) Nerespectarea oricăreia dintre condiţiile legale necesare

pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă atrage
nulitatea acestuia.
rv
(2) Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce

efecte pentru viitor.
(3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi acoperită
Se
prin îndeplinirea ulterioară a condiţiilor impuse de lege.

(4) În situaţia în care o clauză este afectată de nulitate,
întrucât stabileşte drepturi sau obligaţii pentru salariaţi, care
contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de
muncă aplicabile, aceasta este înlocuită de drept cu dispoziţiile
K
legale sau convenţionale aplicabile, salariatul având dreptul la

despăgubiri.
O
(5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract

individual de muncă nul are dreptul la remunerarea acesteia,
corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu.
(6) Constatarea nulităţii şi stabilirea, potrivit legii, a
efectelor acesteia se pot face prin acordul părţilor.
(7) Dacă părţile nu se înţeleg, nulitatea se pronunţă de către
instanţa judecătorească.
──────────
n
astfel negociate.
tio
──────────
SECŢIUNEA a 2-a
Concedierea
ART. 58
ra
(1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de
muncă din iniţiativa angajatorului.
(2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care ţin de
po
persoana salariatului sau pentru motive care nu ţin de persoana
salariatului.
ART. 59
or
Este interzisă concedierea salariaţilor:
a) pe criterii de rasă, cetăţenie, etnie, culoare, limbă, religie,
origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă,
C
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opţiune
politică, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori
activitate sindicală, apartenenţă la o categorie defavorizată;
(la 27-07-2020 Litera a) din Articolul 59 , Sectiunea a 2-a ,
e
Capitolul V , Titlul II a fost modificată de Punctul 3, ARTICOLUL

UNIC din LEGEA nr. 151 din 23 iulie 2020, publicată în MONITORUL
ic
OFICIAL nr. 658 din 24 iulie 2020)
b) pentru exercitarea, în condiţiile legii, a dreptului la grevă

rv
şi a drepturilor sindicale.
c) pentru exercitarea drepturilor prevazute la art. 17 alin. (3), art.

Se
18 alin. (1), art. 31, art. 39 alin. (1), art. 85 si art. 194 alin.
(2).
(la 22-10-2022 Articolul 59 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V ,

K
19 octombrie 2022)
O
ART. 60
(1) Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă:
a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin
certificat medical conform legii;
b) pe durata suspendării activităţii ca urmare a instituirii
carantinei;
c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în
care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii
deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de
până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea
n
vârstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în
vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru
tio
afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
g) încetat efecte juridice;
──────────
Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 814 din 24 noiembrie 2015,
ra
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 950 din 22 decembrie 2015, s-a
admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 60 alin.
(1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, constatându-se că
po
acestea sunt neconstituţionale.
or
C
Prin urmare, începând cu data de 6 februarie 2016, prevederile
e
art. 60 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii îşi
încetează efectele juridice, legiuitorul neintervenind pentru
ic

──────────
rv
h) pe durata efectuării concediului de odihnă.

i) pe durata efectuarii concediului paternal si a concediului de
ingrijitor sau pe durata absentarii de la locul de munca in conditiile
Se
reglementate la art. 152^2.

Capitolul V , Titlul II a fost completat de Punctul 18, Articolul I
din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022, publicata in MONITORUL
K
OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022)

O
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru

motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului
sau a dizolvării angajatorului, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 3-a
Concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului
ART. 61
Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de
persoana salariatului în următoarele situaţii:
a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau
abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele
stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de
muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară;
b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv sau arestat
n
la domiciliu pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condiţiile
Codului de procedură penală;
(la 01-02-2014 Lit. b) a art. 61 a fost modificată de pct. 2 al art.
tio
61 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 515 din 14 august 2013.)
c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de
ra
expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a
salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească
atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
po
d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului
de muncă în care este încadrat.
ART. 62
or
(1) În cazul în care concedierea intervine pentru unul dintre
motivele prevăzute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligaţia de
C
a emite decizia de concediere în termen de 30 de zile calendaristice
de la data constatării cauzei concedierii.
(2) În cazul în care concedierea intervine pentru motivul prevăzut
la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere
e
numai cu respectarea dispoziţiilor art. 247-252.

(3) Decizia se emite în scris şi, sub sancţiunea nulităţii
ic
absolute, trebuie să fie motivată în fapt şi în drept şi să cuprindă

precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată şi la
instanţa judecătorească la care se contestă.
rv
(4) Salariatii care considera ca au fost concediati pentru exercitarea

drepturilor prevazute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art.
31, 152^1, 152^2, 153^2 si art. 194 alin. (2) pot solicita
Se
angajatorului sa prezinte, in scris, suplimentar fata de prevederile

alin. (3), motivele pe care s-a fundamentat decizia privind
concedierea.

K

O
19 octombrie 2022)
(5) Prevederile alin. (4) nu sunt aplicabile situatiilor in care

prin legi speciale se instituie proceduri prealabile prin care
investigarea faptelor revine unei autoritati sau unui organism
competent.
19 octombrie 2022)
ART. 63
(1) Concedierea pentru săvârşirea unei abateri grave sau a unor
abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii poate fi
n
dispusă numai după îndeplinirea de către angajator a cercetării
disciplinare prealabile şi în termenele stabilite de prezentul cod.
(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61
tio
lit. d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a
salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul
colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin regulamentul
intern.
ra
ART. 64
(1) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele
po
prevăzute la art. 61 lit. c) şi d), precum şi în cazul în care
contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56
alin. (1) lit. e), angajatorul are obligaţia de a-i propune
salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu
or
pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă
stabilită de medicul de medicină a muncii.
(2) În situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă
C
vacante potrivit alin. (1), acesta are obligaţia de a solicita
sprijinul agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă în vederea
redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale
şi/sau, după caz, capacităţii de muncă stabilite de medicul de
e
medicină a muncii.
(3) Salariatul are la dispoziţie un termen de 3 zile lucrătoare de
ic
la comunicarea angajatorului, conform prevederilor alin. (1), pentru

a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la noul loc de muncă
oferit.
rv
(4) În cazul în care salariatul nu îşi manifestă consimţământul în

termenul prevăzut la alin. (3), precum şi după notificarea cazului
către agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă conform alin.
Se
(2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.

(5) În cazul concedierii pentru motivul prevăzut la art. 61 lit.
c) salariatul beneficiază de o compensaţie, în condiţiile stabilite în
contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de
muncă, după caz.
K
SECŢIUNEA a 4-a
O
Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului

ART. 65
(1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului
reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de
desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai
multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
(2) Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să
aibă o cauză reală şi serioasă.
ART. 66
Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului
poate fi individuală sau colectivă.
ART. 67
Salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de persoana lor
beneficiază de măsuri active de combatere a şomajului şi pot beneficia
n
de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul
colectiv de muncă aplicabil.
tio
SECŢIUNEA a 5-a
Concedierea colectivă. Informarea, consultarea salariaţilor şi
procedura concedierilor colective
ART. 68
ra
(1) Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o
perioadă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive
care nu ţin de persoana salariatului, a unui număr de:
po
a) cel puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează
are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de
salariaţi;
b) cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care
or
disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai
puţin de 300 de salariaţi;
c) cel puţin 30 de salariaţi, dacă angajatorul care
C
disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi.
(2) La stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi

colectiv, potrivit alin. (1), se iau în calcul şi acei salariaţi
e
cărora le-au încetat contractele individuale de muncă din iniţiativa

angajatorului, din unul sau mai multe motive, fără legătură cu
ic
persoana salariatului, cu condiţia existenţei a cel puţin 5

concedieri.
rv
ART. 69
(1) În cazul în care angajatorul intenţionează să efectueze
concedieri colective, acesta are obligaţia de a iniţia, în timp util
Se
şi în scopul ajungerii la o înţelegere, în condiţiile prevăzute de

lege, consultări cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii
salariaţilor, cu privire cel puţin la:
a) metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau
de reducere a numărului de salariaţi care vor fi concediaţi;
K
b) atenuarea consecinţelor concedierii prin recurgerea la măsuri

sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau
O
reconversia profesională a salariaţilor concediaţi.
(2) În perioada în care au loc consultări, potrivit alin. (1),

pentru a permite sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor să
formuleze propuneri în timp util, angajatorul are obligaţia să le
furnizeze toate informaţiile relevante şi să le notifice, în scris,
următoarele:
a) numărul total şi categoriile de salariaţi;
b) motivele care determină concedierea preconizată;
c) numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi afectaţi de
concediere;
d) criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau contractelor
colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la
concediere;
e) măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului
concedierilor;
n
f) măsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi
compensaţiile ce urmează să fie acordate salariaţilor concediaţi,
conform dispoziţiilor legale şi/sau contractului colectiv de muncă
tio
aplicabil;
g) data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;
h) termenul înăuntrul căruia sindicatul sau, după caz,
reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori
ra
diminuarea numărului salariaţilor concediaţi.
(3) Criteriile prevăzute la alin. (2) lit. d) se aplică pentru
po
departajarea salariaţilor după evaluarea realizării obiectivelor de
performanţă.
(4) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se menţin indiferent
dacă decizia care determină concedierile colective este luată de către
or
angajator sau de o întreprindere care deţine controlul asupra
angajatorului.
(5) În situaţia în care decizia care determină concedierile
C
colective este luată de o întreprindere care deţine controlul asupra
angajatorului, acesta nu se poate prevala, în nerespectarea
obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), de faptul că
întreprinderea respectivă nu i-a furnizat informaţiile necesare.
e
ART. 70
ic
Angajatorul are obligaţia să comunice o copie a notificării

prevăzute la art. 69 alin. (2) inspectoratului teritorial de muncă şi
agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă la aceeaşi dată la
rv
care a comunicat-o sindicatului sau, după caz, reprezentanţilor

salariaţilor.
Se
ART. 71
(1) Sindicatul sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot
propune angajatorului măsuri în vederea evitării concedierilor ori
diminuării numărului salariaţilor concediaţi, într-un termen de 10
zile calendaristice de la data primirii notificării.
K
(2) Angajatorul are obligaţia de a răspunde în scris şi motivat la

propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), în termen de 5
O
zile calendaristice de la primirea acestora.
ART. 72
(1) În situaţia în care, ulterior consultărilor cu sindicatul sau
reprezentanţii salariaţilor, potrivit prevederilor art. 69 şi 71,
angajatorul decide aplicarea măsurii de concediere colectivă, acesta
are obligaţia de a notifica în scris inspectoratul teritorial de muncă
şi agenţia teritorială de ocupare a forţei de muncă, cu cel puţin 30
de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de
concediere.
(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă toate
informaţiile relevante cu privire la intenţia de concediere colectivă,
prevăzute la art. 69 alin. (2), precum şi rezultatele consultărilor cu
sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor, prevăzute la art. 69 alin.
(1) şi art. 71, în special motivele concedierilor, numărul total al
salariaţilor, numărul salariaţilor afectaţi de concediere şi data de
n
la care sau perioada în care vor avea loc aceste concedieri.
(3) Angajatorul are obligaţia să comunice o copie a notificării
prevăzute la alin. (1) sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor,
tio
la aceeaşi dată la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de
muncă şi agenţiei teritoriale de ocupare a forţei de muncă.
(4) Sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor pot transmite
eventuale puncte de vedere inspectoratului teritorial de muncă.
ra
(5) La solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi,
inspectoratul teritorial de muncă, cu avizul agenţiei teritoriale de
ocupare a forţei de muncă, poate dispune reducerea perioadei prevăzute
po
la alin. (1), fără a aduce atingere drepturilor individuale cu privire
la perioada de preaviz.
(6) Inspectoratul teritorial de muncă are obligaţia de a informa
în termen de 3 zile lucrătoare angajatorul şi sindicatul sau
reprezentanţii salariaţilor,
or
după caz, asupra reducerii
prelungirii perioadei prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la
sau
motivele care au stat la baza acestei decizii.

C
(7) În cazul în care concedierea colectivă preconizată vizează
membri ai echipajului unei nave maritime, notificarea prevăzută la
alin. (1) se comunică şi autorităţii competente a statului sub al
cărui pavilion navighează nava, cu respectarea prevederilor alin. (2)
e
şi în termenul prevăzut la alin. (1).

ic

Titlul II a fost completat de Punctul 1, Articolul IV din LEGEA nr.
127 din 11 iunie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 14
rv
iunie 2018)
Se
ART. 73
(1) În perioada prevăzută la art. 72 alin. (1), agenţia
teritorială de ocupare a forţei de muncă trebuie să caute soluţii la
problemele ridicate de concedierile colective preconizate şi să le
comunice în timp util angajatorului şi sindicatului ori, după caz,
K
reprezentanţilor salariaţilor.
(2) La solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi,
O
inspectoratul teritorial de muncă, cu consultarea agenţiei teritoriale

de ocupare a forţei de muncă, poate dispune amânarea momentului
emiterii deciziilor de concediere cu maximum 10 zile calendaristice,
în cazul în care aspectele legate de concedierea colectivă avută în
vedere nu pot fi soluţionate până la data stabilită în notificarea de
concediere colectivă prevăzută la art. 72 alin. (1) ca fiind data
emiterii deciziilor de concediere.
(3) Inspectoratul teritorial de muncă are obligaţia de a informa
în scris angajatorul şi sindicatul sau reprezentanţii salariaţilor,
după caz, asupra amânării momentului emiterii deciziilor de
concediere, precum şi despre motivele care au stat la baza acestei
decizii, înainte de expirarea perioadei iniţiale prevăzute la art. 72
alin. (1).
ART. 74
n
(1) În termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii,
salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi
reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate,
tio
fără examen, concurs sau perioadă de probă.
(2) În situaţia în care în perioada prevăzută la alin. (1) se
reiau aceleaşi activităţi, angajatorul va transmite salariaţilor care
au fost concediaţi de pe posturile a căror activitate este reluată în
ra
aceleaşi condiţii de competenţă profesională o comunicare scrisă, prin
care sunt informaţi asupra reluării activităţii.
(3) Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 5 zile
po
calendaristice de la data comunicării angajatorului, prevăzută la
alin. (2), pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la
locul de muncă oferit.
(4) În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi
or
reangajaţi potrivit alin. (2) nu îşi manifestă în scris consimţământul
în termenul prevăzut la alin. (3) sau refuză locul de muncă oferit,
angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase
C
vacante.
(5) Prevederile art. 68-73 nu se aplică salariaţilor din
instituţiile publice şi autorităţile publice.
(6) Prevederile art. 68-73 nu se aplică în cazul contractelor
e
individuale de muncă încheiate pe durată determinată, cu excepţia

cazurilor în care aceste concedieri au loc înainte de data expirării
ic
acestor contracte.
SECŢIUNEA a 6-a
rv
Dreptul la preaviz
ART. 75
(1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al
Se
art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai

mic de 20 de zile lucrătoare.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate
în temeiul art. 61 lit. d), care se află în perioada de probă.
(3) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul
K
individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi

suspendat corespunzător, cu excepţia cazului prevăzut la art. 51 alin.
O
(2).
ART. 76
Decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie
să conţină în mod obligatoriu:
a) motivele care determină concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi, conform art.
69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi
termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de
muncă vacant, în condiţiile art. 64.
ART. 77
n
Decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei
salariatului.
tio
SECŢIUNEA a 7-a
Controlul şi sancţionarea concedierilor nelegale
ART. 78
Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege
ra
este lovită de nulitate absolută.
ART. 79
po
În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în faţa
instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în
decizia de concediere.
ART. 80
or
(1) În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod
netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga
C
angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate,
majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi
beneficiat salariatul.
(2) La solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea
e
concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului

de concediere.
ic
(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situaţia

anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de
muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive şi irevocabile a
rv
hotărârii judecătoreşti.
SECŢIUNEA a 8-a
Se
Demisia
ART. 81
(1) Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a
salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului
încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui
K
termen de preaviz.
(2) Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului.
O
Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului

de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul
individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele
colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 20 de zile
lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv mai
mare de 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de
conducere.
(5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă
să îşi producă toate efectele.
(6) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul
individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi
suspendat corespunzător.
(7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării
n
termenului de preaviz sau la data renunţării totale ori parţiale de
către angajator la termenul respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu
tio
îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de
muncă.
CAP. VI
ra
Contractul individual de muncă pe durată determinată
ART. 82
(1) Prin derogare de la regula prevăzută la art. 12 alin. (1),
po
angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile şi în condiţiile
prezentului cod, personal salariat cu contract individual de muncă pe
durată determinată.
(2) Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate
or
încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru
care se încheie.
(3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi
C
prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 83, şi după expirarea
termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada
realizării unui proiect, program sau unei lucrări.
(4) Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3
e
contracte individuale de muncă pe durată determinată.

(5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată
ic
încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă

pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot
avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.
rv
ART. 83
Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată
Se
determinată numai în următoarele cazuri:

a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său
de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la
grevă;
b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii
K
angajatorului;
c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;
O
d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii

legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de
persoane fără loc de muncă;
e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data
angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de
vârstă;
f) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor
sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe
perioada mandatului;
g) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula
pensia cu salariul;
h) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru
desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.
n
ART. 84
(1) Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate
tio
fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.
(2) În cazul în care contractul individual de muncă pe durată
determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui
contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va
ra
expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea
contractului individual de muncă al salariatului titular.
po
ART. 85
Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată
determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi:
a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de
muncă mai mică de 3 luni;
or
b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de
muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
C
c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual
de muncă mai mare de 6 luni;
d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în
funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de
e
muncă mai mare de 6 luni.

ic
ART. 86
(1) Angajatorii sunt obligaţi să informeze salariaţii angajaţi cu
rv
contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de

muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii
lor profesionale, şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă
Se
în condiţii egale cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract

individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Această informare se
face printr-un anunţ afişat la sediul angajatorului.
(2) O copie a anunţului prevăzut la alin. (1) se transmite de
îndată sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.
K
ART. 87
O
(1) Referitor la condiţiile de angajare şi de muncă, salariaţii cu

contract individual de muncă pe durată determinată nu vor fi trataţi
mai puţin favorabil decât salariaţii permanenţi comparabili, numai pe
motivul duratei contractului individual de muncă, cu excepţia
cazurilor în care tratamentul diferit este justificat de motive
obiective.
(2) În sensul alin. (1), salariatul permanent comparabil
reprezintă salariatul al cărui contract individual de muncă este
încheiat pe durată nedeterminată şi care desfăşoară aceeaşi activitate
sau una similară, în aceeaşi unitate, avându-se în vedere
calificarea/aptitudinile profesionale.
(3) Atunci când nu există un salariat cu contract individual de
muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil în aceeaşi unitate,
se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă
aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.
n
CAP. VII
Munca prin agent de muncă temporară
ART. 88
tio
(1) Munca prin agent de muncă temporară este munca prestată de un
salariat temporar care a încheiat un contract de muncă temporară cu un
agent de muncă temporară şi care este pus la dispoziţia utilizatorului
pentru a lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia din
ra
urmă.
(2) Salariatul temporar este persoana care a încheiat un contract
de muncă temporară cu un agent de muncă temporară, în vederea punerii
po
sale la dispoziţia unui utilizator pentru a lucra temporar sub
supravegherea şi conducerea acestuia din urmă.
(3) Agentul de muncă temporară este persoana juridică, autorizată
de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care încheie
or
contracte de muncă temporară cu salariaţi temporari, pentru a-i pune
la dispoziţia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilită de
contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea
C
acestuia. Condiţiile de funcţionare a agentului de muncă temporară,
precum şi procedura de autorizare se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(4) Utilizatorul este persoana fizică sau juridică pentru care şi
e
sub supravegherea şi conducerea căreia munceşte temporar un salariat

temporar pus la dispoziţie de agentul de muncă temporară.
ic
(5) Misiunea de muncă temporară înseamnă acea perioadă în care

salariatul temporar este pus la dispoziţia utilizatorului pentru a
lucra temporar sub supravegherea şi conducerea acestuia, pentru
rv
executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar.
ART. 89
Se
Un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru

executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, cu excepţia
cazului prevăzut la art. 93.
ART. 90
K
(1) Misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen

care nu poate fi mai mare de 24 de luni.
O
(2) Durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită pe

perioade succesive care, adăugate la durata iniţială a misiunii, nu
poate conduce la depăşirea unei perioade de 36 de luni.
(3) Condiţiile în care durata unei misiuni de muncă temporară
poate fi prelungită sunt prevăzute în contractul de muncă temporară
sau pot face obiectul unui act adiţional la acest contract.
ART. 91
(1) Agentul de muncă temporară pune la dispoziţia utilizatorului
un salariat angajat prin contract de muncă temporară, în baza unui
contract de punere la dispoziţie încheiat în formă scrisă.
(2) Contractul de punere la dispoziţie trebuie să cuprindă:
a) durata misiunii;
b) caracteristicile specifice postului, în special calificarea
necesară, locul executării misiunii şi programul de lucru;
c) condiţiile concrete de muncă;
n
d) echipamentele individuale de protecţie şi de muncă pe care
salariatul temporar trebuie să le utilizeze;
e) orice alte servicii şi facilităţi în favoarea salariatului
tio
temporar;
f) valoarea comisionului de care beneficiază agentul de muncă
temporară, precum şi remuneraţia la care are dreptul salariatul;
g) condiţiile în care utilizatorul poate refuza un salariat
ra
temporar pus la dispoziţie de un agent de muncă temporară.
(3) Orice clauză prin care se interzice angajarea de către
po
utilizator a salariatului temporar după îndeplinirea misiunii este
nulă.
ART. 92
or
(1) Salariaţii temporari au acces la toate serviciile şi
facilităţile acordate de utilizator, în aceleaşi condiţii ca şi
ceilalţi salariaţi ai acestuia.
C
(2) Utilizatorul este obligat să asigure salariatului temporar
dotarea cu echipamente individuale de protecţie şi de muncă, cu
excepţia situaţiei în care prin contractul de punere la dispoziţie
dotarea este în sarcina agentului de muncă temporară.
e
(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune

nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul
ic
utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a

salariatului temporar.
(la 25-01-2015 Alin. (3) al art. 92 a fost introdus de pct. 3 al art.
rv
I din LEGEA nr. 12 din 20 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL

OFICIAL nr. 52 din 22 ianuarie 2015.)
Se
(4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de

salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit
luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract
individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară,
astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil
K
la nivelul utilizatorului.
(la 25-01-2015 Alin. (4) al art. 92 a fost introdus de pct. 3 al art.
O
I din LEGEA nr. 12 din 20 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL

ART. 93
Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului
temporar, dacă urmăreşte să înlocuiască astfel un salariat al său al
cărui contract de muncă este suspendat ca urmare a participării la
grevă.
ART. 94
(1) Contractul de muncă temporară este un contract individual de
muncă ce se încheie în scris între agentul de muncă temporară şi
salariatul temporar, pe durata unei misiuni.
(2) În contractul de muncă temporară se precizează, în afara
n
elementelor prevăzute la art. 17 şi art. 18 alin. (1), condiţiile în
care urmează să se desfăşoare misiunea, durata misiunii, identitatea
şi sediul utilizatorului, precum şi cuantumul şi modalităţile
tio
remuneraţiei salariatului temporar.
ART. 95
(1) Contractul de muncă temporară se poate încheia şi pentru mai
ra
multe misiuni, cu respectarea termenului prevăzut la art. 90 alin.
(2).
(2) Agentul de muncă temporară poate încheia cu salariatul
po
temporar un contract de muncă pe durată nedeterminată, situaţie în
care în perioada dintre două misiuni salariatul temporar se află la
dispoziţia agentului de muncă temporară.
(3) Pentru fiecare nouă misiune între părţi se încheie un contract
or
de muncă temporară, în care vor fi precizate toate elementele
prevăzute la art. 94 alin. (2).
(4) Contractul de muncă temporară încetează la terminarea misiunii
C
pentru care a fost încheiat sau dacă utilizatorul renunţă la
serviciile sale înainte de încheierea misiunii, în condiţiile
contractului de punere la dispoziţie.
e
ART. 96
(1) Pe toată durata misiunii salariatul temporar beneficiază de
ic
salariul plătit de agentul de muncă temporară.

(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune
se stabileşte prin negociere directă cu agentul de muncă temporară şi
rv
nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară garantat în

plată.
(3) Agentul de muncă temporară este cel care reţine şi virează
Se
toate contribuţiile şi impozitele datorate de salariatul temporar

către bugetele statului şi plăteşte pentru acesta toate contribuţiile
datorate în condiţiile legii.
(4) În cazul în care în termen de 15 zile calendaristice de la
data la care obligaţiile privind plata salariului şi cele privind
K
contribuţiile şi impozitele au devenit scadente şi exigibile, iar

agentul de muncă temporară nu le execută, ele vor fi plătite de
O
utilizator, în baza solicitării salariatului temporar.

(5) Utilizatorul care a plătit sumele datorate potrivit alin. (4)
se subrogă, pentru sumele plătite, în drepturile salariatului temporar
împotriva agentului de muncă temporară.
ART. 97
Prin contractul de muncă temporară se poate stabili o perioadă de
probă pentru realizarea misiunii, a cărei durată nu poate fi mai mare
de:
a) două zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă
temporară este încheiat pentru o perioadă mai mică sau egală cu o
lună;
b) 5 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă
temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 3
n
luni;
c) 15 zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă
temporară este încheiat pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
tio
d) 20 de zile lucrătoare, în cazul în care contractul de muncă
temporară este încheiat pentru o perioadă mai mare de 6 luni;
e) 30 de zile lucrătoare, în cazul salariaţilor încadraţi în
funcţii de conducere, pentru o durată a contractului de muncă
ra
temporară mai mare de 6 luni.
po
ART. 98
(1) Pe parcursul misiunii utilizatorul răspunde pentru asigurarea
condiţiilor de muncă pentru salariatul temporar, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
or
(2) Utilizatorul va notifica de îndată agentului de muncă
temporară orice accident de muncă sau îmbolnăvire profesională de care
a luat cunoştinţă şi a cărei victimă a fost un salariat temporar pus
C
la dispoziţie de agentul de muncă temporară.
ART. 99
(1) La încetarea misiunii salariatul temporar poate încheia cu
e
utilizatorul un contract individual de muncă.

(2) În cazul în care utilizatorul angajează, după o misiune, un
ic
salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia în calcul la

stabilirea drepturilor salariale, precum şi a celorlalte drepturi
prevăzute de legislaţia muncii.
rv
ART. 100
Agentul de muncă temporară care concediază salariatul temporar
Se
înainte de termenul prevăzut în contractul de muncă temporară, pentru

alte motive decât cele disciplinare, are obligaţia de a respecta
reglementările legale privind încetarea contractului individual de
muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului.
K
ART. 101
Cu excepţia dispoziţiilor speciale contrare, prevăzute în
O
prezentul capitol, dispoziţiile legale, prevederile regulamentelor

interne, precum şi cele ale contractelor colective de muncă aplicabile
salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe durată
nedeterminată la utilizator se aplică în egală măsură şi salariaţilor
temporari pe durata misiunii la acesta.
ART. 102
Agenţii de muncă temporară nu percep nicio taxă salariaţilor
temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de
către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă
temporară.
CAP. VIII
Contractul individual de muncă cu timp parţial
ART. 103
n
Salariatul cu fracţiune de normă este salariatul al cărui număr de
ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este
inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă
tio
întreagă comparabil.
ART. 104
(1) Angajatorul poate încadra salariaţi cu fracţiune de normă prin
ra
contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată
determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial.
(2) Contractul individual de muncă cu timp parţial se încheie
po
numai în formă scrisă.
(3) Salariatul comparabil este salariatul cu normă întreagă din
aceeaşi unitate, care are acelaşi tip de contract individual de muncă,
prestează aceeaşi activitate sau una similară cu cea a salariatului
or
angajat cu contract individual de muncă cu timp parţial, avându-se în
vedere şi alte considerente, cum ar fi vechimea în muncă şi
calificarea/aptitudinile profesionale.
C
(4) Atunci când nu există un salariat comparabil în aceeaşi
unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă
aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.
e
ART. 105
(1) Contractul individual de muncă cu timp parţial cuprinde, în
ic
afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3), următoarele:

a) durata muncii şi repartizarea programului de lucru;
b) condiţiile în care se poate modifica programul de lucru;
rv
c) interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia

cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate
prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor
Se
acestora.
(2) În situaţia în care într-un contract individual de muncă cu

timp parţial nu sunt precizate elementele prevăzute la alin. (1),
contractul se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă.
K
ART. 106
O
(1) Salariatul încadrat cu contract de muncă cu timp parţial se

bucură de drepturile salariaţilor cu normă întreagă, în condiţiile
prevăzute de lege şi de contractele colective de muncă aplicabile.
(2) Drepturile salariale se acordă proporţional cu timpul efectiv
lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de
lucru.
ART. 107
(1) Angajatorul este obligat ca, în măsura în care este posibil,
să ia în considerare cererile salariaţilor de a se transfera fie de la
un loc de muncă cu normă întreagă la unul cu fracţiune de normă, fie
de la un loc de muncă cu fracţiune de normă la un loc de muncă cu
normă întreagă sau de a-şi mări programul de lucru, în cazul în care
apare această oportunitate.
(2) Angajatorul este obligat să informeze la timp cu privire la
apariţia unor locuri de muncă cu fracţiune de normă sau cu normă
n
întreagă, pentru a facilita transferurile de la normă întreagă la
fracţiune de normă şi invers. Această informare se face printr-un
anunţ afişat la sediul angajatorului.
tio
(3) O copie a anunţului prevăzut la alin. (2) se transmite de
îndată sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.
(4) Angajatorul asigură, în măsura în care este posibil, accesul
la locuri de muncă cu fracţiune de normă la toate nivelurile.
ra
CAP. IX
Munca la domiciliu
po
ART. 108
(1) Sunt consideraţi salariaţi cu munca la domiciliu acei
salariaţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice
funcţiei pe care o deţin.
or
(2) În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin,
salariaţii cu munca la domiciliu îşi stabilesc singuri programul de
lucru.
C
(3) Angajatorul este în drept să verifice activitatea salariatului
cu munca la domiciliu, în condiţiile stabilite prin contractul
e
ART. 109
Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în
ic
formă scrisă şi conţine, în afara elementelor prevăzute la art. 17

alin. (3), următoarele:
a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
rv
b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să

controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de
realizare a controlului;
Se
c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la

domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor
pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe
care le realizează.
K
ART. 110
O
(1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucură de toate drepturile

recunoscute prin lege şi prin contractele colective de muncă
aplicabile salariaţilor al căror loc de muncă este la sediul
angajatorului.
(2) Prin contractele colective de muncă şi/sau prin contractele
individuale de muncă se pot stabili şi alte condiţii specifice privind
munca la domiciliu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Salariaţii cu munca la domiciliu au obligaţia de a respecta
şi de a asigura confidenţialitatea informaţiilor şi documentelor
utilizate în timpul muncii la domiciliu.
(la 06-05-2021 Articolul 110 din Capitolul IX , Titlul II a fost

completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36
din 5 mai 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 06 mai
2021)
n
TITLUL III
tio
Timpul de muncă şi timpul de odihnă
CAP. I
Timpul de muncă
SECŢIUNEA 1
ra
Durata timpului de muncă
ART. 111
(1) Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul
po
presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si isi
indeplineste sarcinile si atributiile, conform prevederilor
contractului individual de munca, contractului colectiv de munca
aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
(2)
or
Programul de munca reprezinta modelul de organizare a
activitatii, care stabileste orele si zilele cand incepe si cand se
incheie prestarea muncii.
C
(3) Modelul de organizare a muncii reprezinta forma de organizare
a timpului de munca si repartizarea sa in functie de un anumit model
stabilit de angajator.
e
(la 22-10-2022 Articolul 111 din Sectiunea 1 , Capitolul I , Titlul

III a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din LEGEA nr. 283 din
ic

octombrie 2022)
rv
ART. 112
(1) Pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă durata normală a
timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână.
Se
(2) În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului

de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.
ART. 113
(1) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de
K
regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de

repaus.
O
(2) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se

poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă, cu
respectarea duratei normale a timpului de muncă de 40 de ore pe
săptămână.
ART. 114
(1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de
ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
(2) Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele
suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu
condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de
referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe
săptămână.
(3) Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin
contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin
contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari
n
de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.
(4) Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia
sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive
tio
obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele
colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de
referinţă stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinţă
care în niciun caz să nu depăşească 12 luni.
ra
(5) La stabilirea perioadelor de referinţă prevăzute la alin. (2)-
(4) nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi
situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.
po
(6) Prevederile alin. (1)-(4) nu se aplică tinerilor care nu au
împlinit vârsta de 18 ani.
ART. 115
or
(1) Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se
poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte
normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau
C
mai mare de 8 ore.
(2) Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o
perioadă de repaus de 24 de ore.
e
ART. 116
(1) Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în
ic
cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul

săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv
de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi
rv
prevăzut în regulamentul intern.

(2) Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este
specificat expres în contractul individual de muncă.
Se
ART. 117
Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt
aduse la cunoştinţă salariaţilor şi sunt afişate la sediul
angajatorului.
K
ART. 118
O
(1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca

pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei care beneficiaza de
concediul de ingrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care
pot avea o durata limitata in timp.
(la 22-10-2022 Alineatul (1) din Articolul 118 , Sectiunea 1 ,
Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 21, Articolul I
din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022, publicata in MONITORUL
(2) Programele individualizate de munca presupun un mod de
organizare flexibil a timpului de munca.
(3) Durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua
perioade: o perioada fixa in care personalul se afla simultan la locul
de munca si o perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege
orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca
zilnic.
n
(4) Programul individualizat de munca poate functiona numai cu
respectarea dispozitiilor art. 112 si 114.
(5) Orice refuz al solicitarii prevazute la alin. (1) trebuie
tio
motivat, in scris, de catre angajator, in termen de 5 zile lucratoare
de la primirea solicitarii.
ra
III a fost completat de Punctul 22, Articolul I din LEGEA nr. 283 din
octombrie 2022)
po
(6) Atunci cand programul individualizat de munca are o durata
limitata, salariatul are dreptul de a reveni la programul de munca
initial la sfarsitul perioadei convenite. Salariatul are dreptul sa
or
revina la programul initial anterior incheierii perioadei convenite,
in cazul schimbarii circumstantelor care au condus la stabilirea
programului individualizat.
C
e
octombrie 2022)
ic
(7) Prin mod de organizare flexibil a timpului de lucru se

intelege posibilitatea salariatilor de adaptare a programului de
lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de munca la distanta, a
rv
programelor de munca flexibile, programelor individualizate de munca

sau a unor programe de munca cu timp redus de lucru.
Se

octombrie 2022)
K
ART. 119
O
(1) Angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă definit

potrivit art. 16^1 evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare
salariat, cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale
programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de
muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru.
(2) Pentru salariaţii mobili, salariaţii care desfăşoară muncă la
domiciliu şi salariaţii microîntreprinderilor definite la art. 4 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, cu modificările şi completările
ulterioare, angajatorul ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic
de fiecare salariat în condiţiile stabilite cu salariaţii prin acord
scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către
aceştia.
Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, ARTICOLUL
UNIC din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 37 din 5 mai 2021, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 06 mai 2021)
n
tio
III a fost modificat de Punctul 4, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din
4 aprilie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10 aprilie
2018)
ra
SECŢIUNEA a 2-a
Munca suplimentară
ART. 120
po
(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă
săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă
suplimentară.
(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul
or
salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări
urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării
consecinţelor unui accident.
C
ART. 121
(1) La solicitarea angajatorului salariaţii pot efectua muncă
suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz.
e
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit

prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepţia
ic
cazului de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate

prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor
unui accident.
rv
ART. 122
(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere
Se
platite in urmatoarele 90 de zile calendaristice dupa efectuarea

acesteia.
Capitolul I , Titlul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I
din ORDONANTA DE URGENTA nr. 117 din 4 octombrie 2021, publicata in
K
MONITORUL OFICIAL nr. 951 din 05 octombrie 2021)

O
(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul

corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(3) În perioadele de reducere a activităţii angajatorul are
posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi
compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12
luni.
ART. 123
(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este
posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare,
munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor
la salariu corespunzător duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condiţiile
prevăzute la alin. (1), se stabileşte prin negociere, în cadrul
contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului
individual de muncă, şi nu poate fi mai mic de 75% din salariul de
n
bază.
ART. 124
tio
Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă
suplimentară.
SECŢIUNEA a 3-a
ra
Munca de noapte
ART. 125
(1) Munca prestată între orele 22,00-6,00 este considerată muncă
po
de noapte.
(2) Salariatul de noapte reprezintă, după caz:
a) salariatul care efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din
timpul său zilnic de lucru;
or
b) salariatul care efectuează muncă de noapte în proporţie de cel
puţin 30% din timpul său lunar de lucru.
C
(3) Durata normală a timpului de lucru, pentru salariatul de
noapte, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi, calculată pe o perioadă
de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea
prevederilor legale cu privire la repausul săptămânal.
e
(4) Durata normală a timpului de lucru pentru salariaţii de noapte

a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de
ic
muncă nu va depăşi 8 ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore

decât în cazul în care majorarea acestei durate este prevăzută în
contractul colectiv de muncă aplicabil şi numai în situaţia în care o
rv
astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite în

contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.
(5) În situaţia prevăzută la alin. (4), angajatorul este obligat
Se
să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare

în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de 8 ore.
(6) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte
este obligat să informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de
muncă.
K
ART. 126
O
Salariaţii de noapte beneficiază:

a) fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a
zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin 3 ore de
muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de
bază;
b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25%
din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3
ore de noapte din timpul normal de lucru.
ART. 127
(1) Salariaţii care urmează să desfăşoare muncă de noapte în
condiţiile art. 125 alin. (2) sunt supuşi unui examen medical gratuit
înainte de începerea activităţii şi, după aceea, periodic.
(2) Condiţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea
acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al
n
ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului
sănătăţii.
(3) Salariaţii care desfăşoară muncă de noapte şi au probleme de
tio
sănătate recunoscute ca având legătură cu aceasta vor fi trecuţi la o
muncă de zi pentru care sunt apţi.
ART. 128
ra
(1) Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta
muncă de noapte.
(2) Femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi
po
obligate să presteze muncă de noapte.
SECŢIUNEA a 4-a
Norma de muncă
ART. 129
or
Norma de muncă exprimă cantitatea de muncă necesară pentru
efectuarea operaţiunilor sau lucrărilor de către o persoană cu
C
calificare corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în
condiţiile unor procese tehnologice şi de muncă determinate. Norma de
muncă cuprinde timpul productiv, timpul pentru întreruperi impuse de
desfăşurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale în
e
cadrul programului de muncă.

ic
ART. 130
Norma de muncă se exprimă, în funcţie de caracteristicile
procesului de producţie sau de alte activităţi ce se normează, sub
rv
formă de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sferă

de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei
activităţi.
Se
ART. 131
Normarea muncii se aplică tuturor categoriilor de salariaţi.
ART. 132
K
Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform

normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative,
O
normele de muncă se elaborează de către angajator după consultarea

sindicatului reprezentativ ori, după caz, a reprezentanţilor
salariaţilor.
CAP. II
Repausuri periodice
ART. 133
Perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este timp de
muncă.
SECŢIUNEA 1
Pauza de masă şi repausul zilnic
ART. 134
(1) În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este
mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la pauză de masă şi la alte
n
pauze, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă
aplicabil sau prin regulamentul intern.
──────────
tio
ra
po
astfel negociate.
──────────
or
(2) Tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de o pauză de
masă de cel puţin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a
timpului de muncă este mai mare de 4 ore şi jumătate.
C
(3) Pauzele, cu excepţia dispoziţiilor contrare din contractul
colectiv de muncă aplicabil şi din regulamentul intern, nu se vor
include în durata zilnică normală a timpului de muncă.
e
ART. 135
(1) Salariaţii au dreptul între două zile de muncă la un repaus
ic
care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

(2) Prin excepţie, în cazul muncii în schimburi, acest repaus nu
poate fi mai mic de 8 ore între schimburi.
rv
ART. 136
(1) Muncă în schimburi reprezintă orice mod de organizare a
Se
programului de lucru, potrivit căruia salariaţii se succed unul pe

altul la acelaşi post de muncă, potrivit unui anumit program, inclusiv
program rotativ, şi care poate fi de tip continuu sau discontinuu,
implicând pentru salariat necesitatea realizării unei activităţi în
intervale orare diferite în raport cu o perioadă zilnică sau
K
săptămânală, stabilită prin contractul individual de muncă.

(2) Salariat în schimburi reprezintă orice salariat al cărui
O
program de lucru se înscrie în cadrul programului de muncă în

schimburi.
SECŢIUNEA a 2-a
Repausul săptămânal
ART. 137
(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă
sâmbăta şi duminica.
(la 11-05-2015 Alin. (1) al art. 137 a fost modificat de art. unic
din LEGEA nr. 97 din 7 mai 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
316 din 8 mai 2015.)
(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar

prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii,
repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin
contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
n
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de
un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau,
după caz, prin contractul individual de muncă.
tio
(4) În situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt
acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate
depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului
teritorial de muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al
ra
reprezentanţilor salariaţilor.
(5) Salariaţii al căror repaus săptămânal se acordă în condiţiile
alin. (4) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite potrivit art.
po
123 alin. (2).
ART. 138
(1) În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este
or
necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau
bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau
pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs
C
asupra materialelor, instalaţiilor sau clădirilor unităţii, repausul
săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar în vederea
executării acestor lucrări.
(2) Salariaţii al căror repaus săptămânal a fost suspendat în
e
condiţiile alin. (1) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite

potrivit art. 123 alin. (2).
ic
SECŢIUNEA a 3-a
Sărbătorile legale
rv
ART. 139
(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
Se
- 1 şi 2 ianuarie;
– 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
– Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;

K
Capitolul II , Titlul III a fost completat de ARTICOL UNIC din LEGEA

nr. 64 din 12 martie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din
O
13 martie 2018)
– prima şi a doua zi de Paşti;

– 1 mai;
– 1 iunie;

Capitolul II , Titlul III a fost completat de ARTICOLUL UNIC din
LEGEA nr. 220 din 17 noiembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 931 din 18 noiembrie 2016)
– prima şi a doua zi de Rusalii;

– Adormirea Maicii Domnului;
– 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat,
Ocrotitorul României;
– 1 decembrie;
n
– prima şi a doua zi de Crăciun;
– două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase
anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât
tio
cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Capitolul II , Titlul III a fost modificat de ARTICOL UNIC din LEGEA
ra
nr. 176 din 7 octombrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 808
po
(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
(2^1) Pentru salariaţii care aparţin de un cult religios legal,
creştin, zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri
înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de
or
Rusalii se acordă în funcţie de data la care sunt celebrate de acel
cult.
C
(la 06-04-2020 Articolul 139 din Sectiunea a 3-a , Capitolul II ,
Titlul III a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr.
37 din 2 aprilie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 03
aprilie 2020)
e
(3) Zilele libere stabilite potrivit alin. (1) pentru persoanele

ic
aparţinând cultelor religioase legale, altele decât cele creştine, se

acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare
legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual.
rv

Titlul III a fost completat de Punctul 4^1, Punctul 5, ARTICOL UNIC
Se
din LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL

nr. 315 din 10 aprilie 2018)
(3^1) Salariaţii care au beneficiat de zilele libere pentru

Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua
K
zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite

pentru cultul religios legal, creştin, de care aparţin, cât şi pentru
O
alt cult creştin, vor recupera zilele libere suplimentare pe baza unui
program stabilit de angajator.

Titlul III a fost completat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr.
37 din 2 aprilie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 280 din 03
aprilie 2020)
(4) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, se stabilesc prin
hotărâre a Guvernului, pentru personalul din sistemul bugetar, zilele
lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/sau
care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează,
prevăzute la alin. (1), precum şi zilele în care se recuperează orele
de muncă neefectuate.
n
Titlul III a fost completat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 153 din
2019)
tio
ART. 140
Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili programe de lucru
ra
adecvate pentru unităţile sanitare şi pentru cele de alimentaţie
publică, în scopul asigurării asistenţei sanitare şi, respectiv, al
aprovizionării populaţiei cu produse alimentare de strictă necesitate,
po
a căror aplicare este obligatorie.
ART. 141
Prevederile art. 139 nu se aplică în locurile de muncă în care
or
activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de
producţie sau specificului activităţii.
C
ART. 142
(1) Salariaţilor care lucrează în unităţile prevăzute la art. 140,
precum şi la locurile de muncă prevăzute la art. 141 li se asigură
compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
e
(2) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile

libere, salariaţii beneficiază, pentru munca prestată în zilele de
ic
sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai

mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în
programul normal de lucru.
rv
ART. 143
Prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili şi alte
Se
zile libere.
CAP. III
Concediile
SECŢIUNEA 1
K
Concediul de odihnă anual şi alte concedii ale salariaţilor

ART. 144
O
(1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat

tuturor salariaţilor.
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul
vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.
ART. 145
(1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile
lucrătoare.
(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în
contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor
colective de muncă aplicabile.
(la 25-01-2015 Alin. (2) al art. 145 a fost modificat de pct. 4 al
art. I din LEGEA nr. 12 din 20 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele
n
libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil
nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de
tio
incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de
maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal,
concediului pentru ingrijirea copilului bolnav, concediului de
ingrijitor si perioada absentei de la locul de munca in conditiile
ra
art. 152^2 se considera perioade de activitate prestata.
Capitolul III , Titlul III a fost modificat de Punctul 23, Articolul
po
I din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022, publicata in MONITORUL
(5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau
concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul
or
pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării
concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul
să efectueze restul zilelor de concediu după ce a încetat situaţia de
C
incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc maternal ori
cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează
ca zilele neefectuate să fie reprogramate.
(la 25-01-2015 Alin. (5) al art. 145 a fost introdus de pct. 5 al
e

ic
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în

situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în
rv
condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic,

angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o
perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a
Se
aflat în concediu medical.

(la 25-01-2015 Alin. (6) al art. 145 a fost introdus de pct. 5 al
K
ART. 146
O
(1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.

(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate
efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea
dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în
cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă
neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui
în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este
permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.
(la 25-01-2015 Art. 146 a fost modificat de pct. 6 al art. I din
LEGEA nr. 12 din 20 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
52 din 22 ianuarie 2015.)
ART. 147
n
(1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau
vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în
vârstă de până la 18 ani beneficiază de un concediu de odihnă
tio
suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă
suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se
stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi de cel
ra
puţin 3 zile lucrătoare.
ART. 147^1
po
(1) Salariatele care urmează o procedură de fertilizare ,"in
vitro", beneficiază anual, de un concediu de odihnă suplimentar,
plătit, de trei zile care se acordă după cum urmează:
or
a) 1 zi la data efectuării puncţiei ovariene;
b) 2 zile începând cu data efectuării embriotransferului.
C
(2) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar
prevăzut la alin. (1) va fi însoţită de scrisoarea medicală eliberată
de medicul specialist, în condiţiile legii.
e
(la 19-04-2019 Sectiunea 1 din Capitolul III , Titlul III a fost

completată de Articolul IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 26 din 18
ic
aprilie 2019, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 19 aprilie

2019)
rv
ART. 148
(1) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei
programări colective sau individuale stabilite de angajator cu
Se
consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor

salariaţilor, pentru programările colective, ori cu consultarea
salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face
până la sfârşitul anului calendaristic pentru anul următor.
(2) Prin programările colective se pot stabili perioade de
K
concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal

sau locuri de muncă.
O
(3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării

concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de
a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3 luni.
(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2)
şi (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puţin
60 de zile anterioare efectuării acestuia.
(5) În cazul în care programarea concediilor se face fracţionat,
angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât
fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10
zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
ART. 149
Salariatul este obligat să efectueze în natură concediul de odihnă
în perioada în care a fost programat, cu excepţia situaţiilor expres
prevăzute de lege sau atunci când, din motive obiective, concediul nu
poate fi efectuat.
n
ART. 150
(1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază
tio
de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai mică decât
salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent
cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzute în contractul
ra
(2) Indemnizaţia de concediu de odihnă reprezintă media zilnică a
drepturilor salariale prevăzute la alin. (1) din ultimele 3 luni
anterioare celei în care este efectuat concediul, multiplicată cu
po
numărul de zile de concediu.
(3) Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către
angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în
concediu.
ART. 151
or
(1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea
C
salariatului, pentru motive obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă
în caz de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa
salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligaţia
e
de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale,

necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele
ic
prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de

odihnă.
rv
ART. 152
(1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariaţii au
dreptul la zile libere plătite, care nu se includ în durata
Se
concediului de odihnă.
(2) Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor libere
plătite sunt stabilite prin lege, prin contractul colectiv de muncă
aplicabil sau prin regulamentul intern.
K
ART. 152^1
(1) Angajatorul are obligatia acordarii concediului de ingrijitor
O
salariatului in vederea oferirii de catre acesta de ingrijire sau

sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieste in aceeasi
gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau sprijin
ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durata de 5 zile
lucratoare intr-un an calendaristic, la solicitarea scrisa a
salariatului.
(2) Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de munca
aplicabil se poate stabili pentru concediul de ingrijitor o durata mai
mare decat cea prevazuta la alin. (1).
(3) Perioada prevazuta la alin. (1) nu se include in durata
concediului de odihna anual si constituie vechime in munca si in
specialitate.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea
nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu
n
modificarile si completarile ulterioare, salariatii care beneficiaza
de concediul de ingrijitor sunt asigurati, pe aceasta perioada, in
sistemul asigurarilor sociale de sanatate fara plata contributiei.
tio
Perioada concediului de ingrijitor constituie stagiu de cotizare
pentru stabilirea dreptului la indemnizatie de somaj si indemnizatie
pentru incapacitate temporara de munca acordate in conformitate cu
legislatia in vigoare.
ra
(5) Problemele medicale grave, precum si conditiile pentru
acordarea concediului de ingrijitor se stabilesc prin ordin comun al
ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului
po
sanatatii.

completata de Punctul 24, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17
or
octombrie 2022)
----------
C
Conform articolului V din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022, in
termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, se emite ordinul comun al ministrului
e
muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii prevazut

la art. 152^1 alin. (5) din Legea nr. 53/2003, cu modificarile si
ic
completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

----------
rv
ART. 152^2
(1) Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de munca in
situatii neprevazute, determinate de o situatie de urgenta familiala
Se
cauzata de boala sau de accident, care fac indispensabila prezenta

imediata a salariatului, in conditiile informarii prealabile a
angajatorului si cu recuperarea perioadei absentate pana la acoperirea
integrala a duratei normale a programului de lucru a salariatului.
(2) Absentarea de la locul de munca prevazuta la alin. (1) nu
K
poate avea o durata mai mare de 10 zile lucratoare intr-un an

calendaristic.
O
(3) Angajatorul si salariatul stabilesc de comun acord

modalitatea de recuperare a perioadei de absenta, precizata la alin.
(1), in limita numarului de zile prevazute la alin. (2).

octombrie 2022)
ART. 153
(1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au
dreptul la concedii fără plată.
(2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul
colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
n
ART. 153^1
(1) Concediul paternal este concediul acordat tatalui copilului
nou-nascut in conditiile prevazute de Legea concediului paternal nr.
tio
210/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Concediul de ingrijitor este concediul acordat salariatilor
in vederea oferirii de ingrijire sau sprijin personal unei rude sau
unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie cu salariatul si
ra
care are nevoie de ingrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme
medicale grave.
(3) Ingrijitor este salariatul care ofera ingrijire sau sprijin
po
personal unei rude sau unei persoane care locuieste in aceeasi
gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau sprijin
ca urmare a unei probleme medicale grave.
(4) In sensul art. 152^1 alin. (1), precum si al alin. (3), prin
or
ruda se intelege fiul, fiica, mama, tatal sau sotul/sotia unui
salariat.
C
octombrie 2022)
e
ART. 153^2
ic
(1) Angajatorul are obligatia acordarii concediului paternal la

solicitarea scrisa a salariatului, cu respectarea dispozitiilor Legii
nr. 210/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
rv
(2) Acordarea concediului paternal nu este conditionata de

perioada de activitate prestata sau de vechimea in munca a
salariatului.
Se

octombrie 2022)
K
O
SECŢIUNEA a 2-a
Concediile pentru formare profesională
ART. 154
(1) Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii
pentru formare profesională.
(2) Concediile pentru formare profesională se pot acorda cu sau
fără plată.
ART. 155
(1) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la
solicitarea salariatului, pe perioada formării profesionale pe care
salariatul o urmează din iniţiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă
absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii.
ART. 156
n
(1) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională
trebuie să fie înaintată angajatorului cu cel puţin o lună înainte de
efectuarea acestuia şi trebuie să precizeze data de începere a
tio
stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum
şi denumirea instituţiei de formare profesională.
(2) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională
se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru
ra
susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau
pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior, cu respectarea condiţiilor
po
stabilite la alin. (1).
ART. 157
(1) În cazul în care angajatorul nu şi-a respectat obligaţia de a
or
asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare
profesională în condiţiile prevăzute de lege, salariatul are dreptul
la un concediu pentru formare profesională, plătit de angajator, de
C
până la 10 zile lucrătoare sau de până la 80 de ore.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) indemnizaţia de concediu va
fi stabilită conform art. 150.
(3) Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit
e
prevăzut la alin. (1) se stabileşte de comun acord cu angajatorul.

Cererea de concediu plătit pentru formare profesională va fi înaintată
ic
angajatorului în condiţiile prevăzute la art. 156 alin. (1).
ART. 158
rv
Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă

din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade
de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite
Se
salariatului, altele decât salariul.
TITLUL IV
Salarizarea
CAP. I
K
ART. 159
O
(1) Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat

în baza contractului individual de muncă.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă
fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.
(3) La stabilirea şi la acordarea salariului este interzisă orice
discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici
genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie,
religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau
responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.
ART. 160
Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile,
precum şi alte adaosuri.
ART. 161
n
Salariile se plătesc înaintea oricăror alte obligaţii băneşti ale
angajatorilor.
tio
ART. 162
(1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele
colective de muncă aplicabile.
(2) Salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale
ra
între angajator şi salariat.
(3) Sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi
instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la
po
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale
şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu
consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative.
ART. 163
or
(1) Salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a
lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii.
C
(2) În scopul promovării intereselor şi apărării drepturilor
salariaţilor, confidenţialitatea salariilor nu poate fi opusă
sindicatelor sau, după caz, reprezentanţilor salariaţilor, în strictă
legătură cu interesele acestora şi în relaţia lor directă cu
e
angajatorul.
ic
CAP. II
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată
ART. 164
rv
(1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată,

corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre
a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În
Se
cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic
de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin
raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de
ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.
──────────
K
Art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 ianuarie 2021, publicată în

Monitorul Oficial nr. 40 din 13 ianuarie 2021, prevede:
O
”Articolul 1
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri,
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la
art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani,
fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.300 lei lunar,
pentru un program normal de lucru în medie de 169,333 ore pe lună,
reprezentând 13,583 lei/oră.”
──────────
──────────
Articolul 1 din HOTĂRÂREA nr. 935 din 13 decembrie 2019, publicată
în Monitorul Oficial nr. 1010 din 16 decembrie 2019, prevede:
"Articolul 1
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2020, salariul de bază minim
brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
n
completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri
şi alte adaosuri, la suma de 2.230 lei lunar, pentru un program normal
de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 13,327 lei/oră.
tio
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu data de
1 ianuarie 2020, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se
prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin
un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe
ra
ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se
stabileşte la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de
lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră."
po
──────────
──────────
„Articolul 1
or
(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim
brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din
C
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri
şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal
de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră.
e
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), începând cu data de

1 ianuarie 2019, pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se
ic
prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin

un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe
ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se
rv
majorează de la 2.080 lei la 2.350 lei lunar, pentru un program normal

de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044
lei/oră”.
Se
──────────
(1^1) Prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a

salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevăzut la
alin. (1), diferenţiat pe criteriile nivelului de studii şi al
K
vechimii în muncă.
O
(la 14-11-2018 Articolul 164 din Capitolul II , Titlul IV a fost

completat de Punctul 3, Articolul IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96
din 9 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 963 din 14
noiembrie 2018)
(1^2) Toate drepturile şi obligaţiile stabilite potrivit legii

prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în
plată se determină utilizând nivelul salariului de bază minim brut pe
ţară garantat în plată prevăzut la alin. (1).
(la 14-11-2018 Articolul 164 din Capitolul II , Titlul IV a fost

completat de Punctul 3, Articolul IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96
din 9 noiembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 963 din 14
noiembrie 2018)
──────────
n
Art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 4 din 13 ianuarie 2021, publicată în
Monitorul Oficial nr. 40 din 13 ianuarie 2021, prevede:
”Articolul 2
tio
În aplicarea prevederilor art. 164 alin. (1^2) din Legea nr.
53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, toate
drepturile şi obligaţiile stabilite potrivit legii se determină prin
ra
raportare la nivelul de 2.300 lei al salariului de bază minim brut pe
ţară garantat în plată.”
──────────
po
──────────
„Articolul 2
or
începând cu 1 ianuarie 2020, toate drepturile şi obligaţiile stabilite
C
potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.230 lei al
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
──────────
──────────
e

ic
„Articolul 2
rv
începând cu 1 ianuarie 2019, toate drepturile şi obligaţiile stabilite

potrivit legii se determină prin raportare la nivelul de 2.080 lei al
salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”.
Se
──────────
(2) Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin

contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe
ţară.
K
"(2^1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de baza minim

brut pe tara garantat in plata stabilit in conditiile alin. (1) poate
O
fi aplicat pentru un salariat pentru o perioada de maxim 24 de luni,

de la momentul incheierii contractului individual de munca. Dupa
expirarea perioadei respective, acesta va fi platit cu un salariu de
baza superior salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.
(2^2) Prevederile alin. (2^1) se aplica si pentru salariatul platit cu
salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, care are deja
incheiat un contract individual de munca, perioada de maxim 24 de luni
fiind calculata incepand cu data de 1 ianuarie 2022."
ORDONANTA DE URGENTA nr. 142 din 28 decembrie 2022(…) precum si

pentru modificarea art. 164 alin. (2^1) si (2^2) din Legea nr. 53/2003
- Codul munci
(3) Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut

lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. Aceste
n
dispoziţii se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la
lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare
activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei.
tio
(4) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este
adus la cunoştinţa salariaţilor prin grija angajatorului.
ART. 165
ra
Pentru salariaţii cărora angajatorul, conform contractului
colectiv sau individual de muncă, le asigură hrană, cazare sau alte
facilităţi, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi
po
mai mică decât salariul minim brut pe ţară prevăzut de lege.
CAP. III
Plata salariului
ART. 166
or
(1) Salariul se plăteşte în bani cel puţin o dată pe lună, la data
stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de
C
muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz.
(2) Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont
bancar.
(3) Plata în natură a unei părţi din salariu, în condiţiile
e
stabilite la art. 165, este posibilă numai dacă este prevăzută expres
în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual
ic
de muncă.
(4) Întârzierea nejustificată a plăţii salariului sau neplata
acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-
rv
interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
ART. 167
Se
(1) Salariul se plăteşte direct titularului sau persoanei

împuternicite de acesta.
(2) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate
până la data decesului sunt plătite, în ordine, soţului
supravieţuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinţilor
K
acestuia. Dacă nu există niciuna dintre aceste categorii de persoane,

drepturile salariale sunt plătite altor moştenitori, în condiţiile
O
dreptului comun.
ART. 168
(1) Plata salariului se dovedeşte prin semnarea statelor de plată,
precum şi prin orice alte documente justificative care demonstrează
efectuarea plăţii către salariatul îndreptăţit.
(2) Statele de plată, precum şi celelalte documente justificative
se păstrează şi se arhivează de către angajator în aceleaşi condiţii
şi termene ca în cazul actelor contabile, conform legii.
ART. 169
(1) Nicio reţinere din salariu nu poate fi operată, în afara
cazurilor şi condiţiilor prevăzute de lege.
(2) Reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi
n
efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi
exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă.
tio
(3) În cazul pluralităţii de creditori ai salariatului va fi
respectată următoarea ordine:
a) obligaţiile de întreţinere, conform Codului familiei;
b) contribuţiile şi impozitele datorate către stat;
ra
c) daunele cauzate proprietăţii publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
po
(4) Reţinerile din salariu cumulate nu pot depăşi în fiecare lună
jumătate din salariul net.
ART. 170
or
Acceptarea fără rezerve a unei părţi din drepturile salariale sau
semnarea actelor de plată în astfel de situaţii nu poate avea
semnificaţia unei renunţări din partea salariatului la drepturile
C
salariale ce i se cuvin în integralitatea lor, potrivit dispoziţiilor
legale sau contractuale.
ART. 171
e
(1) Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum

şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau
ic
în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen

de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.
(2) Termenul de prescripţie prevăzut la alin. (1) este întrerupt
rv
în cazul în care intervine o recunoaştere din partea debitorului cu

privire la drepturile salariale sau derivând din plata salariului.
Se
CAP. IV
Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
ART. 172
Constituirea şi utilizarea fondului de garantare pentru plata
creanţelor salariale se vor reglementa prin lege specială.
K
CAP. V
O
Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului

întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia
ART. 173
(1) Salariaţii beneficiază de protecţia drepturilor lor în cazul
în care se produce un transfer al întreprinderii, al unităţii sau al
unor părţi ale acesteia către un alt angajator, potrivit legii.
(2) Drepturile şi obligaţiile cedentului, care decurg dintr-un
contract sau raport de muncă existent la data transferului, vor fi
transferate integral cesionarului.
(3) Transferul întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale
acesteia nu poate constitui motiv de concediere individuală sau
colectivă a salariaţilor de către cedent ori de către cesionar.
ART. 174
n
Cedentul şi cesionarul au obligaţia de a informa şi de a consulta,
anterior transferului, sindicatul sau, după caz, reprezentanţii
salariaţilor cu privire la implicaţiile juridice, economice şi sociale
tio
asupra salariaţilor, decurgând din transferul dreptului de
proprietate.
TITLUL V
ra
Sănătatea şi securitatea în muncă
CAP. I
Reguli generale
po
ART. 175
(1) Angajatorul are obligaţia să asigure securitatea şi sănătatea
salariaţilor în toate aspectele legate de muncă.
(2) Dacă un angajator apelează la persoane sau servicii
or
exterioare, aceasta nu îl exonerează de răspundere în acest domeniu.
(3) Obligaţiile salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă nu pot aduce atingere responsabilităţii angajatorului.
C
(4) Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să
determine, în niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi.
ART. 176
e
(1) Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu dispoziţiile

legii speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum
ic
şi cu normele şi normativele de protecţie a muncii.

