REGLAREA SECRETIEI GASTRICE

a. Secretia bazala

• Sucul gastric se secreta aproape continuu, in cantitate redusa=secretia

bazala si are o valoare de 5 - 10 % din cantitatea secretata in urma
stimularii.

• Secretia bazala este rezulatatul impulsurilor nervoase si umorale care au

efect inhibitor sau stimulator:

- tonusul vagal este principalul factor care mentine secretia bazala, el

avand un efect stimulator.

- sistemul simpatic este mai putin important in reglarea secretiei gastrice.

El are in general, un efect inhibitor asupra secretiei.
b. Secretia postalimentara
Reglarea secretiei postalimentare se realizeaza prin mecanisme nervoase
si umorale in trei faze:
• Faza cefalica este realizata prin mecanisme reflexe, dar intervin si
mecanisme umorale:
• Stimularea receptorilor gustativi, a celor de tact, presiune si durere din
cavitatea bucala este sesizata de caile aferente ale reflexului
salivar .Aceste cai trimit informatiile spre centrii salivatori bulbari si
pontiri si, de aici, la nivelul nucleului dorsal al vagului. De la acest nivel,
pleaca nervul vag care, ajuns la nivel gastric, determina stimularea
secretiei gastrice.
• Faza gastrica este realizata prin mecanisme nervoase si umorale:
• 1. distensia stomacului realizeaza, pe cai vago-vagale, stimularea
secretiei gastrice.
• 2. scaderea prea mult a pH-ului gastric, sub 1.5, determina inhibarea
secretiei gastrice prin feed-back negativ.
• Faza intestinala de reglare a secrefiei gastrice este realizata predominant
prin mecanisme umorale.
• Efecte stimulatoare asupra secretiei gastrice au:
• gastrina

• enterooxintina.

• Histamina =eliberata din bazofile, mastocite, trombocite, celulele

enterocromafine si celule specializate din mucoasa gastrica. Eliberarea ei
din celule este declansata de acetilcolina (eliberata din terminatiile
vagale sau cea circulanta) si gastrina si actioneaza asupra receptorilor de
tip H2 din membrana celulelor parietale gastrice Unii autori considera ca
histamina ar avea ca efect doar cresterea sensibilitatii celulelor parietale
la celelalte substante cu efect stimulator (gastrina, acetilcolina).
In tratamentul ulcerului se folosesc substance care blocheaza acesti
receptori histaminici: cimetidina, ranitidina, famotidina.
 REGLAREA SECRETIEI GASTRICE

• Efecte inhibitoare asupra secretiei gastrice au:

• secretina,
• colesistochinina (CCK),
• enterogastrona
• somatostatina,
• VIP-ul.
Factori de agresiune implicati in dezvoltarea ulcerului gastric si duodenal:
Alcoolul

Fumatul

Prezenta bacteriei Helicobacter Pylori( o bacterie spiralata si ciliata care

dezvolta in antrul si corpul gastric, dar si in duoden )care determina
alterarea calitatii mucoasei si epiteliului, stimularea sintezei de PG I si
gastrina, intarzierea evacuarii gastrica, inhibarea secretiei de acid
clorhidric.

Starile psihice ( in emotii puternice si in stari depresive scade secretia, pe

cand in stari agresive creste secretia gastrica)
ROLURILE STOMACULUI
A. digestive:
• 1. digestia chimica a proteinelor;
• 2. rezervor de alimente;
• 3, participa la macerarea si mixarea alimentelor;
• 4. prin chimul acid ajuns in duoden participa la stimularea secretiei
pancreatice si biliare.

B. generale, esentiale pentru viata:

• l. transforma fierul trivalent in fier bivalent absorbabil;
• 2. sintetizeaza factorul intrinsec Castle care participa la absorbtia
vitaminei B12
SECRETIA PANCREATICA

• In intestin se continua digestia pana cand alimentele sunt aduse in stadiul de

monomeri absorbabili.

• Intestinul superior este implicat mai ales in procese de secretie si digestie, la

acest nivel eliberandu-se sucurile pancreatic, intestinal si biia

• intestinul inferior este implicat in mai ales in procese de absorbtie

PARTICULARITATI STRUCTURALE ALE PANCREASULUI EXOCRIN
• Pancreasul este o glanda exocrina si endocrina.

• In procesele de digestie este implicat:

• in mod direct pancreasul exocrin, prin secretia de suc pancreatic bogat in
enzime si bicarbonat, dar intervine indirect

• pancreasul endocrin prin secretia de insulina, glucagon, somatostatina si

polipeptid pancreatic care sunt implicate, mai mult sau mai putin in
procesele de stimulare sau inhibare a secretiilor digestive si, mai ales, in
cele de metabolizare a constituientilor absorbiti.
PANCREASUL
PANCREASUL
 PANCREASUL

• Vascularizatia pancreasului: Arterele care iriga pancreasul provin din

marile trunchiuri din jur: artera hepatica comuna, artera lienala si artera
mezenterica superioara. Sangele venos este colecat in final in vena porta.
Limfaticele iau nastere in septele interlobulare si, in final, dreneaza in
numeroase noduri situate in vecinatatea glandei.

• Inervatia pancreasului: Nervii pancreaului provin din plexul celiac si

ajung la glanda pe calea plexurilor periarteriale. Fibrele parasimpatice au
probabil efect excitosecretor, iar cele simpatice au rol vasomotor. In
capsula pancreasuiui se gasesc receptori de tip Vater-Pacini ce sunt
implicati in initierea unor reflexe.
 PROPRIETATILE SI COMPOZITIA SUCULUI PANCREATIC
Sucul pancreatic:
- se secreta in cantitate de 800 - 1500 ml in 24 de ore
- este un lichid apos, incolor sau usor opalescent si are un pH de 8 - 8,4
datorita continutului bogat de bicarbonat de sodiu.
- este constituit din 98,5 % apa si 1,5 % reziduu uscat.
- rezidul uscat este format din compusi organici si anorganici.

• a. Compusii anorganici sunt reprezentati de cationii de Na+, K+, Ca++, Mg++,

Zn++ si anionii de CI-,,sulfati.
• b. Compusi organici din secretia pancreatica sunt reprezentati de enzime
proteolitice, enzime lipotice si enzime glicolitice.
• Enzimele proteolitice pancreatice sunt reprezentate de:
• 1.Tripsina este principala enzima proteolitica a sucului pancreatic. Ea are
urmatoarele caracteristici:
• - se sintetizeaza sub forma inactiva de tripsinogen;
• - este activata in lumenul intestinal de o enzima, enterokinaza, in
prezenta ionilor de calciu. Dupa formarea unor mici cantitati de tripsina
activa are loc activarea autocatalitica a tripsinogenului secretat in
continuare; tripsinogenul nu se activeaza la tripsina in interiorul celulelor
acinoase sau in interiorul ductelor pancreatice deoarece exista un
inactivator al tripsinei. Acest inactivator se sintetizeaza tot in interiorul
celulelor acinoase si se depoziteaza, sub forma de granule, la nivelul
polului apical al celulelor. El se elimina din celule in momentul stimularii
lor impreuna cu tripsinogenul. Prezenta lui impiedica exercitarea
efectului proteolitic al eventualelor mici cantitati de tripsina care s-ar
forma;
1.Tripsina –
- este o endopeptidaza;

• - are efect mai bun asupra proteinelor atacate in prealabil de pepsina

gastrica, dar poate prelua in totalitate functia pepsinei;

• - pH~ul optim de actiune este cuprins intre7-9

• - are efect asupra celorlalti precursori enzimatici din secretia pancreatica,

determinand formarea enzimelor active;

• - produce coagularea sangelui daca intra in contact cu acesta.

2. Chimotripsina

• - se sintetizeaza sub forma inactiva de chimotripsinogen;

• - este activata de tripsina activa in lumenul intestinal;

• - este tot o endopeptidaza care este capabila sa produca si coagularea

laptelui;

• - are un pH optim de acfiune tot in jur de 8;

• 3. Elastaza
• - este o enzima care se sintetizeaza tot sub forma inactiva la nivelul
acinilor pancreatici;

• - este activata in lumenul duodenal sub actiunea tripsinei si

enterokinazei secretata local;

• - este o endopeptidaza care are actiune selectiva asupra elastinei din

tesutul conjunctiv.

• 4. Carboxipeptidazele sunt
• - enzime sintetizate sub forma inactiva;
• - activate de tripsina in prezenta ionilor de zinc;
• 5. Colagenaza
• - este o enzima ce se sintetizeaza sub forma inactiva si este activata in
lumenul intestinal de catre tripsina activa;
• - actioneaza selectiv asupra colagenului.