(2) Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili:
a) măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea
rv
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, aplicabile tuturor

angajatorilor;
b) măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii
Se
sau anumite activităţi;

c) măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de
personal;
d) dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor
organisme speciale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă.
K
O
ART. 177
(1) În cadrul propriilor responsabilităţi angajatorul va lua
măsurile necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii
salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor
profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în
aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare
acesteia.
(2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la
alin. (1) se va ţine seama de următoarele principii generale de
prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte
proiectarea locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor
n
de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii
monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor
acestora asupra sănătăţii;
tio
e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este
periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos;
g) planificarea prevenirii;
ra
h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă
de măsurile de protecţie individuală;
i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor
po
corespunzătoare.
ART. 178
or
(1) Angajatorul răspunde de organizarea activităţii de asigurare a
sănătăţii şi securităţii în muncă.
(2) În cuprinsul regulamentelor interne sunt prevăzute în mod
C
obligatoriu reguli privind securitatea şi sănătatea în muncă.
(3) În elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă
angajatorul se consultă cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii
salariaţilor, precum şi cu comitetul de securitate şi sănătate în
e
muncă.
ic
ART. 179
Angajatorul are obligaţia să asigure toţi salariaţii pentru risc
de accidente de muncă şi boli profesionale, în condiţiile legii.
rv
ART. 180
(1) Angajatorul are obligaţia să organizeze instruirea angajaţilor
Se
săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

(2) Instruirea se realizează periodic, prin modalităţi specifice
stabilite de comun acord de către angajator împreună cu comitetul de
securitate şi sănătate în muncă şi cu sindicatul sau, după caz, cu
reprezentanţii salariaţilor.
K
(3) Instruirea prevăzută la alin. (2) se realizează obligatoriu în

cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă locul de muncă sau
O
felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o întrerupere

mai mare de 6 luni. În toate aceste cazuri instruirea se efectuează
înainte de începerea efectivă a activităţii.
(4) Instruirea este obligatorie şi în situaţia în care intervin
modificări ale legislaţiei în domeniu.
ART. 181
(1) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să
garanteze securitatea şi sănătatea salariaţilor.
(2) Angajatorul trebuie să organizeze controlul permanent al
stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul
muncii, în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii salariaţilor.
(3) Angajatorul răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare
a primului ajutor în caz de accidente de muncă, pentru crearea
condiţiilor de preîntâmpinare a incendiilor, precum şi pentru
n
evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de pericol
iminent.
tio
ART. 182
(1) Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă instituţia
abilitată prin lege poate dispune limitarea sau interzicerea
fabricării, comercializării, importului ori utilizării cu orice titlu
ra
a substanţelor şi preparatelor periculoase pentru salariaţi.
(2) Inspectorul de muncă poate, cu avizul medicului de medicină a
muncii, să impună angajatorului să solicite organismelor competente,
po
contra cost, analize şi expertize asupra unor produse, substanţe sau
preparate considerate a fi periculoase, pentru a cunoaşte compoziţia
acestora şi efectele pe care le-ar putea produce asupra organismului
uman.
CAP. II
or
Comitetul de securitate şi sănătate în muncă
C
ART. 183
(1) La nivelul fiecărui angajator se constituie un comitet de
securitate şi sănătate în muncă, cu scopul de a asigura implicarea
salariaţilor în elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniul
e
protecţiei muncii.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în
ic
cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat şi

cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfăşoară activităţi pe
teritoriul României.
rv
ART. 184
(1) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la
Se
angajatorii persoane juridice la care sunt încadraţi cel puţin 50 de

salariaţi.
(2) În cazul în care condiţiile de muncă sunt grele, vătămătoare
sau periculoase, inspectorul de muncă poate cere înfiinţarea acestor
comitete şi pentru angajatorii la care sunt încadraţi mai puţin de 50
K
de salariaţi.
(3) În cazul în care activitatea se desfăşoară în unităţi
O
dispersate teritorial, se pot înfiinţa mai multe comitete de

securitate şi sănătate în muncă. Numărul acestora se stabileşte prin
contractul colectiv de muncă aplicabil.
(4) Comitetul de securitate şi sănătate în muncă coordonează
măsurile de securitate şi sănătate în muncă şi în cazul activităţilor
care se desfăşoară temporar, cu o durată mai mare de 3 luni.
(5) În situaţia în care nu se impune constituirea comitetului de
securitate şi sănătate în muncă, atribuţiile specifice ale acestuia
vor fi îndeplinite de responsabilul cu protecţia muncii numit de
angajator.
ART. 185
Componenţa, atribuţiile specifice şi funcţionarea comitetului de
securitate şi sănătate în muncă sunt reglementate prin hotărâre a
Guvernului.
n
CAP. III
Protecţia salariaţilor prin servicii medicale
ART. 186
tio
Angajatorii au obligaţia să asigure accesul salariaţilor la
serviciul medical de medicină a muncii.
ART. 187
ra
(1) Serviciul medical de medicină a muncii poate fi un serviciu
autonom organizat de angajator sau un serviciu asigurat de o asociaţie
patronală.
po
(2) Durata muncii prestate de medicul de medicină a muncii se
calculează în funcţie de numărul de salariaţi ai angajatorului,
potrivit legii.
ART. 188
or
(1) Medicul de medicină a muncii este un salariat, atestat în
profesia sa potrivit legii, titular al unui contract de muncă încheiat
C
cu un angajator sau cu o asociaţie patronală.
(2) Medicul de medicină a muncii este independent în exercitarea
profesiei sale.
e
ART. 189
(1) Sarcinile principale ale medicului de medicină a muncii
ic
constau în:
a) prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
b) supravegherea efectivă a condiţiilor de igienă şi sănătate în
rv
muncă;
c) asigurarea controlului medical al salariaţilor atât la
angajarea în muncă, cât şi pe durata executării contractului
Se
(2) În vederea realizării sarcinilor ce îi revin medicul de

medicină a muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de
muncă sau a felului muncii unor salariaţi, determinată de starea de
K
sănătate a acestora.
(3) Medicul de medicină a muncii este membru de drept în comitetul
O
de securitate şi sănătate în muncă.
ART. 190
(1) Medicul de medicină a muncii stabileşte în fiecare an un
program de activitate pentru îmbunătăţirea mediului de muncă din punct
de vedere al sănătăţii în muncă pentru fiecare angajator.
(2) Elementele programului sunt specifice pentru fiecare angajator
şi sunt supuse avizării comitetului de securitate şi sănătate în
muncă.
ART. 191
Prin lege specială vor fi reglementate atribuţiile specifice,
modul de organizare a activităţii, organismele de control, precum şi
statutul profesional specific al medicilor de medicină a muncii.
n
TITLUL VI
Formarea profesională
tio
CAP. I
ART. 192
(1) Formarea profesională a salariaţilor are următoarele obiective
ra
principale:
a) adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de
muncă;
po
b) obţinerea unei calificări profesionale;
c) actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului
şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru
ocupaţia de bază;
d) reconversia
socioeconomice;
profesională
or determinată de restructurări
e) dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee

C
moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale;
f) prevenirea riscului şomajului;
g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.
e
(2) Formarea profesională şi evaluarea cunoştinţelor se fac pe

baza standardelor ocupaţionale.
ic
ART. 193
Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin
rv
următoarele forme:
a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de
către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară ori din
Se
străinătate;
b) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale
locului de muncă;
c) stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate;
d) ucenicie organizată la locul de muncă;
K
e) formare individualizată;
f) alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat.
O
ART. 194
(1) Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe
de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează:
a) cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi;
b) cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi.
(2) Cheltuielile cu participarea la programele de formare
profesională, asigurată în condiţiile alin. (1), se suportă de către
angajatori.
ART. 195
(1) Angajatorul persoană juridică care are mai mult de 20 de
salariaţi elaborează anual şi aplică planuri de formare profesională,
cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor
n
salariaţilor.
(2) Planul de formare profesională elaborat conform prevederilor
alin. (1) devine anexă la contractul colectiv de muncă încheiat la
tio
nivel de unitate.
(3) Salariaţii au dreptul să fie informaţi cu privire la
conţinutul planului de formare profesională.
ra
ART. 196
(1) Participarea la formarea profesională poate avea loc la
iniţiativa angajatorului sau la iniţiativa salariatului.
po
(2) Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi
obligaţiile părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice
alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile
contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat
or
cheltuielile ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin
acordul părţilor şi fac obiectul unor acte adiţionale la contractele
individuale de muncă.
C
ART. 197
(1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de
formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile
e
ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.

(2) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare
ic
profesională conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toată

durata formării profesionale, de toate drepturile salariale deţinute.
(3) Pe perioada participării la cursurile sau stagiile de formare
rv
profesională conform alin. (1), salariatul beneficiază de vechime la

acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de
cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.
Se
ART. 198
(1) Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de
formare profesională, în condiţiile art. 197 alin. (1), nu pot avea
iniţiativa încetării contractului individual de muncă, pentru o
K
perioadă stabilită prin act adiţional.

(2) Durata obligaţiei salariatului de a presta muncă în favoarea
O
angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea

profesională, precum şi orice alte aspecte în legătură cu obligaţiile
salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc prin act
adiţional la contractul individual de muncă.
(3) Nerespectarea de către salariat a dispoziţiei prevăzute la
alin. (1) determină obligarea acestuia la suportarea tuturor
cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporţional
cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional
la contractul individual de muncă.
(4) Obligaţia prevăzută la alin. (3) revine şi salariaţilor care
au fost concediaţi în perioada stabilită prin actul adiţional, pentru
motive disciplinare, sau al căror contract individual de muncă a
încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de
60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă
pentru o infracţiune în legătură cu munca lor, precum şi în cazul în
n
care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a
profesiei, temporar sau definitiv.
tio
ART. 199
(1) În cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa
participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din
activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului împreună
ra
cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.
(2) Angajatorul va decide cu privire la cererea formulată de
salariat potrivit alin. (1), în termen de 15 zile de la primirea
po
solicitării. Totodată angajatorul va decide cu privire la condiţiile
în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire
profesională, inclusiv dacă va suporta în totalitate sau în parte
costul ocazionat de aceasta.
ART. 200
or
Salariaţii care au încheiat un act adiţional la contractul
C
individual de muncă cu privire la formarea profesională pot primi în
afara salariului corespunzător locului de muncă şi alte avantaje în
natură pentru formarea profesională.
e
CAP. II
Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator
ic
ART. 201
Sunt considerate contracte speciale de formare profesională
contractul de calificare profesională şi contractul de adaptare
rv
profesională.
ART. 202
Se
(1) Contractul de calificare profesională este cel în baza căruia

salariatul se obligă să urmeze cursurile de formare organizate de
angajator pentru dobândirea unei calificări profesionale.
(2) Pot încheia contracte de calificare profesională salariaţii cu
vârsta minimă de 16 ani împliniţi, care nu au dobândit o calificare
K
sau au dobândit o calificare ce nu le permite menţinerea locului de

muncă la acel angajator.
O
(3) Contractul de calificare profesională se încheie pentru o

durată cuprinsă între 6 luni şi 2 ani.
ART. 203
(1) Pot încheia contracte de calificare profesională numai
angajatorii autorizaţi în acest sens de Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale şi de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului.
(2) Procedura de autorizare, precum şi modul de atestare a
calificării profesionale se stabilesc prin lege specială.
ART. 204
(1) Contractul de adaptare profesională se încheie în vederea
adaptării salariaţilor debutanţi la o funcţie nouă, la un loc de muncă
nou sau în cadrul unui colectiv nou.
(2) Contractul de adaptare profesională se încheie odată cu
n
încheierea contractului individual de muncă sau, după caz, la debutul
salariatului în funcţia nouă, la locul de muncă nou sau în colectivul
nou, în condiţiile legii.
tio
ART. 205
(1) Contractul de adaptare profesională este un contract încheiat
pe durată determinată, ce nu poate fi mai mare de un an.
ra
(2) La expirarea termenului contractului de adaptare profesională
salariatul poate fi supus unei evaluări în vederea stabilirii măsurii
în care acesta poate face faţă funcţiei noi, locului de muncă nou sau
po
colectivului nou în care urmează să presteze munca.
ART. 206
(1) Formarea profesională la nivelul angajatorului prin
(2) Formatorul este numit

or
intermediul contractelor speciale se face de către un formator.
de angajator dintre salariaţii
calificaţi, cu o experienţă profesională de cel puţin 2 ani în
C
domeniul în care urmează să se realizeze formarea profesională.
(3) Un formator poate asigura formarea, în acelaşi timp, pentru
cel mult 3 salariaţi.
(4) Exercitarea activităţii de formare profesională se include în
e
programul normal de lucru al formatorului.

ic
ART. 207
(1) Formatorul are obligaţia de a primi, de a ajuta, de a informa
şi de a îndruma salariatul pe durata contractului special de formare
rv
profesională şi de a supraveghea îndeplinirea atribuţiilor de serviciu

corespunzătoare postului ocupat de salariatul în formare.
(2) Formatorul asigură cooperarea cu alte organisme de formare şi
Se
participă la evaluarea salariatului care a beneficiat de formare

profesională.
CAP. III
Contractul de ucenicie la locul de muncă
K
ART. 208
(1) Ucenicia la locul de muncă se organizează în baza contractului
O
de ucenicie.
(2) Contractul de ucenicie la locul de muncă este contractul
individual de muncă de tip particular, în temeiul căruia:
a) angajatorul persoană juridică sau persoană fizică se obligă ca,
în afara plăţii unui salariu, să asigure formarea profesională a
ucenicului într-o meserie potrivit domeniului său de activitate;
b) ucenicul se obligă să se formeze profesional şi să muncească în
subordinea angajatorului respectiv.
(3) Contractul de ucenicie la locul de muncă se încheie pe durată
determinată.
ART. 209
(1) Persoana încadrată în muncă în baza unui contract de ucenicie
are statut de ucenic.
(2) Ucenicul beneficiază de dispoziţiile aplicabile celorlalţi
n
salariaţi, în măsura în care ele nu sunt contrare celor specifice
statutului său.
tio
ART. 210
Organizarea, desfăşurarea şi controlul activităţii de ucenicie se
reglementează prin lege specială.
ra
TITLUL VII
Dialogul social
CAP. I
po
ART. 211
Pentru asigurarea climatului de stabilitate şi pace socială, prin
lege sunt reglementate modalităţile de consultări şi dialog permanent
între partenerii sociali.
or
ART. 212
C
(1) Consiliul Economic şi Social este instituţie publică de
interes naţional, tripartită, autonomă, constituită în scopul
realizării dialogului tripartit la nivel naţional.
(2) Organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social se
e
stabilesc prin lege specială.

ic
ART. 213
În cadrul ministerelor şi prefecturilor funcţionează, în
condiţiile legii, comisii de dialog social, cu caracter consultativ,
rv
între administraţia publică, sindicate şi patronat.
CAP. II
Se
Sindicatele
ART. 214
(1) Sindicatele, federaţiile şi confederaţiile sindicale, denumite
în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite de către
salariaţi pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării
K
intereselor lor profesionale, economice şi sociale, precum şi al

apărării drepturilor individuale şi colective ale acestora prevăzute
O
în contractele colective şi individuale de muncă sau în acordurile

colective de muncă şi raporturile de serviciu, precum şi în legislaţia
naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care
România este parte.
(2) Constituirea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor se
reglementează prin lege.
ART. 215
Sindicatele participă prin reprezentanţii proprii, în condiţiile
legii, la negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă, la
tratative sau acorduri cu autorităţile publice şi cu patronatele,
precum şi în structurile specifice dialogului social.
ART. 216
Sindicatele se pot asocia în mod liber, în condiţiile legii, în
federaţii, confederaţii sau uniuni teritoriale.
n
ART. 217
Exerciţiul dreptului sindical al salariaţilor este recunoscut la
tio
nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor şi
libertăţilor garantate prin Constituţie şi în conformitate cu
dispoziţiile prezentului cod şi ale legilor speciale.
ra
ART. 218
(1) Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice de
natură a limita drepturile sindicale sau a împiedica exercitarea lor
po
legală.
(2) Este interzis, de asemenea, orice act de ingerinţă al
patronilor sau al organizaţiilor patronale, fie direct, fie prin
reprezentanţii sau membrii lor, în constituirea organizaţiilor
or
sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.
ART. 219
C
La cererea membrilor lor, sindicatele pot să îi reprezinte pe
aceştia în cadrul conflictelor de muncă, în condiţiile legii.
ART. 220
e
(1) Reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale

sindicatelor li se asigură protecţia legii contra oricăror forme de
ic
condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor.

(2) Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii aleşi
în organele de conducere ale sindicatelor nu pot fi concediaţi pentru
rv
motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la

salariaţii din unitate.
(3) Alte măsuri de protecţie a celor aleşi în organele de
Se
conducere ale sindicatelor sunt prevăzute în legi speciale şi în

contractul colectiv de muncă aplicabil.
CAP. III
Reprezentanţii salariaţilor
K
ART. 221
(1) La angajatorii la care sunt încadraţi mai mult de 20 de
O
salariaţi şi la care nu sunt constituite organizaţii sindicale

reprezentative conform legii, interesele salariaţilor pot fi promovate
şi apărate de reprezentanţii lor, aleşi şi mandataţi special în acest
scop.
(2) Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării
generale a salariaţilor, cu votul a cel puţin jumătate din numărul
total al salariaţilor.
(3) Reprezentanţii salariaţilor nu pot să desfăşoare activităţi ce
sunt recunoscute prin lege exclusiv sindicatelor.
ART. 222
(1) Pot fi aleşi ca reprezentanţi ai salariaţilor salariaţii care
au capacitate deplină de exerciţiu.
(2) Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte
de comun acord cu angajatorul, în raport cu numărul de salariaţi ai
n
acestuia.
(3) Durata mandatului reprezentanţilor salariaţilor nu poate fi
mai mare de 2 ani.
tio
ART. 223
Reprezentanţii salariaţilor au următoarele atribuţii principale:
a) să urmărească respectarea drepturilor salariaţilor, în
ra
conformitate cu legislaţia în vigoare, cu contractul colectiv de muncă
aplicabil, cu contractele individuale de muncă şi cu regulamentul
intern;
po
b) să participe la elaborarea regulamentului intern;
c) să promoveze interesele salariaţilor referitoare la salariu,
condiţii de muncă, timp de muncă şi timp de odihnă, stabilitate în
muncă, precum şi orice alte interese profesionale, economice şi
or
sociale legate de relaţiile de muncă;
d) să sesizeze inspectoratul de muncă cu privire la nerespectarea
dispoziţiilor legale şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil;
C
e) să negocieze contractul colectiv de muncă, în condiţiile legii.
ART. 224
e
Atribuţiile reprezentanţilor salariaţilor, modul de îndeplinire a

acestora, precum şi durata şi limitele mandatului lor se stabilesc în
ic
cadrul adunării generale a salariaţilor, în condiţiile legii.
ART. 225
rv
Numărul de ore în cadrul programului normal de lucru pentru

reprezentanţii salariaţilor destinat în vederea îndeplinirii
mandatului pe care l-au primit se stabileşte prin contractul colectiv
Se
de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, prin negociere directă cu

conducerea unităţii.
ART. 226
Pe toată durata exercitării mandatului, reprezentanţii
K
salariaţilor nu pot fi concediaţi pentru motive ce ţin de îndeplinirea

mandatului pe care l-au primit de la salariaţi.
O
CAP. IV
Patronatul
ART. 227
(1) Patronatele, denumite şi organizaţii de angajatori,
constituite în condiţiile legii, sunt organizaţii ale angajatorilor,
autonome, fără caracter politic, înfiinţate ca persoane juridice de
drept privat, fără scop patrimonial.
(2) Angajatorii se pot asocia în federaţii şi/sau confederaţii ori
alte structuri asociative, conform legii.
ART. 228
Constituirea, organizarea şi funcţionarea patronatelor, precum şi
exercitarea drepturilor şi obligaţiilor acestora sunt reglementate
prin lege specială.
n
TITLUL VIII
Contractele colective de muncă
ART. 229
tio
(1) Contractul colectiv de muncă este convenţia încheiată în formă
scrisă între angajator sau organizaţia patronală, de o parte, şi
salariaţi, reprezentaţi prin sindicate ori în alt mod prevăzut de
lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind
ra
condiţiile de muncă, salarizarea, precum şi alte drepturi şi obligaţii
ce decurg din raporturile de muncă.
(2) Negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu
po
excepţia cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de
salariaţi.
(3) La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor
colective de muncă părţile sunt egale şi libere.
or
(4) Contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea
dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor.
C
(5) Contractele colective de munca la nivel de sector de activitate
si grup de unitati sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului
Muncii si Solidaritatii Sociale, in conformitate cu prevederile art.
145 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu
e
modificarile ulterioare.
ic
(la 22-10-2022 Articolul 229 din Titlul VIII a fost completat de

Punctul 26, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022)
rv
ART. 230
Se
Părţile, reprezentarea acestora, precum şi procedura de negociere

şi de încheiere a contractelor colective de muncă sunt stabilite
potrivit legii.
TITLUL IX
K
Conflictele de muncă
CAP. I
O
ART. 231
Prin conflicte de muncă se înţelege conflictele dintre salariaţi
şi angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau
social ori drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de
muncă.
ART. 231^1
(1) Accesul neîngrădit la justiţie este garantat de lege. În
cazul unui conflict individual de muncă, părţile vor acţiona cu bună-
credinţă şi vor încerca soluţionarea amiabilă a acestuia.
(2) În vederea promovării soluţionării amiabile şi cu celeritate
a conflictelor individuale de muncă, prin derogare de la prevederile
art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, la încheierea contractului
individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot
n
cuprinde în contract o clauză prin care stabilesc că orice conflict
individual de muncă se soluţionează pe cale amiabilă, prin procedura
concilierii.
tio
(3) Prin conciliere, în sensul prezentei legi, se înţelege
modalitatea de soluţionare amiabilă a conflictelor individuale de
muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislaţia
muncii, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate
ra
şi având liberul consimţământ al părţilor.
(4) Consultantul extern specializat în legislaţia muncii prevăzut
la alin. (3), denumit în continuare consultant extern, poate fi un
po
avocat, un expert în legislaţia muncii sau, după caz, un mediator
specializat în legislaţia muncii, care, prin rolul său activ, va
stărui ca părţile să acţioneze responsabil pentru stingerea
conflictului, cu respectarea drepturilor salariaţilor recunoscute de
or
lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului
extern va fi suportat de către părţi conform înţelegerii acestora.
(5) Părţile au dreptul să îşi aleagă în mod liber consultantul
C
extern.
(6) Oricare dintre părţi se poate adresa consultantului extern în
vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual
de muncă. Acesta va transmite celeilalte părţi invitaţia scrisă, prin
e
mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă.

(7) Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăşi 5
ic
zile lucrătoare de la data comunicării invitaţiei prevăzute la alin.

(6). Termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe
durata concilierii.
rv
(8) În cazul în care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o

soluţie, consultantul extern va redacta un acord care va conţine
înţelegerea părţilor şi modalitatea de stingere a conflictului.
Se
Acordul va fi semnat de către părţi şi de către consultantul extern şi

va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută
în acesta.
(9) Procedura concilierii se închide prin întocmirea unui proces-
verbal semnat de către părţi şi de către consultantul extern, în
K
următoarele situaţii:
O
a) prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma

soluţionării conflictului;
b) prin constatarea de către consultantul extern a eşuării
concilierii;
c) prin neprezentarea uneia dintre părţi la data stabilită în
invitaţia prevăzută la alin. (7).
(10) În cazul în care părţile au încheiat numai o înţelegere
parţială, precum şi în cazurile prevăzute la alin. (9) lit. b) şi c),
orice parte se poate adresa instanţei competente cu respectarea
prevederilor art. 208 şi 210 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, în vederea soluţionării în
totalitate a conflictului individual de muncă.
(la 03-10-2020 Capitolul I din Titlul IX a fost completat de
n
Punctul 3, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 213 din 30 septembrie 2020,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30 septembrie 2020)
tio
ART. 232
Procedura de soluţionare a conflictelor de muncă se stabileşte
ra
CAP. II
Greva
ART. 233
po
Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor
profesionale, economice şi sociale.
ART. 234
or
(1) Greva reprezintă încetarea voluntară şi colectivă a lucrului
de către salariaţi.
(2) Participarea salariaţilor la grevă este liberă. Niciun
C
salariat nu poate fi constrâns să participe sau să nu participe la o
grevă.
(3) Limitarea sau interzicerea dreptului la grevă poate interveni
numai în cazurile şi pentru categoriile de salariaţi prevăzute expres
e
de lege.
ic
ART. 235
Participarea la grevă, precum şi organizarea acesteia cu
respectarea legii nu reprezintă o încălcare a obligaţiilor
rv
salariaţilor şi nu pot avea drept consecinţă sancţionarea disciplinară

a salariaţilor grevişti sau a organizatorilor grevei.
Se
ART. 236
Modul de exercitare a dreptului de grevă, organizarea, declanşarea
şi desfăşurarea grevei, procedurile prealabile declanşării grevei,
suspendarea şi încetarea grevei, precum şi orice alte aspecte legate
de grevă se reglementează prin lege specială.
K
TITLUL X
O
Inspecţia Muncii
ART. 237
Aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul
relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă este supusă
controlului Inspecţiei Muncii, ca organism specializat al
administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în
subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 238
Inspecţia Muncii are în subordine inspectoratele teritoriale de
muncă, organizate în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
ART. 239
Înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii sunt reglementate
n
ART. 240
Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr.
252/2003 privind registrul unic de control, în cazul controalelor care
tio
au ca obiectiv depistarea muncii fără forme legale, inspectorii de
muncă vor completa registrul unic de control după efectuarea
controlului.
ra
TITLUL XI
Răspunderea juridică
CAP. I
po
Regulamentul intern
ART. 241
Regulamentul intern se intocmeste de catre angajator, cu
consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa
caz.
or
(la 06-10-2022 Articolul 241 din Capitolul I , Titlul XI a fost
C
modificat de ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 275 din 30 septembrie 2022,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 961 din 03 octombrie 2022, care
respinge ORDONANTA DE URGENTA nr. 37 din 5 mai 2021, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 06 mai 2021.)
e
ART. 242
ic
Regulamentul intern cuprinde cel puţin următoarele categorii de

dispoziţii:
a) reguli privind protecţia, igiena şi securitatea în muncă în
rv
cadrul unităţii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al
înlăturării oricărei forme de încălcare a demnităţii;
Se
c) drepturile şi obligaţiile angajatorului şi ale salariaţilor;

d) procedura de soluţionare pe cale amiabilă a conflictelor
individuale de muncă, a cererilor sau a reclamaţiilor individuale ale
salariaţilor;
(la 03-10-2020 Litera d) din Articolul 242 , Capitolul I , Titlul XI
K
a fost modificată de Punctul 4, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 213 din
30 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30
O
septembrie 2020)
e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;

f) abaterile disciplinare şi sancţiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinară;
h) modalităţile de aplicare a altor dispoziţii legale sau
contractuale specifice;
i) criteriile şi procedurile de evaluare profesională a
salariaţilor.
j) reguli referitoare la preaviz;

n
octombrie 2022)
k) informatii cu privire la politica generala de formare a
tio
salariatilor, daca exista.

ra
octombrie 2022)
po
ART. 243
(1) Angajatorul are obligatia de a aduce la cunostinta fiecarui
or
salariat prevederile regulamentului intern, in prima zi de lucru, si
de a face dovada indeplinirii acestei obligatii.
C
XI a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din LEGEA nr. 283 din
octombrie 2022)
e
(2) Aducerea la cunostinta salariatilor a prevederilor

regulamentului intern se poate realiza pe suport hartie sau in format
ic
electronic, cu conditia ca, in acest din urma caz, documentul sa fie

accesibil salariatului si sa poata fi stocat si printat de catre
acesta.
rv

Se
octombrie 2022)
(3) Regulamentul intern isi produce efectele fata de salariat de

la momentul luarii la cunostinta a acestuia.
K
O
octombrie 2022)
(4) Regulamentul intern se afişează la sediul angajatorului.
ART. 244
Orice modificare ce intervine în conţinutul regulamentului intern
este supusă procedurilor de informare prevăzute la art. 243.
ART. 245
(1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire
la dispoziţiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada
încălcării unui drept al său.
(2) Controlul legalităţii dispoziţiilor cuprinse în regulamentul
intern este de competenţa instanţelor judecătoreşti, care pot fi
sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către
angajator a modului de soluţionare a sesizării formulate potrivit
alin. (1).
n
ART. 246
(1) Întocmirea regulamentului intern la nivelul fiecărui angajator
tio
se realizează în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a
prezentului cod.
(2) În cazul angajatorilor înfiinţaţi după intrarea în vigoare a
prezentului cod, termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1) începe
ra
să curgă de la data dobândirii personalităţii juridice.
CAP. II
po
Răspunderea disciplinară
ART. 247
(1) Angajatorul dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul
de a aplica, potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi
or
ori de câte ori constată că aceştia au săvârşit o abatere
disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi
C
care constă într-o acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de
către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale,
regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul
colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale
e
conducătorilor ierarhici.
ic
ART. 248
(1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul
în cazul în care salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
rv
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului
corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o
Se
durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a
indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
K
(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege

O
specială, se stabileşte un alt regim sancţionator, va fi aplicat

acesta.
(3) Sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12
luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancţiune
disciplinară în acest termen. Radierea sancţiunilor disciplinare se
constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.
ART. 249
(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o
singură sancţiune.
ART. 250
Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în
raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite de salariat,
avându-se în vedere următoarele:
n
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;
tio
d) comportarea generală în serviciu a salariatului;
e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către
acesta.
ra
ART. 251
(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură, cu excepţia
po
celei prevăzute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai
înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(1^1) Pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va
desemna o persoană sau va stabili o comisie ori va apela la serviciile
or
unui consultant extern specializat în legislaţia muncii, pe care o/îl
va împuternici în acest sens.
C
(la 03-10-2020 Articolul 251 din Capitolul II , Titlul XI a fost
completat de Punctul 5, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 213 din 30
septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 30
septembrie 2020)
e
(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile,

ic
salariatul va fi convocat în scris de către persoana desemnată, de

către preşedintele comisiei sau de către consultantul extern,
împuterniciţi potrivit alin. (1^1), precizându-se obiectul, data, ora
rv
şi locul întrevederii.
Titlul XI a fost modificat de Punctul 6, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr.
Se
213 din 30 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din
30 septembrie 2020)
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile

prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului
K
să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare

prealabile.
O
(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are

dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi
să ofere comisiei sau persoanei împuternicite să realizeze cercetarea
toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi
dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un consultant extern
specializat în legislaţia muncii sau de către un reprezentant al
sindicatului al cărui membru este.
Titlul XI a fost modificat de Punctul 6, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr.
213 din 30 septembrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 893 din
30 septembrie 2020)
ART. 252
(1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o
n
decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice
de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii
disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii
tio
faptei.
(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în
mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
ra
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul
intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de
muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;
po
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de
salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele
pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost
efectuată cercetarea;
or
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se
aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
C
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(3) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5

zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data
e
comunicării.
(4) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de
ic
primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată,

la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.
(5) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la
rv
instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile

calendaristice de la data comunicării.
Se
CAP. III
Răspunderea patrimonială
ART. 253
(1) Angajatorul este obligat, în temeiul normelor şi principiilor
răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în
K
situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din

culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu
O
sau în legătură cu serviciul.

(2) În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe
salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanţelor judecătoreşti
competente.
(3) Angajatorul care a plătit despăgubirea îşi va recupera suma
aferentă de la salariatul vinovat de producerea pagubei, în condiţiile
art. 254 şi următoarele.
ART. 254
(1) Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi
principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele
materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.
(2) Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră
sau de alte cauze neprevăzute care nu puteau fi înlăturate şi nici de
pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
(3) În situaţia în care angajatorul constată că salariatul său a
n
provocat o pagubă din vina şi în legătură cu munca sa, va putea
solicita salariatului, printr-o notă de constatare şi evaluare a
pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul părţilor,
tio
într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data
comunicării.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul părţilor,
conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii
ra
minime brute pe economie.
──────────
po
or
C
astfel negociate.
──────────
e
ART. 255
(1) Când paguba a fost produsă de mai mulţi salariaţi, cuantumul
ic
răspunderii fiecăruia se stabileşte în raport cu măsura în care a

contribuit la producerea ei.
(2) Dacă măsura în care s-a contribuit la producerea pagubei nu
rv
poate fi determinată, răspunderea fiecăruia se stabileşte proporţional

cu salariul său net de la data constatării pagubei şi, atunci când
este cazul, şi în funcţie de timpul efectiv lucrat de la ultimul său
Se
inventar.
ART. 256
(1) Salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată
este obligat să o restituie.
K
(2) Dacă salariatul a primit bunuri care nu i se cuveneau şi care

nu mai pot fi restituite în natură sau dacă acestuia i s-au prestat
O
servicii la care nu era îndreptăţit, este obligat să suporte

contravaloarea lor. Contravaloarea bunurilor sau serviciilor în cauză
se stabileşte potrivit valorii acestora de la data plăţii.
ART. 257
(1) Suma stabilită pentru acoperirea daunelor se reţine în rate
lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei în cauză din
partea angajatorului la care este încadrată în muncă.
(2) Ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net,
fără a putea depăşi împreună cu celelalte reţineri pe care le-ar avea
cel în cauză jumătate din salariul respectiv.
ART. 258
(1) În cazul în care contractul individual de muncă încetează
înainte ca salariatul să îl fi despăgubit pe angajator şi cel în cauză
se încadrează la un alt angajator ori devine funcţionar public,
n
reţinerile din salariu se fac de către noul angajator sau noua
instituţie ori autoritate publică, după caz, pe baza titlului
executoriu transmis în acest scop de către angajatorul păgubit.
tio
(2) Dacă persoana în cauză nu s-a încadrat în muncă la un alt
angajator, în temeiul unui contract individual de muncă ori ca
funcţionar public, acoperirea daunei se va face prin urmărirea
bunurilor sale, în condiţiile Codului de procedură civilă.
ra
ART. 259
În cazul în care acoperirea prejudiciului prin reţineri lunare din
po
salariu nu se poate face într-un termen de maximum 3 ani de la data la
care s-a efectuat prima rată de reţineri, angajatorul se poate adresa
executorului judecătoresc în condiţiile Codului de procedură civilă.
Bunurile mobile care nu se pot urmari
ART. 727 Cod procedura civila

or
Bunurile neurmaribile
C
Nu sunt supuse urmaririi silite:
a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului
debitorului si familiei sale si obiectele de cult, daca nu sunt mai
multe de acelasi fel;
e
b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele

destinate ingrijirii bolnavilor;
ic
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 3

luni, iar daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele
necesare pana la noua recolta, animalele destinate obtinerii
rv
mijloacelor de subzistenta si furajele necesare pentru aceste animale

pana la noua recolta;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit
Se
pentru 3 luni de iarna;

e) scrisorile, fotografiile si tablourile personale sau de familie
si altele asemenea;
f) bunurile declarate neurmaribile in cazurile si in conditiile
prevazute de lege.
K
O
ART. 728
Bunurile destinate exercitarii ocupatiei sau profesiei debitorului
(1) Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a
patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate nu pot fi
urmarite decat de catre creditorii ale caror creante s-au nascut in
legatura cu exercitarea profesiei respective. Daca bunurile nu sunt
afectate unui patrimoniu profesional individual, insa servesc la
exercitarea ocupatiei sau profesiei debitorului persoana fizica, pot
fi supuse urmaririi silite numai daca nu exista alte bunuri urmaribile
si numai pentru obligatii de intretinere sau alte creante privilegiate
asupra mobilelor.
(2) Daca debitorul se ocupa cu agricultura, nu vor fi urmarite, in
masura necesara continuarii lucrarilor in agricultura, inventarul
agricol, inclusiv animalele de munca, furajele pentru aceste animale
si semintele pentru cultura pamantului, in afara de cazul in care
asupra acestor bunuri exista un drept real de garantie sau un
n
privilegiu pentru garantarea creantei.
ART. 729
tio
Limitele urmaririi veniturilor banesti
(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in
cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc
periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de
ra
existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate
cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
po
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte
datorii.
(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea
or
nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului,
indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea
prevede altfel.
C
(3) Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc
periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de
existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul
salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii
e
ce depaseste jumatate din acest cuantum.

(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia
ic
acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individual de

munca pe baza oricaror dispozitii legale, precum si sumele cuvenite
somerilor, potrivit legii, nu pot fi urmarite decat pentru sume
rv
datorate cu titlu de obligatie de intretinere si despagubiri pentru

repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale,
daca legea nu dispune altfel.
Se
(5) Urmarirea drepturilor prevazute la alin. (4) se va putea face

in limita a jumatate din cuantumul acestora.
(6) Sumele retinute potrivit prevederilor alin. (1)-(4) se
elibereaza sau se distribuie potrivit art. 864 si urmatoarele.
(7) Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele
K
pentru ingrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele

acordate in caz de deces, bursele de studii acordate de stat,
O
diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie

speciala, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmarite pentru niciun
fel de datorii.
ART. 865 Cod procedura civila

Rangul creantelor cu preferinta generala
(1) In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi
creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei
rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor,
executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit
urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri
asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al
caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul
n
comun al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva
debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii
conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea
tio
dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul
de publicitate;
b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu
conditia si starea acestuia;
ra
c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate
acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii,
ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru
po
maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea
imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de
deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele
reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte,
or
vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere,
alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice
C
destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si
din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat,
bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor
e
fondurilor speciale;
f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
ic
g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor

pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;
h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de
rv
produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din

chirii sau arenzi;
i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau
Se
bugetelor locale;
j) alte creante
K
CAP. IV
O
Răspunderea contravenţională
ART. 260
(1) Urmatoarele fapte constituie contraventii, daca nu au fost
savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit
legii, infractiuni:
(la 05-10-2021 Partea itnroductiva a alineatului (1) din Articolul
260 , Capitolul IV , Titlul XI a fost modificata de Punctul 4,
Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 117 din 4 octombrie 2021,
a) nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a

salariului minim brut pe tara, cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei;
b) incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 34 alin. (5),
cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei;
c) impiedicarea sau obligarea, prin amenintari ori prin violente,
n
a unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva ori
sa munceasca in timpul grevei, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
d) stipularea in contractul individual de munca a unor clauze
tio
contrare dispozitiilor legale, cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;
e) primirea la munca a uneia sau a mai multor persoane fara
incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin.
(1), cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel
ra
identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;
(la 13-04-2018 Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 260 ,
Capitolul IV , Titlul XI a fost modificata de Punctul 6, ARTICOL UNIC
po
din LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicata in MONITORUL OFICIAL
e^1) primirea la munca a uneia sau a mai multor persoane fara

or
transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul
general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara
inceperii activitatii, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana
C
astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;
(la 13-04-2018 Litera e^1) din Alineatul (1) , Articolul 260 ,
e

ic
e^2) primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati in

perioada in care acesta/acestia are/au contractul individual de munca
suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana astfel
rv
identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei;

Se

e^3) primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati cu

depasirea duratei timpului de munca stabilita in cadrul contractelor
K
individuale de munca cu timp partial, cu amenda de la 10.000 lei la

15.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi
O
valoarea cumulata de 200.000 lei;

Capitolul IV , Titlul XI a fost modificata de Punctul 5, Articolul I
din ORDONANTA DE URGENTA nr. 117 din 4 octombrie 2021, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 951 din 05 octombrie 2021)
e^4) incalcarea prevederilor art. 53^1 alin. (19), cu returnarea
sumelor primite cu titlu de indemnizatie potrivit art. 53^1 alin. (1)
si (12), pentru posturile desfiintate;

Titlul XI a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr.
298 din 24 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1293 din
24 decembrie 2020)
n
e^5) acordarea unui salariu net mai mare decat cel evidentiat in
statele de plata a salariului si in declaratia lunara privind
tio
obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si
evidenta nominala a persoanelor asigurate, transmisa autoritatilor
fiscale, cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare
salariat identificat in aceasta situatie, fara a depasi valoarea
ra
cumulata de 100.000 lei;
po
Titlul XI a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANTA DE
URGENTA nr. 117 din 4 octombrie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL
nr. 951 din 05 octombrie 2021)
or
f) prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui
contract individual de munca, cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei;
g) incalcarea de catre angajator a prevederilor art. 139 si 142,
C
cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;
h) incalcarea obligatiei prevazute la art. 140, cu amenda de la
5.000 lei la 20.000 lei;
i) nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara, cu
e
amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoana

identificata ca prestand munca suplimentara.
ic
(la 21-06-2020 Litera i) din Alineatul (1) , Articolul 260 ,

Capitolul IV , Titlul XI a fost modificata de ARTICOLUL UNIC din
LEGEA nr. 85 din 18 iunie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 525
rv
din 18 iunie 2020)
j) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului

Se
saptamanal, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

k) neacordarea indemnizatiei prevazute la art. 53 alin. (1), in
cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu
mentinerea raporturilor de munca, cu amenda de la 1.500 lei la 5.000
lei;
K
l) incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte,

cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
O
m) incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 27

si 119, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
n) nerespectarea prevederilor legale privind inregistrarea de
catre angajator a demisiei, cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;
o) incalcarea de catre agentul de munca temporara a obligatiei
prevazute la art. 102, cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru
fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de
100.000 lei;
p) incalcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amenda de la
1.500 lei la 2.000 lei.
q) incalcarea prevederilor art. 16 alin. (4), cu amenda de 10.000
lei;

URGENTA nr. 53 din 4 august 2017, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
n
644 din 07 august 2017)
r) nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (2)-(9) si ale art. 59
tio
lit. a) si c), cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei;
(la 22-10-2022 Litera r) din Articolul 260 , Capitolul IV , Titlul XI
a fost modificata de Punctul 29, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17
ra
octombrie 2022)
s) incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art.
po
166 alin. (1) cu mai mult de o luna, de la data de plata a salariului,
stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de
munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz, cu amenda de la
5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoana careia nu i s-a
or
platit salariul, cu exceptia situatiei in care angajatorul se afla sub
incidenta Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a
insolventei si de insolventa, cu modificarile si completarile
C
ulterioare.

e
URGENTA nr. 117 din 4 octombrie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL

ic
s^1) incalcarea prevederilor art. 34 alin. (6^1), cu amenda de la 300

rv
lei la 1.000 lei;
(la 14-01-2023 Articolul 260 din Capitolul IV , Titlul XI a fost

Se
completat de Punctul 2, Articolul II din LEGEA nr. 26 din 10 ianuarie

2023, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 11 ianuarie 2023)
t) neacordarea concediului de ingrijitor salariatilor care indeplinesc

conditiile prevazute la art. 152^1, cu amenda de la 4.000 lei la 8.000
K
lei;
O
(la 22-10-2022 Alineatul (1) din Articolul 260, Capitolul IV , Titlul

XI a fost completat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 283 din
octombrie 2022)
u) incalcarea obligatiei prevazute la art. 153^2 , cu amenda de la

4.000 lei la 8.000 lei.
(la 22-10-2022 Alineatul (1) din Articolul 260, Capitolul IV , Titlul
XI a fost completat de Punctul 30, Articolul I din LEGEA nr. 283 din
octombrie 2022)
(1^1) Prin derogare de la prevederile art. 28 alin. (1) din
n
Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, contravenientul
tio
poate achita, in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii
procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia,
jumatate din amenda aplicata potrivit alin. (1) lit. e)-e^3),
inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in
ra
procesul-verbal.
(la 13-04-2018 Alineatul (1^1) din Articolul 260 , Capitolul IV ,
Titlul XI a fost modificat de Punctul 8, ARTICOL UNIC din LEGEA nr.
po
88 din 4 aprilie 2018, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 10
aprilie 2018)
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac

de catre inspectorii de munca.
or
(3) Contraventiilor prevazute la alin. (1) li se aplica
dispozitiile legislatiei in vigoare.
C
(4) In cazul constatarii savarsirii uneia dintre faptele prevazute
la alin. (1) lit. e)-e^2), inspectorul de munca dispune masura
sistarii activitatii locului de munca organizat, supus controlului, in
conditiile stabilite in procedura de sistare elaborata de Inspectia
e
Muncii si aprobata prin ordin al ministrului muncii si justitiei

sociale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa
ic
consultarea prealabila a confederatiilor sindicale si patronale

reprezentative la nivel national.
rv
Titlul XI a fost modificat de Punctul 9, Punctul 9, ARTICOL UNIC din

LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
315 din 10 aprilie 2018)
Se
(5) Angajatorul poate relua activitatea numai dupa achitarea

amenzii contraventionale, in conditiile legii, si numai dupa ce a
remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii prin
incheierea contractului individual de munca, transmiterea elementelor
K
contractului individual de munca in registrul general de evidenta a

salariatilor sau, dupa caz, incetarea suspendarii contractului
O
individual de munca si prezentarea documentelor care dovedesc plata

contributiilor sociale si a impozitului pe venit aferente veniturilor
salariale care se cuvin lucratorului pentru perioada in care a prestat
activitate nedeclarata.
Titlul XI a fost modificat de Punctul 9, Punctul 9, ARTICOL UNIC din
LEGEA nr. 88 din 4 aprilie 2018, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
315 din 10 aprilie 2018)
(6) Reluarea activitatii cu incalcarea dispozitiilor alin. (5)
constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni
la 2 ani sau cu amenda.
(la 13-04-2018 Articolul 260 din Capitolul IV , Titlul XI a fost

completat de Punctul 9, Punctul 9, ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 88 din 4
n
2018)
tio
CAP. V
Răspunderea penală
ART. 261
Abrogat.
ra
(la 01-02-2014 Art. 261 a fost abrogat de pct. 1 al art. 127, Titlul
II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.)
po
ART. 262
Abrogat.
or
C
ART. 263
Abrogat.
e
ic

rv
ART. 264
(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o
lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care, în mod
Se
repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului

individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară
garantat în plată, prevăzut de lege.
(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi
infracţiunea constând în refuzul nejustificat al unei persoane de a
K
prezenta organelor competente documentele legale, în scopul

împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor
O
generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi

sănătăţii în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei
de-a doua solicitări.
(3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi
infracţiunea constând în împiedicarea sub orice formă a organelor
competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii,
incinte, spaţii, terenuri sau mijloace de transport pe care
angajatorul le foloseşte în realizarea activităţii lui profesionale,
pentru a efectua verificări privitoare la aplicarea reglementărilor
generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi
sănătăţii în muncă.
(4) Abrogat.
(la 07-08-2017 Alineatul (4) din Articolul 264 , Capitolul V ,
Titlul XI a fost abrogat de Punctul 10, Articolul I din ORDONANŢA DE
644 din 07 august 2017)
n
-------
tio
Art. 264 a fost modificat de pct. 2 al art. 127, Titlul II din
LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 757 din 12 noiembrie 2012.
ra
ART. 265
(1) Încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor
legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor
po
activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de
muncă al minorilor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere
or
ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de
persoane, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
C
(la 07-08-2017 Alineatul (2) din Articolul 265 , Capitolul V , Titlul
XI a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDONANŢA DE
644 din 07 august 2017)
e
(3) Dacă munca prestată de persoanele prevăzute la alin. (2) sau

ic
la art. 264 alin. (4) este de natură să le pună în pericol viaţa,

integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la
3 ani.
rv
(4) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la

alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), instanţa de judecată poate
dispune şi aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele pedepse
Se
complementare:
a) pierderea totală sau parţială a dreptului angajatorului de a

beneficia de prestaţii, ajutoare ori subvenţii publice, inclusiv
fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autorităţile române, pentru
K
o perioadă de până la 5 ani;

b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la
O
atribuirea unui contract de achiziţii publice pentru o perioadă de

până la 5 ani;
c) recuperarea integrală sau parţială a prestaţiilor, ajutoarelor
ori subvenţiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene
gestionate de autorităţile române, atribuite angajatorului pe o
perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracţiunii;
d) închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor
de lucru în care s-a comis infracţiunea sau retragerea temporară ori
definitivă a unei licenţe de desfăşurare a activităţii profesionale în
cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.

alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4), angajatorul va fi obligat
să plătească sumele reprezentând:
a) orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate
n
ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul
mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul,
fie angajatul poate dovedi contrariul;
tio
b) cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de
asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar
fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi
amenzile administrative corespunzătoare;
ra
c) cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în
ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a
fost returnată în condiţiile legii.
po
alin. (2) şi (3) şi la art. 264 alin. (4) de către un subcontractant,
atât contractantul principal, cât şi orice subcontractant intermediar,
or
dacă au avut cunoştinţă de faptul că subcontractantul angajator angaja
străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, pot fi obligaţi de către
instanţă, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului
C
angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este
angajatorul, la plata sumelor de bani prevăzute la alin. (5) lit. a)
şi c).
(la 01-02-2014 Art. 265 a fost modificat de pct. 3 al art. 127,
e
Titlul II din LEGEA nr. 187 din 24 octombrie 2012, publicată în

MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12 noiembrie 2012.)
ic
TITLUL XII
rv
Jurisdicţia muncii
CAP. I
Se
ART. 266
Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de
muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea
şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de
muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind
K
raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit

prezentului cod.
O
ART. 267
Pot fi părţi în conflictele de muncă:
a) salariaţii, precum şi orice altă persoană titulară a unui drept
sau a unei obligaţii în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al
contractelor colective de muncă;
b) angajatorii - persoane fizice şi/sau persoane juridice -,
agenţii de muncă temporară, utilizatorii, precum şi orice altă
persoană care beneficiază de o muncă desfăşurată în condiţiile
prezentului cod;
c) sindicatele şi patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în
temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă.
ART. 268
n
(1) Cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi
formulate:
"a) in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel
tio
interesat a luat cunostinta de masura dispusa referitoare la
incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea
contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a
unor sume de bani;"
ra
LEGE nr. 269 din 9 noiembrie 2021
pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 si a Legii nr.
53/2003 - Codul muncii
po
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care s-a
comunicat decizia de sancţionare disciplinară;
c) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în
situaţia în care obiectul conflictului individual de muncă constă în
or
plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către
salariat, precum şi în cazul răspunderii patrimoniale a salariaţilor
faţă de angajator;
C
d) pe toată durata existenţei contractului, în cazul în care se
solicită constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv
de muncă ori a unor clauze ale acestuia;
e) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune,
e
în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze

ale acestuia.
ic
(2) În toate situaţiile, altele decât cele prevăzute la alin. (1),

termenul este de 3 ani de la data naşterii dreptului.
rv
CAP. II
Competenţa materială şi teritorială
Se
ART. 269
(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competenţa instanţelor
judecătoreşti, stabilite potrivit legii.
(la 15-02-2013 Alin. (1) al art. 269 a fost modificat de art. XX din
LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
K
89 din 12 februarie 2013.)

O
(2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se

adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul
îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.
(3) Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul de
procedură civilă pentru coparticiparea procesuală activă, cererea
poate fi formulată la instanţa competentă pentru oricare dintre
reclamanţi.
(la 02-06-2012 Alin. (3) al art. 269 a fost introdus de art. 46 din
LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365
din 30 mai 2012.)
CAP. III
Reguli speciale de procedură
ART. 270
n
Cauzele prevăzute la art. 266 sunt scutite de taxa judiciară de
timbru şi de timbrul judiciar.
tio
ART. 271
(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de muncă se
judecă în regim de urgenţă.
(2) Termenele de judecată nu pot fi mai mari de 15 zile.
ra
(3) Procedura de citare a părţilor se consideră legal îndeplinită
dacă se realizează cu cel puţin 24 de ore înainte de termenul de
judecată.
po
ART. 272
Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului,
acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima
zi de înfăţişare.
or
ART. 273
C
Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de
urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei
admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea
acesteia.
e
ART. 274
ic
Hotărârile pronunţate în fond sunt definitive şi executorii de

drept.
rv
ART. 275
Dispoziţiile prezentului titlu se completează cu prevederile
Codului de procedură civilă.
Se
TITLUL XIII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 276
Potrivit obligaţiilor internaţionale asumate de România,
K
legislaţia muncii va fi armonizată permanent cu normele Uniunii

Europene, cu convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale
O
a Muncii, cu normele dreptului internaţional al muncii.
ART. 277
(1) In sensul prezentului cod, functiile de conducere sunt cele
definite prin lege sau prin reglementari interne ale angajatorului.
(la 22-10-2022 Articolul 277 din Titlul XIII a fost modificat de
Punctul 31, Articolul I din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022,
(2) Prezenta lege transpune prevederile art. 4 din Directiva
Parlamentului European şi a Consiliului 2015/1794/UE de modificare a
directivelor 2008/94/CE, 2009/38/CE şi 2002/14/CE ale Parlamentului
European şi ale Consiliului, a directivelor 98/59/CE şi 2001/23/CE ale
Consiliului, în ceea ce priveşte navigatorii, publicată în Jurnalul
n
Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 263 din 8 octombrie
2015, precum şi art. 16 lit. b), art. 18 şi 19 din Directiva
2003/88/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 noiembrie
tio
2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299
din 18 noiembrie 2003, şi art. 3, 4 şi 10 din Directiva 2008/104/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind
ra
munca prin agent de muncă temporară, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008.
(la 17-06-2018 Alineatul (2) din Articolul 277 , Titlul XIII a fost
po
modificat de Punctul 2, Articolul IV din LEGEA nr. 127 din 11 iunie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 14 iunie 2018)
ART. 278
or
(1) Dispoziţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte
dispoziţii cuprinse în legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt
C
incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de
prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile.
(2) Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun
şi acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract
e
individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt

complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul
ic
raporturilor de muncă respective.
ART. 278^1
rv
(1) In cazul raporturilor juridice de munca neintemeiate pe un

contract individual de munca, reglementate prin legi speciale,
angajatorul are obligatia de a comunica in scris persoanei care isi
Se
desfasoara activitatea in cadrul respectivului raport de munca cel

putin urmatoarele:
a) identitatea partilor raportului de munca;

b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix,
K
posibilitatea desfasurarii activitatii in locuri de munca diferite,

precum si daca deplasarea intre acestea este asigurata sau decontata
O
de catre angajator, dupa caz;

c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) unul din urmatoarele elemente, la alegerea angajatorului:
(i) denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activitatii

profesionale pentru care este angajata persoana;
(ii) o scurta caracterizare sau descriere a muncii;
e) data de la care incepe raportul de munca;
f) in cazul unui raport de munca pe durata determinata, data la
care inceteaza sau durata preconizata a acestuia;
g) durata si conditiile perioadei de proba, daca exista;
h) dreptul si conditiile privind formarea profesionala oferita de
angajator;
i) durata concediului de odihna platit;
j) procedura si conditiile de acordare a preavizului de catre
n
partile contractante si durata acestuia;
k) drepturile salariale, cu mentionarea elementelor componente,
daca sunt aplicabile alte elemente constitutive ale veniturilor
tio
salariale, mentionate separat, periodicitatea platii acestora si
metoda de plata;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si/sau
ore/saptamana, conditiile de efectuare si de compensare a orelor
ra
suplimentare, precum si, daca este cazul, modalitatile de organizare a
muncii in schimburi;
m) contractul colectiv de munca sau acordul colectiv de munca
po
aplicabil, daca exista;
n) asigurare medicala privata, contributii suplimentare la pensia
facultativa sau la pensia ocupationala a persoanei suportate de
angajator, in conditiile legii, precum si orice alte beneficii
or
sociale, acordate din initiativa angajatorului, atunci cand acestea
constituie avantaje in bani sau in natura acordate sau platite de
angajator persoanei ca urmare a activitatii profesionale a acesteia,
C
dupa caz.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica raporturilor juridice de

munca neintemeiate pe un contract individual de munca, reglementate
e
prin legi speciale, cu o durata a timpului de munca prestabilita si

efectiv lucrata de cel mult trei ore pe saptamana, calculate ca medie
ic
intr-o perioada de referinta de patru saptamani consecutive. La

calcularea mediei de trei ore se ia in considerare timpul lucrat
pentru toti angajatorii care fac parte din aceeasi intreprindere sau
rv
acelasi grup de intreprinderi, astfel cum este definit de art. 6 pct.

2 din Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea si
functionarea comitetului european de intreprindere, republicata, cu
Se
modificarile si completarile ulterioare.

(3) Informatiile prevazute la alin. (1) pot fi comunicate sub
forma unuia sau mai multor documente si se transmit pe suport hartie
sau in format electronic, cu conditia ca, in acest din urma caz,
informatiile sa fie accesibile persoanei care isi desfasoara
K
activitatea in cadrul respectivului raport de munca, sa poata fi

stocate si printate de catre acesta, iar angajatorul sa pastreze
O
dovada transmiterii sau a primirii lor.

(4) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. g)-l) si n) pot fi
comunicate si sub forma unei trimiteri la prevederile legale,
dispozitiile administrative sau statutare, prevederile exprese din
regulamentul intern sau din contractul sau acordul colectiv de munca
aplicabil ce reglementeaza aspectele respective, cu conditia punerii
la dispozitia persoanei a acestor prevederi.
(5) In cazul in care, datorita specificului raporturilor de
munca, informatiile prevazute la alin. (1) nu pot fi comunicate in
prealabil, acestea se comunica in mod individual persoanei, sub forma
unuia sau a mai multor documente, intr-o perioada:
a) de cel mult 7 zile lucratoare incepand cu prima zi de munca

pentru informatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-g), k) si l);
b) de cel mult 30 de zile lucratoare incepand cu prima zi de munca
n
pentru informatiile prevazute la alin. (1) lit. h)-j), m) si n).
(6) In aplicarea alin. (5), prin prima zi de munca se intelege
tio
inceperea efectiva a prestarii muncii de catre acea persoana in cadrul
raportului de munca.
(7) Cu privire la informatiile furnizate, prevazute la alin. (1),
partile pot stabili, pe baza unor motive obiective, regimul de
ra
confidentialitate aplicabil acestora pe durata desfasurarii raportului
de munca, precum si dupa incetarea acestuia.
(8) Pentru raporturile juridice de munca neintemeiate pe un
po
contract individual de munca procedura privind comunicarea
informatiilor mentionate la alin. (1), lista, tipul si/sau forma
documentelor prin care se realizeaza informarea, regimul de
confidentialitate aplicabil acestora si persoanele fizice/juridice
or
responsabile pentru indeplinirea obligatiei de informare, precum si
sanctiunile aplicabile in cazul incalcarii obligatiei de informare pot
fi stabilite prin reglementari specifice, initiate de entitatile care
C
au atributii in reglementarea respectivelor raporturi de munca, cu
avizul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, sau prin
regulamentul intern.
(9) In situatia in care persoana isi desfasoara activitatea la
e
sediul altei institutii, care are atributii in ceea ce priveste

aspectele administrative ale activitatii acelei persoane, desi aceasta
ic
nu este angajatorul persoanei, obligatia de informare de la alin. (1)

poate fi realizata de catre aceasta institutie, atat timp cat
obligatia este indeplinita.
rv
(10) Prin legi speciale pot fi stabilite si alte persoane fizice

sau juridice care nu au calitatea de angajator al persoanei
respective, care au responsabilitatea indeplinirii obligatiei de
Se
informare prevazute la alin. (1) astfel incat toate obligatiile

respective sa fie indeplinite.
(11) In cazul in care, prin reglementarile mentionate la alin.
(8), sunt stabilite formulare si modele pentru documentele de
furnizare a informatiilor prevazute la alin. (1), institutiile care
K
gestioneaza raporturile respective de munca au obligatia de a le pune

la dispozitia angajatilor si a angajatorilor, prin orice mijloace
O
adecvate comunicarii acestor informatii, in conformitate cu specificul

raporturilor de munca respective.
(12) Orice modificare a unui element al raportului de munca,
dintre cele mentionate la alin. (1), este comunicata de angajator
persoanei sub forma unui document, cel mai tarziu pana la data de la
care aceasta produce efecte juridice, cu exceptia situatiilor in care
o asemenea modificare este prevazuta in mod expres in lege.
contract individual de munca, reglementate prin legi speciale,
angajatorul are obligatia de a comunica persoanei care isi desfasoara
activitatea in baza unui astfel de raport de munca informatiile
prevazute la art. 18 alin. (1), atunci cand aceasta trebuie sa
presteze munca intr-un alt loc de munca decat locul obisnuit de munca
aflat pe teritoriul Romaniei, intr-un alt stat membru al Uniunii
Europene sau intr-un stat tert, inainte de plecarea acesteia.
n
(14) Prevederile alin. (13) nu se aplica daca durata perioadei de
desfasurare a activitatii in alt stat decat Romania este mai mica de
28 de zile calendaristice consecutive, cu exceptia cazului in care,
tio
prin legi speciale, se prevede altfel.
(la 22-10-2022 Titlul XIII a fost completat de Punctul 32, Articolul

ra
ART. 278^2
po
contract individual de munca, prin legi speciale pot fi reglementate
modele de organizare a muncii numai cu respectarea urmatoarelor
conditii:
or
a) angajatorul informeaza persoana care isi desfasoara activitatea
in cadrul respectivului raport de munca cu privire la:
C
(i) faptul ca programul de lucru este variabil, numarul de ore
garantate in plata si remuneratia pentru munca prestata in plus fata
de orele garantate;
e
(ii) orele si zilele de referinta in care persoanei i se poate

cere sa lucreze;
ic
(iii) perioada minima de instiintare prealabila la care are

dreptul persoana inainte de inceperea unei sarcini de serviciu si,
dupa caz, termenul-limita de anulare a acesteia;
rv
b) angajatorul solicita persoanei care isi desfasoara activitatea

in cadrul respectivului raport de munca sa presteze munca doar daca
Se
sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
(i) munca este prestata in cadrul orelor si zilelor de referinta

prestabilite, comunicate persoanei conform prevederilor lit. a) pct.
(ii);
K
(ii) persoana este informata de angajatorul sau in privinta unei

sarcini de serviciu cu respectarea perioadei rezonabile de instiintare
O
prealabila, conform prevederilor lit. a) pct. (iii).
(2) Informarea persoanei mentionata la alin. (1) lit. a) se

realizeaza in conditiile stabilite la art. 278^1 alin. (3), intr-o
perioada de cel mult 7 zile lucratoare de la data primei zile de
munca.
(3) Pot face exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b)
raporturile de munca sau de serviciu desfasurate de personalul din
cadrul serviciilor publice de urgenta, personalul din cadrul
sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala,
personalul diplomatic si consular, magistrati, personalul auxiliar de
specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe
langa acestea, respectiv raporturile de serviciu ale functionarilor
publici.
n
(la 22-10-2022 Titlul XIII a fost completat de Punctul 32, Articolul
tio
----------
Conform articolului II din LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022, pentru
ra
salariatul care are raporturi de munca stabilite anterior datei de
intrare in vigoare a prezentei legi, informatiile suplimentare privind
conditiile aplicabile raportului de munca se comunica de catre
po
angajator, la cerere, in maximum 30 de zile lucratoare de la data
primirii solicitarii scrise a salariatului. Lipsa unei astfel de
solicitari nu exclude aplicarea drepturilor minime stabilite la art.
35 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194
or
si art. 278^2 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin
prezenta lege.
C
----------
e
ic
ART. 279
(1) Vechimea în muncă stabilită până la data de 31 decembrie 2010
rv
se probează cu carnetul de muncă.