• 6. Leucinamino peptidaza
• - este o enzima secretata, ca si celelalte, sub forma inactiva si este
activata de tripsina.
• pentru activare este necesara prezenta ionilor de zinc sau magneziu; este
o exopeptidaza.
• Enzimele glicolitice pancreatice sunt reprezentate de amilaza pancreatica:

• -este secretata la nivelul acinilor pancreatici sub forma activa;

• - este o α amilaza care actioneaza asupra amidonului crud sau preparat, fiind
amilaza mai puternica decat cea salivara;

• - are un pH optim de actiune de 6.7 - 7;

• - scindeaza legaturile 1 - 4 glicozidice, hidrolizand amidonul pana la

maltotrioza si dextrine
Enzimele lipolitice pancreatice sunt reprezentate de lipaza pancreatică
- cea mai activă esterază din tubul digestiv; separă prin hidroliză acizii grași
de glicerol la un pH între 7 și 8 în prezența ionilor de Ca și Mg ca activatori

- viteza de hidroliză a lipazei este dependentă de natura acizilor grași din

compoziția lipidelor atacate, este intensă pentru acizii grași cu 4 atomi de
C și diminuata prin alungirea lanțului => unii acizi grași continuă să rămână
legați sub formă de mono și digliceride sau chiar sub formă de trigliceride
neatacate

- sărurile biliare, prin acțiunea de emulsionare a grăsimilor cresc suprafața

de contact dintre substrat și enzimă, favorizând indirect activarea lipazei

- dacă lipaza pancreatică lipsește, grăsimile trec nedigerate în fecale și

apare steatoreea.
Colesterolenteraza
- scindează colesterolul alimentar esterificat în colesterol liber și acid gras
în prezența sărurilor biliare

Lecitinaza
- descompune fosfoaminolipidele in ac. grasi si glicerofosfat de colina,
hidrolizata uneori la randul ei printr-o fostataza

Fosfolipazele A si B sunt lipaze care scindeaza fosfolipidele.

MECANISMUL SECRETIEI SUCULUI PANCREATIC

• Sucul pancreatic este constituit din compusi care sunt secretati la nivelul
celulelor acinoase pancreatice - enzimele, aceasta reprezentand secretia
ecbolica, si compusi care sunt secretati la nivelul celulelor ductale - apa si
electrolitii, in special anionul bicarbonic, care reprezinta secretia
hidrolatica.

• Enzimele pancreatine fiind compusi de natura proteica se sintetizeaza la

nivelul reticulului endoplasmic rugos din celulele acinoase pancreatice.
Dupa ce sunt sintetizate, enzimele sunt inglobate in vezicule, formand
granulele de zimogen caracteristice acestor cellule. Aceste granule
migreaza spre polul apical al celulei si de aici se elibereaza, prin exocitoza,
in lumenul ductal. Eliberarea are loc in momentul actiunii substantelor cu
efect stimulator.
SECRETIA BILIARA
Rolurile ficatului:
• Ficatul este cel mai mare organ nepereche al organismului cu numeroase
roluri:

• Rol metabolic, intervenind in :

• - metabolismul glucidic prin depozitarea de glucoza sub forma de
glicogen, in conversia galactozei si fructozei in glucoza

• - metabolismul lipidic prin oxidarea acizilor grasi cu formarea de corpi

cetonici, in formarea lipoproteinelor si in sinteza colesterolului si
fosfolipidelor;

• - metabolismul proteic prin dezaminarea aminoacizilor, formarea de uree

si sinteza de proteine plasmatice si factori plasmatici ai coagularii;

• - depozitarea unor vitamine cum ar fi vitamina B12 si a fierului;

• - transformarea metabolica a hormonilor.

• Rol vascular, fiind implicat in stocarea si filtrarea sangelui;

• Rol in termoreglare;

• Rol in detoxifierea organismului prin secrefia si excretia de bilei

ANATOMIA FUNCTIONALA A FICATULUI

• Unitatea morfo-functionala a ficatului este lobulul hepatic care are o

structura relativ cilindrica si este format din placi de hepatocite care
radiaza centrifug din centru spre periferie.In centrul lobulilor hepatici se
gasesc venele centrolobulare care sunt originea sistemului venos hepatic.