(2) După data abrogării Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de
muncă, cu modificările ulterioare, vechimea în muncă stabilită până la
Se
data de 31 decembrie 2010 se reconstituie, la cererea persoanei care

nu posedă carnet de muncă, de către instanţa judecătorească competentă
să soluţioneze conflictele de muncă, pe baza înscrisurilor sau a altor
probe din care să rezulte existenţa raporturilor de muncă. Cererile de
reconstituire formulate anterior datei abrogării Decretului nr.
K
92/1976, cu modificările ulterioare, se vor soluţiona potrivit

dispoziţiilor acestui act normativ.
O
(3) Angajatorii care păstrează şi completează carnetele de muncă

le vor elibera titularilor în mod eşalonat, până la data de 30 iunie
2011, pe bază de proces-verbal individual de predareprimire.
(4) Inspectoratele teritoriale de muncă ce deţin carnetele de
muncă ale salariaţilor le vor elibera până la data prevăzută la alin.
(3), în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului muncii,
familiei şi protecţiei sociale.
(5) Anunţul privind pierderea carnetelor de muncă emise în temeiul
Decretului nr. 92/1976, cu modificările ulterioare, se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Prezenta lege transpune:
a) prevederile art. 4 din Directiva (UE) 2015/1.794 a

Parlamentului European si a Consiliului de modificare a directivelor
n
2008/94/CE, 2009/38/CE si 2002/14/CE ale Parlamentului European si ale
Consiliului, precum si a Directivelor 98/59/CE si 2001/23/CE ale
Consiliului, in ceea ce priveste navigatorii, publicata in Jurnalul
tio
Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 263 din 8 octombrie
2015, precum si art. 16 lit. b), art. 18 si 19 din Directiva
2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie
2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru,
ra
publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299
din 18 noiembrie 2003, si art. 3, 4 si art. 10 din Directiva
2008/104/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie
po
2008 privind munca prin agent de munca temporara, publicata in
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie
2008;
b) prevederile art. 1-6, art. 7 alin. (1), art. 7 alin. (3), art.
or
8-22 din Directiva (UE) 2019/1.152 a Parlamentului European si a
Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparenta si previzibilitatea
conditiilor de munca in Uniunea Europeana, publicata in Jurnalul
C
Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 186 din 11 iulie 2019, si
art. 3, art. 4 alin. (2) si (3), art. 6, 7, art. 9, art. 10 alin. (3),
art. 11, art. 12 alin. (2) si art. 13 din Directiva (UE) 2019/1.158 a
Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 privind
e
echilibrul dintre viata profesionala si cea privata a parintilor si

ingrijitorilor si de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului,
ic
publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 188

din 12 iulie 2019.
rv
(la 22-10-2022 Actul a fost completat de Punctul 33, Articolul I din

LEGEA nr. 283 din 17 octombrie 2022, publicata in MONITORUL OFICIAL
Se
ART. 280
Pe data intrării în vigoare a prezentului cod cauzele privind
K
conflicte de muncă aflate pe rolul tribunalelor se judecă în

continuare potrivit dispoziţiilor procesuale aplicabile la data
O
sesizării instanţelor.
ART. 281
(1) Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 martie 2003.
(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:
- Codul muncii al R.S.R., Legea nr. 10/1972, publicată în
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu
modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 1/1970 - Legea organizării şi disciplinei muncii în
unităţile socialiste de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea
I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modificările şi completările
ulterioare;
– Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube
aduse avutului obştesc, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr.
17 din 25 martie 1981;
– Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariaţilor în funcţie de
n
competenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
125 din 16 noiembrie 1990;
– Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcţii, publicată în
tio
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;
– Legea salarizării nr. 14/1991, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modificările şi
completările ulterioare;
ra
– Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii
ale salariaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 16 din 10 februarie 1992;
po
– Legea nr. 68/1993 privind garantarea în plată a salariului
minim, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246
din 15 octombrie 1993;
– Legea nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de sărbătoare
or
legală în care nu se lucrează, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, cu modificările şi
completările ulterioare;
C
– art. 34 şi 35 din Legea nr. 130/1996 privind contractul
colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998.
e
(3) Pe data de 1 ianuarie 2011 se abrogă dispoziţiile Decretului

nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, publicat în Buletinul Oficial,
ic
Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificările ulterioare.
──────────
rv
Reproducem mai jos prevederile art. II, III şi IV din Legea nr.
40/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul
muncii, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr.
Se
53/2003 - Codul muncii şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii

proprii ale actului modificator:
Art. II. - (1) Contractele colective de muncă şi actele
adiţionale încheiate în intervalul de la data intrării în vigoare a
prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durată
K
de valabilitate care să depăşească 31 decembrie 2011. După această

dată, contractele colective de muncă şi actele adiţionale se vor
O
încheia pe durate stabilite prin legea specială.

(2) Contractele colective de muncă în aplicare la data intrării în
vigoare a prezentei legi îşi produc efectele până la data expirării
termenului pentru care au fost încheiate.
Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se
abrogă:
- art. 23 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul
colectiv de muncă, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, cu modificările şi completările
ulterioare;
– art. 72 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea
conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. IV. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data
n
publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
──────────
tio
-------
ra
ORDIN nr. 2.171 din 25 noiembrie 2022
po
pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de munca
EMITENT: MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITATII SOCIALE

or
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 1180 din 9 decembrie 2022
C
Data intrarii in vigoare : 9 decembrie 2022
e
ic
Forma actualizata valabila la data de : 21 februarie 2023

rv
Prezenta forma actualizata este valabila de la 9 decembrie 2022 pana la 21 februarie 2023
Se
Avand in vedere:
- art. IV din Legea nr. 283/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;
K
- Hotararea Guvernului nr. 23/2022 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si

O
Solidaritatii Sociale;
- prevederile Legii nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata, cu
modificarile ulterioare;
- prevederile Hotararii Guvernului nr. 488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare si

functionare a Inspectiei Muncii, cu modificarile ulterioare;
- Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al
contractului individual de munca, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Referatul de aprobare nr. 260/DNB din 7.11.2022 al Inspectiei Muncii,
in temeiul art. 18 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 23/2022 privind organizarea si functionarea
n
Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale,
tio
ministrul muncii si solidaritatii sociale emite urmatorul ordin:
ART. 1
ra
Se aproba modelul-cadru al contractului individual de munca, prevazut in anexa care face parte
integranta din prezentul ordin.
po
ART. 2
or
(1) Contractul individual de munca incheiat intre angajator si salariat va cuprinde in mod obligatoriu
elementele prevazute in modelul-cadru.
C
(2) Prin negociere intre parti, contractul individual de munca poate cuprinde si clauze specifice,
potrivit legii.
e
ic
ART. 3
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr.
rv
64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de munca, publicat in Monitorul

Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se
Se
abroga.
ART. 4
K
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

O
p. Ministrul muncii si solidaritatii sociale,

Madalin-Cristian Vasilcoiu,
secretar de stat
Bucuresti, 25 noiembrie 2022.
n
Nr. 2.171.
tio
ANEXA 1
ra
Model-cadru
po
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
incheiat la data de ................... si inregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor cu nr. ..........
din data de ...................
A. Partile contractului
or
C
Angajator - persoana juridica/fizica ......................, cu sediul/domiciliul in ......................., inregistrata la
registrul comertului/autoritatile administratiei publice din ................. cu nr. ..................., cod fiscal
e
..................., telefon .........................., e-mail .................., reprezentata legal prin domnul/doamna

........................, in calitate de ....................,
ic
si
rv
salariatul/salariata - domnul/doamna .........................., domiciliat/domiciliata in localitatea ...............,

str. ............ nr. ...., sectorul/judetul ..........., e-mail ......................., posesor/posesoare al/a cartii de
identitate/pasaportului seria ...... nr. ......, eliberata/eliberat de ................ la data de ................., CNP
Se
..............................., autorizatie de munca/permis de sedere in scop de munca seria ........ nr. ..............
din data ...............,
am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am

K
convenit:
O
B. Obiectul contractului: .......................
C. Durata contractului:
a) nedeterminata, salariatul/salariata ...................... urmand sa inceapa activitatea la data de
....................;
b) determinata, de ................ zile/saptamani/luni, incepand cu data de ................................. si pana la

data de ................., in conformitate cu art. 83 lit. .... din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare/acte normative cu caracter special, respectiv ........................... .
n
D. Perioada de proba:
a) durata de ............................ zile calendaristice/lucratoare, in cazul contractului individual de munca
tio
pe perioada determinata;
b) conditiile perioadei de proba (daca exista) ............................. .
ra
E. Locul de munca
po
1. Activitatea se desfasoara la ......................... (domiciliu/sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment
etc.), din sediul social/punctul de lucru/alt loc de munca organizat al angajatorului
........................................... . or
2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel:
C
................................. (pe teren/la sediul clientilor/arie geografica ......................., grup de unitati etc.).
In acest caz salariatul va beneficia de:
e
a) prestatii suplimentare ................. (in bani sau in natura);

ic
b) asigurarea/decontarea transportului de catre angajator ................... (dupa caz).

rv
Se
F. Felul muncii
K
Functia/Ocupatia ........................................, conform Clasificarii ocupatiilor din Romania.

O
G. Durata timpului de munca si repartizarea acestuia
1. O norma intreaga, durata normala a timpului de munca fiind de ....... ore/zi si/sau .......
ore/saptamana.
a) Repartizarea programului de munca se face: in zilele de ......................, intre orele ................... sau
................... (inegal/schimburi/flexibil/individualizat etc.), dupa cum urmeaza: ................... .
b) Programul normal de munca se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului

colectiv de munca aplicabil.
n
2. O fractiune de norma de ...... ore/zi, ...... ore/saptamana, ...... ore/luna.
tio
a) Repartizarea programului normal de munca se face: in zilele de ..............., intre orele ....................,
sau ................... (inegal/schimburi/flexibil/individualizat etc.), dupa cum urmeaza: ................... .
b) Programul de munca se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de
ra
munca aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari
po
urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.
or
H. Concediul
C
Durata concediului anual de odihna este de .............. zile lucratoare, in raport cu perioada lucrata.
e
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar, cu o durata de ................ zile lucratoare.

ic
I. Salariul
rv
1. Salariul de baza lunar brut: .................. lei.

Se
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ...............;
b) indemnizatii ................;
K
c) prestatii suplimentare in bani ...................;

O
d) modalitatea prestatiilor suplimentare in natura .................;
e) alte adaosuri .................................. .

3. Orele suplimentare prestate de salariatii cu norma intreaga in afara programului normal de lucru se
compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 90 de zile calendaristice dupa efectuarea acestora,
conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare. In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este
posibila, orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru vor fi platite cu un spor la
salariu in cuantum de ............................ .
n
4. Munca prestata in zilele de sarbatori legale, precum si in zilele libere platite stabilite prin acte
normative/contracte colective de munca aplicabile se compenseaza cu timp liber platit sau cu un spor la
tio
salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
5. Data/Datele la care se plateste salariul este/sunt ........................ .
ra
6. Metoda de plata ................................ .
po
J. Alte clauze:
or
a) perioada de preaviz in cazul concedierii este de .............. zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 -
Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau contractului colectiv de munca
aplicabil, dupa caz;
C
b) perioada de preaviz in cazul demisiei este de ........ zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul
muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau contractului colectiv de munca
e
aplicabil;
ic
c) in cazul in care salariatul urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, informatiile prevazute
la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile
rv
ulterioare, se vor regasi si in contractul individual de munca;
d) alte clauze ....................... .

Se
K. Atributiile postului
K
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca.
O
L. Riscurile specifice postului
Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice postului sunt prevazute in evaluarile de

risc ale locului de munca/postului de lucru si in fisa de identificare a factorilor de risc profesional.
M. Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului: ................... .
N. Procedura privind utilizarea semnaturii electronice, semnaturii electronice avansate si semnaturii

electronice calificate se realizeaza dupa cum urmeaza: ..........................., in conformitate cu prevederile
actelor normative/regulamentul intern/contractul colectiv de munca aplicabil.
n
O. Formarea profesionala
tio
Formarea profesionala se realizeaza in urmatoarele conditii: ..................................... in conformitate
cu prevederile actelor normative/regulamentul Intern/contractul colectiv de munca aplicabil.
ra
P. Conditiile de munca
po
Activitatea se desfasoara in conditii normale/vatamatoare/deosebite/speciale de munca/deosebit de
periculoase, in conformitate cu prevederile legale.
or
Q. Drepturile si obligatiile partilor privind securitatea si sanatatea in munca:
C
a) echipament individual de protectie ........................;
b) echipament individual de lucru ........................;

e
c) materiale igienico-sanitare ........................;

ic
d) alimentatie de protectie ........................;

rv
e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ........................ .

Se
R. Drepturile si obligatiile generale ale partilor
1. Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:

K
a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;

O
b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;
c) dreptul la concediu de odihna anual;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la securitate si sanatate in munca;

f) dreptul la formare profesionala;
g) alte obligatii prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile, dupa caz.
2. Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
n
a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform
fisei postului;
tio
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;
ra
d) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
po
e) obligatia de a respecta confidentialitatea informatiilor si documentelor utilizate in indeplinirea
atributiilor de serviciu;
f) obligatia de a adera la un fond de pensii administrat privat, in conformitate cu prevederile art. 30

or
din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
C
3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
e
a) sa stabileasca atributiile de serviciu si norma de munca pentru fiecare salariat;

ic
b) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;
rv
c) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
d) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii,

Se
contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern;
e) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala ale salariatului, precum si criteriile de

evaluare a realizarii acestora;
K
f) sa suporte asigurarea medicala privata, contributiile suplimentare la pensia facultativa sau la pensia
ocupationala a salariatului, in conditiile legii, dupa caz;
O
g) sa acorde orice alte drepturi stabilite ca urmare a activitatii profesionale a salariatului.
4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:

a) sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca, anterior inceperii
activitatii;
b) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;
c) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din
contractul colectiv de munca aplicabil si din lege;
n
d) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de
munca si conditiile corespunzatoare de munca;
tio
e) sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea
relatiilor de munca;
ra
f) sa informeze salariatul cu privire la obligatia de a adera la un fond de pensii administrat privat, in
conditiile legii;
po
g) sa elibereze un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea
desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si specialitate sau un
extras din registrul general de evidenta a salariatilor, datat si certificat pentru conformitate;
or
h) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
C
e
S. Dispozitii finale
ic
1. Nivelul la care contractul colectiv de munca aplicabil a fost incheiat (de exemplu: unitati/grup de
unitati/sector de activitate) ................... .
rv
2. Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr.

53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale contractului colectiv
Se
de munca aplicabil, prevazut la pct. 1.
Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului individual de munca
impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale, anterior producerii
K
modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege
sau in contractul colectiv de munca aplicabil.
O
T. Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea
prezentului contract individual de munca pot fi solutionate atat pe cale amiabila prin procedura
concilierii, cat si de instanta judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii.
Prezentul contract individual de munca s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
Angajator,
n
...............................
tio
Reprezentant legal,
...............................
ra
Salariat,
Semnatura ...............................
po
Am primit un exemplar.
Semnatura ...............................
Data .......................
or
C
------
e
ic
rv
Se
K
O
n
tio
ra
po
or
C
e
LEGE nr. 167 din 7 august 2020

ic
pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si

sanctionarea tuturor formelor de discriminare, precum si pentru completarea art. 6 din Legea nr.
rv
202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati
EMITENT: PARLAMENTUL ROMANIEI

Se
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 713 din 7 august 2020
Data intrarii in vigoare : 10 august 2020

K
O
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
ART. I
Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de
discriminare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu
modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 2, dupa alineatul (5) se introduc sapte noi alineate, alineatele (5^1)-(5^7), cu urmatorul
cuprins:
n
"(5^1) Constituie hartuire morala la locul de munca si se sanctioneaza disciplinar, contraventional sau
penal, dupa caz, orice comportament exercitat cu privire la un angajat de catre un alt angajat care este
tio
superiorul sau ierarhic, de catre un subaltern si/sau de catre un angajat comparabil din punct de vedere
ierarhic, in legatura cu raporturile de munca, care sa aiba drept scop sau efect o deteriorare a conditiilor
de munca prin lezarea drepturilor sau demnitatii angajatului, prin afectarea sanatatii sale fizice sau
mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat in oricare
ra
dintre urmatoarele forme:
po
a) conduita ostila sau nedorita;
b) comentarii verbale;
c) actiuni sau gesturi. or

(5^2) Constituie hartuire morala la locul de munca orice comportament care, prin caracterul sau
sistematic, poate aduce atingere demnitatii, integritatii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de
C
angajati, punand in pericol munca lor sau degradand climatul de lucru. In intelesul prezentei legi, stresul
si epuizarea fizica intra sub incidenta hartuirii morale la locul de munca.
e
(5^3) Fiecare angajat are dreptul la un loc de munca lipsit de acte de hartuire morala. Niciun angajat nu
ic
va fi sanctionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare
profesionala, promovare sau prelungirea raporturilor de munca, din cauza ca a fost supus sau ca a
refuzat sa fie supus hartuirii morale la locul de munca.
rv
(5^4) Angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca raspund disciplinar, in
Se
conditiile legii si ale regulamentului intern al angajatorului. Raspunderea disciplinara nu inlatura

raspunderea contraventionala sau penala a angajatului pentru faptele respective.
(5^5) Angajatorul are obligatia de a lua orice masuri necesare in scopul prevenirii si combaterii actelor
de hartuire morala la locul de munca, inclusiv prin prevederea in regulamentul intern al unitatii de
K
sanctiuni disciplinare pentru angajatii care savarsesc acte sau fapte de hartuire morala la locul de
munca.
O
(5^6) Este interzisa stabilirea de catre angajator, in orice forma, de reguli sau masuri interne care sa
oblige, sa determine sau sa indemne angajatii la savarsirea de acte sau fapte de hartuire morala la locul
de munca.
(5^7) Angajatul, victima a hartuirii morale la locul de munca, trebuie sa dovedeasca elementele de fapt
ale hartuirii morale, sarcina probei revenind angajatorului, in conditiile legii. Intentia de a prejudicia prin
acte sau fapte de hartuire morala la locul de munca nu trebuie dovedita."
2. La articolul 26, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) si (1^2), cu
n
urmatorul cuprins:
"(1^1) Constituie contraventie hartuirea morala la locul de munca savarsita de catre un angajat, prin
tio
lezarea drepturilor sau demnitatii unui alt angajat, si se pedepseste cu amenda de la 10.000 lei la 15.000
lei.
ra
(1^2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda:
a) de la 30.000 lei la 50.000 lei neindeplinirea de catre angajator a obligatiilor prevazute la art. 2 alin.
po
(5^5);
b) de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de catre angajator a prevederilor art. 2 alin. (5^6)."
or
3. La articolul 26, dupa alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1)-(2^3), cu urmatorul
C
cuprins:
"(2^1) Ori de cate ori va constata savarsirea unei fapte de hartuire morala la locul de munca, instanta
e
de judecata poate, in conditiile legii:

ic
a) sa dispuna obligarea angajatorului la luarea tuturor masurilor necesare pentru a stopa orice acte
sau fapte de hartuire morala la locul de munca cu privire la angajatul in cauza;
rv
b) sa dispuna reintegrarea la locul de munca a angajatului in cauza;
c) sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unei despagubiri in cuantum egal cu
Se
echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
d) sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a unor daune compensatorii si morale;
e) sa dispuna obligarea angajatorului la plata catre angajat a sumei necesare pentru consilierea
K
psihologica de care angajatul are nevoie, pentru o perioada rezonabila stabilita de catre medicul de
medicina a muncii;
O
f) sa dispuna obligarea angajatorului la modificarea evidentelor disciplinare ale angajatului.
(2^2) Ori de cate ori va constata savarsirea unei fapte de hartuire morala la locul de munca, Consiliul
aplica, in conditiile legii, oricare dintre masurile prevazute la alin. (2^1) lit. a) si e).
(2^3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 100.000 lei la 200.000 lei neaducerea
de catre angajator la indeplinire a masurilor dispuse de catre Consiliu. Plata amenzii nu exonereaza
angajatorul de aducerea la indeplinire a obligatiilor prevazute la alin. (2^1)."
4. La articolul 26, alineatul (4) se abroga.
n
tio
ART. II
ra
La articolul 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati,
republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu modificarile si
completarile ulterioare, dupa alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu urmatorul
po
cuprins:
"(1^2) Hartuirea morala la locul de munca pe criteriul de sex este interzisa. Dispozitiile Ordonantei
or
Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare,
republicata, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator."
C
e
ART. III
ic
Ordonanta Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de

discriminare, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, cu
rv
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta

lege, se va republica, dandu-se textelor o noua numerotare.
Se
ART. IV
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, republicata in
K
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu modificarile si completarile
ulterioare, precum si cu completarile aduse prin prezenta lege, se va republica, dandu-se textelor o noua
O
numerotare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art.
76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
n
tio
ra
po
or
C
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022
privind dialogul social

e

ic

rv

Se
Forma actualizata valabila la data de : 21 februarie 2023

K
Prezenta forma actualizata este valabila de la 25 decembrie 2022 pana la 21 februarie 2023
O
TITLUL I
Dispozitii generale
ART. 1
In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. parteneri sociali - sindicate/organizatii sindicale si angajatori/organizatii patronale, precum si

autoritatile administratiei publice, care interactioneaza in procesul de dialog social;
2. dialog social - toate formele de negociere, consultare sau schimbul de informatii intre
n
reprezentantii Guvernului, ai angajatorilor si ai angajatilor/lucratorilor, in probleme de interes comun
privind politica economica si sociala;
tio
a) informare - transmiterea de date de catre reprezentanti ai Guvernului, angajatori/organizatii
patronale, catre sindicat/organizatii sindicale sau, dupa caz, catre reprezentantii alesi ai
ra
angajatilor/lucratorilor, precum si transmiterea de date de catre sindicat/organizatii sindicale catre
angajator/organizatii patronale pentru a le permite sa se familiarizeze cu problematica dezbaterii si sa o
examineze in cunostinta de cauza;
po
b) consultare - schimbul de opinii si informatii si stabilirea unui dialog intre partenerii sociali;
c) negociere colectiva - toate formele de negociere care au loc intre angajator/organizatia patronala,
or
pe de o parte, si sindicat/organizatia sindicala sau reprezentantii alesi ai angajatilor/lucratorilor, dupa
caz, de cealalta parte, care urmaresc reglementarea relatiilor de munca ori de serviciu dintre parti,
stabilirea conditiilor de munca, precum si orice alte acorduri in probleme de interes comun;
C
e
3. dialog social bipartit - dialogul desfasurat numai intre sindicate/organizatii sindicale si

angajatori/organizatii patronale;
ic
4. dialog social tripartit - dialogul desfasurat intre sindicate/organizatii sindicale, angajatori/organizatii

rv
patronale si autoritatile administratiei publice centrale/locale;
5. angajat/lucrator - persoana fizica, parte a unui contract individual de munca ori a unui raport de
Se
serviciu, precum si cea care presteaza munca pentru si sub autoritatea unui angajator si beneficiaza de
drepturile prevazute de lege, precum si de prevederile contractelor sau acordurilor colective de munca
aplicabile;
6. lucrator independent - persoana care desfasoara o activitate, meserie sau profesie independenta,
K
are calitatea de asigurat in sistemul public de asigurari sociale si/sau care nu are calitatea de angajator;
O
7. sindicat - forma de organizare voluntara a angajatilor/lucratorilor in scopul apararii, sustinerii

drepturilor si promovarii intereselor lor profesionale, economice, cultural-artistice, sportive sau sociale
in relatia cu angajatorul;
8. organizatie sindicala - denumire generica pentru sindicat, federatie sindicala si confederatie

sindicala. Se constituie pe baza dreptului de libera asociere a angajatilor/lucratorilor, in scopul
promovarii intereselor lor profesionale, economice, sociale, cultural-artistice si sportive, precum si al
apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in contractele colective si individuale
de munca, in acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, in conventiile colective de munca,
precum si in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este
parte;
9. reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor - persoanele alese conform procedurii stabilite prin
n
prezenta lege si mandatate de catre angajati/lucratori sa ii reprezinte, potrivit legii;
tio
10. angajator - persoana fizica, persoana juridica sau persoana fizica autorizata care angajeaza forta
de munca, potrivit legii, pe baza de contract individual de munca ori raport de serviciu;
11. patron - persoana juridica de drept privat, persoana fizica autorizata potrivit legii sau persoana
ra
care exercita potrivit legii o meserie ori profesie in mod independent, care administreaza si utilizeaza
capital in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta si care are calitatea de angajator;
po
12. patronat - persoana juridica de drept privat, autonoma, fara caracter politic si fara scop
patrimonial, constituita din patroni;
13. organizatie patronala - denumire generica pentru patronat, federatie patronala, confederatie
or
patronala sau orice alta structura realizata prin asocierea patronilor si/sau a angajatorilor. Se constituie
pe baza dreptului de libera asociere, in scopul apararii si promovarii drepturilor si intereselor comune
C
ale membrilor sai, prevazute de dispozitiile legale in vigoare, pactele, tratatele si conventiile
internationale la care Romania este parte, precum si de statutele proprii;
e
14. reprezentativitate - atribut al organizatiilor sindicale sau al organizatiilor patronale dobandit

potrivit prevederilor prezentei legi, care confera statutul de partener social abilitat sa isi reprezinte
ic
membrii in cadrul dialogului social institutionalizat;
15. recunoastere reciproca - acordul voluntar prin care partenerii sociali isi recunosc unul altuia
rv
legitimitatea in vederea stabilirii unui demers comun;

Se
16. parti indreptatite sa negocieze colectiv - angajatori/organizatii patronale si angajati/lucratori

reprezentati la negocierea colectiva de catre organizatii sindicale sau de reprezentantii
angajatilor/lucratorilor care intrunesc conditiile legale pentru a participa la negocierea unui contract
colectiv de munca;
K
17. contract colectiv de munca - conventia incheiata in forma scrisa intre angajator/organizatia
patronala, pe de o parte, si angajati/lucratori reprezentati prin organizatii sindicale, sau reprezentantii
O
alesi ai angajatilor/lucratorilor, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de
munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca;
18. acord colectiv - conventia incheiata in forma scrisa intre autoritatea sau institutia publica
centrala/locala, reprezentata prin conducatorul acesteia, si functionarii publici ori functionarii publici cu
statut special din cadrul autoritatii sau institutiei publice respective, reprezentati prin sindicatele
acestora ori prin reprezentantii alesi;
19. acord - orice forma de intelegere incheiata in forma scrisa intre partenerii sociali si care produce
efecte numai intre partile semnatare;
20. depozitar al contractului colectiv de munca - autoritatea publica ce are competenta sa inregistreze
n
contractele colective de munca;
21. unitate - forma de organizare a unui angajator, care functioneaza ca intreprindere, companie,
tio
organizatie cooperatista, societate, institutie/autoritate publica sau orice alta forma de organizare,
potrivit legii, cu personalitate juridica, si in care angajatii/lucratorii presteaza munca intr-un anumit
domeniu de activitate;
ra
22. grup de unitati - forma de organizare voluntara in vederea negocierii colective la acest nivel, cu
sau fara personalitate juridica; se poate constitui din doua sau mai multe unitati, din acelasi sector de
po
negociere colectiva sau din sectoare de negociere colectiva diferite. Companiile nationale, regiile
autonome, societatile cu unic actionar/asociat statul roman sau autoritatea administratiei publice locale,
institutiile sau autoritatile publice pot constitui grupuri de unitati daca au in componenta, in subordine
or
ori in coordonare alte persoane juridice care au calitatea de angajator;
23. sectoare de negociere colectiva - sectoarele economiei nationale in care partenerii sociali convin
C
sa negocieze colectiv, care se stabilesc de catre Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social si se
aproba prin hotarare a Guvernului;
e
24. conflict de munca - conflictul dintre angajati/lucratori si angajatori privind interesele cu caracter
economic, profesional, social ori alte drepturi rezultate din desfasurarea raporturilor de munca sau de
ic
serviciu. Conflictele de munca pot fi colective sau individuale;
25. conflict colectiv de munca - conflictul de munca ce intervine intre angajati/lucratori, reprezentati
rv
de organizatii sindicale sau de reprezentantii alesi, si angajatori/organizatii patronale, care are ca obiect:
Se
a) inceperea, desfasurarea sau incheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de
munca;
b) neacordarea, in mod colectiv, a unor drepturi individuale prevazute de contractele colective de

munca aplicabile, in conditiile in care a fost inceput un litigiu in acest sens in instanta si nu s-a finalizat in
K
termen de maximum 45 de zile, pentru:

O
(i) cel putin 10 angajati/lucratori, daca angajatorul are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai
putin de 100 de salariati;
(ii) cel putin 10% din angajati/lucratori, daca angajatorul are incadrati cel putin 100 de salariati, dar
mai putin de 300 de salariati;
(iii) cel putin 30 de angajati/lucratori, daca angajatorul are incadrati cel putin 300 de salariati;
26. conciliere - procedura obligatorie de solutionare a disputelor in care o a treia parte, reprezentand
autoritatea statului, ajuta partile sa comunice, sa atenueze sau sa elimine diferendele lor; pentru
concilierea conflictelor colective de munca la nivel de unitate, autoritatea este Inspectia Muncii, iar
n
pentru concilierea conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati sau de sector de negociere
colectiva, autoritatea este ministerul responsabil cu dialogul social;
tio
27. mediere - procedura alternativa de rezolvare a disputelor prin care o a treia parte isi asuma
sarcina de a ajuta partile in solutionarea amiabila a conflictului de munca si de a face recomandari
pentru incheierea acestuia;
ra
28. arbitraj - audierea si solutionarea unei dispute sau a unui conflict de catre un arbitru impartial,
agreat de toate partile conflictului colectiv, hotararea arbitrului avand caracter obligatoriu pentru parti;
po
29. greva - incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre angajati/lucratori;
30. greva impotriva politicii sociale si economice a Guvernului - incetarea voluntara si colectiva a
or
lucrului de catre angajati/lucratori ca urmare a efectelor politicilor sociale sau economice care au condus
la diminuarea unor drepturi prevazute de contractele/acordurile colective de munca aplicabile la data
adoptarii politicilor respective;
C
31. comitet de greva - organism constituit din reprezentanti desemnati de catre organizatorii grevei
dintre angajatii/lucratorii grevisti, care functioneaza pe toata durata grevei, cu scopul de a participa in
e
toate actiunile administrative sau judiciare efectuate pentru rezolvarea conflictului colectiv de munca,
ic
pentru ajungerea la un acord care sa incheie greva cu aceleasi efecte ca cele prevazute in conditiile unui
contract colectiv de munca;
rv
32. sistem bugetar - institutii/autoritati centrale/locale care angajeaza forta de munca pe baza de
contract individual de munca ori raport de serviciu si pentru care salarizarea se stabileste in
Se
conformitate cu dispozitiile legale privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.
K
TITLUL II
O
Organizatiile sindicale
CAP. I
Dispozitii generale
ART. 2
Organizatiile sindicale, definite conform art. 1 pct. 8, sunt independente fata de autoritatile publice,
de partidele politice si de angajator/organizatiile patronale.
ART. 3
(1) Persoanele incadrate cu contract individual de munca sau aflate intr-un raport juridic de munca,
n
functionarii publici si functionarii publici cu statut special, membrii cooperatori si agricultorii, lucratorii
independenti, in conditiile legii, au dreptul, fara nicio ingradire sau autorizare prealabila, sa constituie
tio
si/sau sa adere la un sindicat.
(2) Somerii au dreptul sa adere sau sa ramana membri de sindicat. Somerii membri de sindicat nu vor
ra
fi luati in considerare la stabilirea numarului de membri de sindicat in raport cu care se constata
reprezentativitatea sindicatului.
po
(3) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 10 angajati/lucratori din
aceeasi unitate sau de cel putin 20 de angajati/lucratori din unitati diferite ale aceluiasi sector de
negociere colectiva.
or
(4) Nicio persoana nu poate fi constransa sa faca sau sa nu faca parte, sa se afilieze sau nu, ori sa se
retraga sau sa nu se retraga dintr-o organizatie sindicala constituita la nivelul unitatii sau intr-o alta
unitate.
C
(5) O persoana poate face parte, in acelasi timp, numai dintro singura organizatie sindicala la acelasi
angajator.
e
(6) Angajatii/lucratorii minori, de la implinirea varstei de 16 ani, pot fi membri ai unei organizatii
ic
sindicale, fara a fi necesara incuviintarea prealabila a reprezentantilor lor legali.

rv
ART. 4
Se
Persoanele care detin functii de demnitate publica sau asimilate acestora, conform legii, magistratii,
personalul cu statut militar din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul
Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de
Telecomunicatii Speciale, unitatile si/sau subunitatile din subordinea ori coordonarea acestora, nu pot
K
constitui si/sau adera la o organizatie sindicala.

O
CAP. II
Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor sindicale
SECTIUNEA 1
Statutul organizatiilor sindicale
ART. 5
Constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii organizatiei sindicale se

reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea prezentei legi. In absenta unor
prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea si incetarea activitatii organizatiei sindicale, se
n
vor aplica dispozitiile de drept comun privind reorganizarea si incetarea persoanelor juridice.
tio
ART. 6
(1) Statutul organizatiei sindicale cuprinde cel putin urmatoarele prevederi cu privire la:
ra
a) scopul constituirii, denumirea si sediul organizatiei sindicale;
po
b) modul in care se dobandeste si inceteaza calitatea de membru al organizatiei sindicale;
c) drepturile si indatoririle membrilor;
d) modul de stabilire si incasare a cotizatiei;

or
e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere sau de revocare, durata mandatelor
C
si atributiile lor;
f) conditiile si normele de deliberare pentru modificarea statutului si de adoptare a hotararilor;

e
g) marimea si compunerea patrimoniului initial;

ic
h) divizarea, comasarea, dizolvarea sau incetarea activitatii organizatiei sindicale, transmiterea ori,
dupa caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea faptului ca bunurile date in folosinta gratuita de catre
rv
stat vor fi restituite acestuia;

Se
(2) Statutul nu poate sa contina prevederi contrare legilor in vigoare.
(3) Clauzele statutare contrare legilor in vigoare sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre
K
judecatoria in raza careia isi are sediul organizatia sindicala, la sesizarea oricarei parti sau persoane
interesate si produce efecte dupa ramanerea definitiva a hotararii instantei.
O
ART. 7
(1) Organizatiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementari proprii, de a-si alege liber
reprezentantii, de a-si organiza gestiunea si activitatea si de a-si formula programe proprii de actiune, cu
respectarea legii.
(2) Este interzisa orice interventie din partea autoritatilor publice, a angajatorilor si a organizatiilor
acestora de natura sa limiteze ori sa impiedice exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1).
n
(3) Este interzis orice act de ingerinta al angajatorilor, patronilor sau al organizatiilor patronale, fie
direct, fie prin reprezentantii sau membrii lor, in constituirea organizatiilor sindicale sau in exercitarea
tio
drepturilor lor.
(4) Imixtiunile in activitatea unei organizatii sindicale, de tipul celor prevazute la alin. (2) si (3), se
constata de catre Inspectia Muncii.
ra
po
SECTIUNEA a 2-a
Conducerea organizatiilor sindicale
ART. 8 or
Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale persoane care au cel putin varsta de
C
18 ani si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie ori de a
desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii.
e
ic
ART. 9
(1) Membrilor alesi ai organelor de conducere ale organizatiilor sindicale li se asigura protectia legii
rv
contra oricaror forme de conditionare, constrangere sau limitare in exercitarea functiilor lor.
(2) In sensul dispozitiilor alin. (1), membrii organelor de conducere ale organizatiilor sindicale au
Se
acces in unitatile in care au membri, pentru desfasurarea activitatilor sindicale. Pe perioada prezentei in
unitate se va respecta regulamentul intern al unitatii.
K
ART. 10
O
(1) Sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca sau a raportului de
munca ori de serviciu ale membrilor organizatiilor sindicale, orice excludere a acestora din procesul de
angajare, transfer, retrogradare, lipsire de oportunitati de formare, precum si orice alte actiuni sau
inactiuni ce aduc prejudicii membrilor organizatiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenta la
sindicat sau activitatea sindicala.
(2) Persoanele alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale beneficiaza de protectie,
conform dispozitiilor alin. (1), pe perioada mandatului.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si raporturilor de serviciu ale
functionarilor publici si functionarilor publici cu statut special.
n
ART. 11
tio
(1) Perioada in care persoana aleasa in organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala
constituie vechime in munca.
(2) Pentru functionarul public si functionarul public cu statut special, pe perioada in care acesta este
ra
ales in organul de conducere si este salarizat de organizatia sindicala, raportul de serviciu se suspenda
de drept.
po
(3) Pe durata suspendarii conform dispozitiilor alin. (2), angajatorii sunt obligati sa pastreze functia si
locul de munca, iar functionarii beneficiaza de vechime in munca si in specialitate, in conditiile legii. Pe
postul respectiv, angajatorul poate numi, in conditiile legii, o alta persoana, numai pe durata
determinata.
or
C
ART. 12
e
Pentru persoanele alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, prin contractele
colective de munca sau, dupa caz, prin acordurile colective de munca, se pot stabili, in conditiile legii, si
ic
alte masuri de protectie in afara celor prevazute la art. 10 si 11.

rv
ART. 13
Se
Organizatia sindicala are obligatia de a tine evidenta numarului de membri, a incasarilor si a

cheltuielilor de orice fel.
K
SECTIUNEA a 3-a
O
Dobandirea personalitatii juridice
ART. 14
(1) Pentru dobandirea de catre sindicat a personalitatii juridice, imputernicitul special al membrilor
fondatori ai sindicatului, prevazut in procesul-verbal de constituire, trebuie sa depuna o cerere de
dobandire a personalitatii juridice la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul acesta.
(2) La cererea de dobandire a personalitatii juridice a sindicatului se anexeaza originalul si doua
exemplare semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, ale
urmatoarelor acte:
a) procesul-verbal de constituire a sindicatului, semnat de membrii fondatori;
b) statutul sindicatului;
n
c) lista membrilor din organul de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric
personal si functia sindicala.
tio
ra
ART. 15
po
(1) La primirea cererii de dobandire a personalitatii juridice, judecatoria competenta potrivit art. 14
alin. (1) este obligata ca, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea acesteia, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 14 alin. (2);

or
b) daca procesul-verbal de constituire si statutul sindicatului sunt conforme cu prevederile legale in
vigoare.
C
e
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea sindicatului nu sunt indeplinite,
presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul special prevazut
ic
la art. 14 alin. (1), caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen de cel
mult 7 zile.
rv
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (1), instanta va proceda la solutionarea
cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei
Se
sindicale.
(4) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.
(5) Hotararea judecatoriei de dobandire a personalitatii juridice se comunica semnatarului cererii, in

K
termen de cel mult 5 zile de la pronuntare.

O
ART. 16
(1) Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului.
(2) Termenul de apel este de 15 zile si curge de la data comunicarii hotararii.

(3) Apelul se judeca cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei sindicale,
in termen de 30 de zile. Instanta de apel redacteaza decizia si restituie dosarul judecatoriei in termen de
5 zile de la pronuntare.
ART. 17
n
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru special al sindicatelor, in care se inscriu: denumirea si
sediul sindicatului, numele si prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al
tio
acestora, data inscrierii in registru, precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive de
admitere a cererii de dobandire a personalitatii juridice.
ra
(2) Inscrierea in registrul special al sindicatelor prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7
zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de judecatorie.
po
(3) Certificatul de inscriere a sindicatului in registrul special al judecatoriei se comunica acestuia in
termen de 5 zile de la inscriere.
(4) Ministerul responsabil cu dialogul social are acces liber si gratuit la informatiile din baza de date
continute in registrul special prevazut la alin. (1).
or
C
ART. 18
e
Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de

acordare a personalitatii juridice.
ic
rv
ART. 19
Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, pe care judecatoria certifica inscrierea pe

Se
fiecare pagina, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte acte depuse, se restituie sindicatului, iar al
doilea exemplar al actelor prevazute la art. 14 alin. (2), in copii semnate pentru conformitate pe fiecare
pagina, de catre imputernicitul special, si vizate de judecatorie, se pastreaza in arhiva acesteia.
K
ART. 20
O
(1) Sindicatele sunt obligate sa aduca la cunostinta judecatoriei in a carei raza teritoriala isi au sediul,
in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in
componenta organului de conducere.
(2) Instanta prevazuta la alin. (1) este obligata sa mentioneze in registrul special al sindicatelor,
prevazut la art. 17 alin. (1), modificarile din statut, precum si schimbarile din componenta organului de
conducere al organizatiei sindicale.
(3) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a componentei organelor de conducere ale
organizatiilor sindicale va fi insotita de urmatoarele documente, in doua exemplare, semnate pentru
conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, desemnat de organul de conducere:
n
a) procesul-verbal al sedintei statutare a organului abilitat sa hotarasca modificarea statutului si/sau a
tio
componentei organelor de conducere;
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice si copie a ultimei hotarari

judecatoresti de modificare a statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
ra
c) statutul, in forma modificata, dupa caz;
po
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric
personal si functia sindicala;
e) dovada sediului, daca este cazul.

or
C
(4) Pentru inregistrarea modificarilor intervenite in statutul organizatiei sindicale si/sau in
componenta organelor de conducere ale acesteia, dispozitiile art. 15-17 se aplica in mod corespunzator.
e
ic
SECTIUNEA a 4-a
Patrimoniul organizatiei sindicale

rv
ART. 21
Se
Bunurile mobile si imobile din patrimoniul organizatiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit
intereselor membrilor de sindicat, fara a putea fi impartite intre acestia.
K
ART. 22
O
(1) Organizatiile sindicale pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros,
orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care sunt infiintate.
(2) Organizatiile sindicale legal constituite pot negocia prin contractul/acordul colectiv de munca la
nivel de unitate sau prin acord, in conditiile art. 119, punerea la dispozitie a spatiilor si facilitatilor
necesare desfasurarii activitatii sindicale.
(3) Pentru construirea de sedii proprii, confederatiile si federatiile sindicale reprezentative pot primi,
in conditiile prevazute de lege, in concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale. Inchirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de
autoritatea competenta.
n
ART. 23
(1) Bunurile mobile si imobile dobandite de catre o organizatie sindicala de la autoritatile publice
tio
centrale sau locale, cu titlu gratuit, ori primite in folosinta pot fi utilizate, direct sau indirect, in scop
lucrativ sau nelucrativ potrivit destinatiei date prin actul initial de constituire a dreptului respectiv.
ra
(2) Urmarirea silita a bunurilor mobile si imobile dobandite de catre o organizatie sindicala in
conditiile prevazute de lege, necesare desfasurarii activitatii sindicale, nu poate duce la desfiintarea
organizatiei sindicale.
po
ART. 24
or
(1) La cererea organizatiei sindicale si cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor retine si vor vira
sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.
C
(2) Cotizatia platita de membrii de sindicat este deductibila in cuantum de maximum 1% din venitul
brut realizat, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
e
ulterioare.
ic
ART. 25
rv
(1) Organizatia sindicala poate, in conditiile prevazute de statut:

Se
a) sa sprijine material membrii sai in exercitarea profesiunii;
b) sa constituie case de ajutor proprii;
c) sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;

K
d) sa infiinteze si sa administreze, in conditiile legii, in interesul membrilor sai, unitati de cultura,

O
invatamant si cercetare in domeniul activitatii sindicale, unitati economico-sociale, comerciale, de

asigurari, precum si banca proprie;
e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sai;
f) sa organizeze si sa sprijine material si financiar activitati cultural-artistice si sportive;

g) sa organizeze si sa desfasoare cursuri de pregatire si calificare profesionala, in conditiile legii;
h) sa desfasoare si alte activitati aprobate prin statutul propriu.
(2) Organizatiile sindicale pot desfasura, in conditiile legii, si alte activitati specifice generatoare de
venituri, cum sunt:
n
a) infiintarea si administrarea de unitati de pregatire, certificare profesionala si consultanta in
tio
domeniile specifice sectoarelor de negociere colectiva din economia nationala pe care le reprezinta,
potrivit legii;
b) desfasurarea de activitati de certificare profesionala, perfectionare si reconversie profesionala,
ra
potrivit legii.
po
ART. 26 or
(1) Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor sindicale se realizeaza prin comisia de
cenzori, care functioneaza potrivit statutului si legislatiei in vigoare.
C
(2) Controlul activitatii economice desfasurate de organizatiile sindicale, precum si asupra stabilirii si
virarii obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale se realizeaza de catre organele
e
administratiei de stat competente, potrivit legii.

ic
rv
SECTIUNEA a 5-a
Atributiile organizatiilor sindicale

Se
ART. 27
In vederea realizarii scopului pentru care sunt constituite, organizatiile sindicale au dreptul sa
foloseasca, in conditiile prevazute de lege, mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de
K
solutionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petitie, pichet de protest, mars, miting si
demonstratie sau greva.
O
ART. 28
(1) Organizatiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislatia muncii, statutele
functionarilor publici, contractele colective de munca si contractele individuale de munca, precum si din
acordurile privind raporturile de serviciu ale functionarilor publici, in fata instantelor judecatoresti,
organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati ale statului, prin aparatori proprii sau alesi.
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1), organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde
orice actiune, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, la cererea scrisa a
membrilor lor. Actiunea nu va putea fi introdusa sau continuata de organizatia sindicala daca cel in
cauza se opune, respectiv renunta la judecata in mod expres.
n
(3) In exercitarea atributiilor prevazute de alin. (1) si (2), organizatiile sindicale au calitate procesuala
tio
activa.
ra
ART. 29
Organizatiile sindicale pot adresa autoritatilor publice competente, potrivit art. 74 din Constitutia
po
Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile de interes sindical.
ART. 30 or
(1) Angajatorul invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe la lucrarile consiliului de
C
administratie sau ale altui organ asimilat acestuia, numai la discutarea problemelor de interes
profesional si social cu impact asupra angajatilor/lucratorilor, in conditiile Legii nr. 467/2006 privind
stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor, cu modificarile si completarile
e
ulterioare.
ic
(2) In cazul in care nu exista sindicat reprezentativ la nivel de unitate, organizatiile sindicale impreuna
cu angajatii/lucratorii isi desemneaza un reprezentant ales sa participe potrivit prevederilor alin. (1).
rv
(3) In scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor profesionale, economice si sociale,

angajatii/lucratorii, reprezentati conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, vor primi de la angajatori
Se
sau de la organizatiile acestora informatiile necesare pentru negocierea contractelor colective de munca
sau, dupa caz, pentru incheierea acordurilor colective de munca privind raporturile de serviciu, in
conditiile legii.
(4) Hotararile consiliului de administratie sau ale altor organe asimilate acestuia, privitoare la
K
probleme care fac obiectul informarii si consultarii angajatilor/lucratorilor conform legii, vor fi
comunicate in scris angajatilor/lucratorilor reprezentati conform prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, in
O
termen de doua zile lucratoare de la data desfasurarii sedintei.
ART. 31
(1) Informarea si consultarea angajatilor/ lucratorilor, reprezentati conform prevederilor art. 102 alin.
(1) lit. B, cu privire la evolutia recenta si evolutia probabila a activitatilor si a situatiei economice a
unitatii, se face dupa cum urmeaza:
a) angajatorul va initia procesul de informare si consultare dupa raportarea situatiilor financiare ale
unitatii pe anul precedent;
n
b) in cazul in care angajatorul nu initiaza procesul de informare si consultare cu privire la evolutia
recenta si evolutia probabila a activitatilor si a situatiei economice a unitatii, acesta va incepe la cererea
tio
scrisa a angajatilor/lucratorilor;
c) pentru a permite examinarea situatiei in mod adecvat, angajatorii vor transmite

angajatilor/lucratorilor intr-un termen rezonabil pentru a pregati consultarea, urmatoarele informatii:
ra
(i) situatiile cu caracter financiar relevante pentru pregatirea negocierilor colective;
po
(ii) informatii detaliate privind efectivele unitatii, situatia si politica sociala;
(iii) alte informatii necesare solicitate de organizatiile sindicale si/sau de reprezentantii

angajatilor/lucratorilor, precum si de expertii care le asista..
or
C
(2) Informarea si consultarea angajatilor/lucratorilor reprezentati conform art. 102 alin. (1) lit. B, cu
e
privire la deciziile care pot duce la modificari importante in organizarea muncii, in relatiile contractuale
sau in raporturile de munca, acestea incluzand, dar nelimitandu-se la: situatiile de transfer de
ic
intreprindere, achizitii, fuziuni, concedieri colective, inchideri de unitati de productie etc., se fac dupa
cum urmeaza:
rv
a) angajatorii vor initia si finaliza procesul de informare si consultare a angajatilor/lucratorilor, inainte

de implementarea deciziilor respective, pentru a permite acestora sa formuleze propuneri pentru
Se
protectia drepturilor angajatilor/lucratorilor;
b) in cazul in care angajatii/lucratorii considera ca exista o amenintare la adresa locurilor de munca,

procesul de informare si consultare va incepe la cererea scrisa a acestora, in termen de cel mult 10 zile
calendaristice de la comunicarea solicitarii;
K
c) in vederea pregatirii consultarii, angajatorii au obligatia sa transmita, in baza unei solicitari,

O
angajatilor/lucratorilor informatiile necesare pentru a permite examinarea problemei in mod adecvat.
(3) Consultarea va avea loc la un nivel relevant de reprezentare a angajatorului si a

angajatilor/lucratorilor, si intr-o forma care sa permita angajatilor/lucratorilor reprezentati conform
prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, sa obtina un raspuns motivat la orice punct de vedere si se va incheia
cu intocmirea unui proces-verbal de consemnare a pozitiilor partilor pe marginea subiectelor discutate
de catre acestea.
ART. 32
(1) Pe parcursul exercitarii dreptului la informare si consultare, precum si in cadrul negocierilor
n
colective, organizatiile sindicale si/sau reprezentantii angajatilor/ lucratorilor, dupa caz, pot fi asistati de
terte persoane desemnate de acestia.
tio
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) vor fi desemnate de organizatiile sindicale si/sau de
reprezentantii angajatilor/ lucratorilor, dupa caz, si vor avea acces la totalitatea informatiilor disponibile
ra
in cadrul procesului de informare si consultare sau in negocierea colectiva.
(3) Regimul informatiilor confidentiale la care sunt supusi angajatii/lucratorii, reprezentati conform
po
prevederilor art. 102 alin. (1) lit. B, si expertii este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006, cu modificarile si
ART. 33
or
C
(1) In unitatile unde nu sunt constituite organizatii sindicale, angajatorul are obligatia ca, cel putin o
data pe an, sa permita organizarea unei sesiuni publice de informare privind drepturile individuale si
colective ale angajatilor/lucratorilor, la cererea federatiilor sindicale din sectorul de negociere colectiva
e
al unitatii respective, cu invitarea reprezentantilor acestor federatii.

ic
(2) Locul, data si ora la care se organizeaza sesiunile publice de informare potrivit alin. (1) sunt facute
publice, prin afisare, la loc vizibil, la toate punctele de acces in unitate sau prin comunicare, prin orice
rv
alte mijloace de informare, cu cel putin 15 zile inainte de desfasurarea lor.

Se
ART. 34
La cererea organizatiilor sindicale afiliate, federatiile sau confederatiile sindicale, dupa caz, vor delega
reprezentanti sau experti care sa le asiste ori sa le reprezinte interesele in relatia cu angajatorii sau
K
organizatiile acestora.
O
SECTIUNEA a 6-a
Raporturile organizatiilor sindicale cu membrii lor
ART. 35
Raporturile dintre organizatiile sindicale si membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii si prin
prezenta lege.
ART. 36
(1) Membrii unei organizatii sindicale au dreptul de a se retrage din organizatia sindicala, in baza unei
n
notificari scrise, fara obligatia de a arata motivele.
tio
(2) Organizatia sindicala are obligatia de a opera retragerea in evidentele sale a membrilor si, in
situatia prevazuta la art. 24 alin. (1), de a notifica angajatorul in vederea sistarii retinerii cotizatiei, cel
tarziu in ultima zi lucratoare din luna in care are loc retragerea membrului din sindicat.
ra
ART. 37
po
Membrii alesi in organele de conducere sau organele executive de conducere ale organizatiilor
sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile
organizatiei sindicale. or
C
ART. 38
(1) Membrii alesi in organele de conducere ale sindicatului, care lucreaza nemijlocit in unitate in
e
calitate de angajati/lucratori, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru pentru activitatea

ic
sindicala, proportional cu numarul de membri, in conditiile negociate prin contractul sau acordul colectiv
de munca la nivel de unitate sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii.
rv
(2) Zilele/Orele negociate potrivit alin. (1), neutilizate pentru activitatea sindicala intr-o luna pot fi
reportate pentru luna urmatoare daca s-a convenit prin negociere.
Se
(3) Modalitatea in care sunt utilizate zilele/orele libere destinate activitatilor sindicale intr-o luna,
precum si modalitatea in care pot avea loc adunari generale ale membrilor de sindicat in incinta unitatii,
daca acestea presupun intreruperea programului de lucru, se stabilesc de catre parti prin
contractul/acordul colectiv de munca la nivel de unitate sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu
K
conducerea unitatii.
O
CAP. III
Reorganizarea si dizolvarea organizatiilor sindicale
ART. 39
In cazul reorganizarii unei organizatii sindicale, hotararile asupra patrimoniului se iau conform
prevederilor din statut.
ART. 40
Organizatiile sindicale se pot dizolva prin hotararea organelor de conducere competente, adoptata
n
conform statutelor proprii.
tio
ART. 41
ra
(1) In cazul dizolvarii, patrimoniul organizatiei sindicale se imparte conform dispozitiilor din statut sau,
in lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotararii organelor de conducere competente.
po
(2) Daca statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului si nici organele de conducere
competente nu au luat o hotarare in aceasta privinta, instanta competenta sa decida asupra dobandirii
personalitatii juridice, la cererea oricarui membru al organizatiei sindicale, hotaraste asupra distribuirii
patrimoniului. or
C
ART. 42
(1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducatorii organizatiei sindicale dizolvate sau lichidatorii
e
patrimoniului sunt obligati sa ceara instantei judecatoresti competente care a operat inscrierea ei in
ic
registrul special al sindicatelor ca persoana juridica sa faca mentiunea dizolvarii organizatiei sindicale.
(2) Dupa implinirea termenului de 5 zile, orice persoana interesata din randul membrilor organizatiei
rv
sindicale poate cere instantei judecatoresti competente efectuarea mentiunii prevazute la alin. (1).
(3) Mentiunea prevazuta la alin. (1) se va face pe pagina si la locul unde s-a facut inscrierea in registrul
Se
special al sindicatelor.
ART. 43
K
(1) Organizatiile sindicale nu pot fi dizolvate si nu li se poate suspenda activitatea in baza unor acte
O
normative si administrative ale autoritatilor administratiei publice sau hotarari ale

angajatorului/organizatiilor patronale.
(2) In cazul in care o organizatie sindicala nu mai intruneste conditiile minime de constituire, orice tert
interesat poate solicita instantei competente dizolvarea organizatiei in cauza, in baza unei cereri
motivate.
CAP. IV
Forme de asociere a organizatiilor sindicale
ART. 44
n
(1) Sindicatele legal constituite se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale.
tio
(2) Doua sau mai multe federatii sindicale se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii
sindicale.
(3) Federatiile sau confederatiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale
ra
teritoriale/judetene, cu sau fara personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara
personalitate juridica isi desfasoara activitatea in baza statutului organizatiilor sindicatelor din care fac
parte.
po
ART. 45 or
(1) Federatiile si confederatiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 44 alin. (1) si (2),
dobandesc personalitate juridica potrivit dispozitiilor prezentei legi.
C
(2) In vederea dobandirii personalitatii juridice, imputernicitul special al federatiei sau confederatiei
sindicale va depune la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul aceasta o cerere pentru
e
dobandirea personalitatii juridice, la care se anexeaza originalul si doua exemplare, semnate pentru
ic
conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, ale urmatoarelor documente:
a) hotararea de constituire a federatiei sau confederatiei sindicale;

rv
b) hotararile organizatiilor sindicale de a se asocia intr-o federatie sau confederatie, semnate de

reprezentantii legali ai acestora;
Se
c) copii ale hotararilor judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre organizatiile

sindicale care se asociaza;
d) statutul federatiei sau confederatiei sindicale constituite;

K
e) lista membrilor din organul de conducere, cu numele, prenumele, codul numeric personal, functia
O
sindicala a acestora si durata mandatului;
f) dovada sediului.
ART. 46
Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 44 alin. (3), dobandesc personalitate juridica la
cererea federatiei sau a confederatiei sindicale care a hotarat constituirea acestora. In acest scop,
imputernicitul special al federatiei sau confederatiei va depune o cerere de dobandire a personalitatii
juridice la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul uniunea sindicala teritoriala, la care se
anexeaza originalul si doua exemplare semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre
n
imputernicitul special, ale urmatoarelor documente:
tio
a) hotararea federatiei sau a confederatiei pentru constituirea uniunii, potrivit statutului;
b) statutul federatiei sau confederatiei;
ra
c) hotararea judecatoreasca de dobandire a personalitatii juridice a federatiei sau confederatiei,
ramasa definitiva, precum si ultima hotarare judecatoreasca de modificare a statutului si/sau a
organelor de conducere;
po
d) statutul uniunii sindicale teritoriale;
e) lista membrilor din organul de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric
or
personal, functia sindicala ocupata si durata mandatului;
f) dovada sediului uniunii.

C
e
ic
ART. 47
(1) Tribunalul competent prevazut la art. 45 alin. (2) si la art. 46, dupa caz, este obligat ca, in termen
rv
de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, sa examineze:
a) daca s-au depus actele prevazute la art. 45 alin. (2) sau la art. 46, dupa caz;
Se
b) daca statutele organizatiilor sindicale sunt conforme cu prevederile legale in vigoare.

K
(2) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea organizatiilor sindicale nu sunt
indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul
O
special prevazut la art. 45 alin. (2) si la art. 46, caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor
constatate, in termen de cel mult 7 zile.
(3) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (1), instanta respectiva va proceda la
solutionarea cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special.
(4) Instanta prevazuta la alin. (1) pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a
cererii.
(5) Hotararea tribunalului se comunica semnatarului cererii, in termen de cel mult 5 zile de la
pronuntare.
n
ART. 48
tio
(1) Hotararea tribunalului este supusa numai apelului.
ra
(3) Apelul se judeca cu celeritate, in cel mult 45 de zile, cu citarea imputernicitului special. Instanta de
apel redacteaza decizia in termen de 5 zile de la pronuntare.
po
ART. 49
or
(1) Tribunalele sunt obligate sa tina un registru special al federatiilor sindicale, confederatiilor
sindicale si al uniunilor teritoriale ale acestora, in care vor consemna: denumirea si sediul organizatiilor
sindicale constituite prin asociere, numele si prenumele membrilor organelor de conducere, codul
C
numeric personal al acestora, functia sindicala si durata mandatului acestora, data inscrierii, precum si
numarul si data hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice.
e
(2) Inscrierea in registrul special prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in termen de 7 zile de la data
ic
ramanerii definitive a hotararii pronuntate de tribunal.
(3) Certificatul de inscriere a federatiei, confederatiei sindicale si a uniunii sindicale teritoriale in

rv
registrul special al tribunalului se comunica acestora in termen de 5 zile de la inscriere.
(4) Ministerul responsabil cu dialogul social are acces liber si gratuit la informatiile din baza de date
Se
continute in registrul special.
ART. 50
K
Organizatia sindicala constituita prin asociere dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii
O
definitive a hotararii judecatoresti.
ART. 51
Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte
documente depuse, se restituie organizatiei sindicale constituite prin asociere, iar al doilea exemplar al
tuturor documentelor prevazute la art. 45 alin. (2) sau la art. 46, in copii semnate pentru conformitate
pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, se pastreaza in arhiva tribunalului.
n
ART. 52
(1) Organizatia sindicala constituita prin asociere este obligata sa aduca la cunostinta tribunalului in a
tio
carei raza teritoriala isi are sediul, in termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului,
precum si orice schimbare in componenta organului executiv de conducere.
ra
(2) Cererea privind modificarea statutului si/sau a componentei organelor de conducere ale
federatiilor, confederatiilor sindicale si uniunilor teritoriale ale acestora va fi insotita de urmatoarele
documente in doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul
po
special, desemnat de organul de conducere:

componentei organelor de conducere; or
b) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice si copie a ultimei hotarari
judecatoresti de modificare a statutului sau a componentei organelor de conducere, dupa caz;
C
c) statutul in forma modificata, dupa caz;
e
d) lista cu membrii organului de conducere, care va cuprinde: numele, prenumele, codul numeric
personal, functia sindicala si durata mandatului;
ic
e) dovada noului sediu, daca este cazul.

rv
(3) Pentru inscrierea modificarilor statutului si/sau a componentei organelor de conducere ale
Se
organizatiei sindicale prevazuta la alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile art. 45-51.
(4) Instanta este obligata sa mentioneze in registrul special modificarile din statut, precum si
schimbarile din compunerea organului executiv de conducere al organizatiei sindicale.
K
O
ART. 53
Organizatiile sindicale se pot afilia la alte organizatii interne si internationale, conform statutului
acestora.
CAP. V
Reprezentativitatea organizatiilor sindicale
ART. 54
(1) Sunt reprezentative organizatiile sindicale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
n
A. la nivel national:
tio
a) au statut legal de confederatie sindicala;
b) au independenta organizatorica si patrimoniala;
ra
c) au in componenta structuri proprii in cel putin jumatate plus unu din numarul total al judetelor
Romaniei, inclusiv municipiul Bucuresti;
po
d) organizatiile sindicale membre cumuleaza un numar de membri de cel putin 5% din efectivul
angajatilor/lucratorilor economiei nationale;
or
B. la nivel de sector de negociere colectiva sau grup de unitati:
C
a) au statut legal de sindicat sau de federatie sindicala;

e
c) organizatiile sindicale membre cumuleaza un numar de membri de cel putin 5% din efectivul
ic
angajatilor/lucratorilor din sectorul de negociere colectiva sau din grupul de unitati, dupa caz;
rv
C. la nivel de unitate:
Se
a) au statut legal de sindicat sau federatie sindicala;
c) numarul de membri ai sindicatului sau, dupa caz, ai sindicatelor componente ale federatiei sindicale
K
reprezinta cel putin 35% din numarul total de angajati/lucratori aflati intr-un raport juridic de munca sau
un raport de serviciu cu unitatea.
O
(2) Federatiile sindicale pot fi reprezentative concomitent in mai multe sectoare de negociere
colectiva, la nivelul mai multor grupuri de unitati sau la nivelul mai multor unitati daca indeplinesc
cumulativ conditiile prevazute la alin. (1) lit. B sau C, dupa caz, la nivelul mai multor sectoare de
negociere colectiva, la nivelul mai multor grupuri de unitati sau la nivelul mai multor unitati, dupa caz.
(3) Indeplinirea de catre organizatiile sindicale a conditiilor de reprezentativitate se constata, la

cererea acestora, de catre instanta competenta in a carei raza teritoriala isi au sediul, prin depunerea la
instanta a documentatiei prevazute la art. 55.
n
(4) Hotararea se motiveaza si se comunica in 5 zile de la pronuntare.
(5) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata numai cu apel.
tio
ART. 55
ra
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate se face astfel:
po
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre confederatie si a

ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
or
b) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al confederatiei sindicale, care cuprinde lista cu
structurile judetene ale confederatiei sindicale din cel putin jumatate plus unu din numarul judetelor
C
Romaniei, inclusiv municipiul Bucuresti;
c) adresa de la Institutul National de Statistica cu numarul total al angajatilor/lucratorilor din

e
economia nationala, exclusiv persoanele prevazute la art. 4;

ic
d) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al confederatiei sindicale, cuprinzand lista

federatiilor componente si numarul total de membri ai acestora, precum si declaratiile semnate de
rv
reprezentantii legali ai federatiilor sindicale membre in care se specifica numarul total de membri de
sindicat din fiecare federatie;
Se
e) declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal al fiecarei federatii sindicale membre

privind afilierea la o singura confederatie sindicala;
K
B. la nivel de sector de negociere colectiva:

O
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre federatie si a ultimei

hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
b) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al federatiei sindicale, cuprinzand lista

sindicatelor componente si numarul total de membri ai acestora, precum si declaratiile semnate de
reprezentantii legali ai sindicatelor componente in care se specifica numarul total de membri de sindicat
din fiecare unitate;
c) adresa de la Institutul National de Statistica sau de la alte institutii abilitate prin lege cu privire la
numarul total de angajati si/sau lucratori din sectorul de negociere colectiva respectiv, exclusiv
persoanele prevazute la art. 4;
n
d) declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal al fiecarui sindicat membru privind
afilierea la o singura federatie sindicala;
tio
C. la nivel de grup de unitati, daca acesta este constituit:
ra
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre federatie si a ultimei
hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau a componentei organelor de conducere;
po
b) tabel centralizator, semnat de reprezentantul legal al federatiei sindicale, cuprinzand lista
sindicatelor din grupul de unitati si numarul total de membri ai acestora, precum si declaratiile semnate
de reprezentantii legali ai sindicatelor componente in care se specifica numarul de membri de sindicat
or
din fiecare unitate care a constituit grupul de unitati;
c) numarul de angajati/lucratori ai unitatilor care constituie grupul de unitati, dovedit cu adeverintele

C
eliberate de unitatile care constituie grupul sau cu certificat eliberat de Inspectia Muncii, pe baza
informatiilor extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de
evidenta a angajatilor/lucratorilor depuse de angajatori; eliberarea certificatului in acest scop se face
e
gratuit;
ic
d) declaratie pe propria raspundere a reprezentantului legal al fiecarui sindicat membru privind

afilierea la o singura federatie sindicala;
rv
Se
D. la nivel de unitate:
a) copie a hotararii judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre organizatia sindicala si

a ultimei hotarari judecatoresti de modificare a statutului si/sau componentei organului executiv de
conducere;
K
b) declaratie pe propria raspundere semnata de reprezentantul legal al organizatiei sindicale privind

O
numarul total de membri de sindicat;
c) adeverinta eliberata de angajator sau certificat eliberat de Inspectia Muncii, privind numarul de
angajati/lucratori din unitate, pe baza informatiilor extrase din baza de date organizata la nivelul
Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidenta a salariatilor depuse de angajatori. Eliberarea
certificatului in acest scop se face gratuit;
d) dovada depunerii la Inspectoratul Teritorial de Munca a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
n
ART. 56
tio
(1) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea reprezentativitatii, confederatiile si federatiile
sindicale vor depune in format electronic o copie a respectivului dosar la ministerul responsabil cu
dialogul social, care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
ra
(2) Dovada emisa de ministerul responsabil cu dialogul social este obligatorie pentru acceptarea de
catre instanta competenta, dupa caz, a depunerii dosarului de reprezentativitate.
po
(3) Dupa constatarea reprezentativitatii organizatiilor sindicale, instanta competenta inscrie in
registrul special al sindicatelor data hotararii de admitere a cererii de constatare a reprezentativitatii,
precum si informatiile solicitate potrivit art. 55 privind numarul total al membrilor organizatiilor
sindicale. or
(4) Confederatiile si federatiile sindicale sunt obligate ca, in termen de 5 de zile lucratoare de la data
C
comunicarii hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii, sa transmita in format electronic
o copie a acesteia ministerului responsabil cu dialogul social.
e
(5) O copie a dosarului prevazut la alin. (1) si a hotararii judecatoresti de constatare a

reprezentativitatii vor fi publicate pe site-ul ministerului responsabil cu dialogul social in termen de 3 zile
ic
lucratoare de la depunerea dosarului, respectiv de la data primirii hotararii judecatoresti.
(6) Anterior depunerii dosarului pentru obtinerea reprezentativitatii la judecatorie, sindicatele vor
rv
depune, in format electronic, o copie a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de munca, care o va
inregistra si va emite dovada in acest sens.
Se
(7) Sindicatele reprezentative sunt obligate ca, in termen de 5 de zile lucratoare de la data
comunicarii hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii, sa transmita o copie a acesteia
atat la inspectoratul teritorial de munca, in format electronic, care o va publica, in termen de 3 zile
lucratoare, pe site-ul institutiei, cat si angajatorului.
K
O
CAP. VI
Reprezentantii angajatilor/lucratorilor
ART. 57
(1) La angajatorul la care sunt incadrati minimum 10 angajati/lucratori si la care nu exista sindicat,
interesele angajatilor/lucratorilor pot fi promovate si aparate de reprezentantii lor, alesi si mandatati
special in acest scop, conform legii.
(2) Reprezentantii angajatilor/lucratorilor sunt alesi cu votul a cel putin jumatate plus unu din
numarul total al angajatilor/ lucratorilor din unitatea respectiva.
n
acestora in alegerea reprezentantilor angajatilor/lucratorilor ori in impiedicarea desfasurarii acestor
tio
alegeri.
(4) Angajatorul, la cererea angajatilor/lucratorilor, va facilita desfasurarea procedurilor de alegere a

reprezentantilor angajatilor/lucratorilor.
ra
(5) La nivelul angajatorului la care nu exista un sindicat, angajatii/lucratorii pot constitui un grup de
initiativa care elaboreaza procedurile si/sau regulamentul pentru desfasurarea alegerii reprezentantilor
po
angajatilor/lucratorilor.
(6) Procedurile si/sau regulamentul pentru desfasurarea alegerilor se comunica angajatorului, care
are obligatia ca, in termen de cel mult 10 zile de la primire, sa informeze toti angajatii/lucratorii unitatii
or
cu privire la continutul procedurilor si/sau regulamentului pentru desfasurarea alegerii reprezentantilor
angajatilor/lucratorilor.
C
(7) Pentru initierea si derularea alegerilor reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, grupul de initiativa
poate cere consultanta unei federatii sindicale legal constituite in sectorul de negociere colectiva
e
respectiv. In cazul in care federatia sindicala accepta sa ofere consultanta, reprezentantul acesteia are
acces in unitate pentru desfasurarea procesului privind alegerea reprezentantilor
ic
angajatilor/lucratorilor, cu respectarea regulamentului intern al unitatii.

rv
ART. 58
Se
(1) Pot avea calitatea de reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor persoanele care sunt incadrate la
angajator pe baza unui contract individual de munca sau raport de serviciu si au implinit varsta de 18
ani.
K
(2) Numarul de reprezentanti alesi ai angajatilor/lucratorilor se stabileste de comun acord cu

angajatorul, in functie de numarul total de angajati/lucratori. Daca nu se realizeaza acordul, numarul de
O
reprezentanti alesi ai angajatilor/lucratorilor nu poate fi mai mare de:
a) 2 reprezentanti, la angajatorii care au sub 100 de angajati/lucratori;
b) 3 reprezentanti, la angajatorii care au intre 101 si 500 de angajati/lucratori;
c) 4 reprezentanti, la angajatorii care au intre 501 si 1.000 de angajati/lucratori;

d) 5 reprezentanti, la angajatorii care au intre 1.001 si 2.000 de angajati/lucratori;
e) 6 reprezentanti, la angajatorii care au peste 2.000 de angajati/lucratori.
(3) Durata mandatului reprezentantilor angajatilor/lucratorilor nu poate fi mai mare de 2 ani.
n
(4) Persoanele care ocupa functii de conducere care asigura reprezentarea administratiei in
raporturile cu angajatii/lucratorii sau care participa la decizia conducerii intreprinderii la nivelul unitatii
tio
nu pot fi alesi ca reprezentanti ai angajatilor/lucratorilor.
(5) Reprezentantii angajatilor/lucratorilor nu pot desfasura activitati ce sunt recunoscute prin lege
exclusiv sindicatelor.
ra
(6) Inspectoratele teritoriale de munca au obligatia de a verifica indeplinirea conditiilor prevazute de
prezenta lege pentru alegerea reprezentantilor angajatilor/lucratorilor.
po
ART. 59 or
Reprezentantii angajatilor/lucratorilor au urmatoarele atributii principale:
C
a) sa participe la elaborarea regulamentului intern;
b) sa sesizeze inspectoratul teritorial de munca cu privire la nerespectarea dispozitiilor legale si ale

e
contractului/acordului colectiv de munca aplicabil;

ic
c) sa participe la negocierea contractului/acordului colectiv de munca, potrivit prezentei legi.

rv
Se
ART. 60
Atributiile reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, modul de indeplinire a acestora, precum si durata

si limitele mandatului lor se consemneaza in procesul-verbal al adunarii generale a
K
angajatilor/lucratorilor intocmit de grupul de initiativa si se valideaza prin votul a cel putin jumatate plus
unu din numarul total al acestora.
O
ART. 61
Pentru reprezentantii angajatilor/lucratorilor, numarul de ore in cadrul programului normal de lucru,

destinat in vederea indeplinirii mandatului pe care l-au primit, se stabileste prin contractul/acordul
colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin negociere directa cu conducerea unitatii, respectiv
prin negociere directa cu conducerea unitatii.
ART. 62
(1) Pe toata durata mandatului sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale
n
de munca/raporturilor de serviciu ale reprezentantilor angajatilor/lucratorilor pe motive ce tin de
indeplinirea mandatului primit de la angajati/lucratori.
tio
patronale de natura sa limiteze ori sa impiedice exercitarea mandatului prevazut la art. 57 alin. (1) si a
ra
atributiilor stabilite potrivit art. 60.
po
TITLUL III
Organizatiile patronale
CAP. I
or
Constituirea, organizarea si functionarea organizatiilor patronale
C
SECTIUNEA 1
e
Constituire si organizare
ic
ART. 63
Organizatiile patronale sunt independente fata de autoritatile publice, de partidele politice si de

rv
sindicate.
Se
ART. 64
(1) Organizatiile patronale se constituie prin asocierea libera, dupa cum urmeaza:
K
a) patronii/angajatorii se pot asocia pentru constituirea unui patronat sau a unei federatii a
angajatorilor/lucratorilor;
O
b) societatile cooperative, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile

familiale autorizate, care au calitatea de angajatori, potrivit legii, pot constitui si/sau adera la un
patronat;
c) doua sau mai multe patronate pot constitui o federatie patronala;

d) doua sau mai multe federatii patronale/ale angajatorilor pot constitui o confederatie patronala/a
angajatorilor.
(2) Organizatiile patronale isi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fara
personalitate juridica. Structurile organizatorice teritoriale fara personalitate juridica isi desfasoara
n
activitatea in baza statutului organizatiilor patronale din care fac parte.
(3) Federatiile si confederatiile patronale pot constitui din organizatiile afiliate uniuni patronale
tio
teritoriale.
(4) Uniunile patronale teritoriale, constituite potrivit alin. (3), dobandesc personalitate juridica la
ra
cererea federatiilor sau a confederatiilor patronale care au hotarat constituirea acestora. In acest scop,
imputernicitul special al federatiilor sau confederatiilor patronale va depune o cerere de dobandire a
personalitatii juridice la tribunalul in a carui raza teritoriala isi are sediul uniunea patronala teritoriala,
po
insotita de copii ale urmatoarelor acte, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre
imputernicitul special:
a) hotararea de constituire a uniunii, potrivit statutului;

or
b) statutul federatiilor sau confederatiilor patronale care au hotarat constituirea uniunii, hotararile
judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre acestea, ramase definitive;
C
c) statutul uniunii patronale teritoriale;
e
d) lista membrilor din organele de conducere, continand numele, prenumele, codul numeric personal,
functia si durata mandatului acestora;
ic
e) dovada sediului uniunii.

rv
(5) Un patron poate fi afiliat la mai multe patronate, conform obiectelor de activitate inregistrate la
Se
Registrul Comertului, pentru protejarea intereselor specifice fiecarui obiect de activitate.
(6) O organizatie patronala se poate afilia numai la o singura organizatie patronala de rang imediat
superior.
K
(7) Organizatiile patronale constituite la nivel national trebuie sa aiba in componenta structuri
O
teritoriale in cel putin jumatate plus unu dintre judete, inclusiv in municipiul Bucuresti.
(8) Afilierile de orice tip care nu respecta prevederile alin. (6) sunt nule de drept. Nulitatea poate fi
invocata de orice persoana interesata, pe cale de actiune sau de exceptie, in conformitate cu prevederile
Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 65
(1) Organizatiile patronale isi desfasoara activitatea in baza statutelor si regulamentelor proprii,
potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Organizatiile patronale se pot afilia la organizatii interne si internationale conform statutului
acestora.
n
tio
ART. 66
Modul de constituire, organizare, functionare, fuziune si de dizolvare a unei organizatii patronale se

reglementeaza prin statutul adoptat de catre membrii sai, cu respectarea dispozitiilor legale.
ra
po
ART. 67
(1) Statutul va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, cel putin urmatoarele elemente:
or
a) denumirea organizatiei patronale si sediul principal;
b) obiectul de activitate si scopul;

C
c) patrimoniul initial, marimea si compunerea acestuia;
e
d) sursele de finantare;
ic
e) drepturile si obligatiile membrilor;
f) organele de conducere si durata mandatului acestora;

rv
g) criteriul de constituire;
Se
h) procedura de fuziune, dizolvare si lichidare a organizatiei patronale.
(2) Personalitatea juridica a organizatiei patronale se dobandeste potrivit prezentei legi.

K
(3) Pentru dobandirea personalitatii juridice de catre o organizatie patronala, imputernicitul special al
O
membrilor fondatori al organizatiei patronale, prevazut in procesul-verbal de constituire, trebuie sa

depuna o cerere de dobandire a personalitatii juridice la judecatoria in raza careia isi are sediul aceasta.
(4) La cererea de dobandire a personalitatii juridice a organizatiei patronale se anexeaza originalul si

doua copii, semnate pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special, ale
urmatoarelor acte:
a) procesul-verbal de constituire al organizatiei patronale, semnat de membrii fondatori;
b) statutul organizatiei patronale;
c) lista membrilor din organul de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric
personal, functia ocupata si durata mandatului;
d) dovada existentei sediului.
n
tio
(5) La primirea cererii, judecatoria competenta potrivit alin. (3) este obligata ca, in termen de cel mult
5 zile de la inregistrarea acesteia, sa examineze:
ra
a) daca s-au depus actele prevazute la alin. (4);
b) daca procesul-verbal de constituire si statutul organizatiei patronale sunt conforme cu prevederile
po
legale in vigoare.
or
(6) In cazul in care constata ca cerintele legale pentru constituirea organizatiei patronale nu sunt
indeplinite, presedintele completului de judecata il citeaza in camera de consiliu pe imputernicitul
special prevazut la alin. (3), caruia ii solicita, in scris, remedierea neregularitatilor constatate, in termen
C
de cel mult 7 zile.
(7) In cazul in care sunt intrunite cerintele prevazute la alin. (3), instanta va proceda la solutionarea
e
cererii in termen de 10 zile, cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei

ic
patronale.
(8) Instanta pronunta o hotarare motivata de admitere sau de respingere a cererii.

rv
(9) Hotararea judecatoriei se comunica semnatarului cererii de inscriere, in termen de cel mult 5 zile
de la pronuntare.
Se
(10) Hotararea judecatoriei este supusa numai apelului.

K
(12) Apelul se judeca cu citarea imputernicitului special al membrilor fondatori ai organizatiei

patronale, in termen de 30 de zile. Instanta de apel redacteaza decizia si restituie dosarul judecatoriei in
O
termen de 5 zile de la pronuntare.
ART. 68
(1) Judecatoria este obligata sa tina un registru special de evidenta a organizatiilor patronale, in care
se inscriu: denumirea si sediul organizatiei patronale, criteriul de constituire, numele si prenumele
membrilor organului executiv de conducere, precum si numarul si data hotararii judecatoresti definitive
de admitere a cererii de dobandire a personalitatii juridice.
(2) Inscrierea organizatiei patronale in registrul special prevazut la alin. (1) se face din oficiu, in
termen de 7 zile de la data ramanerii definitive a hotararii pronuntate de instanta de judecata.
n
(3) Certificatul de inscriere al organizatiei patronale in registrul special se comunica acesteia in
tio
termen de 5 zile de la inscriere.
(4) Originalul procesului-verbal de constituire si al statutului, pe care judecatoria certifica inscrierea

pe fiecare pagina, impreuna cu cate un exemplar al celorlalte inscrisuri depuse, se restituie organizatiei
ra
patronale, iar al doilea exemplar al tuturor inscrisurilor prevazute la art. 67 alin. (4) in copii semnate
pentru conformitate pe fiecare pagina de catre imputernicitul special si vizate de judecatorie se
po
pastreaza in arhiva acesteia.
(5) Organizatiile patronale sunt obligate sa aduca la cunostinta judecatoriei sau a Tribunalului
Municipiului Bucuresti, dupa caz, unde s-au inregistrat, in termen de 30 de zile, orice modificare
or
ulterioara a statutului, precum si orice schimbare in componenta organului de conducere.
(6) Instanta prevazuta la alin. (5) este obligata sa mentioneze in registrul special prevazut la alin. (1)
C
modificarile din statut, precum si schimbarile din componenta organului de conducere al organizatiei
patronale.
e
(7) Cererea privind modificarea statutelor si/sau a organelor de conducere a organizatiei patronale va
fi insotita de urmatoarele documente, in doua exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare
ic
pagina de catre imputernicitul special desemnat de organul de conducere:

rv
componentei organelor de conducere;

Se
b) copie de pe hotararea judecatoreasca de dobandire a personalitatii juridice si copie de pe ultima

hotarare judecatoreasca de modificare a statutului sau a compunerii organelor de conducere, dupa caz;
c) statutul in forma modificata;

K
d) lista cu membrii organului de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric
personal, functia ocupata si durata mandatului, dupa caz.
O
e) dovada noului sediu, daca este cazul.
(8) Ministerul responsabil cu dialogul social va avea acces liber si gratuit la informatiile din baza de
date continute in registrul special.
ART. 69
Organizatia patronala dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a hotararii

judecatoresti.
n
SECTIUNEA a 2-a
tio
Drepturile si obligatiile organizatiilor patronale
ART. 70
ra
Organizatiile patronale reprezinta, sustin si apara interesele membrilor lor in relatiile cu autoritatile
publice, cu organizatiile sindicale si cu alte persoane juridice si fizice, in raport cu obiectul si scopul lor de
po
activitate, in plan national si international, potrivit propriilor statute si in acord cu prevederile prezentei
legi.
ART. 71
or
C
(1) In vederea realizarii scopului pentru care sunt infiintate, organizatiile patronale:
a) reprezinta, promoveaza, sustin si apara interesele economice, juridice si sociale ale membrilor lor;
e
b) promoveaza concurenta loiala, in conditiile legii;

ic
c) desemneaza, in conditiile legii, reprezentanti la negocierea si incheierea contractelor colective de

munca, la alte tratative si acorduri in relatiile cu autoritatile publice si cu organizatiile sindicale, precum
rv
si in structurile bipartite si tripartite de dialog social;
d) elaboreaza si promoveaza coduri de conduita in afaceri;

Se
e) promoveaza principiile responsabilitatii sociale;
f) furnizeaza membrilor lor informatii, faciliteaza construirea de relatii intre acestia, precum si cu alte
K
organizatii, promovarea progresului managerial, servicii de consultanta si asistenta de specialitate,

inclusiv in domeniul ocuparii si formarii profesionale, precum si al sanatatii si securitatii in munca;
O
g) la cererea scrisa a membrilor lor, au dreptul de a-i asista si reprezenta in fata instantelor de
judecata de toate gradele, a organelor de jurisdictie, a altor institutii sau autoritati, prin aparatori proprii
sau alesi;
h) emit certificate de probitate profesionala pentru membrii lor in conditiile legislatiei in vigoare;
i) elaboreaza si implementeaza politici de ocupare si plasare a fortei de munca;
j) elaboreaza strategii si politici de dezvoltare economico-sociala la nivel sectorial si national, in

conditiile legii;
k) infiinteaza si administreaza, in conditiile legii, in interesul membrilor lor, societati mass-media,

unitati sociale, de cultura, de invatamant si cercetare in domeniul propriu de interes, societati de
n
asigurari, precum si banca proprie;
l) organizeaza expozitii si conferinte cu profil profesional.
tio
(2) Organizatiile patronale sunt abilitate sa asigure orice servicii cerute de membrii lor, in conditiile
ra
legii.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) si (2), precum si la art. 70, organizatiile
po
patronale/ale angajatorilor au calitate procesuala activa.
ART. 72
or
(1) Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor patronale persoane care au cel putin varsta
C
de 18 ani si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa functia, de a
exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea
e
infractiunii.
ic
(2) Membrilor organelor de conducere ale organizatiilor patronale li se asigura protectia legii
impotriva oricaror forme de discriminare, conditionare, constrangere sau limitare a exercitarii
atributiilor si/sau a mandatului lor, sub sanctiunea pedepselor prevazute de lege.
rv
Se
ART. 73
(1) Organizatiile patronale reprezentative pot adresa autoritatilor publice competente, potrivit art. 74
din Constitutia Romaniei, republicata, propuneri de legiferare in domeniile specifice de interes.
K
(2) Confederatiile patronale reprezentative la nivel national se pot constitui intr-o structura de
reprezentare unitara a intereselor lor, in conditiile in care aceasta structura cuprinde cel putin jumatate
O
plus unu din totalitatea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national.
(3) Accesul in structura de reprezentare prevazuta la alin. (2) nu poate fi conditionat sau restrictionat
pentru nicio confederatie patronala reprezentativa la nivel national in conditiile legii.
SECTIUNEA a 3-a
Patrimoniul si finantarea activitatii
ART. 74
Bunurile mobile si imobile apartinand organizatiilor patronale pot fi folosite numai in interesul
acestora si potrivit scopului pentru care au fost infiintate.
n
tio
ART. 75
(1) Organizatiile patronale pot dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu
ra
oneros, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care sunt infiintate.
(2) Pentru construirea de sedii proprii, confederatiile si federatiile patronale reprezentative pot primi,
po
in conditiile prevazute de lege, in concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea statului sau a
unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Urmarirea silita a bunurilor mobile si imobile dobandite de catre o organizatie patronala in
or
conditiile prevazute de lege, necesare desfasurarii activitatii potrivit prezentei legi, nu poate duce la
desfiintarea organizatiei patronale.
C
ART. 76
e
(1) Activitatea economico-financiara a organizatiilor patronale se desfasoara potrivit bugetului

ic
propriu de venituri si cheltuieli.

rv
(2) Sursele veniturilor organizatiilor patronale pot fi: taxe de inscriere, cotizatii, donatii, sponsorizari si
alte venituri, potrivit statutelor si legilor in vigoare.
Se
(3) Organizatiile patronale pot desfasura, in conditiile legii, si alte activitati specifice generatoare de
venituri, cum sunt:
a) infiintarea si administrarea de unitati de pregatire, certificare profesionala si consultanta in

domeniile specifice sectoarelor de activitate din economia nationala pe care le reprezinta, potrivit legii;
K
b) desfasurarea de activitati de certificare profesionala, perfectionare si reconversie profesionala,

O
potrivit legii;
c) alte activitati potrivit statutului.

(4) Veniturile organizatiilor patronale sunt destinate realizarii scopurilor pentru care au fost infiintate
si nu pot fi repartizate membrilor acestora.
(5) Controlul activitatii financiare proprii a organizatiilor patronale se realizeaza prin comisia de
cenzori sau organele interne de audit ale acestora care functioneaza potrivit statutului si legislatiei in
vigoare.
n
(6) Controlul activitatii economice desfasurate de organizatiile patronale, precum si asupra stabilirii si
virarii obligatiilor fata de bugetul de stat si bugetele de asigurari sociale se realizeaza de catre organele
tio
administratiei de stat competente, potrivit legii.
ra
CAP. II
Dizolvarea organizatiilor patronale
po
ART. 77
(1) In cazul dizolvarii unei organizatii patronale, patrimoniul acesteia se imparte cu respectarea
or
prevederilor statutului si ale dreptului comun in materie.
(2) In cazul in care o organizatie patronala nu mai intruneste conditiile minime de constituire, orice
C
tert interesat poate solicita instantei competente dizolvarea organizatiei in cauza, in baza unei cereri
motivate.
e
ic
ART. 78
(1) In termen de 5 zile de la dizolvare, reprezentantul mandatat al organizatiei patronale sau

rv
lichidatorii patrimoniului sunt obligati sa solicite instantei judecatoresti competente, care a operat
inscrierea in registrul special al patronatelor ca persoana juridica, sa faca mentiunea dizolvarii
organizatiei patronale.
Se
(2) Dupa implinirea termenului prevazut la alin. (1) orice persoana interesata poate cere instantei
judecatoresti competente efectuarea mentiunii prevazute la alin. (1).
K
CAP. III
O
Reprezentativitatea organizatiilor patronale
ART. 79
(1) Sunt reprezentative organizatiile patronale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) au statut legal de confederatie patronala;
c) au structuri teritoriale in cel putin jumatate plus unu din judetele Romaniei, inclusiv in municipiul
Bucuresti;
n
d) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 7% din angajatii/lucratorii din economia
tio
nationala, cu exceptia angajatilor/lucratorilor din sectorul bugetar;
ra
a) au statut legal de patronat/federatie patronala;
po
c) au ca membri patroni ale caror unitati cuprind cel putin 10% din efectivul angajatilor/lucratorilor
or
sectorului de negociere colectiva, cu exceptia angajatilor/lucratorilor din sectorul bugetar;
C
C. la nivel de unitate, reprezentativ de drept este angajatorul.
e
ic
(2) Federatiile patronale pot fi reprezentative concomitent in mai multe sectoare de negociere
colectiva, daca indeplinesc cumulativ conditiile prevazute la alin. (1) lit. B la nivelul mai multor sectoare
de negociere colectiva.
rv
(3) Indeplinirea conditiilor de reprezentativitate prevazute la alin. (1) lit. A si B se constata, prin
hotarare, de catre Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea organizatiei patronale, prin depunerea la
Se
instanta a documentatiei prevazute la art. 80.
(4) Hotararea se motiveaza si se comunica in 15 zile de la pronuntare.

K
(5) Hotararea judecatoreasca poate fi atacata numai cu apel.
(6) Uniunile patronale teritoriale, constituite conform art. 64 alin. (3), nu pot obtine
O
reprezentativitate in vederea negocierilor colective teritoriale.
ART. 80
Dovada indeplinirii conditiilor de reprezentativitate a organizatiilor patronale se face astfel:

a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de catre confederatie

si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a componentei organelor
de conducere;
b) copii ale documentelor de aderare ale federatiilor patronale la confederatia patronala;
n
c) tabel centralizator semnat de reprezentantul legal al confederatiei patronale cuprinzand lista cu
structurile judetene ale confederatiei in cel putin jumatate plus unu din numarul judetelor Romaniei,
tio
inclusiv in municipiul Bucuresti;
d) adresa de la Institutul National de Statistica cu numarul total al angajatilor/lucratorilor din
ra
economia nationala, din sistemul privat, exclusiv persoanele prevazute la art. 4;
e) situatie cumulativa, semnata de reprezentantul legal al confederatiei patronale, cuprinzand lista
po
federatiilor patronale afiliate, cu specificarea organizatiilor patronale si a unitatilor membre ale
acestora, precum si a numarului total de angajati/lucratori al fiecareia, certificat de inspectoratele
teritoriale de munca; eliberarea certificatului in acest scop se face gratuit;
or
C
a) copie a hotararii judecatoresti definitive de dobandire a personalitatii juridice de catre patronat sau
federatia patronala si a ultimei hotarari judecatoresti definitive de modificare a statutului si/sau a
e
componentei organelor de conducere, dupa caz;

ic
b) copii ale documentelor de aderare la patronat sau la federatia patronala;
c) situatie cumulativa, semnata de reprezentantul legal al federatiei patronale, cuprinzand lista

rv
unitatilor membre;
d) certificat eliberat de Inspectia Muncii, privind numarul de angajati/lucratori ai unitatilor cuprinse in

Se
lista prevazuta la lit. c), pe baza informatiilor extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei
Muncii cu registrele generale de evidenta a salariatilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului in
acest scop se face gratuit;
K
e) sectorul de negociere colectiva si numarul de angajati/ lucratori din sectorul de negociere colectiva
din sistemul privat la nivelul caruia se solicita reprezentativitatea, conform adresei Institutului National
O
de Statistica.
ART. 81
(1) Anterior depunerii dosarului de reprezentativitate la Tribunalul Municipiului Bucuresti,

confederatiile si federatiile patronale vor depune o copie in format electronic a respectivului dosar la
ministerul responsabil cu dialogul social care o va inregistra si va emite dovada in acest sens.
(2) Dupa constatarea reprezentativitatii federatiilor sau confederatiilor patronale, Tribunalul
n
Municipiului Bucuresti va inscrie in registrul special data hotararii de admitere a cererii de constatare a
reprezentativitatii.
tio
(3) Confederatiile si federatiile patronale sunt obligate ca, in termen de 5 de zile lucratoare de la
comunicarea hotararii judecatoresti de constatare a reprezentativitatii, sa transmita in format electronic
o copie a acesteia ministerului responsabil cu dialogul social.
ra
(4) O copie a dosarului prevazut la alin. (1) si o copie a hotararii judecatoresti de constatare a
reprezentativitatii vor fi publicate pe site-ul ministerului responsabil cu dialogul social in termen de 5 zile
po
lucratoare de la depunerea dosarului, respectiv de la primirea hotararii.
TITLUL IV
or
Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social
C
ART. 82
e
In vederea promovarii bunelor practici din domeniul dialogului social tripartit la cel mai inalt nivel, se
constituie Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social, denumit in continuare Consiliul National
ic
Tripartit, organism consultativ la nivel national al partenerilor de dialog social.

rv
ART. 83
Se
(1) Consiliul National Tripartit are urmatoarea componenta:
a) presedintii confederatiilor patronale reprezentative la nivel national;
b) presedintii confederatiilor sindicale reprezentative la nivel national;

K
c) reprezentanti ai Guvernului, desemnati prin decizie a primministrului, cel putin la nivel de secretar
O
de stat, din fiecare minister, precum si din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu
partenerii de dialog social;
d) presedintele Consiliului Economic si Social si alti membri conveniti cu partenerii de dialog social.
(2) Membrii titulari ai Consiliului National Tripartit pot fi inlocuiti, in mod exceptional, de
reprezentanti mandatati in mod explicit in acest scop.
ART. 84
Consiliul National Tripartit este prezidat de primministru, loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul
n
responsabil cu dialogul social.
tio
ART. 85
ra
Principale atributii ale Consiliului National Tripartit sunt:
a) asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat in plata;
po
b) dezbaterea si analiza proiectelor de programe si strategii elaborate la nivel guvernamental;
c) elaborarea si sustinerea implementarii strategiilor, programelor, metodologiilor si standardelor in

domeniul dialogului social;
or
d) solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natura sociala si economica;
C
e) negocierea si incheierea acordurilor si pactelor sociale, precum si a altor intelegeri la nivel national
si monitorizarea aplicarii acestora;
e
f) stabilirea sectoarelor de negociere colectiva in care partenerii sociali convin sa negocieze colectiv,
ic
care se aproba prin hotarare a Guvernului;
g) analizarea si dezbaterea plangerilor sindicale si patronale inaintate la Biroul International al Muncii,

rv
al Organizatiei Internationale a Muncii, in conformitate cu prevederile din Constitutia acesteia;
h) analizarea si dezbaterea programelor nationale de reforma si a recomandarilor specifice de tara

Se
formulate de Comisia Europeana;
i) analizarea si dezbaterea raportului privind Carta Sociala Europeana revizuita solicitat de Comitetul
European pentru Drepturi Sociale, precum si a raportului privind conventiile Organizatiei Internationale
K
a Muncii ratificate de Romania;

O
j) reexaminarea la intervale adecvate a conventiilor neratificate si a recomandarilor Organizatiei

Internationale a Muncii carora nu s-a dat inca efect, pentru adoptarea masurilor de promovare a
implementarii si ratificarea acestora, dupa caz;
k) analizarea intrebarilor care decurg din rapoartele care urmeaza sa fie inaintate Biroului
International al Muncii in temeiul art. 22 din Constitutia Organizatiei Internationale a Muncii;
l) propuneri de denuntare a conventiilor ratificate;
m) alte atributii convenite intre parti.
n
ART. 86
tio
Secretariatul Consiliului National Tripartit este asigurat de ministerul responsabil cu dialogul social.
ra
ART. 87
Consiliul National Tripartit isi elaboreaza regulamentul propriu de organizare si functionare, care se
po
aproba in plenul acestuia.
ART. 88 or
(1) Consiliului National Tripartit se intruneste, de regula, in prima luna a fiecarui trimestru.
C
Convocarea Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social se va face de catre primministru sau
loctiitorul sau de drept.
e
(2) In cazul in care prim-ministrul sau loctiitorul sau de drept nu convoaca Consiliul National Tripartit
conform alin. (1), acesta poate fi convocat, in luna urmatoare, prin initiativa a doua confederatii
ic
sindicale sau a doua confederatii patronale, reprezentative la nivel national.
(3) La oricare din sedintele Consiliului National Tripartit pot fi invitati reprezentanti ai altor autoritati
rv
ale statului sau experti, conform celor convenite intre parti.

Se
TITLUL V
Constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la

K
nivel teritorial
ART. 89
O
(1) In cadrul ministerelor ce compun Guvernul Romaniei, conform structurii aprobate de Parlament,
al altor institutii/autoritati publice, precum si la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti se constituie
si functioneaza comisii de dialog social, formate din reprezentantii administratiei publice centrale sau
locale, dupa caz, reprezentantii organizatiilor patronale si reprezentantii organizatiilor sindicale
reprezentative la nivel national.
(2) Daca timp de doua luni consecutive nu este convocata comisia de dialog social de la nivelul unui
minister sau a unei institutii/autoritati publice, orice membru din partea sindicatelor sau patronatelor in
comisia de dialog social se poate adresa, in scris, ministerului responsabil cu dialogul social. Acesta il
informeaza pe prim-ministru, care, in decurs de 10 zile de la primirea sesizarii, dispune convocarea
comisiei de dialog social.
(3) Comisiile de dialog social care functioneaza la nivelul ministerelor pot aproba infiintarea unor
n
subcomisii de dialog social sau a unor grupuri de lucru formate din persoane desemnate de plenul
comisiilor respective.
tio
(4) Comisiile de dialog social constituite la nivelul judetelor pot aproba infiintarea unor subcomisii de
dialog social la nivelul localitatilor din judetul respectiv. Modalitatea de constituire si functionare a
acestor subcomisii se stabileste de plenul comisiei la nivel judetean.
ra
(5) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi se constituie comisiile de dialog
po
social la nivelul institutiilor/autoritatilor prevazute la alin. (1), acolo unde acestea nu exista.
(6) In termen de 30 de zile de la data constituirii, comisiile de dialog social prevazute la alin. (5)
elaboreaza si aproba propriile regulamente de functionare.
or
ART. 90
C
Comisiile de dialog social au caracter consultativ si activitatea lor vizeaza, in special, urmatoarele:
e
a) asigurarea unor relatii de parteneriat social intre administratie, organizatiile patronale si

organizatiile sindicale, care sa permita o informare reciproca permanenta asupra problemelor care sunt
ic
de domeniul de interes al administratiei sau al partenerilor sociali, in vederea asigurarii unui climat de
pace si stabilitate sociala;
rv
b) consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu
caracter economico-social;
Se
c) alte probleme din sfera de activitate a administratiei publice centrale sau din judete si municipiul
Bucuresti asupra carora partenerii sociali convin sa discute.
K
O
ART. 91
(1) Din comisiile de dialog social organizate la nivelul ministerelor si institutiilor/autoritatilor publice
prevazute la art. 89 alin. (1) fac parte:
a) reprezentanti ai ministerelor sau ai respectivelor institutii/autoritati publice, numiti prin ordin al
ministrului, respectiv al conducatorului institutiei/autoritatii publice;
b) reprezentanti numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national;
c) reprezentanti numiti de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national.
n
(2) Din comisiile de dialog social organizate la nivel teritorial fac parte:
tio
a) prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti prin ordin
de catre prefect;
ra
b) presedintele consiliului judetean sau, pentru municipiul Bucuresti, primarul general;
po
c) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie patronala reprezentativa la nivel national;
d) cate un reprezentant numit de fiecare confederatie sindicala reprezentativa la nivel national.

or
C
ART. 92
e
(1) Presedintia comisiilor de dialog social se asigura astfel:

ic
a) la nivelul fiecarui minister, de catre un secretar de stat sau, in situatii exceptionale si cu acordul
partenerilor de dialog social, de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin ordin al
ministrului;
rv
b) la nivelul celorlalte institutii/autoritati publice prevazute la art. 89 alin. (1), de catre un

reprezentant numit de conducatorul institutiei/autoritatii publice;
Se
c) la nivel teritorial, in baza principiului copresedintiei, de catre prefect si presedintele consiliului

judetean sau, pentru municipiul Bucuresti, de catre primarul general.
K
(2) Secretariatul comisiilor de dialog social se asigura de institutia publica in cadrul careia acestea
O
functioneaza.
ART. 93
(1) Elaborarea unitara a politicilor nationale in domeniul dialogului social si coordonarea
metodologica a comisiilor de dialog social se asigura de catre ministerul responsabil cu dialogul social.
(2) Presedintii comisiilor de dialog social din ministere sau din cadrul institutiilor/autoritatilor publice
prevazute la art. 89 alin. (1) sunt coordonati metodologic de catre secretarul de stat desemnat de
ministerul responsabil cu dialogul social.
n
(3) Pentru exercitarea rolului sau de coordonator prevazut la alin. (1), ministerul responsabil cu
dialogul social emite norme cu caracter metodologic pentru reglementarea dialogului social.
tio
(4) Pentru asigurarea functionarii unitare a comisiilor de dialog social, persoanele responsabile de
acest domeniu din cadrul ministerelor, al institutiilor/autoritatilor publice prevazute la art. 89 alin. (1),
precum si de la nivel teritorial, vor fi instruite prin programe derulate de ministerul responsabil cu
ra
dialogul social prin directiile cu atributii in activitatea de dialog social.
(5) Secretariatele comisiilor de dialog social vor transmite ministerului responsabil cu dialogul social
po
componenta comisiilor de dialog social in termen de 30 de zile de la constituire.
(6) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social din ministere se face lunar catre ministerul
responsabil cu dialogul social si se transmite spre informare partenerilor sociali, potrivit modelului
or
prevazut in anexa nr. 1.
(7) Raportarea activitatii comisiilor de dialog social judetene se face lunar catre secretarul de stat
C
responsabil cu dialogul social din cadrul ministerului responsabil cu dialogul social, potrivit modelului
prevazut in anexa nr. 1.
e
(8) Raportarea se face pe suport hartie si in format electronic.

ic
rv
ART. 94
(1) In cazul reorganizarii Guvernului, a institutiilor/ autoritatilor publice prevazute la art. 89 alin. (1),
Se
precum si a institutiilor de la nivel teritorial, se vor constitui comisii de dialog social la nivelul institutiilor
succesoare in maximum 30 de zile de la reorganizare, care isi vor desfasura activitatea in conformitate
cu prevederile prezentei legi.
(2) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul

K
administratiei publice centrale este prevazut in anexa nr. 2.

O
(3) Regulamentul-cadru privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul

administratiei publice locale este prevazut in anexa nr. 3.
(4) Comisiile de dialog social constituite conform alin. (1) isi vor elabora propriul regulament de
functionare in maximum 30 de zile de la constituire; dispozitiile acestor regulamente nu pot contraveni
prevederilor regulamentului-cadru.
TITLUL VI
Negocierile colective de munca
CAP. I
n
Negocierea contractelor colective de munca
tio
ART. 95
Prezentul titlu reglementeaza organizarea si desfasurarea negocierilor colective, precum si incheierea

contractelor colective de munca sau a acordurilor colective de munca, dupa caz.
ra
po
ART. 96
(1) Prin incheierea contractelor colective de munca se urmareste promovarea si apararea intereselor
partilor, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca si asigurarea pacii sociale.
or
(2) Contractele colective de munca se pot negocia la nivel de unitati, la nivel de grupuri de unitati la
nivel de sectoare de negociere colectiva si la nivel national.
C
(3) Angajatorii care intentioneaza sa negocieze contract colectiv de munca la nivel de grup de unitati,
definit conform art. 1 pct. 22, pot constitui in mod voluntar grupul de unitati, atat prin hotarare
e
judecatoreasca de constituire, cat si prin procesverbal sau orice alta conventie scrisa intre parti.
ic
(4) Fac parte din contractele colective de munca si conventiile dintre partile semnatare ale acestora
prin care se solutioneaza conflictele colective de munca, precum si hotararile arbitrale in aceasta
rv
materie, de la data pronuntarii acestora. Hotararile arbitrale se transmit depozitarului contractului

colectiv de munca pentru inregistrare.
Se
ART. 97
(1) Negocierea colectiva este obligatorie la nivelul unitatilor care au cel putin 10 angajati/lucratori,
K
precum si la nivel de sector de negociere colectiva.

O
(2) Initiativa negocierii colective apartine oricaruia dintre partenerii sociali.
(3) Initiatorul negocierii colective, potrivit alin. (2), poate face acest demers cu cel putin 60 de zile
calendaristice inaintea expirarii contractelor colective de munca sau a expirarii perioadei de
aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la contractele colective de munca.
(4) Durata negocierii este de maximum 45 de zile. Durata maxima poate fi depasita doar prin acordul
partilor.
(5) Contractele colective de munca pot sa prevada renegocierea periodica a oricaror clauze convenite
intre parti.
n
ART. 98
tio
(1) In termen de 5 zile calendaristice de la data declansarii procedurilor de negociere prevazute de
art. 97, angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa convoace toate partile indreptatite in
vederea negocierii contractului colectiv de munca.
ra
(2) La prima reuniune a partilor se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care
angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia partii sindicale si/sau a reprezentantilor
po
angajatilor/lucratorilor si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie.
(3) Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator este cel stabilit prin Legea nr.
or
(4) Informatiile pe care angajatorul le va pune la dispozitia partii sindicale si/sau a reprezentantilor
angajatilor/lucratorilor, trebuie sa permita o analiza a situatiei economico-financiare si vor cuprinde cel
C
putin date referitoare la:
a) situatia economico-financiara a unitatii la zi, precum si perspectiva de evolutie a acesteia pe

e
urmatoarea perioada contractuala;

ic
b) situatia, structura si evolutia estimata a ocuparii fortei de munca, precum si eventualele masuri
preconizate pe urmatoarea perioada contractuala;
rv
c) masurile propuse privind organizarea muncii, programului si a timpului de lucru pe urmatoarea

perioada contractuala;
Se
d) masurile propuse privind protectia drepturilor angajatilor/ lucratorilor in caz de transfer al unitatii
sau a unei parti a acesteia;
e) masuri propuse de angajator privind promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii in munca a

K
angajatilor/ lucratorilor pe urmatoarea perioada contractuala.

O
(5) Partile vor consemna in procesul-verbal al primei reuniuni urmatoarele:
a) componenta nominala a echipelor de negociere pentru fiecare parte, in baza unei imputerniciri
scrise;
b) nominalizarea persoanelor mandatate sa semneze contractul colectiv de munca;
c) durata maxima a negocierilor convenita de parti;
d) locul si calendarul reuniunilor;
e) in cazul sindicatului/organizatiei sindicale, existenta dovezii reprezentativitatii;
n
f) in cazul in care nu exista organizatii sindicale, dovada alegerii reprezentantilor
angajatilor/lucratorilor, in conformitate cu dispozitiile art. 57 si 58;
tio
g) existenta dovezii convocarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere;
h) pentru negocierile la nivel de unitate existenta dovezii personalitatii juridice a sindicatelor;
ra
i) alte detalii privind negocierea.
po
(6) Data primei sedinte de negociere reprezinta data certa la care se considera ca negocierile au fost
declansate.
or
(7) La fiecare sedinta de negociere se incheie procese- verbale semnate de reprezentantii mandatati
ai partilor, in care se consemneaza continutul negocierilor.
C
e
ART. 99
ic
(1) La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
(2) Este interzisa orice interventie a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea,
rv
incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca.
(3) La contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de negociere colectiva sau la nivel
Se
de grup de unitati, organizatiile patronale sau unitatile care nu sunt semnatare ale contractelor
colective, precum si organizatiile sindicale corespondente, pot adera ulterior la acestea in baza unei
notificari scrise transmisa catre depozitar si adresata partilor semnatare ale contractului colectiv de
munca la acel nivel.
K
O
ART. 100
(1) Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in
conditiile prevazute de lege.
(2) La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile
angajatilor/lucratorilor au un caracter minimal.
(3) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel
inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.
(4) Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri
n
inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile.
(5) Clauzele contractuale ale contractelor colective de munca pot face referire, fara a afecta principul
tio
libertatii contractuale, si asupra urmatoarelor elemente:
a) stabilirea coeficientilor minimi de ierarhizare pe categorii de angajati/lucratori, tinand cont de
ra
standardele ocupationale corespunzatoare;
b) masurile adoptate pentru consilierea si evaluarea profesionala a angajatilor/lucratorilor;
po
c) masurile privind armonizarea vietii de familie cu obiectivele profesionale, timpul de lucru si timpul
de odihna;
or
d) reglementari privind conditiile de munca si cele referitoare la securitatea si sanatatea in munca a
angajatilor/lucratorilor;
C
e) modalitatile de informare si consultare a angajatilor/ lucratorilor, ce exced prezentei legi.
e
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), contractul colectiv de munca incheiat la nivel national nu
ic
poate include clauze referitoare la nivelul salariului minim brut garantat in plata, care este stabilit prin
hotarare a Guvernului.
rv
CAP. II
Se
Efectele contractelor colective de munca
ART. 101
K
(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:
O
a) pentru toti angajatii/lucratorii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la
acest nivel;
b) pentru toti angajatii/lucratorii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care
s-a incheiat contractul colectiv de munca si care sunt semnatare ale contractului;
c) pentru toti angajatii/lucratorii incadrati in unitatile din sectorul de negociere colectiva pentru care
s-a incheiat contractul colectiv de munca la nivel de sector de negociere colectiva si care fac parte din
organizatiile patronale semnatare, respectiv pentru toti angajatii/lucratorii incadrati in unitatile
organizatiilor patronale si ale angajatorilor din sectorul de negociere colectiva respectiv care au aderat
ulterior la contractul colectiv de munca sectorial;
d) pentru toti angajatii/lucratorii de la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale, societatilor cu
n
unic actionar/ asociat statul roman sau autoritatea administratiei publice locale; pentru toti
angajatii/lucratorii incadrati in unitatile aflate in subordinea sau in coordonarea autoritatilor si
tio
institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de
munca si care au constituit grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca la
nivel de grup de unitati;
ra
e) pentru toti angajatii/lucratorii din unitatile din economia nationala pentru care s-a incheiat
contractul colectiv de munca la nivel national si care fac parte din organizatiile patronale semnatare,
po
respectiv pentru toti angajatii incadrati in unitatile organizatiilor patronale si ale angajatorilor care au
aderat ulterior la contractul colectiv de munca la nivel national.
or
(2) La fiecare dintre nivelurile prevazute la alin. (1) se incheie si se inregistreaza un singur contract
colectiv de munca.
C
(3) In contractele colective de munca la orice nivel clauzele aplicabile angajatilor/lucratorilor incadrati
cu contract individual de munca in sistemul bugetar vor respecta in mod obligatoriu prevederile art. 105.
e
ic
CAP. III
rv
Partile si reprezentarea acestora la negocierea colectiva
ART. 102
Se
(1) Partile contractului colectiv de munca sunt angajatorul si angajatii/lucratorii, reprezentati dupa
cum urmeaza:
A. Angajatorul:
K
a) la nivel de unitate, de catre organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori
O
regulament de functionare, dupa caz;
b) la nivel de grup de unitati, de catre persoana/persoanele mandatata/mandatate de conducerile

unitatilor din grup sa negocieze si sa semneze contractul colectiv de munca;
c) la nivel de sector de negociere colectiva de catre organizatiile/federatiile patronale legal constituite
si reprezentative potrivit legii si/sau de catre reprezentantul legal al autoritatii publice centrale
competente;
d) la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale, al societatilor cu unic actionar/asociat statul

roman sau autoritatea administratiei publice locale, precum si la nivelul grupului de unitati constituit de
acestea, de catre conducatorul regiei autonome, companiei nationale sau al societatii, respectiv,
n
conducatorii unitatilor din grup; in cazul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in
coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, de catre conducatorii autoritatilor si
tio
institutiilor publice;
e) la nivel national, de catre confederatiile patronale legal constituite si reprezentative, potrivit legii.
ra
B. Angajatii/lucratorii:
po
a) la nivel de unitate:
1. de catre organizatiile sindicale legal constituite si reprezentative din unitate;

or
2. la solicitarea si in baza mandatului sindicatelor nereprezentative din unitate si afiliate, de catre
federatia sindicala la care acestea sunt afiliate si care au in unitate un numar de membri care reprezinta
C
cel putin 35% dintre angajatii/lucratorii unitatii;
3. de catre toate sindicatele nereprezentative legal constituite la nivel de unitate si neafiliate la

e
federatii sindicale din sectorul de negociere colectiva;

ic
4. daca nu exista sindicate constituite la nivelul unitatii, de catre reprezentantii angajatilor/lucratorilor

alesi prin votul a jumatate plus unu din numarul total al angajatilor/lucratorilor din unitate si mandatati
rv
special in acest scop, cu respectarea dispozitiilor art. 58 alin. (2);

Se
b) la nivel de grup de unitati, de catre federatiile sindicale reprezentative la nivelul grupului de unitati
impreuna cu sindicatele legal constituite si reprezentative la nivelul unitatilor din grup. In toate situatiile,
sindicatele au dreptul sa solicite participarea la negociere a federatiilor reprezentative la nivel de sector
de negociere colectiva la care sunt afiliate;
K
c) la nivelul sectoarelor de negociere colectiva, de catre federatiile sindicale legal constituite si

O
reprezentative potrivit legii;
d) la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale si societatilor cu unic actionar/asociat statul

roman sau autoritatea administratiei publice locale, la nivelul institutiilor bugetare, al autoritatilor si
institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de
munca, de catre organizatiile sindicale reprezentative, potrivit legii; in situatia in care nu exista
organizatii reprezentative, reprezentarea se face similar cu cea prevazuta la lit. B lit. a);
e) la nivel national, de catre confederatiile sindicale legal constituite si reprezentative potrivit legii.
n
(2) In situatia existentei, la nivel de unitate, a mai multor sindicate nereprezentative indreptatite sa
tio
participe la negocierea colectiva, potrivit alin. (1) lit. B lit. a) pct. 3, acestea isi vor desemna de comun
acord echipa de negociere, care va include maximum 10 reprezentanti din partea sindicatelor in situatia
prevazuta la alin. (1) lit. B lit. a) pct. 3, care sa nu depaseasca numarul prevazut la art. 58 alin. (2).
ra
(3) In cazul in care reprezentantii angajatilor/lucratorilor nu se aleg pentru participarea la negociere,
negocierile se considera valide si pot continua numai cu sindicatele.
po
(4) In contractele/acordurile colective de munca incheiate la nivel de sector de negociere colectiva
pentru personalul din sistemul bugetar, partile stabilesc expres modalitatile de negociere a
contractelor/acordurilor colective de munca la nivelul autoritatilor si institutiilor care au in subordine
or
sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, autoritati/institutii aflate in
coordonarea sau in subordinea autoritatii publice centrale.
C
ART. 103
e
Confederatiile sindicale reprezentative la nivel national, precum si confederatiile patronale

ic
reprezentative la nivel national, conform prezentei legi pot participa la negocierea contractelor colective
de munca la nivelul sectoarelor de negociere colectiva in care au federatii membre, la solicitarea si in
rv
baza mandatului din partea acestora.

Se
ART. 104
(1) Contractele colective de munca, incheiate la orice nivel, pot fi semnate numai de reprezentantii
mandatati in acest sens ai partilor care au negociat.
K
(2) In vederea aplicarii prevederilor art. 102, anterior incheierii si semnarii contractelor colective de
O
munca, angajatorii membri ai organizatiilor patronale reprezentative la nivel de sector de negociere

colectiva si la nivel national, dupa caz, precum si organizatiile sindicale membre ale federatiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de negociere colectiva si ale confederatiilor sindicale reprezentative la
nivel national, dupa caz, indreptatite sa participe la negocieri, isi vor imputernici reprezentantii sa
negocieze si sa semneze prin mandat special.
CAP. IV
Negocierea colectiva in sistemul bugetar
ART. 105
(1) Prin contractele/acordurile colective de munca incheiate pentru angajatii/lucratorii din sectorul
bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi salariale a caror acordare si
n
cuantum sunt prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal.
tio
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 97, contractele colective de munca in sectorul bugetar se
negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de
credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea.
ra
(3) Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot
constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In cazul in care
po
drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale
concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale.
(4) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1)-
(3) sunt lovite de nulitate.
or
(5) Raspunderea pentru incheierea contractelor colective de munca cu nerespectarea prevederilor
C
alin. (1)-(3) revine angajatorului.
e
ART. 106
ic
Negocierea acordurilor colective de munca pentru functionarii publici se face in conformitate cu

dispozitiile legale in materie.
rv
Se
CAP. V
Incheierea contractelor colective de munca
ART. 107
K
(1) In scopul asigurarii participarii la negocierea contractelor colective de munca la nivel de unitate, la
O
nivel de grup de unitati, la nivel de sector de negociere colectiva si la nivel national, dupa caz, partea
reprezentand angajatorul conform art. 102, transmite in scris tuturor partilor indreptatite sa negocieze
contractul colectiv de munca anuntul privind intentia de incepere a negocierilor colective, cu cel putin
15 zile inainte de inceperea acestora.
(2) In cazul contractului colectiv de munca la nivel de sector de negociere colectiva, federatiile
sindicale indreptatite sa participe la negocieri vor notifica partii patronale indreptatite sa participe la
negocieri lista cu unitatile in care au membri, in vederea invitarii angajatorilor din acele unitati care nu
fac parte din federatiile patronale indreptatite sa negocieze colectiv.
(3) Anuntul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda data, ora si locul stabilite pentru inceperea
negocierilor.
n
(4) Partile indreptatite sa participe la negociere vor confirma in scris primirea invitatiei prevazuta la
tio
alin. (1), precum si acceptarea sau refuzul participarii la negociere, indiferent de partea care a initiat
negocierea. Lipsa unui raspuns scris, coroborata cu prezentarea dovezii de invitare la negocieri, va fi
interpretata ca refuz de participare la negocieri.
ra
(5) Neinvitarea la negocieri a tuturor partilor indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca
constituie motiv de neinregistrare a contractului colectiv de munca negociat.
po
ART. 108
or
(1) Contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de
12 luni si mai mare de 24 de luni, cu exceptia situatiei in care contractul colectiv de munca se incheie pe
durata realizarii unei lucrari determinate.
C
(2) Partile pot hotari prelungirea aplicarii contractului colectiv de munca, in conditiile stabilite de
prezenta lege, o singura data, cu cel mult 12 luni.
e
(3) In cazul in care intr-o unitate nu exista un contract colectiv de munca, angajatorul sau orice alta
ic
parte indreptatita sa participe la negocierea colectiva, conform prezentei legi, poate initia negocierea
contractului colectiv de munca in orice moment.
rv
Se
ART. 109
(1) Clauzele cuprinse in contractele colective de munca care sunt negociate cu incalcarea prevederilor
art. 100 si art. 101 alin. (3) sunt lovite de nulitate.
K
(2) Nulitatea clauzelor contractuale se constata de catre instantele judecatoresti competente, la

cererea partii interesate, fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie.
O
(3) In cazul constatarii nulitatii unor clauze de catre instanta judecatoreasca, partea interesata poate
cere renegocierea acestora, in perioada de valabilitate a contractului colectiv de munca.
(4) Pana la renegocierea clauzelor a caror nulitate a fost constatata, acestea sunt inlocuite cu
prevederile mai favorabile angajatilor/lucratorilor, cuprinse in lege sau in contractul colectiv de munca
aplicabil incheiat la nivelul superior, dupa caz.
ART. 110
(1) Contractele colective de munca si actele aditionale la acestea se incheie in forma scrisa, se depun
si se inregistreaza prin grija partilor, dupa cum urmeaza:
a) contractul colectiv de munca la nivel de unitate, la inspectoratul teritorial de munca;
n
b) contractele colective de munca incheiate la nivelul grupurilor de unitati, la nivelul sectoarelor de
tio
negociere colectiva si la nivel national, la ministerul responsabil cu dialogul social.
ra
(2) Dosarul intocmit in vederea inregistrarii va cuprinde:
a) contractul colectiv de munca, in original, redactat in atatea exemplare cate parti semnatare sunt,
po
plus unul pentru depozitar, semnate de catre parti;
b) dovada convocarii partilor indreptatite sa participe la negociere;

or
c) imputernicirile scrise pentru reprezentantii desemnati in vederea negocierii si semnarii contractului
colectiv de munca;
C
d) dovezile de reprezentativitate ale partilor, lista de semnaturi ale membrilor de sindicat sau dovada
incasarii cotizatiilor membrilor, cu specificarea numarului total de membri si/sau a proceselor-verbale de
alegere a reprezentantilor angajatilor/lucratorilor. In cazul grupului de unitati constituit numai pentru
e
negocierea unui contract colectiv de munca la acest nivel, partea patronala va face dovada constituirii
ic
grupului de unitati, conform art. 96 alin. (3) sau a prevederilor referitoare la companiile nationale, regiile
autonome, institutiile si autoritatile publice;
rv
e) procesele-verbale ale negocierii, redactate in atatea exemplare cate parti semnatare sunt, plus unul
pentru depozitar, continand pozitia partilor;
Se
f) mandatele prevazute la art. 104;
(3) In cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de negociere colectiva, contractul colectiv de
K
munca se inregistreaza la nivelul respectiv indiferent de numarul de angajati/lucratori din unitatile

membre ale organizatiilor patronale semnatare.
O
(4) In situatia in care numarul de angajati/lucratori din unitatile membre ale organizatiilor patronale
semnatare este mai mare decat 35% din numarul total al angajatilor/lucratorilor din sectorul de
negociere colectiva, aplicarea contractului colectiv de munca inregistrat la nivelul unui sector de
negociere colectiva poate fi extinsa la nivelul tuturor unitatilor din sector cu avizul conform al Consiliului
National Tripartit si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(5) Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (4), contractul se va aplica pentru toti
angajatorii din sectorul de negociere colectiva, membri ai organizatiilor patronale semnatare, ori pentru
angajatorii sau membrii organizatiilor patronale care au aderat ulterior la contract.
(6) In cazul angajatorilor care nu au participat la negocierea colectiva la nivel de sector de negociere
colectiva, dar angajatii/lucratorii au fost reprezentati la negocierea colectiva de organizatiile sindicale
semnatare, acestia pot adera la contractul colectiv de munca sectorial ulterior semnarii sale.
n
(7) Contractul colectiv de munca negociat la nivel national se inregistreaza la nivelul respectiv numai
tio
in situatia in care numarul de angajati/lucratori din unitatile membre ale organizatiilor patronale
semnatare este mai mare de 20% din numarul total al angajatilor/lucratorilor economiei nationale,
excluzand angajatii din sistemul bugetar platiti din fonduri publice.
ra
(8) Contractul colectiv de munca negociat la nivel national poate fi extins, cu avizul conform al
Consiliului National Tripartit, prin hotarare a Guvernului.
po
(9) Pentru contractele la nivel de sector de negociere colectiva sau grup de unitati, dosarul prevazut la
alin. (2) cuprinde suplimentar si lista unitatilor carora li se aplica contractul in conformitate cu
mandatele prevazute la art. 104. Lista unitatilor cuprinde si unitatile carora li se aplica contractul colectiv
or
de munca la nivel de sector de negociere colectiva, ca urmare a cererilor de aderare voluntare prevazute
la art. 99 alin. (3).
C
ART. 111
e
(1) Contractele colective de munca se aplica de la data inregistrarii lor la autoritatea competenta sau
ic
de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
(2) Contractele colective de munca la nivel national, la nivel de sectoare de negociere colectiva si
rv
grupuri de unitati, precum si actele aditionale la acestea vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a V-a, prin grija partilor semnatare.
Se
ART. 112
(1) Ministerul responsabil cu dialogul social sau, dupa caz, inspectoratele teritoriale de munca vor
K
proceda la inregistrarea contractelor colective de munca dupa verificarea indeplinirii conditiilor

procedurale prevazute de prezenta lege. Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, contractele colective
O
de munca vor fi restituite semnatarilor pentru indeplinirea conditiilor legale.
(2) Ministerul responsabil cu dialogul social va publica pe pagina de internet contractele colective de
munca la nivel national, la nivel de sector de negociere colectiva si la nivel de grup de unitati, precum si
orice acte aditionale la acestea incheiate cu respectarea dispozitiilor legale, in 15 zile de la depunere.
(3) Inspectoratele teritoriale de munca au obligatia de a elibera, la cerere, o copie in format electronic
a contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate, precum si orice act aditional la acesta,
oricarui angajat/lucrator al unitatii respective care a formulat o cerere in acest sens.
ART. 113
n
(1) Contractele colective de munca nu vor fi inregistrate daca:
tio
a) partile nu au depus dosarul in conformitate cu prevederile art. 110 alin. (2);
b) nu s-a facut dovada invitarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negocieri, conform art. 107;
ra
c) nu sunt semnate de toti reprezentantii partilor la negociere, mandatati in acest scop, conform art.
102, 104 si 107.
po
(2) La nivel de unitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat fara semnatura tuturor
participantilor din partea angajatilor/lucratorilor, numai in cazul in care partea semnatara care
or
reprezinta angajatii/lucratorii acopera cel putin 35% din totalul angajatilor/lucratorilor.
(3) Contractul colectiv de munca poate fi inregistrat si fara semnatura organizatiilor sindicale care nu
C
sunt reprezentative conform prevederilor art. 54.
(4) La nivel de unitate, in cazul in care exista doua organizatii sindicale care indeplinesc simultan
e
conditiile prevazute la art. 54, contractul colectiv de munca poate fi inregistrat si numai cu semnatura
ic
organizatiei sindicale care reprezinta cel putin 50% plus unu din angajatii/lucratorii unitatii, daca cealalta
organizatie sindicala care indeplineste conditiile de reprezentativitate conform art. 54 refuza sa
semneze.
rv
(5) In situatia prevazuta la alin. (4) dovada indeplinirii conditiei de 50% plus unu din angajati/lucratori
se poate face cu:
Se
a) hotararea judecatoreasca de constatare a reprezentativitatii in care se specifica numarul de membri

ai sindicatului, de peste 50% plus unu din numarul angajatilor/lucratorilor;
K
b) lista cu semnaturile membrilor care totalizeaza peste 50% plus unu din numarul
angajatilor/lucratorilor;
O
c) dovada cotizatiilor incasate de la peste 50% plus unu din numarul angajatilor/lucratorilor.
ART. 114
Impotriva refuzului inregistrarii contractelor colective de munca partile interesate se pot adresa
instantelor judecatoresti in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si
CAP. VI
n
Executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului colectiv de munca
tio
ART. 115
(1) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti.
ra
(2) Neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor
care se fac vinovate de aceasta.
po
ART. 116
or
(1) Clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile
legii, ori de cate ori toate partile indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca convin acest
lucru.
C
(2) Modificarile aduse contractului colectiv de munca se consemneaza intr-un act aditional semnat de
toate partile care au incheiat contractul si se comunica in scris depozitarului la care a fost inregistrat si
e
devin aplicabile de la data inregistrarii sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.
ic
(3) Prevederile art. 107-113 se aplica in mod corespunzator actelor aditionale prin care se aduc
modificari contractelor colective de munca.
rv
Se
ART. 117
Contractul colectiv de munca inceteaza:
a) la implinirea termenului sau la terminarea lucrarii pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin
K
prelungirea aplicarii acestuia, in conditiile legii;

O
b) la data dizolvarii sau lichidarii judiciare a unitatii;
c) prin acordul partilor.

ART. 118
(1) Contractul colectiv de munca nu poate fi denuntat unilateral.
(2) Litigiile in legatura cu executarea, modificarea sau incetarea contractului colectiv de munca se
solutioneaza de catre instantele judecatoresti competente.
(3) Anterior depunerii actiunii in instanta, sau pe parcursul derularii acesteia, litigiile in legatura cu
n
executarea, modificarea sau incetarea clauzelor contractuale, pot fi supuse procedurii de mediere sau
arbitraj, conform acordului scris al tuturor partilor semnatare a contractului colectiv de munca. In
tio
situatia solutionarii litigiului in urma derularii unei astfel de proceduri, actiunea in instanta inceteaza.
(4) Fac exceptie de la dispozitiile alin. (3) conflictele legate de constatarea nulitatii contractelor
ra
colective de munca in intregul lor, a unor clauze ale acestora ori legate de constatarea incetarii
contractelor colective de munca, situatii a caror solutionare este de competenta sectiilor/completelor
specializate in solutionarea litigiilor de munca si de asigurari sociale din cadrul tribunalelor judetene/al
po
municipiului Bucuresti.
ART. 119
or
(1) Conform principiului recunoasterii reciproce, orice organizatie sindicala legal constituita poate
C
incheia cu un angajator sau cu o organizatie patronala, orice alte tipuri de acorduri, conventii sau
intelegeri, in forma scrisa, care reprezinta legea partilor si ale caror prevederi sunt aplicabile numai
membrilor organizatiilor semnatare.
e
(2) Nu pot face obiectul negocierii unui acord, a unei conventii sau a unei intelegeri, potrivit alin. (1),
ic
clauzele incluse intr-un contract/acord colectiv de munca valabil concomitent la nivel de unitate, clauze
care sunt aplicabile erga omnes.
rv
(3) Clauzele incluse intr-un acord, conventie sau intelegere nu pot deroga de la drepturile stabilite
prin contractul/acordul colectiv de munca aplicabil la nivel de unitate si/sau contractul/acordul colectiv
Se
de munca incheiat la nivel superior aplicabil.
TITLUL VII
K
Reglementarea modalitatilor de solutionare a conflictelor de munca

O
CAP. I
Dispozitii generale
ART. 120
(1) Raporturile de munca stabilite intre angajatori si angajatii/lucratorii acestora se desfasoara cu
respectarea prevederilor legale, precum si in conditiile negociate prin contractele colective si individuale
de munca.
(2) Incalcarea fara justificare de catre una dintre parti a obligatiilor care ii revin potrivit alin. (1) atrage
raspunderea acesteia.
n
ART. 121
tio
(1) Conflictele colective de munca se solutioneaza potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Pentru solutionarea conflictelor de munca, partile vor actiona intotdeauna cu buna-credinta, cu
ra
scopul asigurarii unui climat de incredere reciproca pe timpul si dupa finalizarea conflictului de munca,
in vederea aplicarii eficiente a procedurilor stabilite de prezenta lege.
po
CAP. II
Conflicte colective de munca

or
ART. 122
C
(1) Dreptul angajatilor/lucratorilor de a declansa conflicte colective de munca in legatura cu
inceperea, desfasurarea si incheierea negocierilor contractelor colective de munca este garantat de lege.
e
(2) In cazul in care nu exista contract colectiv de munca in vigoare, conflictul colectiv de munca poate
ic
avea ca obiect revendicari ale angajatilor/lucratorilor privind apararea intereselor colective cu caracter
economic, profesional sau social.
rv
Se
ART. 123
Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de munca revendicarile angajatilor/lucratorilor pentru

a caror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ.
K
O
ART. 124
Conflictele colective de munca pot avea loc la nivelul unitatii, al grupului de unitati, al sectorului de
negociere colectiva sau la nivel national.
ART. 125
In conflictele colective de munca de la orice nivel, angajatii/lucratorii sunt reprezentati de partile

indreptatite sa participe la negociere sau, dupa caz, de partile care au participat la negocierea colectiva
si care i-au reprezentat la negocierile colective, conform mandatului.
n
ART. 126
tio
Conflictele colective de munca pot fi declansate in urmatoarele situatii:
a) angajatorul refuza sa inceapa negocierea unui contract in conditiile in care nu are incheiat un astfel
de contract ori cel anterior a incetat;
ra
b) angajatorul/organizatia patronala nu accepta revendicarile formulate de angajati/lucratori;
po
c) partile nu ajung la o intelegere privind incheierea unui contract colectiv de munca pana la data
stabilita de comun acord pentru finalizarea negocierilor;
d) in conditiile in care, desi a fost inceputa negocierea unui contract colectiv de munca, angajatorul nu
or
isi respecta obligatia prevazuta de art. 98 alin. (4);
e) angajatorul refuza sa inceapa negocierea in conditiile in care partile au prevazut clauze ce urmeaza
C
a fi renegociate periodic, conform art. 97 alin. (3), iar perioada convenita de catre parti pentru
renegocierea acestora a expirat ori daca partile nu ajung la un acord privind renegocierea clauzelor ce
e
urmeaza a fi renegociate periodic;

ic
f) in situatia nefinalizarii renegocierii prevazuta la art. 109 alin. (4), dupa epuizarea procedurilor de
negociere prevazute de prezenta lege;
rv
g) daca angajatorul refuza sa adere la contractul/acordul colectiv de munca la nivel de sector de

negociere colectiva in conditiile art. 99 alin. (3), desi a participat la negocieri.
Se
ART. 127
K
(1) In toate cazurile in care exista premisele declansarii unui conflict colectiv de munca conform
O
prevederilor art. 126, partile prevazute la art. 125 vor sesiza, in scris, angajatorul/organizatia patronala
despre aceasta situatie, precizand revendicarile angajatilor/lucratorilor, motivarea acestora, precum si
propunerile de solutionare. Angajatorul/organizatia patronala sau, dupa caz, institutia ori autoritatea
publica, este obligat/obligata sa primeasca si sa inregistreze sesizarea astfel formulata.
(2) Cerinta prevazuta la alin. (1) se considera indeplinita si in cazul in care revendicarile, motivarea si
propunerile de solutionare sunt exprimate de partile prevazute la art. 125 cu ocazia intalnirii cu
reprezentantii angajatorului/organizatiei patronale, daca discutiile purtate au fost consemnate intr-un
proces-verbal.
(3) Angajatorul/organizatia patronala sau, dupa caz, institutia ori autoritatea publica, are obligatia de
a raspunde in scris partilor prevazute la art. 125, in termen de trei zile lucratoare de la primirea sesizarii,
n
cu precizarea punctului de vedere motivat pentru fiecare dintre revendicarile formulate.
tio
ART. 128
ra
(1) In situatia in care angajatorul/organizatia patronala sau institutia/autoritatea publica, dupa caz, nu
a raspuns la toate revendicarile formulate sau, desi a raspuns, partile prevazute la art. 125 nu sunt de
acord cu punctul de vedere precizat, conflictul colectiv de munca se poate declansa.
po
(2) Informarea privitoare la declansarea conflictelor colective de munca si a motivelor declansarii
acestora se transmite, in scris, de catre partile prevazute la art. 125, angajatorului/ organizatiei
patronale sau institutiei/autoritatii publice, dupa caz, inspectoratelor teritoriale de munca sau
or
ministerului responsabil cu dialogul social, dupa caz.
C
ART. 129
e
(1) Pe durata valabilitatii unui contract sau acord colectiv de munca angajatii/lucratorii nu pot
declansa conflictul colectiv de munca la nivelul de negociere respectiv, cu exceptia situatiilor prevazute
ic
in prezenta lege.
rv
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul contractului/acordului colectiv de munca
inregistrat la nivel de sector de negociere colectiva, angajatii/lucratorii unitatilor in care federatiile
sindicale reprezentative semnatare ale contractului au ca membri sindicate reprezentative pot declansa
Se
conflictul colectiv de munca la nivelul unitatilor daca angajatorii refuza sa adere la contractul colectiv de
munca sectorial in conditiile art. 99 alin. (3).
(3) Organizatia sindicala reprezentativa semnatara poate solicita in scris angajatorilor sa adere la
K
contractul sectorial, angajatorul avand obligatia de a da curs cererii organizatiei sindicale, in termen de
maximum 10 zile de la data notificarii.
O
(4) In termenul prevazut la alin. (3) are loc concilierea prin intermediul Inspectiei Muncii, lipsa
acordului la expirarea termenului dand dreptul organizatiei sindicale reprezentative semnatare de a
declansa greva la nivelul angajatorului respectiv.
(5) Prin exceptie de la procedura prevazuta de prezenta lege, declansarea grevei in conditiile alin. (4)
se face dupa expirarea termenului de 10 zile prevazut la alin. (3), prin simpla notificare adresata
angajatorului de catre organizatia sindicala reprezentativa semnatara, cu cel putin 48 de ore inainte de
declansarea grevei.
ART. 130
Conflictul colectiv de munca se declanseaza numai dupa inregistrarea prealabila a acestuia. In acest
n
sens, partile prevazute la art. 125:
tio
a) la nivel de unitate, vor notifica angajatorului declansarea conflictului colectiv de munca si vor sesiza
in scris inspectoratul teritorial de munca din judetul in care isi desfasoara activitatea angajatii/lucratorii
unitatii care au declansat conflictul, in vederea concilierii;
ra
b) la nivel de grup de unitati, vor notifica fiecarei unitati membre a grupului de unitati, precum si
organizatiei patronale constituite la nivelul grupului declansarea conflictului colectiv de munca si vor
po
sesiza in scris ministerul responsabil cu dialogul social, in vederea concilierii;
c) la nivelul sectorului de negociere colectiva si la nivel national, vor notifica declansarea conflictului
colectiv de munca fiecarei unitati in care au membri federatiile si/sau confederatiile sindicale si in care
or
se declanseaza conflictul, precum si federatiilor si/sau confederatiilor patronale corespondente, si vor
sesiza in scris ministerul responsabil cu dialogul social, in vederea concilierii.
C
e
CAP. III
ic
Concilierea conflictelor colective de munca

rv
ART. 131
In toate cazurile, sesizarea pentru concilierea conflictului colectiv de munca se formuleaza in scris si va
Se
cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele mentiuni:
a) angajatorul sau organizatia patronala, cu indicarea sediului si datelor de contact ale

acestuia/acesteia;
K
b) obiectul conflictului colectiv de munca si motivarea acestuia;

O
c) dovada indeplinirii cerintelor prevazute la art. 126-128;
d) desemnarea nominala a persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere organizatia sindicala sau

reprezentantii angajatilor/lucratorilor, dupa caz.
ART. 132
Concilierea, medierea si arbitrarea conflictelor colective de munca se fac numai intre partile aflate in
conflict.
n
ART. 133
tio
(1) Procedura de conciliere este obligatorie.
(2) In termen de 3 zile lucratoare de la inregistrarea sesizarii, ministerul responsabil cu dialogul social,
ra
in cazul conflictelor colective de munca la nivel de grup de unitati, la nivel sectorial sau la nivel national,
respectiv inspectoratul teritorial de munca, in cazul conflictelor colective de munca la nivel de unitate,
desemneaza o persoana pentru participarea la concilierea conflictului colectiv de munca si comunica
po
datele persoanei delegate atat organizatiei sindicale ori reprezentantilor angajatilor/lucratorilor, cat si
angajatorului/organizatiei patronale.
or
(3) Ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv inspectoratul teritorial de munca, dupa caz,
convoaca partile la procedura de conciliere intr-un termen ce nu poate depasi 7 zile lucratoare de la
data desemnarii delegatului sau conform alin. (2).
C
e
ART. 134
ic
(1) Pentru sustinerea intereselor lor la conciliere, organizatiile sindicale sau, dupa caz, reprezentantii
angajatilor/lucratorilor, care au participat la negocierea colectiva ori sunt indreptatite sa participe la
negocierea colectiva, in conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B, dupa caz, desemneaza o
rv
delegatie formata din 2-5 persoane, care va fi imputernicita, in scris, sa participe la concilierea
organizata de ministerul responsabil cu dialogul social sau de inspectoratul teritorial de munca, dupa
Se
caz. Din delegatia sindicala pot face parte si reprezentanti ai federatiei sau ai confederatiei sindicale la
care organizatia sindicala este afiliata.
(2) Poate fi aleasa ca delegat al organizatiei sindicale indreptatite sa participe la negocierea colectiva,
in conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B sau, dupa caz, al reprezentantilor
K
angajatilor/lucratorilor, orice persoana care indeplineste urmatoarele conditii:

O
a) are capacitate deplina de exercitiu;
b) este angajat/lucrator al unitatii sau reprezinta federatia/ confederatia sindicala reprezentativa la

care organizatia sindicala care a declansat conflictul de munca este afiliata.
ART. 135
Pentru sustinerea intereselor sale la conciliere, angajatorul sau organizatia patronala desemneaza
printr-o imputernicire scrisa o delegatie compusa din 2-5 persoane care sa participe la conciliere.
n
ART. 136
tio
(1) La data fixata pentru conciliere, delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al
inspectoratului teritorial de munca, dupa caz, verifica imputernicirile delegatilor partilor si invita partile
sa analizeze posibilitatile de actiune pentru a se realiza concilierea.
ra
(2) Sustinerile partilor si rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de
catre parti si de delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de
po
munca, dupa caz.
(3) Procesul-verbal se intocmeste in original, cate unul pentru fiecare parte participanta la conciliere
or
si unul pentru delegatul ministerului responsabil cu dialogul social sau al inspectoratului teritorial de
munca, dupa caz.
C
(4) Procesul-verbal prevazut la alin. (2) intocmit la inspectoratul teritorial de munca se va transmite
ministerului responsabil cu dialogul social, in maximum 5 zile lucratoare de la data semnarii.
e
ic
ART. 137
In cazul in care, in urma dezbaterilor, se ajunge la un acord cu privire la solutionarea revendicarilor

rv
formulate, conflictul colectiv de munca se considera incheiat.

Se
ART. 138
In situatiile in care acordul cu privire la solutionarea conflictului colectiv de munca este numai partial,
in procesul-verbal se vor consemna revendicarile asupra carora s-a realizat acordul si cele ramase
K
nesolutionate, impreuna cu punctele de vedere ale fiecarei parti referitoare la acestea din urma.
O
ART. 139
Rezultatele concilierii vor fi aduse la cunostinta angajatilor/lucratorilor de catre angajator.

CAP. IV
Medierea si arbitrajul
ART. 140
(1) Dupa declansarea conflictului colectiv de munca partile pot hotari, prin consens, initierea
procedurii medierii sau arbitrajului.
n
(2) In vederea promovarii solutionarii amiabile si cu celeritate a conflictelor colective de munca se
tio
infiinteaza Oficiul de Mediere si Arbitraj al Conflictelor Colective de Munca in cadrul ministerului
responsabil cu dialogul social, denumit in continuare Oficiul de Mediere.
ra
ART. 141
po
(1) Modalitatea de organizare si functionare a Oficiului de Mediere se reglementeaza prin
Regulamentul intern de organizare si functionare, care se aproba prin ordin al ministrului responsabil cu
dialogul social.
or
(2) In cadrul Oficiului de Mediere se constituie Corpul de mediatori ai conflictelor colective de munca
si Corpul de arbitri ai conflictelor colective de munca.
C
ART. 142
e
(1) Pregatirea profesionala a mediatorilor/ arbitrilor se face potrivit legii.

ic
(2) Atributiile mediatorilor/arbitrilor, precum si procedurile de mediere, respectiv de arbitraj utilizate,

rv
se stabilesc prin Regulamentul de mediere si arbitraj, aprobat prin ordin al ministrului responsabil cu
dialogul social.
Se
(3) Oficiul de Mediere poate asigura asistenta tehnica la solicitarea partilor aflate in negocierea
contractului colectiv de munca, la cerere, la orice nivel, in masura resurselor disponibile.
K
ART. 143
O
In cazul in care conflictul colectiv de munca nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de
ministerul responsabil cu dialogul social, respectiv de inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, partile
pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere sau arbitraj, conform prevederilor art. 142.
ART. 144
(1) Pe intreaga durata a unui conflict colectiv de munca, partile aflate in conflict pot hotari, prin
consens, ca revendicarile formulate sa fie supuse arbitrajului Oficiului de Mediere de pe langa ministerul
responsabil cu dialogul social.
(2) Hotararile arbitrale pronuntate de Oficiul de Mediere sunt obligatorii pentru parti, completeaza
contractele colective de munca si se aplica prin vointa partilor.
n
ART. 145
tio
Medierea sau arbitrajul conflictului colectiv de munca este obligatorie/obligatoriu daca partile, de
comun acord, au decis acest lucru inainte de declansarea grevei sau pe parcursul acesteia.
ra
CAP. V
po
Greva
ART. 146 or
(1) Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilitatile de solutionare a
conflictului colectiv de munca prin procedurile obligatorii prevazute de prezenta lege, numai dupa
C
desfasurarea grevei de avertisment si daca momentul declansarii acesteia a fost adus la cunostinta
angajatorilor de catre organizatori cu cel putin 2 zile lucratoare inainte, respectiv pentru unitatile
e
prevazute la art. 173, cu cel putin 5 zile lucratoare inainte.

ic
(2) Revendicarile grevei nu pot fi altele decat cele ramase nesolutionate dupa conciliere sau mediere,
dupa caz, cu exceptia grevelor de solidaritate.
rv
(3) Declansarea si incetarea grevei se comunica de catre organizatorii grevei inspectoratului teritorial
de munca in raza caruia isi are sediul unitatea in care se declanseaza greva, cu minimum 24 de ore
inainte de declansarea, respectiv in 24 de ore de la incetarea acesteia, conform modelului prezentat in
Se
anexa nr. 4.
K
ART. 147
(1) Hotararea de a declara greva se ia de catre organizatiile sindicale indreptatite sa negocieze

O
contractul colectiv de munca si care au declansat conflictul colectiv de munca.
(2) In lipsa sindicatelor reprezentative, hotararea de a declara greva se ia de catre sindicatele

nereprezentative cu acordul scris a cel putin unei patrimi din numarul angajatilor/lucratorilor unitatii.
(3) Pentru angajatii/lucratorii unitatilor in care nu sunt organizate sindicate, hotararea de declarare a
grevei se ia de catre reprezentantii angajatilor/lucratorilor, cu acordul scris a cel putin unei patrimi din
numarul angajatilor/lucratorii unitatii.
(4) Hotararea de a declara greva se comunica in scris angajatorului/organizatiei patronale, precum si

inspectoratului teritorial de munca sau ministerului responsabil cu dialogul social, dupa caz.
n
(5) In vederea derularii in conditii legale a grevei Comitetul de greva si angajatorul/organizatia
patronala pot incheia un acord privind partajarea si asumarea responsabilitatii partilor pe parcursul
tio
grevei. In cazul in care este incheiata o astfel de intelegere, aceasta se comunica si inspectoratului
teritorial de munca sau ministerului responsabil cu dialogul social, dupa caz.
(6) In situatiile prevazute la art. 173, acordul prevazut la alin. (4) va cuprinde modalitatea de stabilire
ra
a treimii din activitate prevazuta de lege.
(7) Nerespectarea obligatiei prevazute la alin. (5) constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit
po
art. 175.
ART. 148
or
Grevele pot fi de avertisment, de solidaritate si propriu-zise.
C
e
ART. 149
ic
(1) Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore, si trebuie, in toate cazurile,
sa preceada cu cel putin 2 zile lucratoare greva propriu-zisa.
rv
(2) Pentru unitatile prevazute la art. 173, termenul ce trebuie sa preceada greva propriu-zisa este de
cel putin 5 zile lucratoare.
Se
ART. 150
(1) Angajatii/lucratorii au dreptul de a declansa greva de solidaritate.

K
(2) Greva de solidaritate poate fi declansata in vederea sustinerii revendicarilor formulate de

O
angajatii/lucratorii din unitati apartinand aceluiasi grup de unitati sau sector de negociere colectiva.
(3) Hotararea de a declansa greva de solidaritate poate fi luata de catre organizatiile sindicale afiliate
la aceeasi federatie sau confederatie sindicala la care este afiliata organizatia sindicala organizatoare, cu
acordul a cel putin 35% din numarul total al angajatilor/lucratorilor din unitate.
(4) Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi si trebuie anuntata in scris
angajatorului, cu cel putin 48 de ore inainte de data incetarii lucrului.
ART. 151
(1) Greva este organizata de organizatiile sindicale care au declansat conflictul colectiv sau de
n
reprezentantii angajatilor/lucratorilor, dupa caz, conform prevederilor art. 147 alin. (1)-(3), care vor
stabili durata acesteia.
tio
(2) Organizatorii grevei prevazuti la alin. (1) ii reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, in relatiile
cu angajatorii, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, in cazurile in care se solicita incetarea grevei.
ra
ART. 152
po
Pe durata in care revendicarile formulate de angajati/lucratori sunt supuse medierii ori arbitrajului,
acestia nu pot declansa greva sau, daca greva este declansata, aceasta se suspenda in conditiile art. 162
alin. (3). or
C
ART. 153
(1) In situatia in care, dupa declansarea grevei, mai mult de jumatate din numarul
e
angajatilor/lucratorilor care au hotarat declararea grevei renunta in scris la greva, aceasta inceteaza.
ic
(2) Orice retragere din greva a unui angajat/lucrator trebuie transmisa in scris, individual, atat
Comitetului de greva, cat si angajatorului.
rv
(3) Notificarea privind renuntarea la greva se transmite de catre Comitetul de greva atat
angajatorului, cat si inspectoratului teritorial de munca.
Se
(4) In cazul in care greva nu inceteaza conform prevederilor alin. (1), devin aplicabile prevederile art.
166.
(5) Greva se desfasoara cu prezenta grevistilor in incinta unitatii.

K
O
ART. 154
(1) Greva poate fi declarata numai pentru apararea intereselor cu caracter profesional, economic si
social ale angajatilor/lucratorilor.
(2) Greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.

ART. 155
(1) Pot declara greva impotriva politicii sociale si economice a Guvernului federatiile si confederatiile
sindicale reprezentative.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 146 alin. (1) si (2), art. 147, 151 si 152, greva impotriva politicii
n
sociale si economice a Guvernului se declanseaza cu respectarea procedurilor prevazute in prezentul
articol.
tio
(3) Hotararea de a se declara greva se ia conform statutelor organizatiilor sindicale organizatoare.
(4) Cu minimum 10 zile anterior declararii grevei, organizatiile sindicale organizatoare au obligatia de
ra
a notifica Guvernul cu privire la declansarea grevei si de a invita reprezentantii acestuia la negocieri.
(5) In termenul prevazut la alin. (4), organizatorii grevei inainteaza Guvernului o copie a urmatoarelor
po
documente:
a) actul normativ de adoptare a documentului de politica publica care a condus la diminuarea

or
drepturilor angajatilor/ lucratorilor prevazute de contractele colective de munca in vigoare la data
adoptarii documentului de politica publica cu specificarea clauzelor afectate;
C
b) contractele colective de munca care includ clauzele privind acordarea drepturilor ce sunt diminuate
ca efect al politicii sociale si economice a Guvernului si lista unitatilor in care contractele colective de
munca se aplica;
e
c) numarul angajatilor/lucratorilor a caror drepturi negociate prin contractele colective de munca sunt
ic
diminuate si nivelul acestora.

rv
(6) Guvernul are obligatia de a posta pe site-ul propriu anuntul privind declararea grevei.
Se
(7) Organizatorul grevei notifica cu minimum 10 zile inainte de declansarea grevei unitatile si
angajatorii in care greva urmeaza sa se desfasoare. Declansarea si incetarea grevei se notifica si
inspectoratelor teritoriale de munca in raza carora isi au sediul unitatile in care se declanseaza greva in
termenul prevazut la art. 146 alin. (3).
K
(8) In cazul nerespectarii obligatiei prevazute la alin. (5), precum si in situatia in care Guvernul si/sau
O
angajatorii constata ca documentul de politica economica si sociala invocat nu conduce la diminuarea

drepturilor angajatilor/lucratorilor negociate prin contracte colective de munca in vigoare, Guvernul
si/sau angajatorii unitatilor in care se desfasoara greva se pot adresa tribunalelor in a carui
circumscriptie se afla unitatile in care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicita instantei
incetarea grevei, fiind aplicabile dispozitiile prevazute la art. 166-169.
(9) In timpul grevei, organizatorii grevei au obligatia de a continua negocierile cu Guvernul in vederea
solutionarii revendicarilor care formeaza obiectul conflictului colectiv
de munca, fiind aplicabile dispozitiile prevazute la art. 153 si art. 156-162.
n
ART. 156
tio
(1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrans sa participe sau sa nu participe la
greva.
ra
(2) Pe durata unei greve declansate intr-o unitate pot inceta activitatea si angajatii/lucratorii unor
subunitati sau compartimente care nu au participat initial la declansarea conflictului colectiv de munca.
po
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), revendicarile sunt cele formulate la declansarea conflictului
colectiv de munca.
ART. 157
or
C
(1) Angajatii/lucratorii care nu participa la greva isi vor continua activitatea.
(2) Angajatii/lucratorii aflati in greva trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice
e
continuarea activitatii de catre cei care nu participa la greva.

ic
ART. 158
rv
(1) Organizatorii grevei au obligatia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unitatii si, impreuna
cu angajatorul, sa asigure functionarea continua a utilajelor si a instalatiilor a caror oprire ar putea
Se
constitui un pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor.
(2) Pentru pagubele materiale provocate de catre participantii la greva, angajatorul se poate adresa
instantei competente pentru despagubiri.
K
O
ART. 159
(1) Pe durata grevei angajatorul nu poate fi impiedicat sa isi desfasoare activitatea de catre
angajatii/lucratorii aflati in greva sau de organizatorii acesteia.
(2) Angajatorul nu poate incadra personal care sa ii inlocuiasca pe cei aflati in greva.
ART. 160
(1) Pe toata durata participarii la greva contractul individual de munca sau raportul de serviciu al
angajatului/ lucratorului, dupa caz, se suspenda de drept. Pe perioada suspendarii se mentin doar
drepturile de asigurari de sanatate.
n
(2) In orice moment al grevei oricare parte poate solicita participarea unui reprezentant al
inspectoratului teritorial de munca pentru constatarea eventualelor contraventii.
tio
ART. 161
ra
(1) Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispozitiilor prezentei legi, nu
reprezinta o incalcare a obligatiilor de serviciu ale angajatilor/ lucratorilor si nu atrage posibilitatea
po
sanctionarii in niciun fel a acestora.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca greva continua dupa declararea ilegala a acesteia, potrivit
art. 168 alin. (1) lit. b). or
C
ART. 162
(1) In timpul grevei, partile au obligatia de a continua negocierile in vederea solutionarii

e
revendicarilor care formeaza obiectul conflictului colectiv de munca.

ic
(2) In cazul in care partile ajung la un acord, conflictul colectiv de munca este inchis si greva inceteaza.
rv
(3) Pe perioada negocierilor, organizatorii grevei pot conveni cu angajatorul suspendarea temporara a
grevei. Daca negocierile esueaza, greva va fi reluata, fara a mai fi necesara parcurgerea etapelor
procedurale preliminare prevazute de lege.
Se
(4) Exceptand situatia prevazuta la alin. (3), organizatorii grevei pot amana declansarea grevei fata de
data anuntata sau sa o suspende pe o anumita perioada numai daca se reia toata procedura de
declansare a conflictelor colective de munca.
K
(5) Refuzul organizatorilor grevei de a indeplini obligatia prevazuta la alin. (1) atrage raspunderea
juridica a acestora pentru pagubele cauzate unitatii.
O
ART. 163
Greva poate fi neconforma sau nelegala.

ART. 164
Greva este nelegala atunci cand a fost declansata pentru alte motive decat cele prevazute expres in
prezenta lege.
n
ART. 165
tio
(1) Greva este neconforma cand au fost omise aspecte procedurale prevazute de prezenta lege, care
pot fi complinite.
ra
(2) Greva neconforma poate fi conformata de organizatorul acesteia:
a) din oficiu;
po
b) daca a fost notificat expres, cu privire la aspecte de neconformitate, de catre angajator/organizatia
patronala;
or
c) in cadrul unui eventual litigiu cu privire la nelegalitatea grevei.
C
(3) Conformarea grevei in situatia prevazuta la alin. (2) lit. b) se face in termen de maximum 24 de ore
de la primirea notificarii transmise de catre angajator/organizatia patronala.
e
(4) In cazul in care neconformitatile nu au fost conformate in conditiile prevazute la alin. (2) si (3)
ic
greva devine nelegala.

rv
ART. 166
Se
Daca angajatorul apreciaza ca greva a fost declarata sau se deruleaza cu nerespectarea legii, acesta se
va putea adresa tribunalului in a carui circumscriptie se afla unitatea in care s-a declarat greva cu o
cerere prin care se solicita instantei incetarea grevei.
K
ART. 167
O
Tribunalul fixeaza termen pentru solutionarea cererii de incetare a grevei, care nu poate fi mai mare
de doua zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, si dispune citarea partilor.
ART. 168
(1) Tribunalul examineaza cererea prin care se solicita incetarea grevei si pronunta de urgenta o
hotarare prin care, dupa caz:
a) respinge cererea angajatorului;
b) admite cererea angajatorului si dispune incetarea grevei ca fiind ilegala.
n
(2) Hotararile pronuntate de tribunal sunt supuse numai apelului.
tio
ART. 169
ra
(1) Tribunalul si curtea de apel solutioneaza cererea sau, dupa caz, apelul, potrivit procedurii
prevazute pentru solutionarea conflictelor colective de munca.
po
(2) In cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala, instanta, la cererea celor interesati, poate
obliga organizatorii grevei si angajatii/lucratorii participanti la greva ilegala la plata despagubirilor.
or
ART. 170
C
Nu pot declara greva: procurorii, judecatorii, personalul militar si personalul cu statut special din
cadrul Ministerului Apararii Nationale, al Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Justitiei si din
e
institutiile si structurile din subordinea sau coordonarea acestora, inclusiv al Administratiei Nationale a
Penitenciarelor, al Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de
ic
Telecomunicatii Speciale, personalul angajat de fortele armate straine stationate pe teritoriul Romaniei,
precum si alte categorii de personal carora li se interzice exercitarea acestui drept prin lege.
rv
Se
ART. 171
Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate participa la greva din
momentul plecarii in misiune/cursa si pana la terminarea acesteia.
K
O
ART. 172
Personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc poate declara greva numai
cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul roman, in conditiile
art. 171.
ART. 173
(1) In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice,
in unitatile sistemului energetic national, unitatile operative de la sectoarele nucleare, in unitatile de
transporturi pe caile ferate, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor,
precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, apa si caldura, greva este permisa cu
conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitatea normala, repartizata pe intreaga durata a zilei,
n
care sa nu puna in pericol viata si sanatatea populatiei si/sau functionarea instalatiilor in deplina
siguranta.
tio
(2) Organizatorii grevei vor notifica atat angajatorul sau, dupa caz, organizatia patronala, cat si
inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, ministerul responsabil cu dialogul social, cu minimum 24
de ore anterior declansarii grevei, cu privire la modalitatile stabilite pentru indeplinirea obligatiilor
ra
prevazute la alin. (1).
po
ART. 174
Functionarii publici declanseaza conflictul colectiv de munca conform procedurii prevazute in prezenta
or
lege.
C
TITLUL VIII
e
Sanctiuni
ic
ART. 175
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte si se sanctioneaza astfel:

rv
a) impiedicarea exercitiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, in scopurile si in

limitele prevazute de prezenta lege, cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei;
Se
b) impiedicarea exercitiului dreptului de libera organizare sau asociere patronala, in scopurile si in

limitele prevazute de prezenta lege, cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei;
K
c) incalcarea prevederilor prevazute la art. 7 alin. (2), cu amenda de la 20.000 lei la 25.000 lei;
d) neindeplinirea de catre angajatori a obligatiilor prevazute la art. 30 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. b),
O
art. 36 alin. (2) si art. 97 alin. (1), cu amenda de la 15.000 lei la 20.000 lei;
e) nedepunerea, spre publicare, a contractului colectiv de munca, de catre partile semnatare, conform
art. 111 alin. (2), si nerespectarea procedurii prevazute la art. 104 alin. (1) si (2) privind semnarea
contractelor colective, cu amenda de 5.000 lei, responsabilitatea revenind solidar partilor;
f) impiedicarea in orice mod a accesului inspectorului de munca pentru constatarea eventualelor
contraventii, conform art. 160 alin. (2), de catre oricare dintre partile aflate in conflict, cu amenda de la
10.000 lei la 20.000 lei;
g) refuzul nejustificat de inregistrare a contractelor colective de munca, cu amenda de la 5.000 lei la

10.000 lei;
n
h) incalcarea dispozitiilor art. 57 alin. (2), cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei.
tio
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre Inspectia Muncii.
(3) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr.
ra
2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
po
ART. 176
or
(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda fapta
persoanei care, prin amenintari ori prin violente, impiedica ori obliga un angajat/lucrator sau un grup de
C
angajati/lucratori sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei.
(2) Conditionarea sau constrangerea, in orice mod, avand ca scop limitarea exercitarii atributiilor
e
functiei membrilor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale constituie infractiune si se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
ic
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia
infractiunii prevazute la alin. (1).
rv
(4) Declararea grevei de catre organizatori cu incalcarea conditiilor prevazute la art. 156 alin. (1) ori la
art. 170-173, daca au fost puse in pericol iminent viata sau sanatatea oamenilor, constituie infractiune si
Se
se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
(5) Incalcarea dispozitiilor art. 159 alin. (2) constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o
luna la un an sau cu amenda.
K
O
TITLUL IX
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 177
Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.

ART. 178
(1) Hotararile judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice de catre organizatiile sindicale sau
patronale obtinute pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi raman valabile.
(2) Organizatiile sindicale si patronale care si-au dobandit personalitatea juridica anterior intrarii in
n
vigoare a prezentei legi, prin exceptie de la prevederile art. 55 si 80, vor depune la dosarul de
reprezentativitate hotararile judecatoresti de dobandire a personalitatii juridice obtinute in baza actelor
tio
normative in vigoare la momentul dobandirii acesteia.
ra
ART. 179
Modelul, modul de completare si operare a registrelor speciale ale organizatiilor sindicale, respectiv
po
ale organizatiilor patronale, prevazute la art. 17 alin. (1), art. 49 alin. (1) si art. 68 alin. (1), art. 56 alin. (3)
si art. 81 alin. (2), se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului responsabil cu
dialogul social, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dupa consultarea
partenerilor sociali.
or
C
ART. 180
e
(1) Reprezentativitatea constatata potrivit legii produce efecte pe o perioada de 4 ani de la data la
care hotararea judecatoreasca de constatare a fost pronuntata.
ic
(2) Hotararile judecatoresti prin care se constata reprezentativitatea organizatiilor patronale si

organizatiilor sindicale in conditiile prezentei legi, se comunica si ministerului responsabil cu dialogul
rv
social, care va tine evidenta acestora.

Se
ART. 181
(1) Reprezentativitatea organizatiilor patronale sau sindicale poate fi contestata in instanta de catre
K
organizatiile patronale ori sindicale corespondente la nivel national, de sector de negociere colectiva,
grup de unitati sau de unitati, in conditiile in care nu mai sunt indeplinite unul ori mai multe dintre
O
criteriile prevazute de art. 54 alin. (1) lit. A-C, respectiv de art. 79 alin. (1) lit. A si B, pe baza carora a fost
obtinuta reprezentativitatea in cauza.
(2) Contestatia se depune la instanta judecatoreasca care a acordat reprezentativitatea.
(3) In cazul in care o organizatie patronala/a angajatorilor sau o organizatie sindicala semnatara a
unui contract/acord colectiv de munca isi pierde calitatea de organizatie reprezentativa in baza unei
hotarari judecatoresti definitive, orice parte interesata indreptatita sa negocieze respectivul
contract/acord colectiv de munca are dreptul sa solicite renegocierea contractului/acordului colectiv de
munca in cauza, anterior termenului de expirare a acestuia. Daca nu se solicita renegocierea,
contractul/acordul colectiv de munca respectiv ramane in vigoare pana la expirarea termenului pentru
care a fost incheiat.
(4) In cazul in care pe parcursul derularii unui contract colectiv de munca angajatorul isi modifica
n
obiectul principal de activitate, ii vor fi aplicabile prevederile contractului colectiv de munca incheiat la
nivelul sectorului de negociere colectiva in care se incadreaza noul obiect principal de activitate, numai
tio
in situatia in care contractul colectiv sectorial este extins la nivelul tuturor unitatilor din sectorul de
negociere colectiva, in conformitate cu prevederile art. 110 alin. (4).
ra
ART. 182
po
Toate cererile si actele de procedura formulate in baza prezentei legi sunt scutite de taxa judiciara de
timbru.
ART. 183
or
C
(1) Reprezentativitatea organizatiilor sindicale si patronale, constatata anterior intrarii in vigoare a
prezentei legi, isi produce efectele pana la expirarea termenului pentru care a fost constatata prin
hotarare judecatoreasca.
e
(2) Actiunea in constatarea neindeplinirii conditiilor de reprezentativitate poate fi formulata de catre

ic
organizatiile patronale sau sindicale corespondente la nivel national, de sector de negociere colectiva
sau de unitate, in conditiile in care nu mai sunt indeplinite unul ori mai multe dintre criteriile prevazute
rv
de art. 54 alin. (1) lit. A-C, respectiv de art. 79 alin. (1) lit. A si B, pe baza carora a fost obtinuta
reprezentativitatea in cauza.
Se
(3) Actiunea se depune la instanta competenta, potrivit prezentei legi, sa constate reprezentativitatea
organizatiei in cauza.
(4) In situatia modificarilor sectoarelor de negociere colectiva, pentru sectoarele care au facut
K
obiectul modificarilor, federatiile reprezentative isi pastreaza reprezentativitatea in noile sectoare ce

contin codurile CAEN din vechiul sector, dar nu mai mult de un an de la data intrarii in vigoare a
O
prezentei legi.
(5) Prin exceptie de la prevederile art. 108 alin. (1), contractele colective de munca incheiate in
conditiile reprezentativitatii tranzitorii conform alin. (4) nu se pot incheia pe o perioada mai mare de un
an.
(6) Contractele colective de munca in vigoare, incheiate in baza Legii dialogului social nr. 62/2011,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, isi mentin valabilitatea pana la expirarea
termenului pentru care au fost incheiate.
ART. 184
n
In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul Romaniei aproba hotararea
prevazuta la art. 85 lit. f) referitoare la stabilirea sectoarelor de negociere colectiva si a codurilor
tio
aferente acestora.
ra
ART. 185
Prevederile prezentei legi nu aduc atingere legislatiei romane privind procedurile specifice de
po
informare si consultare.
ART. 186
or
Pentru aplicarea unitara a prevederilor prezentei legi, ministerul responsabil cu dialogul social poate
C
emite instructiuni de aplicare, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
e
ART. 187
ic
(1) Incepand cu anul urmator intrarii in vigoare a prezentei legi, se infiinteaza Fondul anual pentru
rv
dezvoltarea capacitatii administrative a patronatelor si sindicatelor, in cadrul ministerului responsabil cu

dialogul social, finantat de la bugetul de stat, in scopul finantarii proiectelor depuse de organizatiile
patronale si sindicale.
Se
(2) Prin hotarare a Guvernului se stabilesc procedura si conditiile de finantare a proiectelor depuse
conform alin. (1).
K
ART. 188
O
Dispozitiile contrare prezentei legi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, precum
si din legislatia conexa, vor fi armonizate in termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 189
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 625 din 31 august 2012, cu modificarile si completarile
ulterioare.
n
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art.
76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
tio
ra
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,
po
VASILE-DANIEL SUCIU
p. PRESEDINTELE SENATULUI,
ALINA-STEFANIA GORGHIU
or
C
* Pentru rapoartele comisiilor de dialog social de la nivelul administratiei publice locale se va preciza
nivelul de interes: tema de interes local/national".
e
ic
ANEXA 2
rv
REGULAMENT-CADRU
Se
privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale
I. Componenta comisiilor de dialog social

K
Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale fac parte:
O
1. reprezentanti ai ministerelor - secretarii de stat, precum si conducatorii institutiilor publice,

autoritati si agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerelor, numiti prin ordin al ministrului;
2. reprezentanti ai partenerilor sociali - reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale

reprezentative la nivel national conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive depuse la
secretariatul comisiei de dialog social. Organizatiile sindicale si patronale, membre ale comisiilor de
dialog social, vor desemna prioritar din cadrul federatiilor sectoriale reprezentative afiliate cate un
titular si cate un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivelul ministerelor si al institutiilor
publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege.
La sedintele comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale participa:
1. experti - organizatiile sindicale si patronale, in functie de tematica abordata, pot fi asistate de
n
experti, care vor participa in baza unui mandat;
tio
2. invitati - la propunerea presedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba
participarea unor invitati cu statut nepermanent. In cazul dezbaterilor care necesita participarea
reprezentantilor altor institutii publice, autoritati si agentii, presedintele comisiei de dialog social are
ra
obligatia de a-i invita la sedintele comisiei;
3. reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Romaniei vor participa in calitate de invitati la
po
comisiile de dialog social in masura in care ordinea de zi prezinta interes in domeniul lor de activitate;
4. reprezentantul ministerului responsabil cu dialogul social - la lucrarile comisiilor de dialog social din
ministere si din alte institutii publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege va fi invitat un
or
reprezentant al ministerului responsabil cu dialogul social, pentru asigurarea asistentei metodologice.
C
e
II. Functionarea comisiilor de dialog social

ic
1. Presedintia comisiei este asigurata de un secretar de stat sau, in situatii speciale, cu acordul
partenerilor de dialog social, de catre un alt reprezentant al ministerului, imputernicit prin ordin al
ministrului ori, in cazul institutiilor publice prevazute la art. 89 alin. (1) din prezenta lege, de un
rv
reprezentant imputernicit de conducatorul institutiei publice.
Presedintele comisiei are urmatoarele atributii:

Se
a) conduce sedintele comisiei de dialog social;
b) convoaca membrii comisiei, precum si invitatii la sedintele acesteia;

K
c) asigura prezenta la lucrarile sedintelor comisiei de dialog social a reprezentantilor altor autoritati si
agentii aflate in coordonarea sau subordonarea ministerului sau a institutiei publice in cauza.
O
2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre institutia publica in cadrul careia aceasta
functioneaza.
3. Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele atributii:
a) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
b) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;
c) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si transmiterea acesteia catre partenerii sociali,
ministerul responsabil cu dialogul social si Consiliul Economic si Social;
n
d) evidenta copiilor hotararilor judecatoresti privind reprezentativitatea partenerilor sociali.
tio
4. Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de cate ori este necesar, in baza unei convocari
ra
facute de presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu cel putin 3 zile lucratoare
inaintea datei de desfasurare, cu comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de zi
poate fi completata cu alte puncte propuse de catre partenerii de dialog social si/sau de catre Camera
po
de Comert si Industrie a Romaniei, cu aprobarea plenului comisiei.
5. Presedintele comisiei poate convoca o sedinta extraordinara a comisiei de dialog social pentru
or
dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor parteneri de dialog social.
6. Sedintele comisiei de dialog social convocate pentru dezbaterea unor acte normative se intrunesc
C
dupa ce actul normativ propus a fost aprobat de conducerea ministerului si inainte de transmiterea
proiectului spre avizare la alte ministere.
e
7. Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea unui anumit cvorum, prezenta partenerilor
sociali fiind voluntara, procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in termen legal.
ic
8. Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social se considera acceptate de catre partenerii
sociali ai caror reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care au fost invitati sa
rv
participe. La propunerile formulate in scris de partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor
proiecte are obligatia de a da un raspuns motivat in termen de 5 zile lucratoare de la data sedintei
Se
comisiei.
9. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social secretariatul acesteia intocmeste o minuta si lista de
prezenta a participantilor, care este difuzata partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare.
Minuta respectiva este transmisa si ministerului responsabil cu dialogul social, precum si Consiliului
K
Economic si Social, impreuna cu lista de prezenta.

O
10. Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia partenerilor sociali informatiile
disponibile necesare formularii unui punct de vedere argumentat.
11. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii in
comisie vor fi inaintate secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa modelul: text initial
- propunere de modificare - motivare.
12. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui grupuri de lucru, cu
participarea reprezentantilor desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat
determinat.
13. Actele normative dezbatute in cadrul comisiei de dialog social vor fi insotite in circuitul de avizare
de minuta sedintei comisiei de dialog social, in care sunt consemnate punctele de vedere ale
partenerilor sociali referitoare la actul normativ discutat.
n
tio
ANEXA 3
ra
REGULAMENT-CADRU
po
privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale
I. Componenta comisiilor de dialog social or

Din cadrul comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale fac parte:
C
1. prefectul, precum si reprezentanti ai prefectului si ai serviciilor publice deconcentrate ale
ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, numiti prin ordin
de catre prefect;
e
2. presedintele consiliului judetean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti;
ic
3. reprezentantii partenerilor sociali - reprezentantii confederatiilor sindicale si patronale

rv
reprezentative la nivel national, conform copiilor hotararilor judecatoresti definitive depuse la

secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul ministerului responsabil cu dialogul social.
Secretariatul comisiei de dialog social constituite la nivelul ministerului responsabil cu dialogul social va
Se
transmite comisiilor de dialog social constituite la nivel judetean si al municipiului Bucuresti lista
confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, conform acestor hotarari
judecatoresti. Organizatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national vor desemna cate un
titular si cate un supleant pentru comisiile de dialog social de la nivel judetean din structurile proprii in
K
teritoriu.
O
La sedintele comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice locale participa:
1. experti - organizatiile sindicale si patronale, in functie de tematica abordata, pot fi asistate de

experti, care vor participa in baza unui mandat;
2. invitati - la propunerea presedintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba
participarea unor invitati cu statut nepermanent. In cazul dezbaterii care necesita participarea
reprezentantilor altor institutii publice, presedintele comisiei de dialog social are obligatia de a-i invita la
sedintele comisiei;
3. reprezentantii camerelor de comert si industrie judetene, in calitate de invitati, vor participa la

comisiile de dialog social in masura in care ordinea de zi prezinta interes in domeniul lor de activitate;
n
4. reprezentantul inspectoratului teritorial de munca - la lucrarile comisiilor de dialog social constituite
tio
in plan teritorial va fi invitat un reprezentant al ministerului responsabil cu dialogul social, pentru
asigurarea asistentei metodologice.
ra
po
II. Functionarea comisiilor de dialog social
1. Presedintia comisiei, in baza principiului copresedintiei, este asigurata de prefect si de presedintele

consiliului judetean sau de primarul general al capitalei, pentru municipiul Bucuresti.
or
2. Secretariatul comisiei de dialog social se asigura de catre institutia publica in cadrul careia aceasta
functioneaza.
C
3. Secretariatul comisiei de dialog social are urmatoarele atributii:
e
a) convocarea membrilor comisiei la sedintele acesteia;

ic
b) intocmirea si comunicarea ordinii de zi;
c) difuzarea documentelor de lucru pentru sedintele comisiei;

rv
d) redactarea minutei pentru fiecare sedinta, precum si transmiterea acesteia membrilor comisiei si
secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul ministerului responsabil cu dialogul social.
Se
4. Comisiile de dialog social se intrunesc lunar sau ori de cate ori este necesar, in baza unei convocari
facute de presedintele comisiei. Convocarea comisiei se face in scris, cu cel putin 3 zile lucratoare
K
inaintea datei de desfasurare, cu comunicarea ordinii de zi si a documentelor de lucru. Ordinea de zi

poate fi completata cu alte puncte, propuse de catre partenerii de dialog social si/sau de catre camerele
O
de comert si industrie judetene, cu aprobarea plenului comisiei.
5. Presedintele comisiei poate convoca o sedinta extraordinara a comisiei de dialog social pentru
dezbaterea unor probleme cu caracter urgent sau la cererea motivata a unor parteneri de dialog social.
6. Sedinta comisiei de dialog social nu necesita intrunirea unui anumit cvorum, prezenta partenerilor
sociali fiind voluntara, procedura de convocare fiind respectata daca a fost facuta in termen legal.
7. Punctele de vedere adoptate in comisiile de dialog social se considera acceptate de catre partenerii
sociali ai caror reprezentanti nu au fost prezenti la sedintele de comisie la care au fost invitati sa
participe. La propunerile formulate in scris de partenerii sociali, initiatorul actului normativ sau al altor
proiecte are obligatia de a da un raspuns motivat, in termen de 5 zile de la data sedintei comisiei.
n
8. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social secretariatul acesteia intocmeste o minuta si lista de
tio
prezenta a participantilor, care este difuzata partenerilor sociali in sedinta urmatoare, spre aprobare.
Minuta respectiva este transmisa si secretarului de stat responsabil pentru dialog social din cadrul
ministerului responsabil cu dialogul social, insotita de lista de prezenta.
ra
9. Presedintele comisiei de dialog social va pune la dispozitia partenerilor sociali informatiile
disponibile necesare elaborarii unui punct de vedere argumentat.
po
10. Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii in
comisie vor fi inaintate secretariatului comisiei de dialog social in forma scrisa, dupa modelul: text initial
- propunere de modificare - motivare.
or
11. Pentru dezbaterea unor probleme cu caracter specific se pot constitui colective de lucru, cu
participarea reprezentantilor desemnati nominal de partenerii sociali, membri ai comisiei cu mandat
C
determinat.
12. Dupa fiecare sedinta a comisiei de dialog social, prefectul va asigura postarea pe site-ul institutiei
e
prefecturii a listei de prezenta a participantilor si minuta intalnirii prevazuta la punctul 8.

ic
rv
ANEXA 4
Se
INSPECTIA MUNCII
Inspectoratul Teritorial de Munca ........................

K
Nr. ..... Data ..................

O
Fisa grevei
(pentru informarea operativa a ministerului responsabil cu dialogul social)

ORDONANTA DE URGENTA nr. 126 din 31 iulie 2020
pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si

indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate si instituirea unor masuri privind indemnizatiile de
n
asigurari sociale de sanatate
tio
EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI
ra
Forma actualizata valabila la data de : 9 iunie 2021
po
Prezenta forma actualizata este valabila de la 3 august 2020 pana la 9 iunie 2021
or
Avand in vedere prevederile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii
publice in situatii de risc epidemiologic si biologic, referitoare la instituirea masurilor de carantina sau
C
izolare,
luand in considerare actualul context epidemiologic, precum si necesitatea acordarii certificatelor de

e
concediu medical pentru carantina sau izolare si a indemnizatiilor aferente acestor certificate, in
vederea imbunatatirii accesului persoanelor asigurate la prestatiile acordate de sistemul de asigurari
ic
sociale de sanatate,
rv
intrucat solutiile legislative preconizate prin Legea nr. 136/2020 nu acopera intreaga problematica
privind modul de acordare a certificatelor de concediu medical, precum si a indemnizatiilor aferente
acestora, in cazul in care se dispune carantina persoanelor, in situatia in care exista o suspiciune de
Se
infectie cu o boala contagioasa sau, dupa caz, izolarea persoanelor afectate de o boala
infectocontagioasa sau purtatoare ale agentului inalt patogen, chiar daca acestea nu prezinta semne si
simptome sugestive,
K
se impune interventia legislativa de urgenta la nivelul legislatiei primare speciale care reglementeaza
concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, in sensul modificarii reglementarilor
O
referitoare la acordarea certificatelor de concediu medical persoanelor asigurate pentru care se instituie
masura carantinei sau izolarii si care au dreptul la concedii si indemnizatii de asigurari sociale de
sanatate pentru carantina sau izolare,
intrucat este necesar a avea in vedere toate situatiile care sunt prevazute in protocoalele de
tratament ale unor boli infectocontagioase, astfel incat, indiferent de locul de acordare a ingrijirilor
medicale si forma de boala, orice persoana asigurata sa poata beneficia de concedii si indemnizatii de
asigurari sociale de sanatate.
In considerarea faptului ca statul este garant al dreptului la ocrotirea sanatatii publice si trebuie sa ia
masuri pentru asigurarea acestui drept,
avand in vedere ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie situatii de urgenta a
n
caror reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
tio
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
ART. I
ra
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari
sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005,
po
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
se modifica dupa cum urmeaza:
or
1. La articolul 9, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
"ART. 9
C
(1) Persoanele asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) si (2) au dreptul la concediu si indemnizatie
pentru incapacitate temporara de munca, fara indeplinirea conditiei de stagiu de asigurare, in cazul
e
urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, stabilite prin

hotarare a Guvernului, neoplaziilor, SIDA, precum si in cazul bolilor infectocontagioase pentru care se
ic
impune masura izolarii prevazuta la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri
in domeniul sanatatii publice in situatii de risc epidemiologic si biologic."
rv
2. Articolul 12 va avea urmatorul cuprins:

Se
"ART. 12
Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

K
A. de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca, cu exceptia
indemnizatiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a
O
fost instituita masura izolarii, potrivit Legii nr. 136/2020;
B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu:
a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, si pana la data incetarii incapacitatii
temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1
alin. (1) lit. B si C si alin. (2);
c) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate pentru care a fost
instituita masura izolarii, potrivit Legii nr. 136/2020."
n
3. La articolul 13, alineatul (4) va avea urmatorul cuprins:
tio
"(4) In cazul persoanelor prevazute la art. 1, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate
temporara de munca determinata de bolile infectocontagioase pentru care se instituie masura izolarii,
potrivit legii, se acorda pana la data confirmarii persoanei ca fiind vindecata pe baza examinarilor clinice
ra
si paraclinice sau a recomandarii medicului care constata ca riscul de transmitere a bolii nu mai exista."
po
"ART. 20
or
(1) Concediul si indemnizatia pentru carantina se acorda persoanelor asigurate in conditiile art. 20 din
Legea nr. 136/2020.
C
(2) Pentru persoanele asigurate pentru care s-a dispus masura izolarii, in conditiile Legii nr. 136/2020,
certificatele de concediu medical se elibereaza de catre medicii curanti care au luat in evidenta aceste
e
persoane. In aceste cazuri, durata concediilor medicale este stabilita de catre medicii curanti, in functie
de evolutia bolii.
ic
(3) Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru carantina sau izolare reprezinta 100% din baza de
calcul stabilita conform art. 10 si se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari
rv
sociale de sanatate, potrivit art. 20 alin. (7) din Legea nr. 136/2020."
Se
"ART. 34
K
Durata concediilor pentru tuberculoza, neoplazii, SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru
sarcina si lauzie, ingrijirea copilului bolnav, pentru reducerea timpului de munca, pentru carantina sau
O
izolare, precum si pentru risc maternal nu diminueaza numarul zilelor de concediu medical acordate
unui asigurat pentru celelalte afectiuni."
ART. II
Prin derogare de la prevederile art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu veniturile aferente lunii iulie
2020, institutiile si autoritatile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (1) pct. 39
din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare,
indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri
n
proprii, infiintate pe langa institutiile publice, suporta integral indemnizatiile de asigurari sociale de
tio
sanatate aferente certificatelor de concediu medical pentru carantina sau izolare de care beneficiaza
personalul propriu, ca urmare a unei suspiciuni de infectare/infectare cu COVID-19, acordate potrivit
dispozitiilor Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor masuri in domeniul sanatatii publice in situatii de
risc epidemiologic si biologic si ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu
ra
modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
po
ART. III
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari

or
sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, se va republica in Monitorul Oficial al
C
Romaniei, Partea I, dupa aprobarea prezentei ordonante de urgenta prin lege, dandu-se textelor o noua
numerotare.
e
-----
ic
ORDONANTA DE URGENTA nr. 211 din 4 decembrie 2020

rv
privind prelungirea aplicarii unor masuri de protectie sociala adoptate in contextul raspandirii
coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
Se
132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei

epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru stimularea
cresterii ocuparii fortei de munca
K

O

Prezenta forma actualizata este valabila de la 8 aprilie 2021 pana la 9 iunie 2021
----------
n
*) Nota CTCE:
tio
Forma consolidata a ORDONANTEI DE URGENTA nr. 211 din 4 decembrie 2020, publicate in Monitorul
Oficial nr. 1189 din 7 decembrie 2020, la data de 9 iunie 2021 este realizata prin includerea modificarilor
si completarilor aduse de: LEGEA nr. 58 din 2 aprilie 2021.
ra
Continutul acestui act apartine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamt si
nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat informarii utilizatorilor.
po
----------
Avand in vedere evolutia situatiei epidemiologice din Romania ca urmare a raspandirii virusului SARS-
CoV-2, numarul din ce in ce mai mare al imbolnavirilor si completarea permanenta a domeniilor de
or
activitate in care se impun restrictii, asa cum se prevede in hotararile Guvernului prin care se
prelungeste starea de alerta,
C
intrucat prevederile art. 24 din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc
e
acordarea unor masuri de protectie sociala pana la data de 31 decembrie 2020,

ic
tinand cont de faptul ca au fost reglementate masuri de sprijin pentru angajati si angajatori si alte
categorii de profesionisti activi economic prevazute la art. XI si XV din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru
rv
stabilirea unor masuri in domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate
de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020,
Se
cu completarile ulterioare, cu aplicabilitate pana la data de 31 decembrie 2020,
luand in considerare ca o parte din statele membre ale Uniunii Europene introduc restrictii de
circulatie, de desfasurare a activitatii economice si sanitare similare celor aplicate in perioada martie-
mai 2020, ceea ce afecteaza si relatiile economice dintre state,
K
intrucat este necesar sa fie asigurate masuri de protectie sociala pentru angajati, angajatori si alte
O
categorii de profesionisti in concordanta cu situatia epidemiologica, in situatia in care starea de alerta se

va prelungi si dupa 31 decembrie 2020,
avand in vedere faptul ca la fundamentarea bugetului de stat se aplica prevederile art. 14 din Legea
nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora nicio
cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si efectuata daca nu exista baza legala pentru
respectiva cheltuiala,
tinand cont de faptul ca neluarea unor masuri urgente, cu caracter exceptional, in domeniul social si
economic ar aduce grave prejudicii cu efecte pe termen lung angajatilor, angajatorilor si altor categorii
de profesionisti,
n
aceste elemente vizeaza un interes public si constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare
nu poate fi amanata, si impun adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta, pentru
tio
continuarea si dupa data de 31 decembrie 2020 a acordarii masurilor prevazute la art. XI si XV din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
59/2020, cu completarile ulterioare, precum si pentru modificarea unor prevederi din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in
ra
contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si
pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca, cu completarile ulterioare.
po
Tinand cont de faptul ca din aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 132/2020,
cu completarile ulterioare, a rezultat necesitatea clarificarii unor reglementari cuprinse de acest act
normativ, inclusiv cele legate de interzicerea angajarii de personal sau subcontractarea de activitati
or
pentru prestarea unor activitati identice ori similare cu cele prestate de catre salariatii al caror timp de
munca a fost redus,
C

e
ART. I
ic
(1) Prevederile art. XI si XV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea si
completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor masuri in domeniul protectiei sociale
rv
in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobata

cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu completarile ulterioare, se acorda pana la 30 iunie
Se
2021, pentru toate domeniile de activitate prevazute de Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru
prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Prevederile actelor normative care cuprind dispozitii ce privesc aplicarea prevederilor Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu
K
completarile ulterioare, se aplica in continuare, pe toata perioada prevazuta la alin. (1).

O
ART. II
La articolul unic din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor masuri
de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de
raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 658 din
24 iulie 2020, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Masura prevazuta la alin. (1) se aplica pe toata perioada in care activitatea este suspendata, dar
nu mai tarziu de data de 30 iunie 2021."
n
tio
ART. III
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si
angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-
ra
CoV-2, precum si pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 720 din 10 august 2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
po
282/2020, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
(la 08-04-2021 Partea introductiva a Articolului III a fost modificata de Punctul 1, Articolul I din LEGEA
nr. 58 din 2 aprilie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 05 aprilie 2021)
or
C
1. La articolul 1, alineatele (1), (2) si (9) vor avea urmatorul cuprins:
"1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

e
ic
ART. 1
rv
(1) Prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul reducerii temporare a timpului de munca, determinate
de instituirea starii de urgenta/alerta/asediu, in conditiile legii, pe perioada starii de
Se
urgenta/alerta/asediu, precum si pe o perioada de pana la 3 luni de la data incetarii ultimei perioade in

care a fost instituita starea de urgenta/alerta/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de
munca a salariatilor cu cel mult 80% din durata zilnica, saptamanala sau lunara, prevazuta in contractul
K
(2) Acolo unde exista organizatii sindicale indreptatite sa negocieze contractul colectiv la nivel de
O
unitate, astfel cum acestea sunt definite in Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, sau reprezentanti ai salariatilor, masura de reducere a timpului
de munca prevazuta la alin. (1) se ia de angajator cu acordul organizatiei sindicale indreptatite sa
negocieze contractul colectiv ori, in cazul in care aceasta nu exista, cu reprezentantii salariatilor.
(3) Reducerea timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1) se stabileste prin decizia
angajatorului, pentru o perioada de cel putin 5 zile lucratoare, cuprinse in perioada de 30 de zile
calendaristice, incepand cu prima zi de aplicare efectiva a masurii. Reducerea timpului de munca se
aplica si in cazul programului de munca in ture, precum si in cazul programului de munca inegal.
(4) Angajatorul poate modifica programul de munca ori de cate ori este necesar, cu obligatia de a
justifica o astfel de modificare, in limitele prevazute la alin. (2).
(5) Decizia angajatorului privind reducerea timpului de munca, programul de lucru, modul de
n
repartizare a acestuia pe zile si drepturile salariale aferente se comunica salariatului cu cel putin 5 zile
inainte de aplicarea efectiva a masurii.
tio
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), comunicarea catre salariat se face cu cel putin 24 de ore
anterior aplicarii efective a masurii, in cazul in care intervine o modificare a programului de lucru
determinata de o crestere a activitatii angajatorului care necesita suplimentarea personalului sau in
ra
cazul in care se impune inlocuirea unui salariat care se afla in imposibilitatea de a presta activitate
conform programului sau de lucru.
po
(7) Pe durata reducerii timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1), salariatii afectati de
masura beneficiaza de o indemnizatie de 75% din salariul de baza brut lunar aferent orelor de reducere
a programului de lucru.
or
(8) In situatia in care bugetul angajatorului destinat platii cheltuielilor de personal permite,
indemnizatia prevazuta la alin. (7) poate fi suplimentata de angajator cu sume reprezentand diferenta
C
pana la nivelul salariului de baza corespunzator locului de munca ocupat, fara ca aceasta diferenta sa
poata fi decontata conform dispozitiilor alin. (16).
e
(9) Indemnizatia prevazuta la alin. (7) este suportata de angajator, din capitolul aferent cheltuielilor
de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al acestuia, si se achita la data platii salariului aferent
ic
lunii respective, urmand a se deconta, in cel mult 5 zile de la emiterea deciziei prevazute la art. 1^1 alin.
(4), din bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa indeplinirea de catre angajator a obligatiilor declarative
rv
si de plata aferente veniturilor din salarii si asimilate salariilor din perioada pentru care se face
solicitarea, in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare. Procedura de decontare a sumelor se stabileste prin hotarare a Guvernului.
Se
(10) In situatia in care angajatorul nu recupereaza indemnizatia acordata potrivit alin. (9) de la
bugetul asigurarilor pentru somaj, acesta nu are dreptul de a o recupera de la salariat.
(11) Indemnizatia prevazuta la alin. (7) reprezinta venit de natura salariala si este supusa impozitarii si
K
platii contributiilor sociale, in conditiile legii. Pentru calculul impozitului pe venit se aplica regulile
prevazute la art. 78 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
O
(12) In situatia in care, in cursul aceleiasi luni, salariatul obtine atat venituri din salarii, cat si
indemnizatia prevazuta la alin. (7), in vederea impozitarii, acestea se cumuleaza, pentru acordarea
deducerii personale. Impozitul lunar se determina potrivit prevederilor art. 78 alin. (2) lit. a) din Legea
nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(13) Pe perioada de aplicabilitate a masurii prevazute la alin. (1) sunt interzise atat angajarea de
personal pentru prestarea unor activitati identice ori similare cu cele prestate de catre salariatii al caror
timp de munca a fost redus, cat si subcontractarea activitatilor desfasurate de salariatii al caror timp de
munca a fost redus. Interdictia se raporteaza la nivel de filiala, sucursala sau alte sedii secundare definite
de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la nivelul carora
se aplica masura prevazuta la alin. (1).
n
(14) Prin exceptie de la prevederile alin. (13), este permisa angajarea pentru inlocuirea salariatilor al
caror program a fost redus in conditiile prevazute la alin. (1), daca incetarea contractului individual de
tio
munca are loc in conditiile art. 56, 61 si 81 din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si
(15) Pe perioada de aplicabilitate a masurii prevazute la alin. (1), salariatul beneficiaza de toate
ra
celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca sau in contractul colectiv de munca.
po
(16) Angajatorul poate dispune masura reducerii timpului de munca in conditiile prevazute la alin. (1)
si (3) si poate solicita decontarea indemnizatiei prevazute la alin. (7) daca sunt indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:
or
a) masura afecteaza cel putin 10% din numarul de salariati ai unitatii;
C
b) reducerea activitatii este justificata de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioara aplicarii
masurii prevazute la alin. (1) sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia, cu cel putin 10%
e
fata de luna similara sau fata de media lunara a cifrei de afaceri din anul anterior declararii starii de
urgenta/alerta/asediu, respectiv 2019. In cazul organizatiilor neguvernamentale, precum si al
ic
angajatorilor din categoria reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind
desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si
rv
intreprinderile familiale, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016, diminuarea se
raporteaza la veniturile realizate.
Se
(17) In cazul unei societati nou-infiintate in perioada 1 ianuarie-15 martie 2020 si care are cel putin un
angajat, prin exceptie de la prevederile alin. (16) lit. b), diminuarea se raporteaza la cifra de afaceri
realizata in luna anterioara aplicarii masurii prevazute la alin. (1).
(18) Pe perioada aplicarii masurii prevazute la alin. (1), salariatii afectati de aceasta masura nu pot
K
efectua munca suplimentara la acelasi angajator.

O
(19) Pe perioada aplicarii masurii prevazute la alin. (1), salariatilor afectati nu le poate fi redus
programul de lucru in temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si
(20) Prin exceptie de la prevederile alin. (15), in cazul angajatorilor care aplica masura de la alin. (1),
acordarea de prime sau alte venituri in afara de salariul de baza stabilit prin contract, pentru persoanele
care asigura conducerea si/sau administrarea societatilor, potrivit Legii nr. 31/1990, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, se efectueaza dupa finalizarea perioadei de aplicare a masurii.
(21) In lunile in care se aplica reducerea timpului de munca, in conditiile prevazute la alin. (1),
angajatorul nu poate initia concedieri colective.
(22) Prevederile alin. (1)-(21) se aplica si in cazul ucenicilor, cu conditia ca angajatorul sa asigure
n
ucenicului accesul la pregatire teoretica si practica pentru dobandirea competentelor prevazute de
standardul ocupational, respectiv de standardul de pregatire profesionala, potrivit Legii nr. 279/2005
tio
privind ucenicia la locul de munca, republicata, cu modificarile ulterioare.
ra
(la 08-04-2021 Articolul 1 din Punctul 1. , Articolul III a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA
nr. 58 din 2 aprilie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 05 aprilie 2021)
po
"
or
1^1. La articolul 1^1, partea introductiva si literele a)-d) ale alineatului (1) se modifica si vor avea
urmatorul cuprins:
C
"ART. 1^1
e
(1) In vederea decontarii sumelor solicitate potrivit art. 1 alin. (16), angajatorul trebuie sa depuna o
ic
cerere insotita de urmatoarele documente:

rv
a) copie a deciziei privind reducerea timpului de munca si dovada aducerii acesteia la cunostinta
salariatilor, prin orice mijloace folosite de angajator in mod obisnuit pentru comunicarea cu angajatii;
Se
b) declaratie pe propria raspundere a angajatorului, din care sa reiasa situatia prevazuta la art. 1 alin.
(16) lit. b);
c) copia acordului incheiat potrivit dispozitiilor art. 1 alin. (2) sau, dupa caz, dovada informarii
K
salariatilor, acolo unde nu exista organizatie sindicala indreptatita sa negocieze contractul colectiv de
munca la nivel de unitate sau reprezentanti ai salariatilor;
O
d) lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze de indemnizatia prevazuta la art. 1 alin. (7);"
(la 08-04-2021 Articolul III a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 58 din 2 aprilie 2021,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 05 aprilie 2021)
2. La articolul 7, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Indemnizatia prevazuta la art. 1 alin. (7) nu se cumuleaza pentru acelasi angajat, daca perioadele
de acordare se suprapun, cu masura prevazuta la art. 5, cu masurile active de sprijin acordate potrivit
art. I si III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2020 pentru instituirea unor masuri active de
n
sprijin destinate angajatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de
raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru modificarea unor acte normative, aprobata
tio
cu completari prin Legea nr. 211/2020, si nici cu masurile de stimulare a angajatorilor finantate din
bugetul asigurarilor pentru somaj prevazute de Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile
ulterioare.
ra
(la 08-04-2021 Alineatul (2) din Punctul 2. , Articolul III a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din
LEGEA nr. 58 din 2 aprilie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 05 aprilie 2021)
po
" Nr. 211.
----
LEGE nr. 298 din 24 decembrie 2020

or
C
pentru completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

e

ic

rv
Se
Prezenta forma actualizata este valabila de la 27 decembrie 2020 pana la 9 iunie 2021
K
O
ART. I
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18
mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 52 alineatul (1), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
"f) pe durata suspendarii temporare a activitatii si/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretarii starii
de asediu sau starii de urgenta potrivit art. 93 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata."
2. Dupa articolul 53 se introduce un nou articol, articolul 53^1, cu urmatorul cuprins:
n
"ART. 53^1
tio
(1) In cazul suspendarii temporare a activitatii si/sau a reducerii acesteia ca urmare a decretarii starii
de asediu sau starii de urgenta potrivit art. 93 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, salariatii
afectati de activitatea redusa sau intrerupta, care au contractul individual de munca suspendat,
ra
beneficiaza de o indemnizatie platita din bugetul asigurarilor pentru somaj, in cuantum de 75% din
salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial
po
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat in vigoare, pe toata durata
mentinerii starii de asediu sau starii de urgenta, dupa caz.
or
de pana la minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in conformitate cu
prevederile art. 53 alin. (1).
C
(3) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) este supusa impozitarii si platii contributiilor sociale obligatorii,
conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
e
(4) In cazul indemnizatiei prevazute la alin. (1), calculul, retinerea si plata impozitului pe venit, a
ic
contributiei de asigurari sociale de stat si a contributiei de asigurari sociale de sanatate se realizeaza de

catre angajator din indemnizatiile incasate din bugetul asigurarilor pentru somaj.
rv
(5) Pentru calculul impozitului pe venit prevazut la alin. (4) se aplica prevederile art. 78 alin. (2) lit. b)
din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare. Declararea impozitului pe venit, a
Se

angajator prin depunerea declaratiei prevazute la art. 147 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu
K
(6) Termenul de plata si declarare a obligatiilor fiscale prevazute conform alin. (4) este data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata din bugetul asigurarilor de somaj.
O
(7) Pentru indemnizatia prevazuta la alin. (1) nu se datoreaza contributie asiguratorie pentru munca
conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) In situatia in care un angajat are incheiate mai multe contracte individuale de munca, din care cel
putin un contract cu norma intreaga este activ pe perioada instituirii starii de asediu sau starii de
urgenta, acesta nu beneficiaza de indemnizatia prevazuta la alin. (1).
(9) In situatia in care un angajat are incheiate mai multe contracte individuale de munca si toate sunt
suspendate ca urmare a instituirii starii de asediu sau starii de urgenta, acesta beneficiaza de
indemnizatia prevazuta la alin. (1) aferenta contractului individual de munca cu drepturile salariale cele
mai avantajoase.
(10) Perioada prevazuta la alin. (1), pentru care salariatii ale caror contracte individuale de munca
sunt suspendate si angajatorii acestor salariati nu datoreaza contributia asiguratorie pentru munca
n
conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare,
constituie stagiu de cotizare fara plata contributiei in sistemul de asigurari sociale de sanatate pentru
tio
concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate prevazute de Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru
ra
stabilirea si calculul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile
si completarile ulterioare, se utilizeaza salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare in
po
perioada prevazuta la alin. (1).
(11) In situatia in care stagiul de cotizare realizat potrivit alin. (10) este corespunzator unei fractiuni
or
de luna, se utilizeaza salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare in perioada
respectiva, corespunzator fractiunii de luna.
(12) In vederea acordarii sumelor necesare platii indemnizatiei prevazute la alin. (1), angajatorii
C
depun, prin posta electronica, la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a
municipiului Bucuresti, in raza carora isi au sediul social, o cerere semnata si datata de reprezentantul
e
legal, insotita de o declaratie pe propria raspundere si de lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze
de aceasta indemnizatie, asumata de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului aprobat
ic
prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale.

rv
(13) Angajatorii isi asuma raspunderea pentru corectitudinea si pentru veridicitatea datelor inscrise in
documentele prevazute la alin. (12).
Se
(14) Plata indemnizatiei se va face catre conturile deschise de angajatori la bancile comerciale.
(15) Plata sumei prevazute la alin. (1) se face in baza cererii semnate si datate de reprezentantul legal,
depusa prin posta electronica la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a
municipiului Bucuresti, in raza carora isi au sediul social.
K
(16) Documentele prevazute la alin. (12) si (15) se depun in luna curenta pentru plata indemnizatiei
O
din luna anterioara.
(17) Plata din bugetul asigurarilor pentru somaj a indemnizatiilor prevazute la alin. (1) se face in cel
mult 15 zile de la depunerea documentelor, iar plata indemnizatiei se efectueaza salariatului in termen
de maximum 3 zile lucratoare de la primirea de catre angajator a acestor sume.
(18) Angajatorii pot dispune gradual alte masuri pentru reducerea activitatii sau intreruperea
activitatii, dupa caz. In situatia in care este adoptata de angajator masura suspendarii contractului
individual de munca, inlocuind, in tot sau in parte, masura reducerii programului saptamanal de lucru de
la 5 la 4 zile, dispusa in conditiile art. 52 alin. (3), plata indemnizatiei este acordata numai de la data
suspendarii contractului individual de munca in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f).
(19) Angajatorii nu pot desfiinta locurile de munca ocupate de persoanele ale caror contracte
n
individuale de munca au fost suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f), pe o perioada cel putin
egala cu perioada suspendarii pentru care au beneficiat, pentru acesti salariati, de plata indemnizatiilor
tio
prevazute la alin. (1) din bugetul asigurarilor sociale pentru somaj."
ra
3. La articolul 260 alineatul (1), dupa litera e^3) se introduce o noua litera, litera e^4), cu urmatorul
cuprins:
po
"e^4) incalcarea prevederilor art. 53^1 alin. (19), cu returnarea sumelor primite cu titlu de
indemnizatie potrivit art. 53^1 alin. (1) si (12), pentru posturile desfiintate;"
or
C
ART. II
e
Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale prevazut la art. 53^1 alin. (12) din Legea nr. 53/2003 -
ic
Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum a fost completata prin
prezenta lege, se emite in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al
rv
Romaniei, Partea I.
Se
ART. III
Prevederile art. 53^1 alin. (19) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, astfel cum a fost completata prin prezenta lege, se aplica numai in situatia
K
desfiintarii locurilor de munca ocupate de persoane ale caror contracte individuale de munca au fost
suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi.
O
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea
prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
----
ORDONANTA DE URGENTA nr. 36 din 5 mai 2021
privind utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, insotite de
marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al
n
angajatorului in domeniul relatiilor de munca, si pentru modificarea si completarea unor acte normative
tio
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 6 mai 2021
ra
po
or
Prezenta forma actualizata este valabila de la 6 mai 2021 pana la 9 iunie 2021
C
Digitalizarea relatiilor de munca, in sensul utilizarii semnaturii electronice avansate sau calificate
insotite de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic
e
calificat al angajatorului in toate documentele necesare desfasurarii acestora si simplificarea

mecanismelor de desfasurare a telemuncii, inclusiv in ce priveste sanatatea si securitatea in munca,
ic
reprezinta o masura importanta asumata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin Programul de
guvernare.
rv
Tinand cont de evolutia pietei fortei de munca si a relatiilor angajator-angajat si avand in vedere
necesitatea instituirii unor relatii de munca mai flexibile, care sa asigure crearea conditiilor pentru
Se
dezvoltarea mediului de afaceri, concomitent cu asigurarea nivelului de protectie a salariatilor,
in considerarea faptului ca Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si

completarile ulterioare, ca act fundamental care reglementeaza relatiile de munca din Romania, trebuie
K
sa reflecte realitatea economica in cadrul careia se manifesta aceste relatii si in acelasi timp trebuie sa
raspunda necesitatilor pietei muncii in contextul crizei economice actuale si cu anticiparea corecta a
O
evolutiilor urmatoare,
avand in vedere dreptul angajatorului de organizare si functionare a unitatii,
tinand cont de faptul ca relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-

credinte,
tinand cont de faptul ca modificarile induse de evolutiile tehnologice rapide reprezinta provocari
considerabile pentru o piata a muncii care evolueaza intr-un ritm alert,
avand in vedere nevoia de eficientizare si imbunatatire continua a relatiilor de munca, precum si

necesitatea simplificarii procedurilor specifice activitatii de resurse umane, se impune reglementarea
posibilitatii angajatorului de a utiliza semnatura electronica avansata sau semnatura electronica
calificata insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul
n
electronic calificat al angajatorului la incheierea contractului individual de munca/actului aditional la
contract si altor documente emise in executarea contractului individual de munca,
tio
in considerarea faptului ca introducerea masurilor propuse creeaza avantaje in domeniul relatiilor de
munca prin reglementarea unor masuri de necesitate imediata pentru desfasurarea in bune conditii a
muncii la distanta, respectiv munca la domiciliu si telemunca,
ra
tinand cont de faptul ca neluarea acestor masuri ar avea drept consecinta aparitia unor mari dificultati
po
in aplicarea practica a muncii la distanta,
luand in considerare lipsa unui cadru normativ adaptat la schimbarile de pe piata muncii care a
determinat ca in domeniul relatiilor de munca si al securitatii si sanatatii in munca utilizarea semnaturii
or
electronice avansate sau semnaturii electronice calificate insotite de marca temporala electronica sau
marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului sa fie lipsita de
aplicabilitate,
C
avand in vedere necesitatea asigurarii predictibilitatii si sigurantei circuitului juridic in domeniul
relatiilor de munca,
e
luand in considerare importanta deosebita prin care utilizarea acestor instrumente moderne vine in
ic
sprijinul atat al angajatilor, cat si al angajatorilor si flexibilizeaza si simplifica relatiile de munca in

contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2 si al necesitatii pastrarii distantarii sociale,
rv
avand in vedere intrarea in vigoare a Legii nr. 58/2021 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 211/2020 privind prelungirea aplicarii unor masuri de protectie sociala adoptate in
Se
contextul raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru modificarea Ordonantei de urgenta

a Guvernului nr. 132/2020 privind masuri de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul
situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru
stimularea cresterii ocuparii fortei de munca, s-a constatat necesitatea unei mai mari flexibilitati a
K
timpului de munca atat pentru angajati, cat si pentru angajatori, ceea ce poate determina nevoia
incheierii mai multor acte aditionale la contractele individuale de munca.
O
Potrivit datelor furnizate de Inspectia Muncii, in luna martie 2020, in registrul general de evidenta a
salariatilor erau inregistrate 50.577 de contracte individuale de munca cu clauza de telemunca, in luna
decembrie a aceluiasi an erau inregistrate 383.300, iar in luna martie 2021 sunt 394.415 de astfel de
contracte de munca.
In acest sens, flexibilizarea si adaptarea relatiilor de munca la realitatile socioeconomice actuale in
raport cu evolutia dinamica a pietei muncii, care in contextul crizei economice intampina numeroase
dificultati, sunt apreciate ca oportune si necesare.
De asemenea, tinand cont de faptul ca in continuare se mentin regulile de distantare fizica, inclusiv la
locul de munca, context in care telemunca este o solutie dezirabila, este necesara sprijinirea
angajatorilor in a utiliza forme alternative de munca si de a simplifica procedurile specifice activitatii de
n
resurse umane.
tio
In contextul epidemiologic actual trebuie luate masuri urgente care sa aiba un impact pozitiv pe piata
muncii si care sa tina cont de actiunile din planul sanatatii publice, concomitent cu limitarea sau
intreruperea activitatilor socioeconomice, este necesar sa fie implementate o serie de masuri si in
Romania,
ra
neluarea unor masuri urgente, cu caracter exceptional, in domeniul social si economic ar aduce grave
po
prejudicii cu efecte pe termen lung asupra situatiei angajatilor si altor categorii de persoane, in actualul
context epidemiologic.
In contextul epidemiologic actual s-a intensificat modalitatea de desfasurare a activitatilor prin

or
mijloace de comunicare la distanta, asadar, criza provocata de pandemie a accelerat telemunca, care a
fost un sprijin real pentru anumite sectoare de activitate.
C
Avand in vedere ca tendinta de a lucra de la distanta va fi vizibila in multe aspecte ale vietii noastre si
de acum incolo,
e
luand in considerare faptul ca telemunca este forma de organizare a muncii prin care salariatul, in
mod regulat si voluntar, isi indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o
ic
detine, in alt loc decat locul de munca organizat de angajator, folosind tehnologia informatiei si
comunicatiilor, in considerarea faptului ca activitatea de telemunca are un caracter specific,
rv
desfasurandu-se de la distanta, si nu intr-un loc de munca organizat de angajator,
avand in vedere faptul ca prevederile existente incumba angajatorului obligatia de a asigura

Se
telesalariatului primirea unei instruiri suficiente si adecvate in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de desfasurare a activitatii de
telemunca,
intrucat este dificil de precizat/stabilit a priori locul de munca al telesariatului, raspunderea

K
angajatorului cu privire la instruirea salariatilor trebuie sa fie raportata la caracterul deosebit al

activitatii de telemunca,
O
intrucat pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se

consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca,
avand in vedere ca dispozitia referitoare la instruirea in format electronic este o alternativa ce poate fi
sau nu adoptata de catre angajatori,
tinand cont de faptul ca angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in
toate aspectele legate de munca, iar in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul este obligat sa ia si
masurile necesare pentru informarea si instruirea lucratorilor,
tinand cont de riscurile de a pierde salariati care reclama nevoia adaptarii relatiilor de munca la noile
realitati economice, sociale si tehnologice,
n
necesitatea adaptarii la modificarile induse de evolutiile tehnologice, consideram ca este necesar sa se
tio
permita angajatorului realizarea instruirii lucratorilor si prin mijloace electronice, ca alternativa la solutia
legislativa actuala.
Avand in vedere preocuparile la nivel european privind noile forme de munca, precum si masurile
ra
stabilite in contextul actual, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii lucratorilor, si luand in considerare
politica de digitalizare si folosirea mijloacelor de comunicare electronica, apreciem necesara adoptarea
po
unor masuri adecvate.
Tinand cont de faptul ca neadoptarea unor astfel de masuri, in contextul celor mai sus mentionate, ar
putea duce la crearea unor dificultati in procesul de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca
or
in general, proces care are ca scop dobandirea de catre lucratori a cunostintelor necesare pentru ca
activitatea lor sa se desfasoare cu respectarea masurilor de prevenire stabilite in functie de riscurile
identificate la locurile de munca, pentru protejarea sanatatii, vietii, integritatii fizice si psihice a acestora,
C
precum si a altor persoane participante la procesul de munca.
In considerarea faptului ca elementele de mai sus se constituie intr-o situatie de urgenta si

e
extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata,

ic

rv
ART. I
Se
mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 16, dupa alineatul (1) se introduc sapte noi alineate, alineatele (1^1)-(1^7), cu urmatorul
K
cuprins:
"(1^1) Partile pot opta sa utilizeze la incheierea contractului individual de munca/actului aditional la
O
contract, dupa caz, semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata, insotita de
marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al
angajatorului.
(1^2) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii
electronice calificate, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata
si sigiliul electronic calificat al angajatorului, pentru intocmirea tuturor inscrisurilor/documentelor din
domeniul relatiilor de munca rezultate la incheierea contractului individual de munca, pe parcursul
executarii acestuia sau la incetarea contractului individual de munca, in conditiile stabilite prin
regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, potrivit legii.
(1^3) Contractele individuale de munca si actele aditionale incheiate prin utilizarea semnaturii
electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, insotite de marca temporala electronica sau
n
marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, precum si
inscrisurile/ documentele din domeniul relatiilor de munca se arhiveaza de catre angajator cu
tio
respectarea prevederilor Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, republicata, si ale Legii nr. 135/2007
privind arhivarea documentelor in forma electronica, republicata, si vor fi puse la dispozitia organelor de
control competente, la solicitarea acestora.
ra
(1^4) Forma scrisa a inscrisurilor cerute de prezenta lege se considera indeplinita si daca inscrisul este
intocmit in forma electronica si este semnat cu semnatura electronica avansata sau semnatura
po
electronica calificata, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata
si sigiliul electronic calificat al angajatorului, in conditiile legii.
(1^5) In raporturile angajatorului cu institutiile publice, la intocmirea inscrisurilor/documentelor din

or
domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca, angajatorul poate utiliza semnatura
electronica avansata sau semnatura electronica calificata, insotita de marca temporala electronica sau
marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat.
C
(1^6) Angajatorul nu poate obliga persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul sa
utilizeze semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata, insotita de marca
e
temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al
ic
angajatorului, la incheierea contractului individual de munca/actului aditional la contract sau a altor

documente emise in executarea contractului individual de munca, dupa caz.
rv
(1^7) La incheierea contractului individual de munca/actului aditional la contract sau a altor documente
emise in executarea contractului individual de munca, dupa caz, partile trebuie sa utilizeze acelasi tip de
Se
semnatura, respectiv semnatura olografa sau semnatura electronica avansata sau calificata, insotita de
marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat."
K
2. La articolul 17 alineatul (3), dupa litera n) se introduce o noua litera, litera o), cu urmatorul cuprins:
"o) procedurile privind utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate
O
insotite de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic
calificat al angajatorului."
3. La articolul 110, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
"(3) Salariatii cu munca la domiciliu au obligatia de a respecta si de a asigura confidentialitatea
informatiilor si documentelor utilizate in timpul muncii la domiciliu."
n
ART. II
tio
Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 296 din 2 aprilie 2018, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza
dupa cum urmeaza:
ra
1. La articolul 2, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
po
"a) telemunca - forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi
indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine in alt loc decat locul de
munca organizat de angajator, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor;"
or
C
"(3) Angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului in principal prin utilizarea
tehnologiei informatiei si comunicatiilor, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca,
e
regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii."

ic
rv
3. La articolul 5 alineatul (2), litera c) se abroga.
4. La articolul 7, litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Se
"c) sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in

domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru
privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou
echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru."
K
O
5. La articolul 8 alineatul (2), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
"f) sa respecte si sa asigure confidentialitatea informatiilor si documentelor utilizate in timpul

desfasurarii activitatii de telemunca."
ART. III
Dupa alineatul (3) al articolului 21 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 646 din 26 iulie 2006, cu modificarile ulterioare, se introduc
doua noi alineate, alineatele (4) si (5), cu urmatorul cuprins:
n
"(4) Dovada instruirii prevazuta la art. 20 poate fi realizata in format electronic sau pe suport hartie in
functie de modalitatea aleasa de catre angajator, stabilita prin regulamentul intern.
tio
(5) In cazul folosirii variantei in format electronic prevazute la alin. (4), dovada instruirii trebuie sa fie
semnata cu semnatura electronica avansata sau semnatura electronica calificata insotita de marca
ra
temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al
angajatorului."
po
ART. IV or
(1) Notiunile de semnatura electronica avansata, semnatura electronica calificata, marca temporala
C
electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat, utilizate in cuprinsul
actelor normative care fac obiectul art. I-III din prezenta ordonanta de urgenta, au intelesul dat de
dispozitiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie
e
2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata
interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE.
ic
(2) Angajatorul poate suporta, in vederea indeplinirii obligatiilor legale mentionate in prezenta
rv
ordonanta de urgenta, cheltuielile pentru achizitionarea semnaturilor electronice avansate sau

semnaturilor electronice calificate insotite de marca temporala electronica sau marca temporala
electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, utilizate pentru semnarea
Se
inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca.
(3) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul

Muncii si Protectiei Sociale va supune spre adoptare Guvernului proiectul de hotarare pentru
K
modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.
319/2006, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
O
Nr. 36.
----
LEGE nr. 138 din 13 mai 2021
pentru completarea art. 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
n
tio
ra
po
ARTICOL UNIC
La articolul 34 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (6) se
or
introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmatorul cuprins:
"(6^1) In cazul in care angajatorul se afla in procedura de insolventa, faliment sau lichidare conform
C
prevederilor legale in vigoare, administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul judiciar este obligat sa
elibereze salariatilor un document care sa ateste activitatea desfasurata de acestia, conform
prevederilor alin. (5), sa inceteze si sa transmita in registrul general de evidenta a salariatilor incetarea
e
contractelor individuale de munca."

ic
rv
ORDONANTA DE URGENTA nr. 37 din 5 mai 2021

Se
pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii

K

O
In contextul experientei tarilor grav afectate de evolutia virusului si a masurilor care au avut impact
pozitiv in limitarea raspandirii acestuia si care au vizat actiuni in planul sanatatii publice, concomitent cu
limitarea sau intreruperea activitatilor socioeconomice, este necesar a fi implementate o serie de masuri
si in Romania.
Neluarea unor masuri urgente, cu caracter exceptional, in domeniul social si economic, ar aduce grave
prejudicii cu efecte pe termen lung asupra situatiei angajatilor si altor categorii de persoane, in actualul
context epidemiologic.
n
Imprejurarile de fata vizeaza interesul public si constituie elementele unei situatii extraordinare ce nu
sufera amanare si se impune reglementarea unor masuri de protectie sociala, concomitent cu asigurarea
tio
crearii conditiilor favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri,
avand in vedere faptul ca flexibilizarea si adaptarea relatiilor de munca la realitatile socioeconomice

actuale in raport cu evolutia dinamica a pietei muncii, care in contextul crizei economice intampina
ra
numeroase dificultati, sunt apreciate ca oportune si necesare,
avand in vedere ca in Romania sunt in prezent aproximativ 500.000 de microintreprinderi cu pana la 9
po
salariati, precum si necesitatea asigurarii crearii conditiilor favorabile pentru dezvoltarea mediului de
afaceri,
tinand cont de evolutiile in piata fortei de munca si in relatiile angajator-angajat in vederea instituirii
or
unor relatii de munca mai flexibile, care trebuie sa asigure crearea conditiilor pentru dezvoltarea
mediului de afaceri, precum si sa se asigure o debirocratizare consistenta la nivelul relatiilor de munca,
C
luand in considerare faptul ca s-a constatat ca principala problema in acest domeniu o reprezinta
relativa rigiditate a prevederilor referitoare la flexibilitatea pietei muncii,
e

ic
necesitatea simplificarii procedurilor specifice activitatii de resurse umane,
tinand cont de faptul ca se impune modificarea dispozitiilor actuale in vederea debirocratizarii

rv
procedurilor subsecvente raporturilor de munca prin indepartarea obstacolelor care stau in calea
microintreprinderilor de a se dezvolta si de a crea locuri de munca,
Se
in considerarea faptului ca in continuare se mentin regulile de distantare fizica, inclusiv la locul de

munca, context in care este necesara sprijinirea angajatorilor pentru reducerea costurilor
administrative,
K
avand in vedere dreptul angajatorului de organizare si functionare a unitatii,
tinand cont de faptul ca relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-

O
credinte,
avand in vedere faptul ca neadoptarea unor masuri urgente, cu caracter exceptional, ar putea
contribui la cresterea somajului la nivel national, la riscul de excluziune sociala, precum si la amplificarea
decalajului socioeconomic,
tinand cont de riscurile de a pierde salariati din actualul context epidemiologic, care implica si costuri
semnificative din bugetul asigurarilor de somaj si pentru asigurarea adaptarii relatiilor de munca la noile
realitati economice si sociale,
avand in vedere nevoia de eficientizare si imbunatatire continua a relatiilor de munca, consideram ca

este necesar sa se acorde angajatorului care are statut de microintreprindere anumite alternative la
solutia legislativa actuala.
n
In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza un interes public si constituie o situatie
tio
extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata si impune adoptarea de masuri imediate pe
calea ordonantei de urgenta,
ra
po
ARTICOL UNIC
mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
or
C
"(4) Elementele din informarea prevazuta la alin. (3) trebuie sa se regaseasca si in continutul
contractului individual de munca, cu exceptia fisei postului pentru salariatii microintreprinderilor
definite la 2 4 47>art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii
e
intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru care specificarea

atributiilor postului se poate face verbal."
ic
rv
2. La <LLNK 12003 0923 2P2 17 32>articolul 17, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat,
alineatul (4^1), cu urmatorul cuprins:
Se
"(4^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), la solicitarea scrisa a salariatului, angajatorul este
obligat sa ii comunice in scris fisa postului cu specificarea atributiilor postului."
K
3. La <LLNK 12003 0923 2P2 119 28>articolul 119, alineatul (2) se modifica si va avea cu urmatorul
O
cuprins:
"(2) Pentru salariatii mobili, salariatii care desfasoara munca la domiciliu si salariatii
microintreprinderilor definite la <LLNK 12004 346 12 2>2 4 47>art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
346/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul tine evidenta orelor de munca prestate
zilnic de fiecare salariat in conditiile stabilite cu salariatii prin acord scris, in functie de activitatea
specifica desfasurata de catre acestia."
4. <LLNK 12003 0923 2P2 241 13>Articolul 241 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"ART. 241
Regulamentul intern se intocmeste de catre angajator, cu exceptia microintreprinderilor definite la

<LLNK 12004 346 12 2>2 4 47>art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, cu modificarile si
n
completarile ulterioare, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz."
tio
ORDONANTA DE URGENTA nr. 147 din 27 august 2020
ra
privind acordarea unor zile libere pentru parinti in vederea supravegherii copiilor, in situatia limitarii sau
suspendarii activitatilor didactice care presupun prezenta efectiva a copiilor in unitatile de invatamant si
in unitatile de educatie timpurie anteprescolara, ca urmare a raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2
po

or
C
e

ic
Prezenta forma actualizata este valabila de la 9 aprilie 2021 pana la 9 iunie 2021
rv
----------
Se
*) Nota CTCE:
Forma consolidata a ORDONANTEI DE URGENTA nr. 147 din 27 august 2020, publicate in Monitorul
Oficial nr. 790 din 28 august 2020, la data de 9 iunie 2021 este realizata prin includerea modificarilor si
K
completarilor aduse de: ORDONANTA DE URGENTA nr. 182 din 22 octombrie 2020; ORDONANTA DE
URGENTA nr. 198 din 18 noiembrie 2020; LEGEA nr. 278 din 27 noiembrie 2020; ORDONANTA DE
O
URGENTA nr. 220 din 30 decembrie 2020; LEGEA nr. 59 din 6 aprilie 2021.
----------
Avand in vedere faptul ca, pe termen scurt, provocarea cea mai importanta ramane combaterea si
limitarea efectelor crizei COVID-19 asupra sanatatii si economiei, fapt care impune adoptarea unor
masuri de redresare economice si de sprijinire a populatiei,
intrucat, in perioada starii de urgenta si a starii de alerta, au fost adoptate masuri in acord cu
schimbarile inregistrate astfel incat impactul negativ asupra cetatenilor sa fie cat mai redus,
n
luand in considerare necesitatea protectiei sociale a cetatenilor ca urmare a efectelor raspandirii
coronavirusului SARS-CoV-2,
tio
avand in vedere reglementarile cuprinse in art. 38 din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru
prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile ulterioare, cu privire la
posibilitatea limitarii sau suspendarii activitatilor didactice ce presupun prezenta efectiva a copiilor la
ra
cursuri,
luand in considerare situatia epidemiologica din Romania si riscul asupra sanatatii populatiei,
po
tinand cont de faptul ca neadoptarea unor masuri urgente, cu caracter exceptional, ar putea afecta
sanatatea copiilor si siguranta acestora in lipsa parintilor care sa ii supravegheze pe perioada suspendarii
cursurilor sau inchiderii unitatilor de invatamant si ar creste riscul transmiterii comunitare a
or
coronavirusului SARS-CoV-2,
C
nu poate fi amanata si care impune adoptarea de masuri imediate prin ordonanta de urgenta.
In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

e

ic
ART. 1
rv
(1) Se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, in situatia limitarii sau
suspendarii activitatilor didactice care presupun prezenta efectiva a copiilor in unitatile de invatamant si
Se
in unitatile de educatie timpurie anteprescolara, unde acestia sunt inscrisi, ca urmare a rezultatului
anchetei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, efectuata de directia
de sanatate publica judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, si avand in vedere hotararile
comitetului judetean pentru situatii de urgenta, respectiv Comitetului pentru Situatii de Urgenta al
K
Municipiului Bucuresti.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica parintilor care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
O
a) au copii cu varsta de pana la 12 ani sau au copii cu dizabilitati cu varsta de pana la 26 de ani, inscrisi
in cadrul unei unitati de invatamant sau de educatie timpurie anteprescolara;
b) celalalt parinte nu beneficiaza, la randul sau, de zile libere sau, dupa caz, parintele care solicita
acordarea de zile libere se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 277/2010 privind
alocatia pentru sustinerea familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
(la 09-04-2021 Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 1 a fost modificata de Punctul 3, Articolul I din
n
c) locul de munca ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.
tio
(la 05-12-2020 Alineatul (2) din Articolul 1 a fost completat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA
ra
nr. 278 din 27 noiembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1166 din 02 decembrie 2020)
po
(3) In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin parinte se intelege:
or
a) parintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare;
C
b) adoptatorul;
c) persoana care are copilul/copiii in incredintare in vederea adoptiei;

e
d) persoana care are copilul in plasament sau sub tutela;

ic
e) persoana desemnata conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si
promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
rv
f) parintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap inscrise intr-o unitate de
invatamant.
Se
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. a), beneficiaza de prevederile prezentei ordonante de
K
urgenta si parintele sau reprezentantul legal al copilului cu handicap grav nescolarizat, care a optat
pentru acordarea indemnizatiei prevazute de art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si
O
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

doar in situatiile in care activitatea serviciului de zi este limitata sau suspendata, prin dispozitie/decizie a
autoritatii care are in administrare serviciul de zi, ca urmare a raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2.
(4^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), beneficiaza de prevederile prezentei ordonante de
urgenta si parintele sau reprezentantul legal al carui copil, cu varsta de pana la 12 ani, inscris in cadrul
unei unitati de invatamant sau de educatie timpurie anteprescolara, sufera de o boala cronica,
indiferent daca activitatile didactice au fost sau nu au fost limitate ori suspendate in conformitate cu
prevederile alin. (1), cu conditia respectarii, de catre celalalt parinte, a prevederilor alin. (2) lit. b).
n
(la 05-12-2020 Articolul 1 a fost completat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 278 din 27
tio
noiembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1166 din 02 decembrie 2020)
ra
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se aplica si
po
pentru parintele sau reprezentantul legal care are in ingrijire, supraveghere si intretinere persoana
adulta incadrata in grad de handicap grav sau in grad de handicap grav cu asistent personal pentru care
s-a optat pentru acordarea indemnizatiei prevazute de art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, doar daca beneficiaza de servicii de zi, a caror
or
activitate este limitata sau suspendata, prin dispozitie/decizie a autoritatii care are in administrare
serviciul de zi, ca urmare a raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2.
C
(5^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), dispozitiile prezentei ordonante de urgenta se aplica si
e
pentru parintele sau reprezentantul legal care are in ingrijire, supraveghere si intretinere unul sau mai
ic
multi copii scolarizati, cu boli cronice pentru care medicul de familie sau medicul specialist a emis
adeverinte pentru realizarea educatiei in conditiile prevazute in ordinul comun al ministrului educatiei si
al ministrului sanatatii prevazut la art. 8^1 alin. (1).
rv
(la 09-04-2021 Alineatul (5^1) din Articolul 1 a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA nr. 59
Se
din 6 aprilie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 06 aprilie 2021)
(6) Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica in cazul in care unul dintre parintii,
K
definiti la alin. (3), se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a) este in concediul prevazut la art. 2 alin. (1) sau art. 11 alin. (2) ori art. 31 alin. (1) din Ordonanta de
O
urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) este asistentul personal al unuia dintre copiii aflati in intretinere;
c) se afla in concediu de odihna/concediu fara plata;

d) are raportul de munca suspendat pentru intreruperea temporara a activitatii angajatorului, in
conditiile art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
e) nu realizeaza venituri din salarii si asimilate salariilor, venituri din activitati independente, venituri
din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse
impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si
n
tio
(7) Prin limitarea sau suspendarea activitatilor didactice care presupun prezenta efectiva a copiilor se
intelege reducerea frecventei participarii copiilor la cursurile scolare si utilizarea tehnologiei si
ra
internetului sau a altor modalitati alternative de educatie pentru realizarea activitatilor prevazute la art.
262 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
po
ART. 2
or
(1) Persoanele prevazute la art. 1 alin. (2) au dreptul la zile libere platite pe toata perioada in care se
decide limitarea sau suspendarea activitatilor didactice care presupun prezenta efectiva a copiilor in
unitatile de invatamant si in unitatile de educatie timpurie anteprescolara.
C
(2) Zilele libere se acorda la cererea parintelui care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
si este definit la art. 1 alin. (3), depusa la angajatorul acestuia.
e
(3) Cererea prevazuta la alin. (2) este insotita de o declaratie pe propria raspundere a celuilalt parinte,
ic
de o copie a certificatului/certificatelor de nastere al/ale copilului/copiilor sau a documentului care

atesta calitatea prevazuta la art. 1 alin. (3) in care solicita zilele libere, precum si, daca este cazul, de o
rv
copie a certificatului de incadrare in grad de handicap al copilului ori adultului in varsta de pana la 26 de
ani. Declaratia pe propria raspundere a celuilalt parinte va contine elemente din care sa rezulte ca,
Se
pentru aceeasi perioada, acesta nu a solicitat la locul sau de munca zile libere ce i s-ar cuveni potrivit
dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta, ca nu a beneficiat de majorarea salariala acordata in
conditiile art. 4 alin. (3), in cazul angajatilor sistemului national de aparare, ordine publica si securitate
nationala, al angajatilor din penitenciare si al personalului din unitatile sanitare publice, ca nu are
contractul de munca suspendat pentru intreruperea temporara a activitatii angajatorului si nu se afla in
K
una dintre situatiile prevazute la art. 1 alin. (6). Declaratia pe propria raspundere a celuilalt parinte nu se
depune in cazul in care parintele se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 3 din Legea nr.
O
277/2010, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(la 09-04-2021 Alineatul (3) din Articolul 2 a fost modificat de Punctul 1^1, Punctul 5, Articolul I din
(3^1) Pentru situatia prevazuta la art. 1 alin. (5^1) parintele va depune la angajator pe langa actele
prevazute la alin. (3) si o copie a adeverintei eliberate de medicul de familie/medicul specialist.
(la 27-10-2020 Articolul 2 a fost completat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
n
182 din 22 octombrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 27 octombrie 2020)
tio
(4) Modelele cererii si declaratiei pe propria raspundere prevazute la alin. (3) se stabilesc prin ordin al
ministrului muncii si protectiei sociale, la propunerea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de
ra
Munca, si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Angajatorul este obligat sa acorde zilele libere daca angajatul solicita acest drept in baza
po
prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), angajatii din unitatile sistemului energetic national, din
or
unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu, din unitatile de asistenta
sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, din reteaua de transport feroviar, din
unitatile care asigura transportul in comun si serviciul de salubrizare a localitatilor, aprovizionarea
C
populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa, din unitatile de comert alimentar, servicii financiare,
distributie de carburanti, productie si distributie de medicamente si echipamente sanitare, precum si
personalul din unitatile farmaceutice, beneficiaza de prevederile prezentei ordonante de urgenta numai
e
cu acordul angajatorului.
ic
rv
(la 05-12-2020 Articolul 2 a fost completat de Punctul 3, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 278 din 27
noiembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1166 din 02 decembrie 2020)
Se
ART. 3
K
(1) Indemnizatia pentru fiecare zi libera acordata in conditiile art. 1 se plateste din capitolul aferent
O
cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului si este in cuantum de 75%
din salariul de baza corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75%
din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) este in suma bruta si este supusa impozitarii si platii
contributiilor de asigurari sociale, de asigurari sociale de sanatate, precum si platii contributiei
asiguratorii pentru munca, in conditiile prevazute de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile
ulterioare, pentru veniturile din salarii si asimilate acestora.
(3) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de
garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare, sumele pentru plata indemnizatiei
prevazute la alin. (1) se deconteaza din acest fond numai pentru perioada acordarii zilelor libere potrivit
art. 1
n
(4) Impozitul si contributiile de asigurari sociale, de asigurari sociale de sanatate, precum si
tio
contributia asiguratorie pentru munca aferente indemnizatiei prevazute la alin. (1) se platesc de
angajator in conditiile prevazute de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Pana la inchiderea anului fiscal, sumele decontate potrivit alin. (3) vor fi inapoiate Fondului de
ra
garantare din bugetul de stat, dupa caz, potrivit unei proceduri stabilite prin hotarare a Guvernului.
po
ART. 4
(1) Angajatii sistemului national de aparare, ordine publica si securitate nationala, angajatii din
or
penitenciare si personalul din unitatile sanitare publice beneficiaza de zilele libere prevazute la art. 1, la
cerere, numai cu aprobarea angajatorului.
C
e
ic
(1^1) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) familiile monoparentale, care pot opta fie pentru
acordarea de zile libere conform dispozitiilor art. 1, fie pentru acordarea majorarii drepturilor salariale
rv
cuvenite potrivit dispozitiilor alin. (3), fara ca aceste drepturi sa poata fi cumulate pentru aceeasi
perioada.
Se
(la 09-04-2021 Articolul 4 a fost completat de Punctul 2^2, Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 59 din 6
aprilie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 06 aprilie 2021)
K
O
(2) Drepturile banesti aferente zilelor libere acordate in conditiile art. 1 familiilor monoparentale, ca
urmare a optiunii exprimate in conformitate cu dispozitiile alin. (1^1), se calculeaza si se platesc astfel:
(la 09-04-2021 Partea introductiva a alineatului (2) din Articolul 4 a fost modificata de Punctul 2^3,
Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 59 din 6 aprilie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 06
aprilie 2021)
a) conform prevederilor legale specifice ce reglementeaza acordarea invoirilor/permisiilor/zilelor
libere platite, pentru angajatii sistemului national de aparare, ordine publica si securitate nationala si
angajatii din penitenciare, si se suporta din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor si institutiilor din
sectorul de aparare, ordine publica si securitate nationala;
n
b) conform prevederilor art. 3 alin. (1), pentru personalul din unitatile sanitare publice.
(3) In situatia in care unul dintre parinti isi desfasoara activitatea in unul dintre domeniile prevazute la
tio
alin. (1), acesta are dreptul la o majorare acordata suplimentar drepturilor salariale cuvenite, in cuantum
de 75% din salariul de baza/salariul de functie/solda de functie corespunzatoare unei zile lucratoare, dar
nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
ra
bugetului asigurarilor sociale de stat, corespunzator numarului de zile lucratoare din perioada prevazuta
la art. 1 alin. (1), numai in cazul in care angajatorul nu a aprobat cererea de acordare de zile libere si cu
po
conditia respectarii de catre celalalt parinte a prevederilor art. 1 alin. (2) lit. b) si c). In cazul in care ambii
parinti isi desfasoara activitatea in unul dintre domeniile prevazute la alin. (1), doar unul dintre acestia
are dreptul la acordarea de zile libere, cu aprobarea angajatorului, sau, in cazul in care angajatorul nu a
aprobat cererea de acordare de zile libere, la majorarea acordata suplimentar drepturilor salariale
or
cuvenite, potrivit prezentului alineat.
C
e
ic
(4) Majorarea prevazuta la alin. (3) se acorda pe baza cererii parintelui definit la art. 1 alin. (3),
insotita de declaratia celuilalt parinte ca nu beneficiaza de acest drept si nici nu se afla in una dintre
rv
situatiile prevazute la art. 1 alin. (6). In situatia prevazuta la alin. (1^1), majorarea prevazuta la alin. (3)
se acorda pe baza cererii parintelui insotite de declaratia pe propria raspundere a acestuia ca se afla in
Se
una dintre situatiile prevazute la art. 3 din Legea nr. 277/2010, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ca nu se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 1 alin. (6). Cererea si
declaratia se depun la angajator in luna curenta pentru luna anterioara.
K
O
(5) Pentru personalul prevazut la alin. (1), majorarea prevazuta la alin. (3) se acorda obligatoriu odata
cu drepturile salariale si se suporta din bugetele din care se suporta drepturile salariale de baza.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), pentru personalul din unitatile sanitare publice, majorarea
prevazuta la alin. (3) se suporta prin transferuri din bugetul Fondului national unic de sanatate, de la
titlul VI - Transferuri intre unitati ale administratiei publice.
(7) Pentru personalul institutiilor si autoritatilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct.
30 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2
alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile
n
ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral
din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, majorarea prevazuta la alin. (3) nu se ia in
tio
calcul la determinarea limitei prevazute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Majorarea prevazuta la alin. (3) nu se cuprinde in baza de calcul prevazuta la art. 28 alin. (1) din
ra
Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificarile si completarile ulterioare.
po
(9) Majorarea prevazuta la alin. (3) reprezinta venit care se supune calcularii, virarii si declararii
impozitului si contributiilor sociale obligatorii, in conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, cu
or
(10) Institutiile publice de aparare, ordine publica si securitate nationala pot emite norme specifice
privind conditiile de acordare a majorarii prevazute la alin. (3), care se aproba prin ordin al ordonatorului
principal de credite.
C
e
----------
ic
Conform articolului II din LEGEA nr. 59 din 6 aprilie 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 352 din
6 aprilie 2021, in cazul familiilor monoparentale, indemnizatia acordata corespunzator zilelor libere,
precum si majorarea acordata suplimentar drepturilor salariale cuvenite, in conditiile art. 2-4 din
rv
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru parinti in
vederea supravegherii copiilor, in situatia limitarii sau suspendarii activitatilor didactice care presupun
Se
prezenta efectiva a copiilor in unitatile de invatamant si in unitatile de educatie timpurie anteprescolara,

ca urmare a raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
278/2020, cu modificarile ulterioare, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu constituie debit
si nici nu se recupereaza.
K
----------
O
ART. 5
(1) Pentru decontarea sumelor pentru plata indemnizatiei prevazute la art. 3, angajatorul depune
cerere la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti in a
carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia,
dupa caz, insotita de documente justificative privind indeplinirea conditiilor de decontare a
indemnizatiei.
(2) Cererea si documentele justificative se transmit electronic sau in format letric la agentiile pentru
ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, in cel mult 30 de zile de la data
efectuarii platii contributiilor si impozitelor aferente indemnizatiei.
n
(3) Decontarea sumelor platite cu titlu de indemnizatie potrivit art. 3 se face in termen de 15 zile
tio
calendaristice de la data inregistrarii documentelor prevazute la alin. (1).
(4) Procedura de decontare, documentele justificative si modelul acestora se stabilesc prin ordin al
presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si se publica in Monitorul Oficial al
ra
Romaniei, Partea I.
(5) Pentru depunerea in format electronic a cererilor si a documentelor justificative prevazute la alin.
po
(1) se pot folosi modele de cereri si formulare electronice publicate pe platforma Punctul de contact
unic electronic prevazut in Hotararea Guvernului nr. 922/2010 privind organizarea si functionarea
Punctului de contact unic electronic sau pe pagina de internet aici.gov.ro.
or
ART. 6
C
(1) Pentru verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la art. 1 alin. (1), (4) si (5), institutiile publice in a
caror coordonare sau subordine se afla unitatile de invatamant sau serviciile de zi au obligatia sa
e
transmita, in format electronic, la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a
ic
municipiului Bucuresti, in termen de maximum 10 zile de la decizia de limitare sau suspendare a

cursurilor in unitatea de invatamant sau a activitatilor din serviciile de zi, listele nominale cu copiii,
respectiv cu persoanele evidentiate pe unitati de educatie timpurie anteprescolara, de invatamant sau
rv
servicii de zi, astfel:

Se
a) inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, pentru copiii prescolari si

scolari de pana la 12 ani inclusiv, precum si pentru copiii cu handicap inscrisi in unitatile de invatamant
special;
b) primariile, pentru copiii inscrisi in unitatile de educatie timpurie anteprescolara si pentru serviciile
K
de zi, aflate in administrarea acestora, destinate persoanelor cu handicap prevazute la art. 1 alin. (4) si
(5);
O
c) directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului, pentru serviciile de zi, aflate in
administrare, destinate persoanelor cu handicap prevazute la art. 1 alin. (4) si (5).
(2) Listele prevazute la alin. (1) se transmit si institutiilor publice de aparare, ordine publica si
securitate nationala, la solicitarea acestora.
(3) Listele prevazute la alin. (1) contin obligatoriu denumirea unitatii de invatamant sau, dupa caz, a
serviciului de zi, precum si numele si prenumele copiilor inscrisi, respectiv ale persoanelor adulte cu
handicap.
n
(4) Datele prevazute in listele mentionate la alin. (1) lit. a) se preiau din Sistemul informatic integrat al
invatamantului din Romania (SIIR) pentru activitatile din domeniul preuniversitar, organizat in baza
tio
Ordinului ministrului educatiei nationale nr. 4.371/2017. Mecanismele de transmitere a datelor sunt
stabilite conform protocolului incheiat intre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si
Ministerul Educatiei si Cercetarii.
ra
(la 27-10-2020 Articolul 6 a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
po
182 din 22 octombrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 993 din 27 octombrie 2020)
or
ART. 7
C
(1) Constituie contraventie nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (5) si angajatorul se sanctioneaza cu
amenda intre 1.000 si 2.000 lei pentru fiecare persoana pentru care refuza acordarea zilelor libere, fara
e
a depasi valoarea cumulata de 20.000 lei.

ic
(2) Contraventiei prevazute la alin. (1) ii sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002,
rv
cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor potrivit prevederilor alin. (1) se efectueaza de
Se
catre inspectorii de munca.
ART. 8
K
Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica tuturor angajatilor din sectorul public si privat,
O
pe toata perioada de limitare sau suspendare a cursurilor in unitatea de invatamant sau a activitatii
serviciilor de zi destinate persoanelor cu handicap, pe perioada starii de alerta si dupa incetarea
acesteia, dar nu mai tarziu de finalizarea cursurilor anului scolar 2020-2021.
ART. 8^1
(1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica si in cazul limitarii sau suspendarii
activitatilor didactice care presupun prezenta efectiva a copiilor in unitatile de invatamant si in unitatile
de educatie timpurie anteprescolara, in situatiile reglementate prin ordin comun al ministrului educatiei
si al ministrului sanatatii emis in temeiul art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 141/2020
privind instituirea unor masuri pentru buna functionare a sistemului de invatamant si pentru
modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, pentru stabilirea unor masuri de
organizare a activitatii in cadrul unitatilor/institutiilor de invatamant, in conditii de siguranta
n
epidemiologica pentru prevenirea imbolnavirilor cu virusul SARS-CoV-2.
tio
(2) In situatiile prevazute la alin. (1), numarul zilelor libere se stabileste in functie de perioada
prevazuta:
ra
a) de hotararea comitetului judetean pentru situatii de urgenta/Comitetului Municipiului Bucuresti
po
pentru Situatii de Urgenta, in cazul in care limitarea sau suspendarea activitatilor didactice care
presupun prezenta efectiva a copiilor in unitatile/institutiile de invatamant se stabileste prin hotarare a
comitetului judetean pentru situatii de urgenta/Comitetului Municipiului Bucuresti pentru Situatii de
Urgenta, la propunerea consiliului de administratie al unitatii de invatamant/de educatie timpurie
or
anteprescolara, pe baza criteriului epidemiologic privind rata incidentei cumulate la nivelul localitatii;
b) de decizia conducerii unitatii/institutiei de invatamant, in cazul in care limitarea sau suspendarea

C
activitatilor didactice care presupun prezenta efectiva a copiilor in unitatea/institutia de invatamant se
stabileste ca urmare a aparitiei cazurilor de imbolnavire in unitatea de invatamant/de educatie timpurie
anteprescolara.
e
ic
(3) Pentru situatia prevazuta la alin. (2) lit. b) parintele va depune la angajator, pe langa actele
rv
prevazute la art. 2 alin. (3), si o copie a deciziei conducerii unitatii/institutiei de invatamant.
(4) Pentru situatiile prevazute la alin. (1), zilele libere se acorda numai dupa aplicarea de catre
Se
angajator a reglementarilor legale in vigoare pentru desfasurarea activitatii prin telemunca sau munca la
domiciliu, daca locul de munca al parintelui permite acest lucru.
(5) Unitatea/Institutia de invatamant comunica parintilor decizia prevazuta la alin. (2) lit. b) in termen
de maximum 24 de ore de la emiterea acesteia, inclusiv prin mijloace electronice de comunicare si prin
K
afisare pe pagina de internet a unitatii/institutiei de invatamant si a inspectoratului scolar judetean.

O
(la 09-04-2021 Articolul 8^1 a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din LEGEA nr. 59 din 6 aprilie 2021,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 352 din 06 aprilie 2021)
ART. 8^2
(1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica pana la 30 iunie 2021 si in situatia in care
prin ordin al ministrului educatiei se dispune suspendarea activitatilor care impun prezenta fizica a
anteprescolarilor, prescolarilor si elevilor in unitatile de invatamant si continuarea activitatilor didactice
in sistem on-line.
n
(la 31-12-2020 Alineatul (1) din Articolul 8^2 a fost modificat de Articolul III din ORDONANTA DE
URGENTA nr. 220 din 30 decembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1326 din 31 decembrie
tio
2020)
ra
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), zilele libere se acorda pe perioada stabilita in ordinul ministrului
educatiei si cercetarii, cu respectarea conditiei prevazute la art. 8^1 alin. (4).
po
(la 19-11-2020 Actul a fost completat de ARTICOLUL UNIC din ORDONANTA DE URGENTA nr. 198 din 18
noiembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1108 din 19 noiembrie 2020)
or
C
ART. 9
Prevederile art. 7 intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta in
e
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

ic
----------
rv
*) Nota CTCE:
Se
Reproducem mai jos prevederile articolului I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 220 din 30 decembrie
2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1326 din 31 decembrie 2020:
Articolul I
K
(1) Angajatorii care in perioada 1 ianuarie - 1 septembrie 2021 incadreaza in munca, pe perioada
nedeterminata, cu norma intreaga, persoane in varsta de peste 50 de ani ale caror raporturi de munca
O
au incetat din motive neimputabile lor, in perioada starii de urgenta sau de alerta, persoane cu varsta
cuprinsa intre 16 si 29 de ani inregistrate ca someri in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de
munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, precum si cetateni romani, incadrati in aceleasi
categorii de varsta, carora in anul 2020 le-au incetat raporturile de munca cu angajatorii straini de pe
teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere, primesc lunar, pe o perioada de 12
luni, pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai
mult de 2.500 lei.
(2) Angajatorii au obligatia mentinerii raporturilor de munca pentru o perioada de minimum 12 luni de
la implinirea termenului de 12 luni prevazut la alin. (1).
(3) Sumele prevazute la alin. (1) se acorda pentru plata salariului proportional cu timpul efectiv lucrat
n
de salariat si nu se cumuleaza, pentru acelasi angajat, cu subventiile care se acorda angajatorilor care au
incheiat cu agentiile judetene pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti
tio
contracte sau conventii in temeiul art. 80, 85 si 93^4 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor
pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Sumele prevazute la alin. (1) se deconteaza din bugetul asigurarilor pentru somaj, la cererea
ra
angajatorilor, depusa prin mijloace electronice la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene,
precum si a municipiului Bucuresti in raza carora acestia isi au sediul social, dupa plata de catre
po
angajator a drepturilor salariale.
(5) Procedura de acordare a sumelor prevazute la alin. (1) se stabileste prin ordin al presedintelui
Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei,
or
Partea I, in termen de 5 zile lucratoare de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(6) Angajatorii care inceteaza contractele individuale de munca ale persoanelor prevazute la alin. (1)
C
anterior termenelor prevazute la alin. (1) si (2) sunt obligati sa restituie in totalitate agentiilor pentru
ocuparea fortei de munca sumele incasate pentru fiecare persoana pentru care a incetat raportul de
munca anterior termenului mentionat, plus dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei in
e
vigoare la data incetarii contractelor individuale de munca, daca incetarea acestora a avut loc in temeiul
art. 55 lit. b), art. 56 alin. (1) lit. d) si e) si art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu
ic

rv
(7) Nu beneficiaza de sumele prevazute la alin. (1) urmatorii angajatori:
a) institutii si autoritati publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind
Se
finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin Legea nr. 273/2006 privind
finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) angajatorii care la data solicitarii acordarii acestor sume se afla in faliment, dizolvare, lichidare sau
care au activitatile suspendate sau asupra carora sunt impuse restrictii din alte motive decat cele
K
generate de raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2.

O
LEGE nr. 81 din 30 martie 2018

privind reglementarea activitatii de telemunca
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 296 din 2 aprilie 2018
Data intrarii in vigoare : 5 aprilie 2018
n
tio
*) Nota CTCE:
Forma consolidata a LEGII nr. 81 din 30 martie 2018, publicate in Monitorul Oficial nr. 296 din 2 aprilie
2018, la data de 9 iunie 2021 este realizata prin includerea modificarilor si completarilor aduse de:
ra
ORDONANTA DE URGENTA nr. 192 din 5 noiembrie 2020; ORDONANTA DE URGENTA nr. 36 din 5 mai
2021.
po
---------- or
----------
C
Alin (1) si (2) ale art. IV din ORDONANTA DE URGENTA nr. 36 din 5 mai 2021, publicata in Monitorul
Oficial nr. 474 din 6 mai 2021, prevad:
e
"Articolul IV
ic
(1) Notiunile de semnatura electronica avansata, semnatura electronica calificata, marca temporala
electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat, utilizate in cuprinsul
rv
actelor normative care fac obiectul art. I-III din prezenta ordonanta de urgenta, au intelesul dat de
dispozitiile Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie
2014 privind identificarea electronica si serviciile de incredere pentru tranzactiile electronice pe piata
Se
interna si de abrogare a Directivei 1999/93/CE.
(2) Angajatorul poate suporta, in vederea indeplinirii obligatiilor legale mentionate in prezenta
ordonanta de urgenta, cheltuielile pentru achizitionarea semnaturilor electronice avansate sau
K
semnaturilor electronice calificate insotite de marca temporala electronica sau marca temporala
electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, utilizate pentru semnarea
O
inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca/securitatii si sanatatii in munca."
----------
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeaza modalitatea de desfasurare a activitatii de catre salariat in regim de
telemunca.
(2) Prezenta lege se aplica in domeniile de activitate in care este posibila desfasurarea activitatii in
regim de telemunca.
n
ART. 2
tio
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) telemunca - forma de organizare a muncii prin care salariatul, in mod regulat si voluntar, isi
indeplineste atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine in alt loc decat locul de
ra
munca organizat de angajator, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor;
(la 06-05-2021 Litera a) din Articolul 2 a fost modificata de Punctul 1, Articolul II din ORDONANTA DE
po
URGENTA nr. 36 din 5 mai 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 06 mai 2021)
or
b) telesalariat - orice salariat care desfasoara activitatea in conditiile prevazute la lit. a).
C
e
ART. 3
ic
(1) Activitatea de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor si se prevede in mod expres in
contractul individual de munca odata cu incheierea acestuia pentru personalul nou-angajat sau prin act
rv
aditional la contractul individual de munca existent.
(2) Refuzul salariatului de a consimti la prestarea activitatii in regim de telemunca nu poate constitui
Se
motiv de modificare unilaterala a contractului individual de munca si nu poate constitui motiv de

sanctionare disciplinara a acestuia.
K
ART. 4
O
(1) In vederea indeplinirii atributiilor ce le revin, telesalariatii organizeaza programul de lucru de

comun acord cu angajatorul, in conformitate cu prevederile contractului individual de munca,
regulamentului intern si/sau contractului colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.
(2) La solicitarea angajatorului si cu acordul in scris al telesalariatului cu norma intreaga, acesta poate
efectua munca suplimentara.
(3) Angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului in principal prin utilizarea
tehnologiei informatiei si comunicatiilor, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca,
regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, in conditiile legii.
(la 06-05-2021 Alineatul (3) din Articolul 4 a fost modificat de Punctul 2, Articolul II din ORDONANTA DE
n
tio
ART. 5
(1) Contractul individual de munca se incheie si se modifica, dupa caz, pentru salariatii care
ra
desfasoara activitatea de telemunca, in conditiile prevazute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
po
(2) In cazul activitatii de telemunca, contractul individual de munca contine, in afara elementelor
prevazute la art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
urmatoarele:
or
a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza in regim de telemunca;
C
b) perioada si/sau zilele in care telesalariatul isi desfasoara activitatea la un loc de munca organizat de
angajator;
e
c) Abrogata.
ic
(la 06-05-2021 Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 5 a fost abrogata de Punctul 3, Articolul II din
ORDONANTA DE URGENTA nr. 36 din 5 mai 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 06 mai
2021)
rv
Se
d) programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului si

modalitatea concreta de realizare a controlului;
e) modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate de telesalariat;

K
f) responsabilitatile partilor convenite in functie de locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca,

inclusiv responsabilitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca in conformitate cu prevederile
O
art. 7 si 8;
g) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de telemunca

al materialelor pe care telesalariatul le utilizeaza in activitatea sa, dupa caz;
h) obligatia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale,
din contractul colectiv de munca aplicabil si/sau regulamentul intern, in materia protectiei datelor cu
caracter personal, precum si obligatia telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
i) masurile pe care le ia angajatorul pentru ca telesalariatul sa nu fie izolat de restul angajatilor si care
asigura acestuia posibilitatea de a se intalni cu colegii in mod regulat;
n
j) conditiile in care angajatorul suporta cheltuielile aferente activitatii in regim de telemunca.
tio
ART. 6
ra
(1) Telesalariatul beneficiaza de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne si
contractele colective de munca aplicabile salariatilor care au locul de munca la sediul sau domiciliul
po
angajatorului.
(2) Prin contractele colective de munca aplicabile si/sau prin contractele individuale de munca si
or
regulamentele interne se pot stabili si alte conditii specifice privind telemunca in conformitate cu Legea
nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu Legea dialogului social nr.
62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
C
e
ART. 7
ic
Angajatorul are urmatoarele obligatii specifice privind securitatea si sanatatea in munca a

telesalariatului:
rv
a) sa asigure mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si/sau echipamentele de

munca sigure necesare prestarii muncii, partile putand conveni printr-un acord scris inclusiv sa fie
utilizate cele proprii ale telesalariatului, cu specificarea conditiilor de utilizare;
Se
(la 06-11-2020 Litera a) din Articolul 7 a fost modificata de Articolul II din ORDONANTA DE URGENTA nr.
192 din 5 noiembrie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1042 din 06 noiembrie 2020)
K
b) sa instaleze, sa verifice si sa intretina echipamentul de munca necesar, cu exceptia cazului in care

O
partile convin altfel;
c) sa asigure conditii pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in

domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru
privind utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la introducerea unui nou
echipament de munca, la introducerea oricarei noi proceduri de lucru.
(la 06-05-2021 Litera c) din Articolul 7 a fost modificata de Punctul 4, Articolul II din ORDONANTA DE
n
ART. 8
tio
(1) Telesalariatul trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesionala nici propria persoana, nici alte persoane care pot fi afectate de
ra
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
(2) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la alin. (1), telesalariatul are
po
urmatoarele obligatii:
a) sa informeze angajatorul cu privire la echipamentele de munca utilizate si la conditiile existente la

or
locurile desfasurarii activitatii de telemunca si sa ii permita acestuia accesul, in masura in care este
posibil, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca, necesare conform
clauzelor din contractul individual de munca, ori in vederea cercetarii evenimentelor;
C
b) sa nu schimbe conditiile de securitate si sanatate in munca de la locurile in care desfasoara
activitatea de telemunca;
e
c) sa utilizeze numai echipamente de munca care nu prezinta pericol pentru securitatea si sanatatea
ic
sa;
d) sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dispozitiilor privind obligatiile lucratorilor, asa cum sunt
rv
ele prevazute in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, precum si
in conformitate cu clauzele contractului individual de munca;
Se
e) sa respecte regulile specifice si restrictiile stabilite de catre angajator cu privire la retele de internet
folosite sau cu privire la folosirea echipamentului pus la dispozitie;
f) sa respecte si sa asigure confidentialitatea informatiilor si documentelor utilizate in timpul

K
desfasurarii activitatii de telemunca.

O
(la 06-05-2021 Alineatul (2) din Articolul 8 a fost completat de Punctul 5, Articolul II din ORDONANTA
DE URGENTA nr. 36 din 5 mai 2021, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 474 din 06 mai 2021)
ART. 9
(1) Pentru aplicarea si verificarea conditiilor de munca ale telesalariatului, reprezentantii

organizatiilor sindicale la nivel de unitate ori reprezentantii salariatilor au acces la locurile de
n
desfasurare a activitatii de telemunca, in conditiile stipulate in contractul colectiv de munca sau
contractul individual de munca ori regulamentul intern, dupa caz.
tio
(2) Pentru verificarea aplicarii si respectarii cerintelor legale din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si al relatiilor de munca, reprezentantii autoritatilor competente au acces la locurile de
ra
desfasurare a activitatii de telemunca, in conditiile stipulate in Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si
organizarea Inspectiei Muncii, republicata, cu modificarile ulterioare.
po
(3) In cazul in care locul de desfasurare a activitatii telesalariatului este la domiciliul acestuia, accesul
prevazut la alin. (1) si (2) se acorda doar in urma notificarii in avans a telesalariatului si sub rezerva
consimtamantului acestuia.
or
ART. 10
C
Prezenta lege se completeaza cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si
e
ic
ART. 11
rv
Constituie contraventie si se sanctioneaza astfel urmatoarele fapte:
a) nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (2) lit. a) referitoare la obligatia de a prevedea in mod expres
Se
in contractul individual de munca sau in actul aditional la acesta prestarea unei activitati in regim de
telemunca, cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana;
b) desfasurarea activitatii in regim de telemunca fara respectarea prevederilor art. 3 alin. (1), cu
K
amenda de 5.000 lei;
c) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2), cu amenda de 5.000 lei;

O
d) incheierea contractului individual de munca fara stipularea clauzelor prevazute la art. 5 alin. (2) lit.
b)-j), cu amenda de 5.000 lei;
e) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. a) referitoare la obligatia angajatorului de a asigura mijloacele
aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si/sau echipamentele de munca sigure necesare
prestarii muncii, cu exceptia cazului in care partile convin altfel, cu amenda de 2.000 lei;
f) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. b) referitoare la obligatia angajatorului de a instala, verifica si

intretine echipamentul de munca necesar, cu exceptia cazului in care partile convin altfel, cu amenda de
2.000 lei;
n
g) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. c) referitoare la obligatia angajatorului de a asigura conditii
tio
pentru ca telesalariatul sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de desfasurare a
activitatii de telemunca si utilizarii echipamentelor cu ecran de vizualizare: la angajare, la schimbarea
locului de desfasurare a activitatii de telemunca, la introducerea unui nou echipament de munca, la
ra
introducerea oricarei noi proceduri de lucru, cu amenda de 2.000 lei.
po
ART. 12 or
(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 11 se fac de catre inspectorii
de munca.
C
(2) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-
verbal de constatare ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din cuantumul amenzilor
e
prevazute la art. 11 lit. b) - g), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in
ic
procesul-verbal de constatare.
(3) Contraventiilor prevazute la art. 11 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001
rv
privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Se
K
O
ORDONANTA DE URGENTA nr. 30 din 18 martie 2020
pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor masuri in
domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea
coronavirusului SARS-CoV-2

PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 21 martie 2020
Data intrarii in vigoare : 21 martie 2020
n
tio
Prezenta forma actualizata este valabila de la 31 decembrie 2020 pana la 10 iunie 2021
ra
----------
*) Nota CTCE:
po
Forma consolidata a ORDONANTEI DE URGENTA nr. 30 din 18 martie 2020, publicate in Monitorul
Oficial nr. 231 din 21 martie 2020, la data de 10 iunie 2021 este realizata prin includerea modificarilor si
completarilor aduse de: ORDONANTA DE URGENTA nr. 32 din 26 martie 2020; ORDONANTA DE
or
URGENTA nr. 53 din 15 aprilie 2020; LEGEA nr. 59 din 19 mai 2020; LEGEA nr. 60 din 19 mai 2020;
ORDONANTA DE URGENTA nr. 211 din 4 decembrie 2020; ORDONANTA DE URGENTA nr. 226 din 30
decembrie 2020.
C
e
----------
ic
Avand in vedere hotararile Comitetului National pentru Situatii Speciale de Urgenta, precum si
rv
instituirea starii de urgenta prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul
Romaniei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020,
Se
avand in vedere ca decretul prevede acordarea unei majorari a salariului in cuantumul prevazut la art.
3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea
copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant, respectiv o indemnizatie pentru
fiecare zi libera care se plateste din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si
K
cheltuieli al angajatorului si este in cuantum de 75% din salariul corespunzator unei zile lucratoare, dar
nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea
O
bugetului asigurarilor sociale de stat, acordata pe perioada inchiderii temporare a unitatilor de

invatamant, in situatia in care celalalt parinte nu beneficiaza de drepturile reglementate in aceasta lege,
avand in vedere evolutia situatiei epidemiologice internationale determinata de raspandirea

coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de tari, in care aproximativ 160.000 de persoane au
fost infectate si peste 5.800 au decedat, precum si declararea Pandemiei" de catre Organizatia
Mondiala a Sanatatii la data de 11.03.2020,
luand in considerare experienta tarilor grav afectate de evolutia virusului si masurile care au avut
impact pozitiv in limitarea raspandirii acestuia si care au vizat actiuni in planul sanatatii publice,
concomitent cu limitarea sau intreruperea activitatilor socioeconomice,
in contextul masurilor adoptate la nivelul statelor europene, in scopul prevenirii raspandirii

comunitare a infectiei,
n
luand act de evolutia situatiei epidemiologice pe teritoriul Romaniei si de evaluarea riscului de
sanatate publica pentru perioada imediat urmatoare, care indica o crestere masiva a numarului de
tio
persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2,
tinand cont de faptul ca neluarea unor masuri urgente, cu caracter exceptional, in domeniul social si
economic ar aduce grave prejudicii cu efecte pe termen lung asupra angajatilor si a beneficiarilor unor
ra
masuri de asistenta sociala,
po
nu poate fi amanata si impune adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta, pentru
stabilirea mijloacelor si procedurilor necesare pentru siguranta sociala si economica a populatiei,
precum si reglementarea unor masuri de protectie sociala pe perioada starii de urgenta decretate.
In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

or
C
ART. I
e
Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in
situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
ic
Partea I nr. 209 din 14 martie 2020, se modifica si se completeaza, dupa cum urmeaza:
rv
1. La articolul 1, alineatele (1) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"ART. 1
Se
(1) Se acorda zile libere unuia dintre parinti pentru supravegherea copiilor, in situatia suspendarii
cursurilor sau inchiderii temporare a unitatilor de invatamant unde acestia sunt inscrisi, ca urmare a
conditiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situatii extreme decretate astfel de catre autoritatile
competente cu atributii in domeniu.
K
................................................................................................
O
(3) Prin parinte, in sensul prezentei legi, se intelege:
a) parintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile si
b) adoptatorul;
c) persoana care are copilul/copiii in incredintare in vederea adoptiei;
d) persoana care are in plasament copilul sau in tutela;
e) persoana desemnata conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si
promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) parintele sau reprezentantul legal al persoanei adulte cu handicap inscrisa intr-o unitate de
n
invatamant."
tio
1^1. La articolul 1, dupa alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu urmatorul
cuprins:
ra
"(1^2) Prin exceptie, in anul 2020, prevederile alin. (1) si (1^1) se aplica si pe perioada imediat
urmatoare incetarii starii de urgenta, pana la incheierea anului scolar."
po
(la 22-05-2020 Articolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 59 din 19 mai 2020,
or
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 19 mai 2020)
C
1^2. La articolul 1 alineatul (2), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
e
"a) au copii cu varsta de pana la 12 ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant sau au copii cu
dizabilitati cu varsta de pana la 26 de ani, inscrisi in cadrul unei unitati de invatamant;"
ic
rv
Se
2. La articolul 1, dupa alineatul (3) se introduc patru noi alineate, alineatele (3^1)-(3^4), cu urmatorul
cuprins:
K
"(3^1) Beneficiaza de prevederile prezentei legi si parintele sau reprezentantul legal al copilului cu
O
handicap grav nescolarizat, care a optat pentru acordarea indemnizatiei in conditiile Legii nr. 448/2006
privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, doar in conditiile in care activitatea serviciului de zi este suspendata ca urmare a
conditiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situatii extreme decretate astfel de catre autoritatile
competente cu atributii in domeniu.
(3^2) Prevederile prezentei legi se aplica si pentru parintele sau reprezentantul legal care are in ingrijire,
supraveghere si intretinere persoana adulta incadrata in grad de handicap grav sau in grad de handicap
grav cu asistent personal pentru care s-a optat pentru acordarea indemnizatiei in conditiile Legii nr.
448/2006, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, doar daca beneficiaza de servicii de zi,
a caror activitate a fost suspendata ca urmare a conditiilor meteorologice nefavorabile sau a altor
situatii extreme decretate astfel de catre autoritatile competente cu atributii in domeniu.
n
(3^3) Prevederile prezentei legi nu se aplica in cazul in care una dintre persoanele prevazute la alin. (3)
se afla in una sau mai multe din urmatoarele situatii:
tio
a) este in concediul prevazut la art. 2 alin. (1) sau art. 11 alin. (2) ori art. 31 alin. (1) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;
ra
b) este asistentul personal al unuia dintre copiii aflati in intretinere;
po
c) se afla in concediu de odihna/concediu fara plata.
(3^4) Prevederile prezentei legi nu se aplica in cazul in care unul dintre parinti are raportul de munca
suspendat pentru intreruperea temporara a activitatii angajatorului, in conditiile art. 52 alin. (1) lit. c) din
or
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Prevederile
prezentei legi nu se aplica nici in cazul in care celalalt parinte nu realizeaza venituri din salarii si asimilate
C
salariilor, venituri din activitati independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuala, venituri
din activitati agricole, silvicultura si piscicultura, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia situatiei in care
e
este incadrat in grad de handicap grav sau accentuat si astfel este scutit de la plata impozitului pe venit.
ic
(la 22-05-2020 Alineatul (3^4) din Punctul 2. , Articolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din
LEGEA nr. 59 din 19 mai 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 19 mai 2020)
rv
"
Se
3. La articolul 2, alineatele (2)-(4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"(2) Cererea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a celuilalt
K
parinte, din care sa rezulte ca acesta nu a solicitat la locul sau de munca zile libere ce i s-ar cuveni
potrivit prezentei legi, ca nu are contractul de munca suspendat pentru intreruperea temporara a
O
activitatii angajatorului si nici nu se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 1 alin. (3^3), precum si
de o copie a certificatului/ certificatelor de nastere al/ale copilului/copiilor.
(la 22-05-2020 Alineatul (2) din Punctul 3. , Articolul I a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA
nr. 59 din 19 mai 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 19 mai 2020)
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica persoanei singure din familia monoparentala, definita in conditiile
art. 3 din Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, republicata, cu modificarile si
(4) Acordarea zilelor libere pentru angajatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile
operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu, din unitatile de asistenta sociala, de
telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, din transporturile pe caile ferate, din unitatile care
n
asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze,
energie electrica, caldura si apa, comert alimentar, productie si distributie medicamente si echipamente
tio
sanitare, distributie carburanti, personalul din cadrul unitatilor farmaceutice se realizeaza doar cu
acordul angajatorului."
ra
4. La articolul 2, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
po
"(5) Angajatorii din domeniile prevazute la alin. (4) acorda zilele libere in conditiile prezentei legi, doar
dupa epuizarea optiunilor prevazute de reglementarile legale in vigoare pentru desfasurarea activitatii si
cu obligatia asigurarii continuitatii activitatii, respectiv prin programe individualizate de lucru, munca in
schimburi, munca la domiciliu si telemunca." or
C
5. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"ART. 3
e
(1) Indemnizatia pentru fiecare zi libera se plateste din capitolul aferent cheltuielilor de personal din
ic
bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului si este in cuantum de 75% din salariul de baza
corespunzator unei zile lucratoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din castigul salarial
rv
mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
(2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) este supusa impozitarii si platii contributiilor de asigurari sociale
Se
in conditiile prevazute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile
ulterioare.
(3) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de
K
garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare, sumele pentru plata indemnizatiei
prevazute la alin. (1) se deconteaza din acest fond numai pe perioada prevazuta la art. 1 alin. (4).
O
(4) Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentand indemnizatia neta, incasata efectiv
de parinte.
(5) Impozitele si contributiile de asigurari sociale aferente indemnizatiei prevazute la alin. (1) se
suporta din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri si cheltuieli al angajatorului
in conditiile prevazute de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
30 din Legea privind finantele publice nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2
alin. (1) pct. 39 din Legea privind finantele publice locale nr. 273/2006, cu modificarile si completarile
din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, indemnizatia prevazuta la alin. (1) nu se ia in
calcul la determinarea limitei prevazute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea
personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
n
(7) Pana la inchiderea anului fiscal, sumele decontate potrivit alin. (1) vor fi inapoiate Fondului de
tio
garantare din bugetul de stat, dupa caz, potrivit unei proceduri stabilite prin hotarare a Guvernului."
ra
5^1. La articolul 3, dupa alineatul (7) se introduc doua noi alineate, alineatele (8) si (9), cu urmatorul
cuprins:
po
"(8) Decontarea sumelor din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se face in cel mult
15 zile de la depunerea documentelor de catre angajator, conform legii.
(9) Cheltuielile din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale efectuate potrivit alin. (1) se
or
pot acoperi si din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, in limita sumelor
alocate si in conformitate cu prevederile si regulile de eligibilitate aplicabile, potrivit unei proceduri
C
stabilite prin hotarare a Guvernului."
e
ic

rv
6. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 3^1, cu urmatorul cuprins:

Se
"ART. 3^1
(1) Personalul prevazut la art. 32 alin. (1) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea
starii de urgenta pe teritoriul Romaniei are dreptul la o majorare acordata suplimentar drepturilor
salariale cuvenite, in cuantumul prevazut la art. 3 alin. (1), corespunzator numarului de zile lucratoare
K
din perioada starii de urgenta in situatia in care celalalt parinte nu beneficiaza de drepturile prevazute la
art. 1 sau in prezentul articol.
O
(2) Pentru personalul din Sistemul national de aparare, ordine publica si securitate nationala,
majorarea prevazuta la alin. (1) se suporta din bugetul de stat.
30 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2
alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile
din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, majorarea prevazuta la alin. (1) nu se ia in
calcul la determinarea limitei prevazute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si
completarile ulterioare."
n
tio
" ART. 4
Numarul minim de zile libere acordate potrivit prezentei legi, respectiv numarul de zile lucratoare
ra
pentru care se acorda majorarea prevazuta la art. 3^1 alin. (1) se stabilesc de catre Guvern, prin
hotarare, pentru fiecare situatie dintre cele prevazute la art. 1 alin. (1) si art. 3^1.
po
(la 22-05-2020 Articolul 4 din Punctul 7. , Articolul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din LEGEA
nr. 59 din 19 mai 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 19 mai 2020)
"
or
C
e
"ART. 6
ic
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi va fi aprobata hotararea Guvernului

prevazuta la art. 3 alin. (7), precum si procedurile aferente decontarii sumelor privind plata
rv
indemnizatiei prevazuta la art. 2."

Se
K
ART. II
O
(1) Acordarea stimulentului de insertie prevazut la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin
Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se efectueaza fara intrerupere, pe o
perioada de 90 zile in cazul persoanelor care, incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante
de urgenta, se afla in una sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
a) beneficiaza de concediile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) si d) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) beneficiaza de concediul prevazut de Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor
pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant;
n
c) se afla in perioada prevazuta la art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
tio
d) li s-a suspendat ori le-a incetat raportul de munca ori de serviciu, ca urmare a instituirii situatiei de
urgenta in conditiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si
regimul starii de urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 453/2004, cu modificarile si
ra
po
(2) In cazul in care, dupa perioada prevazuta la alin. (1), persoana indreptatita realizeaza venituri
supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
111/2010, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare,
or
atunci stimulentul de insertie se acorda, potrivit legii, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani
sau 4 ani in cazul copilului cu dizabilitate.
C
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator si in cazul persoanelor care beneficiaza de
indemnizatia prevazuta la art. 32 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, aprobata
e
cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si completarile ulterioare.

ic
(4) Prevederile alin. (1) se aplica si persoanelor care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante
de urgenta se afla in plata stimulentului de insertie, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, aprobata prin Legea nr. 132/2011, cu modificarile si
rv
Se
ART. II^1
Prin exceptie de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si
K
indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu
modificarile si completarile ulterioare, acordarea drepturilor prevazute de Ordonanta de urgenta a
O
Guvernului nr. 111/2010 se efectueaza fara intrerupere, pe toata perioada instituirii starii de urgenta,
precum si pe o perioada de 30 de zile de la data incetarii acesteia, cu exceptia drepturilor prevazute la
art. II.
(la 22-05-2020 Actul a fost completat de Punctul 6, Articolul I din LEGEA nr. 59 din 19 mai 2020,
ART. III
(1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si in baza Decretului nr.
n
195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, cererile, declaratiile si documentele
doveditoare pentru solicitarea beneficiilor de asistenta sociala acordate din bugetul de stat prin bugetul
tio
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale pot fi depuse in format letric sau prin posta electronica.
(2) Cererile, declaratiile si documentele doveditoare prevazute la alin. (1) vizeaza acordarea
ra
urmatoarelor beneficii de asistenta sociala:
a) ajutorul social acordat in baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si
po
b) alocatia pentru sustinerea familiei acordata in baza Legii nr. 277/2010 privind alocatia pentru
sustinerea familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
or
c) alocatia de stat pentru copii acordata in baza Legii nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
C
d) drepturile acordate in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si
indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2011, cu
e
modificarile si completarile ulterioare;

ic
e) alocatia lunara de plasament acordata in baza Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea
drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
rv
f) drepturile acordate in baza art. 50 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adoptiei, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare;
Se
g) ajutorul pentru incalzirea locuintei acordat in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 70/2011
privind masurile de protectie sociala pentru perioada sezonului rece, aprobata prin Legea nr. 92/2012,
cu modificarile si completarile ulterioare;
K
h) indemnizatia lunara de hrana acordata in baza Legii nr. 584/2002 privind masurile de prevenire a
raspandirii maladiei SIDA in Romania si de protectie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA,
O
cu modificarile ulterioare.
(3) Depunerea prin posta electronica a cererilor, declaratiilor si documentelor doveditoare pentru
solicitarea beneficiilor prevazute la alin. (2) se face astfel:
a) pentru beneficiile prevazute la lit. e)-f) si h), la agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii teritoriale, in a caror raza teritoriala isi
au domiciliul, resedinta ori locuiesc efectiv solicitantii;
b) pentru beneficiile prevazute la lit. a)-d) si g), la autoritatile administratiei publice locale in a caror
raza teritoriala isi au domiciliul, resedinta ori locuiesc efectiv solicitantii.
n
(4) Depunerea prin posta electronica a cererilor, declaratilor si documentelor doveditoare este
tio
optionala si se realizeaza in conditiile in care agentiile teritoriale ori autoritatile administratiei publice
locale au dezvoltate sisteme de primire electronica, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE)
2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor
ra
fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor
date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protectia datelor).
po
(5) Incepand cu data prezentei ordonante de urgenta, pe perioada de aplicabilitate a Decretului nr.
195/2020 privind instituirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, decizia de
acordare/respingere/incetare/suspendare a dreptului de asistenta sociala pentru oricare din beneficiile
or
sociale prevazute la alin. (2) se poate transmite beneficiarului in format letric sau prin posta electronica
de catre agentia teritoriala emitenta.
C
----------
Articolul 1 din ORDONANTA DE URGENTA nr. 70 din 14 mai 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr.
e
394 din 14 mai 2020 prevede:

ic
Articolul 1
(1) Acordarea indemnizatiilor prevazute la art. XI si art. XV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
rv
30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor
masuri in domeniul protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea
Se
coronavirusului SARS-CoV-2, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu

completarile ulterioare, pentru toate domeniile de activitate in care se mentin restrictii in conditiile Legii
nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se
prelungeste si dupa data de 31 mai 2020, pana la ridicarea acestor restrictii.
K
(2) Indemnizatiile acordate potrivit alin. (1) nu sunt supuse executarii silite prin poprire pe durata
acordarii lor, indiferent de bugetul din care se suporta.
O
(3) Prevederile art. III-VII si X din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2020, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale art. X si XIII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 32/2020, cu
modificarile si completarile ulterioare, privind utilizarea postei electronice ca unul din mijloacele de
comunicare pentru solicitarea si acordarea drepturilor de asistenta sociala, de asigurari sociale de stat si
de somaj, se aplica, in continuare si dupa incetarea starii de urgenta, pentru o perioada de 30 de zile.
(4) Prevederile art. IX din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2020, cu modificarile si
completarile ulterioare, se aplica, pana la finalizarea cursurilor anului scolar 2019-2020.
----------
n
tio
ART. IV
(1) Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, agentiile teritoriale si autoritatile administratiei
ra
publice locale vor lua masurile necesare pentru implementarea sistemului de transmitere prin posta
electronica a cererilor si documentelor doveditoare pentru solicitarea beneficiilor de asistenta sociala
prevazute la art. III alin. (2), in termen de maximum 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei
po
ordonante de urgenta.
(2) Organizarea modului de primire prin posta electronica a cererilor, declaratiilor si documentelor
or
doveditoare se stabileste prin decizie a directorului general al Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie
Sociala pentru drepturile prevazute la art. III alin. (2) lit. c)-f) si h), respectiv prin dispozitie a primarului
pentru drepturile prevazute la art. III alin. (2) lit. a), b) si g).
C
(3) Pentru cererile, declaratiile si documentele doveditoare pentru solicitarea drepturilor prevazute la
art. III alin. (3) lit. b), depuse prin posta electronica la autoritatile administratiei publice locale, acestea
e
au obligatia de a transmite la agentia teritoriala, in termenul prevazut de lege, solicitarile primite, la

adresa de posta electronica oficiala a institutiei sau prin Punctul de contact unic electronic, conform
ic
Hotararii Guvernului nr. 922/2010 privind organizarea si functionarea Punctului de contact unic
electronic, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor masuri de
rv
simplificare la nivelul administratiei publice centrale si pentru modificarea si completarea unor acte
normative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 179/2017.
Se
----------
K
Articolul 1
O
n
tio
ra
po
----------
or
C
ART. V
(1) In cazuri exceptionale, agentiile teritoriale si/sau autoritatile administratiei publice locale pot
e
solicita persoanelor care au depus cererea si documentele doveditoare prin posta electronica
prezentarea la sediul institutiei.
ic
(2) Prin cazuri exceptionale se inteleg urmatoarele:

rv
a) determinarea unor inadvertente intre informatiile din documentele transmise si cele din bazele de
date ale altor institutii la care agentiile teritoriale sau autoritatile administratiei publice locale au acces
pentru verificarea indeplinirii de catre solicitanti a criteriilor de acordare a drepturilor;
Se
b) informatiile din documentele transmise sunt incomplete sau pe baza acestora nu se poate
determina indeplinirea conditiilor de eligibilitate.
K
(3) Termenul prevazut de lege pentru solutionarea cererii in cazurile exceptionale prevazute la alin.
O
(2) se prelungeste cu pana la 15 zile lucratoare pentru verificarea realitatii, legalitatii si conformitatii
documentelor transmise, precum si pentru solicitarea de documente doveditoare suplimentare.
----------
Articolul 1
n
tio
ra
po
or
C
e
ic
----------
rv
Se
ART. VI
Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, agentiile teritoriale si autoritatile administratiei
publice locale vor a afisa la sediul institutiilor si pe web site-ul propriu informatiile necesare privind
posibilitatea si procedura solicitarii beneficiilor de asistenta sociala prin posta electronica, in termen de
K
maximum 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

O
----------
Articolul 1
n
tio
ra
po
or
C
----------
e
ic
ART. VII
rv
Pe perioada situatiei de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de
urgenta pe teritoriul Romaniei, transmiterea prin posta electronica a cererilor si documentelor
doveditoare pentru solicitarea drepturilor de asigurari devine principalul mijloc de comunicare.
Se
----------
K
Articolul 1
O
n
tio
ra
po
----------
or
C
ART. VIII
Rapoartele de monitorizare prevazute la art. 30 alin. (2) din anexa la Hotararea Guvernului nr.
e
118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012
privind asigurarea calitatii in domeniul serviciilor sociale, cu modificarile si completarile ulterioare,
ic
intocmite inainte de instituirea starii de urgenta prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de
urgenta pe teritoriul Romaniei, raman valabile dupa incetarea starii de urgenta si vor fi luate in
rv
considerare in procesul de evaluare pentru acordarea unei noi licente pentru serviciul social.
Se
ART. IX
(1) Pe perioada instituirii starii de urgenta prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de
urgenta pe teritoriul Romaniei, beneficiile de asistenta sociala care au drept conditie frecventarea
K
cursurilor de invatamant de catre copii sau tineri se acorda fara intrerupere.

O
(2) Pe perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de
urgenta pe teritoriul Romaniei, alocatia zilnica de hrana de care beneficiaza copiii cu cerinte
educationale speciale se acorda pe perioada valabilitatii certificatului de orientare scolara fara a fi
conditionata de numarul de zile de scolarizare si de prezenta scolara.
urgenta pe teritoriul Romaniei, acordarea stimulentelor educationale prevazute de Legea nr. 248/2015
privind stimularea participarii in invatamantul prescolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu
modificarile ulterioare, nu este conditionata de frecventa regulata la gradinita a copiilor din familiile
beneficiare ale stimulentului educational.
----------
n
Articolul 1
tio
ra
po
or
C
e
ic
rv
Se
----------
K
ART. X
O
urgenta pe teritoriul Romaniei, cererile si documentele doveditoare pentru stabilirea si plata, in
conditiile legii, a drepturilor banesti ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si din
Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale pot fi depuse la agentiile pentru ocuparea fortei de
munca judetene, precum si a municipiului Bucuresti in format letric sau prin posta electronica, cu
respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din
27 aprilie 2016 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter
personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul
general privind protectia datelor).
(2) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, agentiile pentru ocuparea fortei de munca
judetene, precum si a municipiului Bucuresti au obligatia de a lua masurile necesare pentru
n
implementarea sistemului de transmitere prin posta electronica a cererilor si documentelor doveditoare
prevazute la alin. (1).
tio
(3) In cazuri exceptionale, agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a
municipiului Bucuresti pot solicita persoanelor care au depus cererea si documentele doveditoare prin
posta electronica prezentarea la sediul institutiei.
ra
(4) Prin situatii exceptionale se inteleg urmatoarele:
po
a) identificarea unor inadvertente in documentele transmise;
b) informatiile din documentele transmise sunt incomplete sau pe baza acestora nu se poate
determina indeplinirea conditiilor legale pentru acordarea drepturilor prevazute la alin. (1).
or
C
(5) Termenele prevazute de lege pentru solutionarea cererilor in situatiile exceptionale prevazute la
alin. (4) se prelungeste cu pana la 15 zile lucratoare pentru verificarea realitatii, legalitatii si conformitatii
documentelor transmise, precum si pentru solicitarea de documente doveditoare suplimentare.
e
(6) Agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a municipiului Bucuresti au
ic
obligatia de a afisa la sediul acestora si pe web site-ul propriu informatiile necesare privind transmiterea
prin posta electronica a cererilor si documentelor doveditoare prevazute la alin. (1).
rv
----------
Se
Articolul 1
K
O

n
tio
ra
po
----------
ART. X^1 or
(1) Prin derogare de la dispozitiile art. 39 alin. (1) si art. 40 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul
C
asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile
ulterioare, pentru persoanele care se incadreaza in una dintre situatiile prevazute la art. 17 din Legea nr.
76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la data de 31 decembrie 2020, perioada de
e
acordare a indemnizatiei de somaj, stabilita in conditiile legii, se prelungeste cu 3 luni.

ic
(2) Pentru somerii care beneficiaza de indemnizatie de somaj la data intrarii in vigoare a legii de
aprobare a prezentei ordonante de urgenta, perioada de acordare se prelungeste cu 3 luni de la data
rv
pana la care a fost stabilit dreptul respectiv.
(3) Pentru somerii pentru care, la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de
Se
urgenta, plata indemnizatiei de somaj este suspendata in conditiile legii, la data repunerii in plata a
dreptului la indemnizatia de somaj, perioada de acordare a indemnizatiei de somaj, stabilita in conditiile
legii, se prelungeste cu 3 luni.
K
O
ART. XI
urgenta pe teritoriul Romaniei, pentru perioada suspendarii temporare a contractului individual de
munca, din initiativa angajatorului, potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul
SARS-CoV-2, indemnizatiile de care beneficiaza salariatii se stabilesc la 75% din salariul de baza
corespunzator locului de munca ocupat si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, dar nu mai
mult de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe
n
anul 2020 nr. 6/2020.
tio
----------
A se vedea si prevederile art. IV si V din ORDONANTA DE URGENTA nr. 53 din 15 aprilie 2020,
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 21 aprilie 2020.
ra
----------
po
(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza salariatii angajatorilor care reduc sau intrerup temporar
activitatea total sau partial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada
or
starii de urgenta decretate, conform unei declaratii pe propria raspundere a angajatorului.
(la 30-03-2020 Alineatul (2) din Articolul XI a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANTA DE
C
URGENTA nr. 32 din 26 martie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 30 martie 2020)
e
(3) Abrogat.
ic
(la 30-03-2020 Alineatul (3) din Articolul XI a fost abrogat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA DE
rv
URGENTA nr. 32 din 26 martie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 30 martie 2020)
Se
(3^1) Pe perioada starii de urgenta instituite prin decret, potrivit art. 93 alin. (1) din Constitutia
Romaniei, republicata, beneficiarilor dispozitiilor prezentului articol prevazuti la alin. (1) care nu
respecta dispozitiile normative in vigoare privind carantina, izolarea sau autoizolarea la domiciliu le
inceteaza dreptul la indemnizatie la data constatarii de catre autoritatea competenta a incalcarii
K
obligatiei de carantina, izolare sau autoizolare la domiciliu.

O
(la 22-05-2020 Articolul XI a fost completat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 59 din 19 mai 2020,
(4) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) este supusa impozitarii si platii contributiilor sociale obligatorii,
conform prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) In cazul indemnizatiei prevazute la alin. (1), calculul, retinerea si plata impozitului pe venit, a
catre angajator din indemnizatiile incasate din bugetul asigurarilor pentru somaj.
n
(6) Pentru calculul impozitului pe venit prevazut la alin. (5) se aplica prevederile art. 78 alin. (2) lit. b)
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Declararea
tio
impozitului pe venit, a contributiei de asigurari sociale de stat si a contributiei de asigurari sociale de
sanatate se realizeaza de angajator prin depunerea declaratiei prevazute la art. 147 alin. (1) din Legea
nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
ra
(7) Termenul de plata si declarare a obligatiilor fiscale prevazute conform alin. (5) este data de 25,
inclusiv, a lunii urmatoare celei in care se face plata din bugetul asigurarilor de somaj.
po
(8) Pentru indemnizatia prevazuta la alin. (1) nu se datoreaza contributie asiguratorie pentru munca
conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si
or
(9) In situatia in care un angajat are incheiate mai multe contracte individuale de munca din care cel
putin un contract cu norma intreaga este activ pe perioada instituirii starii de urgenta, acesta nu
C
beneficiaza de indemnizatia prevazuta la alin. (1).
e
(la 30-03-2020 Articolul XI a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
ic
32 din 26 martie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 30 martie 2020)
rv
(10) In situatia in care un angajat are incheiate mai multe contracte individuale de munca si toate
sunt suspendate ca urmare a instituirii starii de urgenta, acesta beneficiaza de indemnizatia prevazuta la
Se
alin. (1) aferenta contractului individual de munca cu drepturile salariale cele mai avantajoase.
K
O
de pana la minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in conformitate cu
prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(12) Perioada prevazuta la alin. (1), pentru care salariatii ale caror contracte individuale de munca
n
sunt suspendate si angajatorii acestor salariati nu datoreaza contributia asiguratorie pentru munca
conform prevederilor art. 220^5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si
tio
completarile ulterioare, constituie stagiu de cotizare fara plata contributiei in sistemul de asigurari
sociale de sanatate pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate prevazute de
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale
ra
de sanatate, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile
ulterioare. Pentru stabilirea si calculul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate prevazute de
po
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se utilizeaza
salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare in perioada prevazuta la alin. (1).
or
C
(13) In situatia in care stagiul de cotizare realizat potrivit alin. (12) este corespunzator unei fractiuni
e
de luna, se utilizeaza salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare in perioada
ic
respectiva, corespunzator fractiunii de luna.

rv
Se
----------
K
Potrivit alin. (1) al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 211 din 4 decembrie 2020, publicata in
MONITORUL OFICIAL nr. 1189 din 07 decembrie 2020, prevederile art. XI si XV din Ordonanta de urgenta
O
a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru
cu completarile ulterioare, se acorda pana la 30 iunie 2021, pentru toate domeniile de activitate
prevazute de Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor
pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, conform alin. (2) al art. I
anterior mentionat, prevederile actelor normative care cuprind dispozitii ce privesc aplicarea
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 59/2020, cu completarile ulterioare, se aplica in continuare, pe toata perioada prevazuta la
alin. (1).
----------
n
----------
tio
Articolul 1
ra
po
or
C
e
ic
rv
Se

K
----------
O
----------
Articolul unic din ORDONANTA DE URGENTA nr. 120 din 22 iulie 2020, publicata in Monitorul Oficial
nr. 658 din 24 iulie 2020, prevede:
ARTICOL UNIC
(1) Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru
prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificarile ulterioare, salariatii
angajatorilor a caror activitate a fost suspendata ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de
directiile de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti beneficiaza de acordarea
indemnizatiei prevazute la art. XI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2020 pentru
modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru stabilirea unor masuri in domeniul
protectiei sociale in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea coronavirusului
n
SARS-CoV-2, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu completarile ulterioare.
tio
(2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) se calculeaza pentru numarul de zile in care activitatea a fost
suspendata.
(3) Masura prevazuta la alin. (1) se aplica pe toata perioada in care activitatea este suspendata, dar nu
ra
mai tarziu de data de 31 decembrie 2020.
po
(4) De masura prevazuta la alin. (1) nu beneficiaza salariatii aflati in concediu medical si care primesc
indemnizatia de asigurari sociale aferenta.
(5) Regimul fiscal aplicabil indemnizatiilor prevazute la alin. (1) este cel reglementat la art. XI din
or
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
59/2020, cu completarile ulterioare, si la art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 48/2020
privind unele masuri financiar-fiscale, cu modificarile ulterioare.
C
----------
e
ic
ART. XII
(1) In vederea acordarii sumelor necesare platii indemnizatiei prevazute la art. XI alin. (1), angajatorii
rv
depun, prin posta electronica, la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a
municipiului Bucuresti, in raza carora isi au sediul social, o cerere semnata si datata de reprezentantul
Se
legal insotita de o declaratie pe propria raspundere si de lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze
de aceasta indemnizatie, asumata de reprezentantul legal al angajatorului, conform modelului care va fi
aprobat prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale si publicat ulterior in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
K
(la 30-03-2020 Alineatul (1) din Articolul XII a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANTA
DE URGENTA nr. 32 din 26 martie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 30 martie 2020)
O
(1^1) Angajatorii isi asuma raspunderea pentru corectitudinea si pentru veridicitatea datelor inscrise
in documentele prevazute la alin. (1).
(la 30-03-2020 Articolul XII a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
(1^2) Plata indemnizatiei se va face catre conturile deschise de angajatori la bancile comerciale.
n
tio
(la 30-03-2020 Articolul XII a fost completat de Punctul 5, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
ra
(2) Plata sumei prevazute la art. XI alin. (1) se face in baza cererii semnate si datate de reprezentantul
po
legal, depusa prin posta electronica, la agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, precum si a
municipiului Bucuresti, in raza carora isi au sediul social.
ART. XIII
or
C
(1) Documentele prevazute la art. XII alin. (1) si (2) se depun in luna curenta pentru plata indemnizatiei
din luna anterioara.
e
(2) Plata din bugetul asigurarilor pentru somaj a indemnizatiilor prevazute la art. XI alin. (1) se face in
cel mult 15 zile de la depunerea documentelor.
ic
(la 30-03-2020 Alineatul (2) din Articolul XIII a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANTA
rv
Se
(3) Plata indemnizatiei prevazute la art. XI alin. (1) se efectueaza salariatului in termen de maximum 3
zile lucratoare de la primirea de catre angajator a sumelor, in conditiile alin. (2).
K
(la 30-03-2020 Articolul XIII a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
O
----------
Articolul 1
n
tio
ra
po
or
C
e
ic
----------
rv
Se
ART. XIV
(1) Cheltuielile din bugetul asigurarilor pentru somaj efectuate potrivit art. XI alin. (1) se pot acoperi
din fonduri externe nerambursabile prin Ministerul Fondurilor Europene, in limita sumelor alocate si in
conformitate cu prevederile si regulile de eligibilitate aplicabile.
K
(2) Abrogat.
O
(la 30-03-2020 Alineatul (2) din Articolul XIV a fost abrogat de Punctul 8, Articolul I din ORDONANTA
ART. XV
(1) Alti profesionisti, astfel cum sunt reglementati de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind
Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si persoanele care au incheiate conventii
individuale de munca in baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei,
republicata, cu modificarile ulterioare, care intrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului
SARS-CoV-2, pe perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii
n
de urgenta pe teritoriul Romaniei, beneficiaza, din bugetul de stat, in baza declaratiei pe propria
raspundere, de o indemnizatie lunara de 75% din castigul salarial mediu brut prevazut de Legea
tio
bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020.
ra
(1^1) De indemnizatia prevazuta la alin. (1) beneficiaza si avocatii a caror activitate este redusa ca
urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pe perioada starii de urgenta, daca in luna pentru care
po
solicita indemnizatia au realizat incasari cu minimum 25% mai mici decat media lunara pe anul 2019, dar
care nu depasesc castigul salarial mediu brut prevazut de Legea nr. 6/2020. Indemnizatia se plateste in
baza declaratiei pe propria raspundere a avocatului privind indeplinirea conditiilor de acordare, pe care
o transmite la agentia pentru plati si inspectie sociala judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in a
or
carei raza teritoriala se afla domiciliul fiscal.
C
(la 21-04-2020 Articolul XV a fost completat de Punctul 1, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
53 din 15 aprilie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 21 aprilie 2020)
e
ic
rv
(1^2) Prin sintagma au realizat incasari" prevazuta la alin. (1^1), in sensul prezentei ordonante de
urgenta, se intelege ca in perioada de referinta au realizat venituri din exercitarea profesiei, precum si
Se
orice alte venituri dintre cele prevazute la art. 62 si 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu
K
(la 22-05-2020 Articolul XV a fost completat de Punctul 9^1, Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr.
60 din 19 mai 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 416 din 19 mai 2020)
O
urgenta pe teritoriul Romaniei, pentru perioada suspendarii temporare a contractului de activitate
sportiva, din initiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2,
persoanele prevazute la art. 67^1 alin. (1) lit. a)-c) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu
modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de o indemnizatie de 75% din drepturile in bani
aferente contraprestatiei activitatii sportive, dar nu mai mult de 75% din castigul salarial mediu brut
prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020. Indemnizatia se
suporta din bugetul de stat.
n
(3) Suplimentar fata de indemnizatia prevazuta la alin. (2), structura sportiva si persoanele prevazute
la art. 67^1 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, au
tio
posibilitatea de a negocia si stabili de comun acord plata de alte indemnizatii compensatorii acordate de
structura sportiva care sa compenseze diminuarea contraprestatiei financiare.
(4) Persoanele fizice care obtin venituri exclusiv din drepturile de autor si drepturile conexe, astfel
ra
cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, care intrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului
po
SARS-CoV-2, pe perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii
de urgenta pe teritoriul Romaniei, beneficiaza din bugetul de stat prin agentiile judetene pentru plati si
inspectie sociala, respectiv a municipiului Bucuresti de o indemnizatie lunara de 75% din castigul salarial
mediu brut prevazut de Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2020 nr. 6/2020, in baza
or
documentelor solicitate de catre Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala.
C
(5) Pentru indemnizatia prevazuta la alin. (1), (1^1), (2) si (4) se datoreaza impozit pe venit,
contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate, in cotele prevazute in
e
Legea 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

ic
(la 21-04-2020 Alineatul (5) din Articolul XV a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA
DE URGENTA nr. 53 din 15 aprilie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 21 aprilie 2020)
rv
Se
(6) Pentru indemnizatiile prevazute la alin. (1), (1^1), (2) si (4), platite din bugetul de stat, nu se
datoreaza contributia asiguratorie pentru munca reglementata de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si
(la 21-04-2020 Alineatul (6) din Articolul XV a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDONANTA
K
DE URGENTA nr. 53 din 15 aprilie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 21 aprilie 2020)
O
(7) Calculul obligatiilor fiscale prevazute la alin. (5), in cazul indemnizatiei lunare prevazuta la alin. (1),
(1^1) si (4), cu exceptia celei de care beneficiaza persoanele care au incheiate conventii individuale de
munca in baza Legii nr. 1/2005, republicata, cu modificarile ulterioare, se efectueaza de catre persoanele
fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevazute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) si, respectiv, art. 156
din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, asupra indemnizatiei brute incasate de
la agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Pentru calculul
impozitului pe venit se aplica regulile prevazute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu
n
tio
(8) Obligatiile fiscale mentionate la alin. (7) se declara prin Declaratia unica privind impozitul pe venit
ra
si contributiile sociale datorate de persoanele fizice si se platesc de catre persoanele fizice beneficiare la
termenul prevazut la art. 122 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare,
pentru veniturile realizate in anul 2020.
po
or
C
(9) In cazul indemnizatiei prevazute la alin. (1) de care beneficiaza persoanele care au incheiate
conventii individuale de munca in baza Legii nr. 1/2005, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si
e
al celei prevazute la alin. (2), calculul, retinerea si plata impozitului pe venit, a contributiei de asigurari
sociale si a contributiei de asigurari sociale de sanatate se realizeaza de catre cooperatia cu care
ic
persoanele au incheiate conventii individuale, respectiv de structura sportiva, in calitate de platitori, din
indemnizatia bruta incasata de la agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene, respectiv a
rv
municipiului Bucuresti.
Se
K
(10) Pentru indemnizatiile mentionate la alin. (9) se aplica in mod corespunzator prevederile art. XI
O
alin. (6) si (7).
(la 30-03-2020 Articolul XV a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
----------
n
Potrivit alin. (1) al art. I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 211 din 4 decembrie 2020, publicata in
tio
MONITORUL OFICIAL nr. 1189 din 07 decembrie 2020, prevederile art. XI si XV din Ordonanta de urgenta
a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru
ra
cu completarile ulterioare, se acorda pana la 30 iunie 2021, pentru toate domeniile de activitate
prevazute de Legea nr. 55/2020 privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor
po
pandemiei de COVID-19, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, conform alin. (2) al art. I
anterior mentionat, prevederile actelor normative care cuprind dispozitii ce privesc aplicarea
prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin
or
Legea nr. 59/2020, cu completarile ulterioare, se aplica in continuare, pe toata perioada prevazuta la
alin. (1).
C
----------
----------
e
A se vedea si prevederile art. II, III, IV, V si VI din ORDONANTA DE URGENTA nr. 32 din 26 martie 2020,
ic
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 30 martie 2020.
A se vedea si prevederile art. IV si V din ORDONANTA DE URGENTA nr. 53 din 15 aprilie 2020,
rv
publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 21 aprilie 2020.
----------
Se
----------
K
Articolul 1
O
n
tio
ra
po
----------
----------
or
C
Articolul XIX din ORDONANTA DE URGENTA nr. 226 din 30 decembrie 2020, publicata in MONITORUL
OFICIAL nr. 1332 din 31 decembrie 2020, prevede:
e
Articolul XIX
ic
(1) Indemnizatiile acordate potrivit art. XV alin. (1), (1^1), (2) si (4) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru
rv
cu completarile ulterioare, si art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 132/2020 privind masuri
Se
de sprijin destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de

raspandirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum si pentru stimularea cresterii ocuparii fortei de munca,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 282/2020, nu constituie venituri din desfasurarea
activitatii, iar pentru acestea se aplica urmatoarele reguli, dupa caz:
K
a) calculul impozitului pe venit si al contributiilor sociale obligatorii se efectueaza separat fata de

veniturile realizate din desfasurarea activitatii;
O
b) nu se iau in calcul la verificarea incadrarii in plafonul prevazut la art. 69 alin. (9), art. 148 alin. (2) si
art. 170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare
c) prin derogare de la prevederile art. 121, art. 151 si art. 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile
si completarile ulterioare, nu fac obiectul acordarii bonificatiei stabilite prin legea anuala a bugetului de
stat.
(2) In cazul indemnizatiilor acordate potrivit art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
n
132/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 282/2020, cu exceptia celei de care
beneficiaza persoanele care au incheiate conventii individuale de munca in baza Legii nr. 1/2005 privind
tio
organizarea si functionarea cooperatiei, republicata, cu modificarile ulterioare, calculul obligatiilor
fiscale se efectueaza de catre persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevazute la art. 64
alin. (1), art. 138 lit. a) si, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile
ulterioare, asupra indemnizatiei brute incasate de la agentiile pentru plati si inspectie sociala judetene,
ra
respectiv a municipiului Bucuresti. Pentru calculul impozitului pe venit se aplica regulile prevazute la art.
78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare.
po
(3) Prin derogare de la prevederile art. 60, art. 138^1 si art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015,
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru indemnizatiile prevazute la art. 1 si 3 din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 132/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 282/2020 si la
or
art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru
parinti in vederea supravegherii copiilor, in situatia limitarii sau suspendarii activitatilor didactice care
presupun prezenta efectiva a copiilor in unitatile de invatamant si in unitatile de educatie timpurie
C
anteprescolara, ca urmare a raspandirii coronavirusului SARS-CoV-2, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 278/2020, nu se acorda facilitati fiscale.
e
(4) Persoanele fizice beneficiare ale indemnizatiilor acordate potrivit art. XV din Ordonanta de urgenta
ic
a Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu completarile
ulterioare, asigurate in sisteme proprii de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de
rv
pensii potrivit legii, datoreaza contributia de asigurari sociale pentru indemnizatiile respective la
sistemul propriu de pensii, in cotele prevazute de Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile
ulterioare.
Se
(5) Persoanele fizice beneficiare ale indemnizatiilor suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj
sau din bugetul de stat, dupa caz, acordate potrivit art. XI si art. XV din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu completarile
ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 120/2020 privind instituirea unor masuri de sprijin
K
destinate salariatilor si angajatorilor in contextul situatiei epidemiologice determinate de raspandirea

coronavirusului SARS-CoV-2, cu modificarile ulterioare, precum si ale indemnizatiilor acordate potrivit
O
art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 132/2020, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 282/2020, nu pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 3,5% din
impozitul pe venit datorat aferent indemnizatiilor respective, pentru sustinerea entitatilor
nonprofit/unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(6) Prin derogare de la prevederile art. 78 alin. (6) si art. 123^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificarile
si completarile ulterioare, persoanele fizice beneficiare ale indemnizatiilor suportate din bugetul
asigurarilor pentru somaj sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, dupa
caz, acordate potrivit art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 132/2020, aprobata cu modificari
si completari prin Legea nr. 282/2020, si art. 3 din Ordonanta de urgenta nr. 147/2020, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 278/2020, precum si potrivit Legii nr. 19/2020 privind acordarea
unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de
n
invatamant, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot dispune asupra destinatiei unei sume
tio
reprezentand pana la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent indemnizatiilor respective, pentru
sustinerea entitatilor nonprofit/unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform
legii.
ra
(7) Prevederile alin. (3), (5) si (6) se aplica incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2021.
(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (7): a) in cazul beneficiarilor indemnizatiilor acordate potrivit
po
art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 132/2020, aprobata cu modificari si completari prin
Legea nr. 282/2020, altii decat persoanele care au incheiate conventii individuale de munca in baza Legii
nr. 1/2005, republicata, cu modificarile ulterioare, prevederile alin. (3) si (5) se aplica incepand cu
or
obligatiile fiscale care au termen de declarare si plata in anul 2021;
b) in cazul beneficiarilor indemnizatiilor acordate potrivit art. XV alin. (1), (1^1) si (4) din Ordonanta de
urgenta a Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu
C
completarile ulterioare, altii decat persoanele care au incheiate conventii individuale de munca in baza
Legii nr. 1/2005, republicata, cu modificarile ulterioare, prevederile alin. (5) se aplica incepand cu
e
obligatiile fiscale care au termen de declarare si plata in anul 2021.

ic
(9) In cazul indemnizatiilor lunare prevazute la art. XV alin. (1), (1^1) si (4) din Ordonanta de urgenta a
rv
Guvernului nr. 30/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 59/2020, cu completarile
ulterioare, precum si in cazul indemnizatiilor prevazute la art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
Se
nr. 132/2020, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 282/2020, cu exceptia celor de care
beneficiaza persoanele care au incheiate conventii individuale de munca in baza Legii nr. 1/2005,
republicata, cu modificarile ulterioare, prevederile alin. (1), (2) si (4) se aplica incepand cu obligatiile
fiscale care au termen de declarare si plata in anul 2021.
K
O
----------
ART. XV^1
Pentru angajatii incadrati cu contract individual de munca, angajatorul solicita indemnizatia pe baza
documentelor prevazute la art. XII alin. (1). In cazul in care personalul este incadrat prin alta modalitate
prevazuta de lege, acesta va beneficia de prevederile art. XV.
(la 30-03-2020 Actul a fost completat de Punctul 10, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 32 din
n
26 martie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 260 din 30 martie 2020)
tio
ART. XV^2
(1) Prevederile art. XV alin. (1) nu se aplica societatilor reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990,
ra
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si nici grupurilor de interese economice
reglementate de Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
po
demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu
(2) Persoanele care beneficiaza de un drept de pensie si persoanele incadrate in grad de handicap pot
or
beneficia de drepturile prevazute la art. XI alin. (1) sau art. XV alin. (1), (1^1), (2) si (4).
C
(la 21-04-2020 Actul a fost completat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr. 53 din
15 aprilie 2020, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 21 aprilie 2020)
e
ic
ART. XVI
rv
Articolul 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de
asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 29
noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile ulterioare,
Se
se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"ART. 9
K
(1) Persoanele asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) si (2) au dreptul la concediu si indemnizatie
pentru incapacitate temporara de munca, fara indeplinirea conditiei de stagiu de asigurare, in cazul
O
urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA.

Lista cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A este
stabilita prin hotarare a Guvernului.
(2) In scopul prevenirii imbolnavirilor, persoanele asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) si (2) au
dreptul la concediu si indemnizatie pentru carantina, fara indeplinirea conditiei privind stagiul de
asigurare."
ART. XVII
Prin derogare de la prevederile art. 13 alin. (2) si art. 14 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si
n
completarile ulterioare, certificatele de concediu medical, care cuprind a 91-a zi sau depasesc 183 de
zile, acordate in perioada starii de urgenta instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii
tio
de urgenta pe teritoriul Romaniei, se elibereaza si se deconteaza fara avizul medicului expert al
asigurarilor sociale."
ra
ART. XVII^1
po
(1) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, si ale Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificarile si
completarile ulterioare, angajatorii pot acorda tichete de masa salariatilor ale caror contracte de munca
or
sunt suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare, ca urmare a instituirii starii de urgenta.
C
(2) Salariatii prevazuti la alin. (1) primesc tichetele de masa exclusiv pe suport electronic. Valoarea
tichetelor de masa pe suport electronic este transferata lunar salariatilor de catre unitatea emitenta de
tichete de masa pe suport electronic, corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se
e
face transferul, conform contractului incheiat de unitatea emitenta cu angajatorul.

ic
rv
Se
ART. XVIII
Abrogat.
K
O
(la 30-03-2020 Articolul XVIII a fost abrogat de Punctul 11, Articolul I din ORDONANTA DE URGENTA nr.
ART. XIX
Prevederile prezentei ordonante de urgenta, inclusiv ale actelor normative care o modifica si/sau o
completeaza ori care cuprind dispozitii care privesc aplicarea prevederilor sale, se aplica in continuare,
fara intrerupere, de la data incetarii starii de urgenta instituite prin decret, potrivit art. 93 alin. (1) din
Constitutia Romaniei, republicata, pentru toate domeniile de activitate in care se mentin restrictii, pana
la ridicarea acestora, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2020.
n
tio
ra
LEGE nr. 140 din 17 mai 2022
po
privind unele masuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilitati intelectuale si psihosociale si
modificarea si completarea unor acte normative

or
C
e
ART. 12
ic
rv
mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

Se
"(4) Incadrarea in munca a persoanelor care beneficiaza de tutela speciala este interzisa."
K
2. La articolul 56 alineatul (1), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) la data ramanerii definitiva a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a instituirii tutelei
O
speciale a salariatului sau a angajatorului persoana fizica;"
HOTARARE nr. 905 din 14 decembrie 2017
privind registrul general de evidenta a salariatilor

n
tio
Forma actualizata valabila la data de : 29 august 2022
Prezenta forma actualizata este valabila de la 19 decembrie 2017 pana la 29 august 2022
ra
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, precum si al art. 34 alin. (7) din Legea nr.
po
53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1 or
Prezenta hotarare stabileste metodologia de infiintare a registrului general de evidenta a salariatilor,
C
denumit in continuare registru, si de completare si transmitere in registru a elementelor raportului de
munca, denumite in continuare date, de catre urmatoarele categorii de angajatori:
e
a) persoane fizice sau juridice de drept privat, indiferent daca au sau nu statutul de utilitate publica;
ic
b) institutii/autoritati publice/alte entitati juridice care angajeaza personal in baza unui contract
rv
Se
ART. 2
(1) In registru se inregistreaza, anterior inceperii activitatii, datele mentionate la art. 1 pentru
persoanele care urmeaza sa desfasoare activitate in baza unui contract individual de munca incheiat
K
potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare.
O
(2) Fiecare dintre angajatorii prevazuti la art. 1 are obligatia sa transmita datele in registru, catre
inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul/domiciliul, in ordinea angajarii.
Raspunderea pentru corectitudinea datelor transmise in registru revine in exclusivitate angajatorului.
(3) Angajatorii care au infiintat sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara
personalitate juridica, carora le-au delegat competenta incadrarii personalului, pot delega acestora si
competenta infiintarii registrului, completarii si transmiterii datelor in registru, in numele angajatorului,
cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(4) Au obligatia de a infiinta registrul, completa si transmite datele in registru la inspectoratul

teritorial de munca si misiunile diplomatice, oficiile consulare ale altor state in Romania, respectiv, dupa
n
caz, reprezentantele organizatiilor internationale acreditate in Romania, institutele culturale si
reprezentantele comerciale si economice ale altor state in Romania, pentru personalul angajat local care
tio
are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania.
(5) Angajatorii prevazuti la art. 1 lit. a) pot contracta serviciul de completare si transmitere a datelor in
registru prin incheierea de contracte de prestari servicii cu prestatori care isi desfasoara activitatea in
ra
conditiile prevederilor legale in vigoare, inclusiv ale prevederilor privind protectia datelor cu caracter
personal.
po
(6) Completarea si transmiterea datelor in registru se realizeaza de catre una sau mai multe persoane
nominalizate prin decizie scrisa de catre angajatorii prevazuti la art. 1 lit. a), de catre persoanele care au
aceste atributii stabilite prin fisa postului in cazul angajatorilor prevazuti la art. 1 lit. b) si de catre
or
prestatorii prevazuti la alin. (5).
(7) Prestatorii prevazuti la alin. (5) nu pot subcontracta, la randul lor, serviciile de completare si
C
transmitere a datelor in registru incredintate de angajator.
(8) Angajatorii prevazuti la art. 1 lit. a) au obligatia de a notifica, in scris, inspectoratul teritorial de
e
munca, in a carui raza teritoriala isi au sediul/domiciliul, despre incheierea contractelor de prestari
servicii prevazute la alin. (5), precum si datele de identificare ale prestatorului, in termen de 3 zile
ic
lucratoare de la data incheierii contractului de prestari de servicii.

rv
(9) Contractarea serviciului de completare si transmitere a datelor in registru nu exonereaza

angajatorul de obligatiile stabilite de prezenta hotarare.
Se
(10) Angajatorii sau, dupa caz, prestatorii care completeaza si transmit datele in registru au obligatia
sa prelucreze datele cu caracter personal ale salariatilor, cu respectarea prevederilor legale privind
protectia datelor cu caracter personal.
(11) Procedura si actele pe care angajatorii sunt obligati sa le prezinte la inspectoratul teritorial de
K
munca pentru obtinerea parolei necesare pentru completarea si transmiterea datelor se stabilesc prin
ordin comun al ministrului muncii si justitiei sociale si al ministrului comunicatiilor si societatii
O
informationale.
ART. 3
(1) Registrul se intocmeste in forma electronica.
(2) Angajatorii prevazuti la art. 1 completeaza registrul in ordinea angajarii persoanelor, cu

urmatoarele date, fara a avea caracter limitativ:
a) datele de identificare ale angajatorului persoana fizica sau juridica de drept privat, respectiv
institutie/autoritate publica/alta entitate juridica care angajeaza personal in baza unui contract
n
individual de munca, cum ar fi: denumire, cod unic de identificare - CUI, codul de identificare fiscala -
CIF, sediul social si numele si prenumele reprezentantului legal - pentru persoanele juridice, respectiv:
tio
numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, domiciliul - pentru persoanele fizice;
b) datele de identificare ale salariatilor, cum ar fi: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP,
cetatenia si tara de provenienta - Uniunea Europeana - UE, non-UE, Spatiul Economic European - SEE;
ra
c) data incheierii contractului individual de munca si data inceperii activitatii;
po
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte
normative;
e) tipul contractului individual de munca;

or
f) durata contractului individual de munca, respectiv nedeterminata/determinata;
C
g) durata timpului de munca si repartizarea acestuia, in cazul contractelor individuale de munca cu
timp partial;
e
h) salariul de baza lunar brut, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri, astfel cum sunt
prevazute in contractul individual de munca sau, dupa caz, in contractul colectiv de munca;
ic
i) datele de identificare ale utilizatorului, in cazul contractelor de munca temporara;

rv
j) data transferului astfel cum este prevazut la art. 90 alin. (9) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul
functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si datele de
identificare ale angajatorului la care se face transferul;
Se
k) data preluarii prin transfer, astfel cum este prevazut la art. 90 alin. (9) din Legea nr. 188/1999,
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 32 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
K
datele de identificare ale angajatorului de la care se face transferul;

O
l) data la care incepe si data la care inceteaza detasarea, precum si datele de identificare ale
angajatorului la care se face detasarea;
m) data la care incepe si data la care inceteaza detasarea transnationala, definita de Legea nr.
16/2017 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale, statul in care urmeaza
sa se realizeze detasarea transnationala, denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmeaza sa
presteze activitatea salariatul detasat, precum si natura acestei activitati;
n) data la care incepe si data la care inceteaza detasarea pe teritoriul unui stat care nu este membru al
Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European, statul in care urmeaza sa se realizeze detasarea,
denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmeaza sa presteze activitatea salariatul detasat, precum
si natura acestei activitati;
o) perioada, cauzele de suspendare si data incetarii suspendarii contractului individual de munca, cu

exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
n
p) data si temeiul legal al incetarii contractului individual de munca.
tio
ra
ART. 4
(1) Transmiterea registrului catre inspectoratul teritorial de munca, cu datele prevazute la art. 3 alin.
po
(2), se face dupa cum urmeaza:
a) datele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)-i) se transmit cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii
or
de catre fiecare persoana care urmeaza sa se afle intr-un raport de munca cu angajatorul in baza unui
contract individual de munca;
C
b) datele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. j)-k) se transmit in termen de 5 zile lucratoare de la data
transferului, respectiv de la data preluarii prin transfer;
e
c) datele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. l) se transmit cel tarziu in ziua anterioara datei de
incepere/incetare a detasarii salariatului;
ic
d) datele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. m) si n) se transmit cel tarziu in ziua anterioara datei de
incepere/incetare a detasarii salariatului pe teritoriul altui stat;
rv
e) datele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. o) se transmit cel tarziu in ziua anterioara datei
suspendarii/datei incetarii suspendarii, cu exceptia situatiei absentelor nemotivate cand transmiterea in
Se
registru se face in termen de 3 zile lucratoare de la data suspendarii;
f) datele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. p) se transmit cel tarziu la data incetarii contractului individual
de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea
K
contractului individual de munca.

O
(2) Orice modificare a datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. d)-g) se transmite in registru cel tarziu in
ziua anterioara producerii modificarii. Exceptie fac situatiile in care modificarea se produce ca urmare a
unei hotarari judecatoresti cand inregistrarea in registru se face in termen de 20 de zile de la data la care
angajatorul a luat cunostinta de continutul acesteia.
(3) Orice modificare a datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. h) se transmite in registru in termen de 20
de zile lucratoare de la data producerii modificarii. Exceptie fac situatiile in care modificarea se produce
ca urmare a unei hotarari judecatoresti cand transmiterea in registru se face in termen de 20 de zile
lucratoare de la data la care angajatorul a luat cunostinta de continutul acesteia.
(4) Orice modificare privind perioada de detasare prevazuta la art. 3 alin. (2) lit. l)-n) se transmite in
registru cel tarziu in ziua anterioara producerii modificarii.
n
(5) Orice modificare a datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a) si b) se transmite la inspectoratul
tio
teritorial de munca in termen de 3 zile lucratoare de la data aparitiei modificarii.
(6) Orice corectie a erorilor survenite in completarea registrului se face la data la care angajatorul a
luat cunostinta de acestea.
ra
po
ART. 5
(1) Datele in registru se completeaza si se transmit on-line pe portalul Inspectiei Muncii.

or
(2) Evidenta datelor din registru, transmise de angajatorii prevazuti la art. 1, se tine intr-o baza de date
administrata de Inspectia Muncii.
C
(3) Inspectia Muncii, in calitate de operator de date cu caracter personal, administreaza baza de date
cu respectarea prevederilor legale privind protectia datelor cu caracter personal.
e
(4) Procedura privind transmiterea datelor in registrul in format electronic se stabileste prin ordinul
comun al ministrului muncii si justitiei sociale si al ministrului comunicatiilor si societatii informationale
ic
prevazut la art. 2 alin. (11).

rv
ART. 6
Se
(1) Angajatorii sau, dupa caz, prestatorii de servicii au obligatia de a transmite datele in registru la
inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala se afla sediul/domiciliul angajatorului, cel
tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre primul salariat.
K
(2) Sucursalele, agentiile, reprezentantele sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica,
precum si unitatile fara personalitate juridica ale institutiilor/autoritatilor publice/altor entitati juridice,
O
carora le-au fost delegate competentele prevazute la art. 2 alin. (3), au obligatia de a infiinta, completa
si transmite datele in registru conform prevederilor art. 3, cu mentionarea ambelor date de identificare:
codul unic de identificare - CUI si codul de identificare fiscala - CIF si in termenele stabilite la art. 4, la
inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi desfasoara activitatea, cu indeplinirea
obligatiilor prevazute de prezenta hotarare.
ART. 7
(1) Angajatorii prevazuti la art. 1 au obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre
salariatii incadrati cu contract individual de munca, de a-l pastra in bune conditii la sediul angajatorului
sau, dupa caz, la sediul secundar daca este delegata competenta incadrarii personalului prin incheierea
de contracte individuale de munca, precum si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea
acestora.
n
(2) Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente: actele necesare
tio
angajarii, contractul individual de munca, actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea,
suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, acte de studii/certificate de calificare,
precum si orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru.
ra
(3) La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligati sa ii elibereze
acestuia copii ale documentelor existente in dosarul personal, in termen de 15 zile lucratoare de la data
po
solicitarii.
(4) Documentele sunt eliberate in copie certificata pentru conformitate cu originalul de catre
reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator.
or
(5) La incetarea activitatii salariatului, angajatorii au obligatia sa ii elibereze acestuia o adeverinta care
sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in
C
specialitate, precum si un extras din registru.
(6) La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, angajatorii sunt obligati sa ii elibereze
e
acestuia un extras din registru, datat si certificat pentru conformitate, sau o adeverinta care sa ateste
activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca si in specialitate, astfel
ic
cum rezulta din registru si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.
(7) Datele din registru si dosarele personale ale fiecarui salariat se pastreaza in conditii
rv
corespunzatoare, care sa asigure securitatea datelor, precum si respectarea prevederilor legale privind
protectia datelor cu caracter personal si ale art. 25 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu
Se
modificarile si completarile ulterioare, referitoare la statele de plata. Angajatorii raspund pentru

asigurarea acestor conditii, precum si pentru orice prejudiciu produs salariatului sau oricarei alte
persoane fizice sau juridice prin incalcarea acestor obligatii.
(8) In situatia in care angajatorul se afla in imposibilitatea de a elibera un extras din registru, astfel
K
cum este prevazut la alin. (6), salariatul/fostul salariat poate solicita inspectoratului teritorial de munca
eliberarea unui extras din registru din care sa rezulte activitatea desfasurata la acesta, in calitate de
O
salariat. Inspectoratul teritorial de munca in cauza elibereaza documentul, in baza registrului electronic
transmis de angajator, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.
(9) La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat, inspectoratul teritorial de munca asigura
accesul individual la datele personale din registru. Conditiile, procedura de lucru si limitele accesului la
informatii se stabilesc cu respectarea prevederilor legale privind protectia datelor cu caracter personal,
prin ordin comun al ministrului muncii si justitiei sociale si al ministrului comunicatiilor si societatii
informationale.
ART. 8
(1) Constituie contraventie netransmiterea datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a) - i) cel tarziu in
n
ziua anterioara inceperii activitatii de catre fiecare persoana care urmeaza sa se afle intr-un raport de
munca cu angajatorul in baza unui contract individual de munca si se sanctioneaza conform art. 260 alin.
tio
(1) lit. e^1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 8.000 lei urmatoarele
ra
fapte:
a) transmiterea datelor in registru cu elementele contractului individual de munca, pentru care exista
po
dovada executarii acestuia, respectiv prestarea muncii si plata salariului, cu incalcarea termenului
prevazut la art. 4 alin. (1) lit. a);
b) refuzul de a pune la dispozitia inspectorului de munca documentele care au stat la baza inscrierilor
efectuate in registru;
or
c) netransmiterea datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. j)-k), in termenele prevazute la art. 4 alin. (1)
C
lit. b);
d) netransmiterea datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. l)-p), in termenele prevazute la art. 4 alin. (1)
e
lit. c)-f);
ic
e) netransmiterea modificarilor aduse datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. d)-h), in termenele
prevazute la art. 4 alin. (2) si (3);
rv
f) netransmiterea modificarilor aduse datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. l)-n) in termenele
prevazute la art. 4 alin. (4);
Se
g) netransmiterea modificarilor aduse datelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a) si b) in termenul
prevazut la art. 4 alin. (5).
K
(3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei urmatoarele
O
fapte:
a) completarea registrului de catre alte persoane decat cele prevazute la art. 2 alin. (6);
b) completarea registrului cu date eronate sau incomplete;
c) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (7);

d) nerespectarea prevederilor art. 2 alin. (8) privind informarea inspectoratelor teritoriale de munca
cu privire la prestatorii de servicii.
(4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei incalcarea
obligatiei de a pastra dosarul personal la sediul angajatorilor sau, dupa caz, la sediul secundar, care are
n
delegata competenta incadrarii personalului prin incheierea de contracte individuale de munca.
(5) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei incalcarea de catre
tio
angajator a prevederilor art. 7 alin. (3)-(6).
(6) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor angajatorilor se fac de catre inspectorii de
ra
munca.
(7) Contravenientul poate achita in cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa
po
caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii contraventionale prevazute la alin.
(2)-(5).
(8) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1)-(5) se fac cu respectarea:
or
a) art. 22 din Conventia cu privire la relatiile diplomatice, incheiata la Viena la 18 aprilie 1961,
ratificata prin Decretul nr. 566 din 8 iulie 1968, respectiv ale art. 31 din Decretul nr. 481/1971 privind
C
aderarea Republicii Socialiste Romania la Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare,
referitoare la inviolabilitatea localurilor misiunilor diplomatice, respectiv ale oficiilor consulare;
e
b) art. 31 din Conventia de la Viena privind relatiile diplomatice, respectiv ale art. 43 din Conventia de
la Viena privind relatiile consulare referitoare la imunitatea de jurisdictie a agentilor diplomatici,
ic
respectiv a agentilor consulari;

rv
c) inviolabilitatii si imunitatii reprezentantelor organizatiilor internationale acreditate in Romania

potrivit conventiilor/acordurilor de sediu la care Romania este parte.
Se
ART. 9
K
Prevederile art. 8 se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul
O
juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si
ART. 10
Sistemul informatic care face obiectul solutiei tehnice pentru transmiterea datelor in registru de catre
angajatori, astfel cum este reglementat de prezenta hotarare, se achizitioneaza de catre Inspectia
Muncii, in conditiile legii, cu aprobarea ordonatorului principal de credite.
ART. 11
n
(1) Inspectia Muncii asigura accesul autoritatilor/institutiilor publice la informatiile din registru, pe
baza unor aplicatii de interogare specifice sau prin punerea la dispozitie a unor informatii din registru, cu
tio
respectarea masurilor de protectie a datelor cu caracter personal, numai daca in cuprinsul actului
normativ de organizare si functionare a acestora se prevede ca acestea au dreptul de a primi aceste
informatii in vederea realizarii atributiilor lor. Conditiile, procedura de lucru si limitele accesului la
ra
informatii se stabilesc de Inspectia Muncii prin protocoale de colaborare incheiate cu
autoritatile/institutiile publice solicitante, in conditiile legii, care vor fi publicate pe pagina de internet a
po
Inspectiei Muncii.
(2) Pentru personalul incadrat in Ministerul Afacerilor Externe cu raport de munca, prevederile
prezentei hotarari se aplica in conditiile stabilite printr-un protocol de colaborare incheiat intre
Ministerul Afacerilor Externe si Inspectia Muncii. or
(3) In scopul combaterii muncii nedeclarate, Inspectia Muncii beneficiaza de accesul la bazele de date
C
detinute de autoritati/institutii publice, privind:
a) evidenta persoanelor, in vederea identificarii persoanelor aflate la locul de munca;

e
b) declaratii si inregistrari fiscale, in vederea verificarii concordantei datelor inregistrate in registru cu

ic
cele declarate organelor fiscale;
c) evidenta angajatorilor inregistrati in registrul comertului sau la Ministerul Finantelor Publice, in

rv
scopul identificarii acestora si al dispunerii masurilor necesare in vederea aplicarii prevederilor prezentei
hotarari.
Se
ART. 12
K
Registrele infiintate, inregistrate, completate si transmise in conformitate cu prevederile Hotararii

O
Guvernului nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor,
cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului
nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile
ulterioare, se pastreaza si se arhiveaza de catre angajatori, in conditiile legii.
ART. 13
(1) Prezenta hotarare intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu
exceptia prevederilor art. 8 si art. 13 alin. (3), care intra in vigoare la 10 zile de la data publicarii.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 4 alin. (3) orice modificare a datelor prevazute la art. 3 alin. (2)
lit. h) care se produce de la data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei hotarari si pana la data de 31
n
martie 2018 se transmite pana la 31 martie 2018.
(3) Constituie contraventie netransmiterea de catre angajatori a modificarilor aduse datelor prevazute
tio
la art. 3 alin. (2) lit. h) in termenul prevazut la art. 13 alin. (2) si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000
lei la 8.000 lei.
ra
ART. 14
po
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 500/2011
privind registrul general de evidenta a salariatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
372 din 27 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare.
or
(2) Pana la data achizitionarii noului sistem informatic, angajatorii prevazuti la art. 1 vor transmite
datele in registru conform aplicatiei informatice existente pe portalul Inspectiei Muncii la data intrarii in
C
vigoare a prezentei hotarari.
(3) Procedura si actele pe care angajatorii sunt obligati sa le prezinte la inspectoratul teritorial de
e
munca pentru obtinerea parolei, procedura privind transmiterea datelor in registru, precum si
procedura privind conditiile si limitele accesului individual la informatiile din registru se stabilesc prin
ic
ordin comun al ministrului muncii si justitiei sociale si al ministrului comunicatiilor si societatii

informationale, in termen de 30 de zile de la data achizitionarii noului sistem informatic.
rv
Se
DECIZIA nr. 54 din 3 octombrie 2022

K
referitoare la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) si art. 56 alin. (2) din Legea nr.
O
53/2003 - Codul muncii, republicata
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR

CHESTIUNI DE DREPT
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 1055 din 31 octombrie 2022

Data intrarii in vigoare : 31 octombrie 2022
1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr.
1.153/1/2022, este legal constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si
art. 37 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de
n
Casatie si Justitie, republicat, cu completarile ulterioare (Regulamentul).
2. Sedinta este prezidata de doamna judecator Gabriela Elena Bogasiu, vicepresedintele Inaltei Curti
tio
de Casatie si Justitie.
3. La sedinta de judecata participa doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnata in
ra
conformitate cu dispozitiile art. 38 din Regulament.
4. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia in
po
examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 2.316/103/2019,
in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile.
5. Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de
or
judecatorii-raportori, care a fost comunicat partilor conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedura
civila, nefiind formulate puncte de vedere la raport.
C
6. Constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii in vederea pronuntarii unei
hotarari prealabile.
e
INALTA CURTE,
ic
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:

rv
I. Titularul si obiectul sesizarii
7. Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila a dispus, prin Incheierea din 18 aprilie 2022, in Dosarul nr.
Se
2.316/103/2019, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul art. 519 din Codul de procedura
civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:
In interpretarea prevederilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata,
K
cu modificarile si completarile ulterioare (ipoteza comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei pentru
limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare), coroborat cu art. 107 din Legea nr.
O
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, care este
efectul revizuirii deciziei de pensie care a stat la baza emiterii deciziei de incetare de drept a contractului
individual de munca, respectiv daca intervine ca o consecinta reluarea raporturilor de munca.
II. Dispozitiile legale supuse interpretarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie
8. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul
muncii):
"ART. 56
(1) Contractul individual de munca existent inceteaza de drept:
n
(...) c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare
tio
pentru pensionare sau, cu caracter exceptional, pentru salariata care opteaza in scris pentru continuarea
executarii contractului individual de munca, in termen de 30 de zile calendaristice anterior implinirii
conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la varsta de 65 de ani;
ra
la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate
partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare;
la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau
po
II;(...)
(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. c)-j), constatarea cazului de incetare de drept a
contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in
or
scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de
5 zile lucratoare. (...)"
C
9. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile
e
ulterioare (Legea nr. 263/2010):

ic
"ART. 107
rv
(1) In situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie, se constata diferente intre
sumele stabilite
Se
si/sau platite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii opereaza, din oficiu sau la solicitarea
pensionarului, modificarile ce se impun, prin decizie de revizuire. (...)"
K
O
III. Expunerea succinta a procesului in cadrul caruia s-a invocat chestiunea de drept
10. Prin Cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Neamt la 5 decembrie 2019, cu nr. 2.316/103/2019,
reclamantul a solicitat sa se constate ca nu mai subzista cazul de incetare de drept a contractului
individual de munca prevazut de art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, in conditiile in care casa
teritoriala de pensii a revizuit decizia de pensie in sensul respingerii acesteia, obligarea paratei la
reintegrarea pe postul detinut anterior, precum si constatarea nulitatii deciziei de incetare a contractului
individual de munca. Totodata, a solicitat obligarea angajatorului la plata tuturor drepturilor salariale
indexate calculate de la momentul comunicarii deciziei de revizuire si al cererii de reintegrare si pana la
momentul reintegrarii efective, cu obligarea angajatorului la plata cheltuielilor de judecata.
11. Prin Sentinta nr. 245 din 18 iunie 2020, Tribunalul Neamt - Sectia I civila si de contencios
administrativ a admis actiunea si a constatat nulitatea deciziei de incetare a Contractului individual de
munca nr. xxx/17.05.2019. A fost obligata parata sa-l reintegreze pe reclamant pe postul detinut
n
anterior si sa ii plateasca toate drepturile indexate calculate incepand cu data de 4 decembrie 2019 si
pana la momentul reintegrarii efective.
tio
12. In considerentele acestei sentinte, prima instanta a retinut ca, prin Decizia nr. xxxxxx/8.05.2019,
emisa de casa teritoriala de pensii, s-a admis cererea reclamantului de acordare a pensiei pentru limita
de varsta, stabilindu-se in favoarea acestuia o pensie in cuantum de 1.570 de lei incepand cu data de 14
ra
martie 2019, cu reducerea varstei standard de pensionare pentru conditii speciale, deosebite si/sau alte
conditii de munca (13 ani).
po
13. Aceasta decizie a fost comunicata angajatorului parat care, prin Decizia nr. xxx/17.05.2019, a
stabilit incetarea de drept, in temeiul art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, a contractului individual de
munca incheiat cu reclamantul, incepand cu 20 mai 2019.or
14. Prin Decizia nr. xxxxxx/4.11.2019, casa teritoriala de pensii a revizuit Decizia de acordare a pensiei
pentru limita de varsta nr. xxxxxx/8.05.2019, in sensul respingerii cererii reclamantului de acordare a
C
pensiei pentru limita de varsta, retinandu-se ca reducerea varstei standard de pensionare pentru
conditii speciale, deosebite ori alte conditii este de 12 ani, asa incat reclamantul nu este indreptatit la
acordarea pensiei solicitate.
e
15. La data de 4 decembrie 2019, reclamantul a comunicat paratei cererea sa de reintegrare pe postul
ic
avut anterior, avand in vedere situatia expusa mai sus si invederand ca in privinta sa nu mai subzista
cazul de incetare de drept al contractului individual de munca prevazut de art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul
rv
muncii.
16. Prima instanta a constatat ca, in realitate, nu mai exista motivul incetarii de drept a contractului
Se
de munca, nefiind intrunite conditiile de pensionare cu reducerea limitei de varsta in persoana

reclamantului. Avand in vedere decizia de revizuire emisa de casa teritoriala de pensii, aceste conditii nu
erau intrunite nici la 14 martie 2019, data de la care initial s-au acordat drepturile de pensie, nici la 20
mai 2019, data la care sa emis decizia angajatorului de incetare de drept a contractului individual de
K
munca al reclamantului, si nici in prezent, emiterea deciziei initiale fiind rezultatul fie a unei simple erori
materiale, fie a unei greseli de interpretare legislativa. Cu toate acestea, avand in vedere decizia initiala
O
de acordare a pensiei pentru limita de varsta, decizia de incetare de drept a contractului individual de
munca a fost legal emisa.
17. Pe de alta parte, chiar daca in cauza nu se poate vorbi despre nulitatea Deciziei nr. xxx/17.05.2019,
de vreme ce conditiile de validitate necesare au fost indeplinite la momentul intocmirii sale, in realitate
exista o cauza de ineficacitate, produsa ulterior din punct de vedere formal, ca efect al emiterii deciziei
de revizuire, iar decizia de incetare de drept a contractului individual de munca si-a pierdut eficienta.
18. Astfel, prima instanta a considerat ca a intervenit ineficacitatea deciziei de incetare a contractului
individual de munca, efect al emiterii deciziei de revizuire a pensiei pentru limita de varsta, situatia fiind
similara cu cea a institutiei caducitatii din dreptul civil. In speta s-a retinut ca este vorba despre o cauza
de ineficacitate a actului juridic civil analizat, ce a intervenit independent de culpa vreuneia din parti,
n
pentru un motiv ulterior emiterii actului (decizia de revizuire a dreptului de pensie). Cu alte cuvinte,
motivul pentru care a incetat de drept raportul de munca al partilor nu mai subzista odata cu emiterea
tio
deciziei de revizuire, ca atare incetarea de drept, obligatorie, in temeiul legii si dincolo de vointa partilor,
a disparut odata cu intocmirea deciziei prin care cererea de pensie a fost respinsa.
19. Retinand ca raportul de munca inceteaza de drept la comunicarea deciziei de pensionare pentru
ra
limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare si avand in vedere ca decizia initiala de
acordare a acestui drept a fost revizuita, dreptul de pensie solicitat fiind in esenta respins, ulterior
po
incetarii raporturilor de munca si independent de culpa partilor, motivul pentru care contractul
individual de munca se impunea a fi incetat de drept a disparut incepand cu data de 4 noiembrie 2019.
20. Daca tertul care a produs aceasta situatie, respectiv casa teritoriala de pensii, ar fi intocmit actele
or
necesare acordarii dreptului la pensie in mod judicios, cauza ce conduce la ineficacitatea deciziei de
incetare de drept a contractului individual de munca nu ar fi existat, iar salariatul nu s-ar fi aflat in
circumstanta lipsei oricarei surse de venit.
C
21. Impotriva sentintei a declarat apel parata, care a formulat critici cu privire la trimiterea la institutia
caducitatii, ca fiind straina de obiectul dedus judecatii, de argumentele si apararile formulate de parti.
e
22. Caducitatea, cauza de ineficacitate a actului juridic, are in vedere lipsirea de efecte juridice a unui
ic
act juridic valid incheiat care inca nu a produs efecte. Or, Decizia nr. xxx/17.05.2019 a produs efecte
juridice depline, a fost comunicata salariatului si a avut ca efect incetarea contractului individual de
rv
munca al acestuia.
23. Per a contrario, daca un act juridic a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice, nu poate fi
Se
pusa in discutie caducitatea acestuia, ci, eventual, nulitatea absoluta.
24. A mai aratat apelantul ca momentul in raport cu care se apreciaza conformitatea actului juridic cu
legea este acela al incheierii actului juridic, asadar cauzele de nulitate trebuie sa fie anterioare sau cel
K
mult concomitente incheierii/emiterii actului juridic.
25. Or, decizia prin care s-a constatat incetarea de drept a contractului individual de munca, in temeiul
O
dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit c) din Codul muncii, a fost emisa de angajator in mod legal, in baza deciziei
prin care reclamantului i-a fost acordata, initial, pensia pentru limita de varsta.
IV. Motivele retinute de titularul sesizarii cu privire la admisibilitatea procedurii

26. Completul de judecata al instantei de trimitere a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de
admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.
27. Astfel, Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila a aratat ca este legal investita cu solutionarea apelului,
cauza fiind in curs de judecata, urmand a fi pronuntata o hotarare definitiva, potrivit dispozitiilor art. 274
din Codul muncii.
n
28. Dezlegarea solicitata este necesara in vederea solutionarii apelului, nefiind prevazuta de legiuitor
posibilitatea reactivarii contractului individual de munca incetat de drept in temeiul dispozitiilor art. 56
tio
alin. (1) lit. c) din Codul muncii la data emiterii de catre casa teritoriala de pensii a unei decizii de
revizuire a deciziei de pensie.
29. Chestiunea de drept are caracter de noutate intrucat nu a primit o rezolvare nici pe cale
ra
jurisprudentiala (prin intermediul unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in aplicarea prevederilor
art. 517 sau art. 521 din Codul de procedura civila) si nici prin interventia legiuitorului roman.
po
V. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
or
30. Intimatul-reclamant a aratat ca anularea/revocarea deciziei de pensie lasa practic lipsita de obiect
decizia emisa de angajator in baza dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua din Codul muncii,
fundamentul legal al emiterii acesteia disparand independent de vointa pensionarului si a fostului
C
angajator.
31. In situatia in care angajatorul refuza reintegrarea, prevalandu-se totodata de decizia emisa de
e
incetare de drept a contractului individual de munca, se pune problema daca se mai impune contestarea
ic
sau nu a acesteia.
32. Intr-o prima ipoteza, in cazul in care decizia de pensie care a justificat incetarea de drept a
rv
contractului individual de munca a fost anulata, a considerat ca actul subsecvent (decizia de incetare de
drept a contractului individual de munca) a devenit lipsit de orice efecte, nemaifiind nevoie sa fie
Se
contestat, insa aceasta situatie nu a fost prevazuta si reglementata de legiuitor.
33. Asadar, in a doua ipoteza, daca se considera necesara anularea deciziei de incetare de drept a
contractului individual de munca, o eventuala contestatie ar putea fi formulata in termenul prevazut de
art. 211 alin. (1) lit. a) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile
K
ulterioare (Legea nr. 62/2011), care curge de la data la care fostul salariat cunoaste vointa angajatorului
de a aplica in continuare decizia, chiar si in situatia anularii actului care a generat emiterea deciziei de
O
incetare a contractului individual de munca.
34. O astfel de optica ar fi corecta si logica, deoarece la momentul emiterii initiale a deciziei de
incetare de drept a contractului individual de munca fostul salariat nu avea niciun motiv de a o contesta,
existand o decizie de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare
valabila. Dupa momentul anularii/revocarii acesteia salariatul nu are reprezentarea daca fostul angajator
va intelege sa tina cont de noua decizie emisa de casa teritoriala de pensii si sa nu mai valorifice decizia
de incetare a raporturilor de munca sau va continua sa se prevaleze de aceasta.
35. Anularea deciziei de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare
nu constituie un motiv temeinic justificat care a impiedicat partea sa formuleze o contestatie, art. 186
alin. (1) din Codul de procedura civila referindu-se la o situatie total diferita, aceea ca partea cunostea ca
trebuie sa formuleze contestatia, dar a fost impiedicata sa o faca. Asadar, in situatia in care se considera
n
necesara anularea deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca, motivele de
contestatie se nasc din momentul in care salariatul ia cunostinta de pozitia fostului angajator de a se
tio
prevala sau nu in continuare de decizia deja emisa, si nu mai devreme.
36. Dupa comunicarea raportului intocmit de judecatorii-raportori, potrivit dispozitiilor art. 520 alin.
(10) din Codul de procedura civila, partile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
ra
po
VI. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea
chestiunii de drept
37. Opinia instantei de trimitere este ca, in situatia in care decizia de incetare a raporturilor de munca
or
a ramas fara obiect, ca urmare a emiterii unei decizii de revizuire de catre casa teritoriala de pensii a
deciziei initiale de pensie, in actiunea privind anularea deciziei de incetare de drept a contratului
C
individual de munca, angajatul sa fie repus in termenul prevazut de art. 211 alin. (1) lit. a) din Legea nr.
62/2011, cu consecinta reluarii raporturilor de munca.
e
ic
VII. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
38. Din raspunsurile transmise de instantele nationale, la solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
rv
au rezultat aspectele ce se vor arata in continuare.
39. Intr-o opinie s-a apreciat ca efectul revizuirii deciziei de pensie care a stat la baza emiterii deciziei
Se
de incetare de drept a contractului individual de munca este reluarea raporturilor de munca incetate de
drept, fiind incidenta institutia juridica a nulitatii. Repunerea partilor in situatia anterioara s-a facut fara
acordarea de despagubiri, intrucat angajatorului nu ii revine nicio culpa in ceea ce priveste emiterea
deciziei de incetare a contractului individual de munca.
K
40. In sprijinul acestei opinii au identificat cate o decizie definitiva Curtea de Apel Craiova - Sectia I
O
civila si Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari
sociale [cu precizarea ca problema de drept a fost analizata prin prisma cazului de incetare a
contractului individual de munca prevazut de art. 56 alin. (1) lit. g) din Codul muncii]. Judecatorii de la
Tribunalul Ialomita, Tribunalul Vaslui si Tribunalul Bihor - Sectia I civila au formulat puncte de vedere
teoretice in acelasi sens.
41. Intr-o alta opinie, exprimata doar la nivel teoretic, s-a considerat ca este incidenta caducitatea
(majoritatea judecatorilor Sectiei a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale din cadrul Tribunalului
Bucuresti) sau ineficacitatea (judecatorii de la Tribunalul Ilfov), si nu nulitatea, in situatia data, avand in
vedere ca fundamentul legal care a stat la baza emiterii deciziei angajatorului a disparut ulterior
incheierii actului juridic, si nu anterior sau concomitent cu incheierea/emiterea acestuia. Si in aceasta
opinie s-a aratat ca raporturile de munca vor fi reluate, fara plata de despagubiri.
n
42. S-a exprimat si opinia ca o astfel de solicitare nu poate fi solutionata favorabil, intrucat contractul
individual de munca a incetat de plin drept, decizia angajatorului avand doar rol constatator, astfel ca
tio
modificarile ulterioare in situatia juridica a titularului dreptului de pensie sunt indiferente din punctul de
vedere al aplicarii cazurilor de incetare de drept (o decizie a Curtii de Apel Iasi, pronuntata in complet de
divergenta si opinii teoretice ale judecatorilor Sectiei de conflicte de munca si asigurari sociale a Curtii
ra
de Apel Iasi si ai Sectiei I civile a Tribunalului Iasi).
43. Curtile de apel Alba Iulia, Bacau, Brasov, Constanta, Cluj, Galati, Pitesti, Ploiesti, Suceava, Targu
po
Mures, Timisoara au comunicat ca nu au identificat practica judiciara si nu au formulat nici puncte de
vedere teoretice.
44. Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca, la
or
nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea
promovarii unui eventual recurs in interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii.
C
VIII. Opinia specialistilor consultati
e
45. Facultatea de Drept a Universitatii de Vest din Timisoara (prin conferentiar dr. Daniela Motiu) a
ic
opinat ca, in interpretarea prevederilor art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii coroborat cu art. 107 din
Legea nr. 263/2010, efectul revizuirii deciziei de pensie care a stat la baza emiterii deciziei de incetare de
rv
drept a contractului individual de munca are drept consecinta reluarea raporturilor de munca.
46. Lipsit de calitate procesuala activa si de orice drept sau interes legitim in invocarea vreunei
Se
neregularitati in privinta deciziei de pensie, angajatorului ii este impusa conduita de conformitate in fata
caracterului imperativ al efectelor produse de cuprinsul deciziei de pensie. Similar, ca urmare a
revizuirii/rectificarii deciziei de pensie care a avut ca rezultat respingerea dreptului la pensie pentru
limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare, angajatorul nu poate adopta decat
K
aceeasi pozitie de acceptare de plano a situatiei juridice noi care i-a fost adusa la cunostinta.
47. Masura emiterii deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca se goleste de
O
continut la momentul stabilirii situatiei reale si lipseste de orice alte mijloace legale angajatorul care este
obligat sa recunoasca nulitatea acestei decizii si sa dea eficienta contractului individual de munca
reactivat, cu recunoasterea tuturor drepturilor care decurg din calitatea de salariat in favoarea
reclamantului. Cu toate acestea, este de necontestat legalitatea deciziei de incetare de drept a
contractului individual de munca prin raportare la actele care au stat la baza emiterii sale, la momentul
respectiv.
48. Dreptul la despagubiri constand in salariile indexate, reactualizate si majorate de la data incetarii
de drept a contractului individual de munca si pana la data solicitarii privind reintegrarea pe postul de
finisator laminate si constatarea nulitatii deciziei de incetare a contractului individual de munca,
datorate de statul roman in temeiul normelor si principiilor raspunderii patrimoniale, iar, ulterior, pana
n
la data reintegrarii, de catre angajator, ilustreaza tocmai conceptia legiuitorului despre nulitatea actului
juridic civil si protectia oferita salariatului in cadrul raporturilor juridice de munca.
tio
49. In temeiul art. 106 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 exista obligatia legala expresa a casei teritoriale
de pensii de a comunica o informare referitoare la decizia de pensie, inclusiv actele modificatoare ale
acesteia, atat catre persoana solicitanta, cat si angajatorului sau.
ra
50. Ca urmare a disparitiei fundamentului legal al deciziei de pensie va disparea si fundamentul legal
po
al deciziei de incetare de drept a contractului individual de munca, motiv pentru care reintegrarea
fostului pensionar nu este lasata de legiuitor la dispozitia angajatorului, prin raportare la aplicarea
dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, respectiv concedierea salariatului.
or
51. Rectificarea/Revizuirea deciziei de pensie lipseste de obiect si de orice efecte decizia de incetare
de drept a contractului individual de munca, motiv pentru care intervine sanctiunea nulitatii absolute a
acesteia.
C
52. Decizia de incetare de drept a contractului individual de munca are natura juridica a unui act
juridic unilateral. Odata intrata in circuitul civil, nu este supusa revocarii.
e
53. Angajatorul nu este inzestrat cu puterea juridica legala de constatare a nulitatii deciziei de incetare
ic
de drept a contractului individual de munca, validitatea acesteia intrand in competenta instantei de

judecata.
rv
54. In privinta termenului in care salariatul poate solicita constatarea nulitatii absolute a deciziei de
incetare de drept a contractului individual de munca s-a considerat ca sunt aplicabile dispozitiile art. 268
Se
alin. (1) lit. a) din Codul muncii.
IX. Jurisprudenta Curtii Constitutionale

K
55. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 759 din 23 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al
O
Romaniei, Partea I, nr. 108 din 5 februarie 2018, in majoritate, a fost admisa exceptia de
neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua prima ipoteza din
Codul muncii sunt neconstitutionale, apreciindu-se, in ceea ce priveste contractele de munca cu norma
intreaga, ca incetarea de drept a contractului individual de munca de la comunicarea deciziei de
pensionare de invaliditate de grad III, desi adecvata ratiunilor avute in vedere de legiuitor, este o masura
excesiva, disproportionata si creeaza un dezechilibru sub aspectul protectiei acordate celor doua parti
ale raportului de munca, fiind astfel infrante prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
56. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 387 din 5 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza intai din Codul muncii si s-a constatat ca acestea sunt
constitutionale in masura in care sintagma conditii de varsta standard" nu exclude posibilitatea femeii
n
de a solicita continuarea executarii contractului individual de munca, in conditii identice cu barbatul,
respectiv pana la implinirea varstei de 65 de ani.
tio
57. Prin Decizia nr. 840 din 13 decembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
224 din 22 martie 2019, si Decizia nr. 321 din 21 mai 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 786 din 27 septembrie 2019, Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiate, exceptiile de
ra
neconstitutionalitate vizand dispozitiile art. 56 alin. (1) lit. c) teza a doua ultima ipoteza din Codul
muncii.
po
58. Dispozitiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au facut obiectul controlului de
constitutionalitate, exceptiile invocate fiind respinse ca neintemeiate de catre Curtea Constitutionala
prin Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 597 din 7
or
august 2015, si Decizia nr. 715 din 9 noiembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 171 din 23 februarie 2018.
C
X. Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
e
59. Nu au fost identificate decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntate in mecanismele de
ic
unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea a carei dezlegare se solicita.

rv
XI. Raportul asupra chestiunii de drept

Se
60. Judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile este
admisibila, iar asupra fondului au aratat ca respingerea cererii de pensionare pentru limita de varsta cu
reducerea varstei standard de pensionare in procedura revizuirii prevazuta la art. 107 din Legea nr.
263/2010 atrage - in privinta deciziei de constatare a cazului de incetare de drept a contractului
K
individual de munca emise de angajator in temeiul dispozitiilor art. 56 alin. (2) coroborat cu art. 56 alin.
(1) lit. c) din Codul muncii - aplicarea normelor din Codul civil ce reglementeaza efectele nulitatii actului
O
juridic.
XII. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Asupra admisibilitatii sesizarii

61. Conform dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, Daca, in cursul judecatii, un complet
de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu
solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde
solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie
nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita
Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu
chestiunii de drept cu care a fost sesizata".
n
62. Pentru declansarea acestui mecanism de unificare a jurisprudentei, legiuitorul, in cuprinsul
tio
textului normativ enuntat, a instituit mai multe conditii de admisibilitate care trebuie indeplinite
cumulativ, respectiv:
- existenta unei cauze aflate in curs de judecata, in ultima instanta;
ra
- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al
po
Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
- ivirea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei in curs de
judecata;
or
- chestiunea de drept a carei lamurire se solicita sa fie noua;
- chestiunea de drept sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul
C
unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
e
63. Pentru a stabili daca sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in scopul pronuntarii unei hotarari
ic
prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este apta sa asigure indeplinirea functiei pentru
care a fost conceputa, crearea unui mecanism nou pentru uniformizarea jurisprudentei care sa
rv
contribuie, alaturi de recursul in interesul legii, la transformarea jurisprudentei interne intr-una

predictibila, se impune evaluarea tuturor elementelor sesizarii, adica verificarea atat a conditiilor care
Se
permit declansarea mecanismului de interpretare, cat si a circumstantelor care o genereaza, stiut fiind
ca doar o chestiune de drept reala si care sa prezinte un grad sporit de dificultate poate face obiectul
unei astfel de sesizari.
64. In ceea ce priveste conditiile de admisibilitate mentionate se constata ca sunt indeplinite, intrucat
K
litigiul in legatura cu care s-a formulat sesizarea este in curs de judecata, anume in competenta legala a
unui complet de judecata al Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila (titularul sesizarii), investit cu
O
solutionarea apelului, care urmeaza sa solutioneze cauza in ultima instanta, prin pronuntarea unei
hotarari judecatoresti care este definitiva, potrivit art. 274 din Codul muncii. De asemenea, solutionarea
cauzei depinde de dezlegarea chestiunii de drept, care este noua si nu a facut obiectul statuarii Inaltei
Curti de Casatie si Justitie si nici nu constituie obiect al unui recurs in interesul legii in curs de
solutionare.
65. Admisibilitatea sesizarii implica, deopotriva, verificari pentru a se statua asupra existentei unei
chestiuni de drept reale, in intelesul dat acestei notiuni in jurisprudenta Completului pentru dezlegarea
unor chestiuni de drept, cu caracter de generalitate, a carei lamurire se impune cu necesitate in scopul
impiedicarii aparitiei unei jurisprudente neunitare intr-o anumita materie.
66. Instanta suprema a statuat constant ca este necesar ca problema de drept a carei dezlegare se
cere prin sesizare sa nu fie ipotetica si sa decurga din interpretarea continutului normelor de drept, iar
n
nu din aplicarea respectivelor norme de drept la circumstantele particulare ale unei spete date (in acest
sens, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 779 din 5
tio
octombrie 2016; Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicata in Monitorul Oficial al
ra
Romaniei, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 14 din 15 martie 2021, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 376 din 12 aprilie 2021; Decizia nr. 37 din 16 septembrie 2019, publicata
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 941 din 25 noiembrie 2019).
po
67. Verificandu-se, din aceasta perspectiva, cerinta legata de investirea instantei supreme cu o
chestiune de drept reala, se constata aspectele ce urmeaza.
or
68. Problema de drept cu a carei dezlegare a fost investita Inalta Curte de Casatie si Justitie vizeaza
statuarea asupra efectelor juridice pe care le produce respingerea cererii de pensionare de catre casa
teritoriala de pensii, in procedura de revizuire prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010, ulterior
C
emiterii de catre angajator, conform dispozitiilor art. 56 alin. (2) din Codul muncii, a deciziei prin care a
constatat intervenirea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca prevazut la art. 56
e
alin. (1) lit. c) din Codul muncii, prin pensionarea pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard
de pensionare.
ic
69. Dificultatea rezolvarii chestiunii de drept rezida in faptul ca statuarea asupra existentei faptului
rv
juridic al pensionarii se realizeaza de casele teritoriale de pensii, abilitate a constata nasterea dreptului
la pensie si a emite decizia de admitere/respingere a cererii de pensionare formulate de angajat, potrivit
dispozitiilor art. 106 din Legea nr. 263/2010, in timp ce constatarea incetarii de drept a contractului
Se
individual de munca in urma pensionarii, cu consecinta stingerii raportului juridic de munca, se face de
catre angajator, prin emiterea unei decizii distincte, in temeiul art. 56 alin. (2) din Codul muncii, pe de o
parte, si in absenta unor norme juridice speciale care sa reglementeze raportul de interdependenta intre
cele doua decizii, de pensionare si, respectiv, de incetare de drept a contractului individual de munca
K
prin pensionare, pe de alta parte.
70. Examinarea practicii judiciare ivite (o hotarare judecatoreasca pronuntata in complet de

O
divergenta intr-o cauza similara si doua hotarari judecatoresti pronuntate in cauze similare vizand alte
cazuri de incetare de drept a contractului individual de munca) si a punctelor de vedere teoretice
transmise de curtile de apel evidentiaza divergente in ceea ce priveste rezolvarea chestiunii de drept
supuse analizei, determinate, in absenta unor norme de drept speciale, de faptul asimilarii ca fiind
situatii asemanatoare, in intelesul art. 5 alin. (3) din Codul de procedura civila, a unor situatii juridice
diferite, reglementate in dreptul comun prin norme de drept deosebite, cum sunt cele referitoare la
nulitatea, caducitatea, ineficacitatea ori inopozabilitatea actului juridic civil, aspect ce impune, cu
necesitate, lamurirea acestei chestiuni pe calea hotararii prealabile, cu scopul impiedicarii aparitiei unei
jurisprudente neunitare.
n
Asupra fondului sesizarii
71. Obiectul chestiunii de drept il constituie, in esenta, interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56
tio
alin. (1) lit. c) si art. 56 alin. (2) din Codul muncii (ipoteza comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei
pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare) in coroborare cu prevederile art.
107 din Legea nr. 263/2010.
ra
72. Cu titlu prealabil, se impune constatarea ca incetarea de drept a contractului individual de munca,
in considerarea protectiei juridice de care beneficiaza dreptul la munca, este reglementata de legiuitor
po
prin norme juridice imperative, a caror aplicare nu poate fi extinsa pe cale de interpretare. In consecinta,
o astfel de masura poate fi dispusa de angajator exclusiv in situatia constatarii actelor si faptelor juridice
prevazute limitativ la art. 56 alin. (1) lit. a)-j) din Codul muncii, intrucat, in absenta acestora, decizia de
or
constatare a incetarii contractului individual de munca ar echivala cu o decizie de concediere.
73. In acest sens, art. 56 alin. (2) din Codul muncii prevede explicit ca angajatorul constata cazul de
C
incetare de drept a contractului individual de munca in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea
acestuia, in scris, printr-o decizie care se comunica persoanelor indreptatite in termen de 5 zile
lucratoare.
e
74. Rezulta ca decizia emisa de angajator in temeiul art. 56 alin. (2) din Codul muncii nu semnifica un
ic
act prin care se dispune incetarea de drept a contractului individual de munca, ci reprezinta, astfel cum
prevede explicit norma de drept, un act constatator al intervenirii unuia dintre cazurile prevazute la art.
rv
56 alin. (1) lit. c)-j) din cod. Emiterea acestei decizii are insa ca efect incetarea raporturilor de munca
dintre angajat si angajator, astfel cum s-a aratat.
Se
75. In privinta cazului de incetare a contractului individual de munca reglementat la art. 56 alin. (1) lit.
c) din Codul muncii, legiuitorul a prevazut ca angajatorul este indrituit sa emita decizia de constatare
prevazuta la art. 56 alin. (2) din Codul muncii la data comunicarii deciziei de pensionare.
76. Din economia textelor legale mentionate reiese ca faptul juridic ce atrage incidenta normei de
K
drept prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii este pensionarea angajatului pentru limita de
varsta cu reducerea varstei standard de pensionare, fapt care se probeaza prin decizia de admitere a
O
cererii de pensionare emisa de casa teritoriala de pensii competenta, potrivit dispozitiilor art. 106
raportat la art. 55 din Legea nr. 263/2010.
77. Per a contrario, ipoteza in care casa teritoriala de pensii emite decizie de respingere a cererii de
pensionare nu se circumscrie normei de drept mentionate si nu atrage incetarea de drept a contractului
individual de munca al angajatului.
78. Revizuirea deciziei de pensie poate fi dispusa in conditiile art. 107 alin. (1) si (1^1) din Legea nr.
263/2010, anume in situatia in care, ulterior stabilirii si/sau platii drepturilor de pensie, se constata
diferente intre sumele stabilite si/sau platite si cele legal cuvenite, respectiv, in situatia asiguratilor
prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. IV din aceeasi lege, care au depus declaratia individuala de asigurare, daca
la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constata diferente
intre venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute in vedere la calculul pensiei si cel
ales de contribuabil in declaratia individuala de asigurare.
n
79. In situatia sesizata, examinarea circumstantelor particulare ale cauzei a relevat faptul ca angajatul
tio
a formulat cerere de pensionare pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare, ce
a fost admisa de casa teritoriala de pensii printr-o decizie in baza careia angajatorul a emis, la randul
sau, decizia de constatare a incetarii de drept a contractului individual de munca prin pensionare.
ra
80. Ulterior, in procedura revizuirii prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010, casa teritoriala de
pensii a emis decizia de revizuire prin care a respins cererea de pensionare, motivat de faptul ca
po
reducerea varstei standard de pensionare pentru conditii speciale, deosebite ori alte conditii de care
beneficiaza angajatul este de 12 ani, si nu de 13 ani, cum eronat stabilise initial, precum si decizia privind
recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale.
or
81. Decizia de revizuire a fost comunicata angajatorului, care, prevalandu-se de decizia prin care
constatase anterior incetarea de drept a contractului individual de munca in baza deciziei initiale de
admitere a cererii de pensionare, a refuzat solicitarea de reluare a raporturilor de munca formulata de
C
fostul angajat.
82. Contestatia formulata de fostul angajat impotriva deciziei de revizuire a fost respinsa prin hotarare
e
judecatoreasca definitiva, retinandu-se ca procedura de revizuire prevazuta la art. 107 din Legea nr.
ic
263/2010 poate fi folosita nu doar pentru corectarea erorilor de calcul privind cuantumul pensiei, ci si a
erorilor privind conditiile de acordare a dreptului la pensie, in speta apreciindu-se ca revizuirea se
rv
impunea pentru indreptarea erorilor materiale generate de sistemul electronic de prelucrare a datelor,
care a avut in vedere o forma a legii ce nu mai era in vigoare la data depunerii cererii de pensionare, ca
urmare a modificarii aduse prin Legea nr. 221/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr.
Se
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
83. Se constata ca situatia conflictuala generata de respingerea cererii de pensionare pentru limita de
varsta cu reducerea varstei standard de pensionare printr-o decizie de revizuire, emisa in temeiul art.
107 din Legea nr. 263/2010 ulterior emiterii de catre angajator a deciziei de constatare a incetarii de
K
drept a contractului individual de munca drept urmare a pensionarii, nu este reglementata prin normele
de drept din legislatia muncii ori de asigurari sociale.
O
84. Codul muncii se completeaza insa cu normele de drept comun cuprinse in Codul civil. In acest
sens, dispozitiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii prevad urmatoarele: Dispozitiile prezentului cod se
intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu
specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile."
85. Tot astfel, Legea nr. 263/2010 se completeaza cu normele de drept comun prevazute de Codul
civil, in aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Codul civil care prevad ca Prezentul cod este alcatuit
dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se refera litera
sau spiritul dispozitiilor sale" si ale art. 3 alin. (1) care statueaza cu privire la aplicarea generala a Codului
civil raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept
civil".
n
86. Jurisprudenta face trimitere si la dispozitiile art. 5 alin. (3) din Codul de procedura civila, potrivit
carora: In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa
tio
acestora din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui
judecata in baza principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si
tinand seama de cerintele echitatii."
ra
87. Cu valoare de principiu, se impune si constatarea ca dispozitiile constitutionale protejeaza atat
dreptul la munca, ce nu poate fi ingradit (art. 41 din Constitutia Romaniei), cat si dreptul la pensie, care,
po
potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, este recunoscut cetatenilor doar in conditiile prevazute de lege,
regimul juridic al acestor drepturi fiind reglementat prin norme juridice imperative a caror incalcare, in
absenta unor sanctiuni specifice instituite prin normele din legislatia speciala, atrage aplicarea
sanctiunilor din dreptul civil comun. or
88. In acest context, in ceea ce priveste problema de drept supusa analizei, se constata ca divergenta
de opinii si solutii vizeaza institutia juridica incidenta in privinta deciziei de constatare a incetarii de
C
drept a contractului individual de munca emise de angajator, respectiv daca este aplicabila nulitatea sau
caducitatea, chestiunea reluarii raporturilor juridice de munca fiind una subsecventa dezlegarii
e
chestiunii de drept enuntate si care urmeaza a fi apreciata in concret, in functie de particularitatile

spetei, de completul de judecata investit cu solutionarea cauzei.
ic
89. In analiza chestiunii de drept propriu-zise mai trebuie observat, in ceea ce priveste caducitatea, ca
rv
aceasta este o cauza de ineficacitate a actului juridic (iar nu o sanctiune de drept civil) ce presupune un
act juridic valabil incheiat si o cauza ulterioara incheierii actului juridic si straina de vointa autorului
acestuia de incetare a consecintelor in vederea carora a fost intocmit, care produce efecte numai pentru
Se
viitor, deoarece pentru trecut actul juridic respectiv nu si-a produs niciun efect.
90. Or, este de necontestat imprejurarea ca decizia de incetare de drept a contractului individual de
munca emisa de angajator a produs efecte juridice inca de la momentul emiterii/comunicarii sale,
angajatul pierzand aceasta calitate in favoarea calitatii de pensionar dobandite in baza deciziei de
K
pensionare emise initial de casa teritoriala de pensii.

O
91. Actul juridic prin care casa teritoriala de pensii recunoaste angajatului dreptul la pensie (decizia de
pensie) este un act juridic unilateral, in intelesul art. 1.324 si urmatoarele din Codul civil, supus insa
reglementarilor speciale prevazute de Legea nr. 263/2010, iar actul juridic de constatare a incetarii de
drept a contractului individual de munca este un act juridic unilateral subsecvent, intrucat se intocmeste
de angajator in temeiul legii si exclusiv in baza comunicarii deciziei de pensie.
92. Decizia de revizuire emisa in procedura prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010, prin care este
respinsa cererea de pensionare, este, de asemenea, un act juridic unilateral, care stinge retroactiv un
drept recunoscut destinatarului, anume dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei
standard de pensionare initial stabilit, lipsind de efecte juridice decizia de pensie de la data emiterii sale.
93. Desfiintarea retroactiva a deciziei initiale de pensionare fundamenteaza restituirea prestatiilor

executate in baza sa de catre angajatul care dobandise anterior calitatea de pensionar. In aplicarea
n
acestui efect se emite de catre casa teritoriala de pensii, astfel cum s-a procedat si in speta, decizia
privind recuperarea sumelor incasate necuvenit cu titlu de prestatii de asigurari sociale.
tio
94. In considerarea efectelor juridice pe care le produce decizia de revizuire asupra deciziei prin care
anterior fusese admisa cererea de pensionare, anume lipsirea de orice efecte juridice, atat pentru
trecut, cat si pentru viitor, rezulta ca, sub acest aspect, revizuirea actelor juridice dispusa de casa
ra
teritoriala de pensii se aseamana cu sanctiunea nulitatii din dreptul comun.
po
95. In consecinta, in privinta efectelor juridice pe care le produce desfiintarea deciziei de pensie
asupra actelor subsecvente intocmite/emise in baza sa, instantele judecatoresti trebuie sa aiba in
vedere dispozitiile legale ce reglementeaza efectele nulitatii, potrivit art. 1.325 raportat la art. 1.254 din
Codul civil. or
96. Asa fiind, se constata ca, prin finalitatea urmarita, sesizarea de fata are ca scop lamurirea unei
chestiuni de drept reale, susceptibile a primi interpretari diferite, astfel ca, in vederea preintampinarii
C
ivirii unei practici judiciare neunitare, urmeaza a fi admisa.
e
ic
97. Pentru aceste considerente, in temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedura
civila,
rv
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

Se
In numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila in Dosarul nr. 2.316/103/2019.
K
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 56 alin. (1) lit. c) si art. 56 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 -
O
Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:
Respingerea cererii de pensionare pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de

pensionare in procedura revizuirii prevazuta la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, atrage aplicarea normelor de drept din Codul
civil ce reglementeaza efectele nulitatii actului juridic, in privinta deciziei de constatare a cazului de
incetare de drept a contractului individual de munca emise de angajator in temeiul dispozitiilor art. 56
alin. (2) coroborat cu art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
n
Pronuntata in sedinta publica astazi, 3 octombrie 2022.
tio
ra
VICEPRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
po
Gabriela Elena Bogasiu
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Repana or

C
----
e
ic
rv
Se
K
O

Suport de Curs - Codul Muncii. Legislatia Muncii 24.02.2023

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs - Codul Muncii. Legislatia Muncii 24.02.2023

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (**republicat**)

(Legea nr. 53/2003)

2020; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 5 mai 2021; ORDONANŢA DE URGENŢĂ

(1) Noţiunile de semnătură electronică avansată, semnătură

temporală electronică calificată şi sigiliul electronic calificat,

fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672

– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2006 pentru

2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 94/2007, publicată în

din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial

– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2008 pentru

Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, aprobată

de urgenta, personalul din cadrul sistemului de aparare, ordine

magistrati, personalul auxiliar de specialitate al instantelor

(la 22-10-2022 Articolul 1 din Capitolul I , Titlul I a fost

care prestează muncă în România;

care prestează activitatea în străinătate, în baza unor contracte

(la 22-10-2022 Articolul 2 din Capitolul I , Titlul I a fost

(2) Termenul muncă forţată desemnează orice muncă sau serviciu

exprimat consimţământul în mod liber.

a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu**);

militar pe bază de voluntariat, publicată în Monitorul Oficial al

b) pentru îndeplinirea obligaţiilor civice stabilite prin lege;

c) în baza unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă

d) în caz de forţă majoră, respectiv în caz de război, catastrofe

(4) Constituie discriminare indirectă orice prevedere, acţiune,

unei persoane faţă de o altă persoană în baza unuia dintre criteriile

acţiune, criteriu sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un

(la 27-07-2020 Alineatul (4) din Articolul 5 , Capitolul II , Titlul

(5) Hărţuirea constă în orice tip de comportament care are la

mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator.

(la 27-07-2020 Articolul 5 din Capitolul II , Titlul I a fost

(la 27-07-2020 Articolul 5 din Capitolul II , Titlul I a fost

(7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie

(la 27-07-2020 Articolul 5 din Capitolul II , Titlul I a fost

(9) Nu constituie discriminare excluderea, deosebirea, restricţia

legitim şi cerinţele proporţionale.

2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 24 iulie 2020)

(10) Orice tratament nefavorabil salariatilor si reprezentantilor

salariatilor aplicat ca urmare a solicitarii sau exercitarii unuia

(la 22-10-2022 Articolul 5 din Capitolul II , Titlul I a fost

2022, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 19 octombrie 2022)

(la 22-10-2022 Articolul 6 din

(2) Pentru buna desfăşurare a relaţiilor de muncă, participanţii

bilaterale la care România este parte.

(1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată

(2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia

(2) Persoana fizică poate încheia un contract de muncă în calitate

(3) Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este

(4) Incadrarea in munca a persoanelor care beneficiaza de tutela

b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea elementelor

(la 13-04-2018 Litera b) din Articolul 15^1 , Capitolul I , Titlul II

c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta

de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp

(1^1) Partile pot opta sa utilizeze la incheierea, modificarea,

suspendarea sau, dupa caz, la incetarea contractului individual de

(1^2) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnaturii

munca, pe parcursul executarii acestuia sau la incetarea contractului

si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, potrivit legii.

(1^3) Contractele individuale de munca si actele aditionale

Titlul II a fost modificat de Punctul 4, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr.

(1^7) La incheierea, modificarea, suspendarea sau, dupa caz, la

incetarea contractului individual de munca, partile trebuie sa

(la 25-07-2021 Alineatul (1^7) din Articolul 16 , Capitolul I ,

(1^8) Organele de control competente au obligatia de a accepta,

CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (republicat)