• Intre celulele hepatocitare adiacente se gasesc canaliculele biliare care

nu au pereti proprii si in care dreneaza bila secretata in hepatocite.
Canaliculele biliare se deschid in ductele biliare care, in final, se aduna in
cele doua canale biliare hepatice. Acestea, la randul lor, se deschid in
canalul biliar hepatic comun care se va continua cu canalul coledoc dupa
unirea cu canalul cistic.
• .
 3.4.2. ANATOMIA FUNCTIONALA A FICATULUI

Hepatocitele prezinta:
pol sinusoidal.;
• polul de contact cu sinusoidele hepatice care sunt ramnificatii ale venelor
interlobulare, adica ale venei porte.
• Pe la acest pol patrund in ficat substantele absorbite intestinal si
transportate de vena porta. Aceste substante pot iesi din vasele
sinusoide spre hepatocite deoarece la nivelul celulelor endoteliale exista
pori ce permit deplasarea libera a substantelor plasmatice. Substantele
ajunse in hepatocite vor fi depozitate sau transformate, in functie de
necesitati.

polul venos al hepatocitelor are loc eliminarea produsilor de sinteza ai

hepatocitelor (fibrinogen, albumine, factori plasmatici ai coagularii) in
circulatia sistemica
Ficatul
Vezica biliara
MECANISMUL SECRETIEI SI EXCRETIEI BILIARE
Secretia hepatocitara de bila

• Bila este secretata in mod continuu de catre hepatocite, ea fiind

eliminata prin canaliculele biliare si restul cailor biliare in colecist.

• Mecanismul exact al secretiei hepatocitare de bila nu este pe

deplin cunoscut, dar se stie ca au loc procese de filtrare
hepatocitara si procese active de micro si macrotransfer. Secretia
de bila necesita consum de energie.

• Din hepatocit in canaliculele biliare trec anumite substante filtrate

din plasma, trec numerosi ioni, trec activ acizii biliari si alte
substante care tebuie eliminate din organism.
Depozitarea si concentrarea bilei

• In perioadele interdigestive sfincterul Oddi este inchis si bila

secretata in ficat este depozitata in colecist.
• Aici au loc procese de concentrare a bilei prin mecanisme active si
pasive.
• Colecistul are o capacitate de 30 - 60 ml si poate concentra bila de
4 - 10 ori.
• Concentrarea bilei se realizeaza prin reabsorbtia de apa in procent
de pana la 90 %, reabsorbtie de anioni de clor, secretie de cationi,
reabsorbtie in cantitate mica de acizi biliari, bilirubina si
fosfolipide si secretie in cantitate mare de mucus si anion carbonic.
Evacuarea bilei din colecist

• Intre perioadele digestive vezicula biliara are o activitate contractila

spontana, ritmica.Bila nu ajunge in duoden deoarece sfincterul Oddi este
inchis.

• Ajungerea alimentelor in stomac stimuleaza sinteza de hormoni locali, in

special colecistokinina (CCK) care vor stimula, pe cale umorala si actiune
locala, secretia si mai ales evacuarea bilei.

• In momentul in care alimemele au ajuns in duoden incepe si evacuarea

biliara.

• Cele mai puternice alimente cu efect colecistokinetic sunt grasimiie

(galbenusul de ou, frisca, smantana, untul, uleiul de masline etc).
 Evacuarea bilei din colecist

• Pentru ca bila depozitata in colecist sa ajunga in duoden este necesara

contractia brusca a musculaturii netede a vezicii biliare insotita de
relaxarea sfincterului Oddi.

• Bila se evacueaza in jeturi din coledoc in duoden, deoarece sficterul Oddi

prezinta perioade de permeabilitate care alterneaza cu perioade de
blocaj. Starea sfincterului Oddi este influentata de motilitatea
intestinului subtire.
COMPOZITIA BILEI:

• Principalii compusi ai bilei sunt acizii biliari. Alaturi de acestia

gasim si colesterol, fosfolipide, proteine, pigmenti biliari.

1. Acizii biliari sunt:

• principalii factori, prin care bila intervine in digestie

• produsi terminali ai metabolismului colesterolului, reprezentand

calea de eliminare a cca 80 - 90 % din colesterol. In ficat se
sintetizeaza acizii biliari primari, care, in prezenta glicocolatului de
sodiu si potasiu si a taurocolatului de sodiu si potasiu se
transforma in saruri biliare. Aceste saruri ale acizilor biliari primari
sunt eliminate, pe calea bilei, in duoden.
 Acizii biliari

• In duoden, sub actiunea florei microbiene locale se transforma in acizi

biliari secundari.

Acizii primari si cei secundari au rolul de a:

• favoriza absorbfia lipidelor si a vitaminelor liposolubile prin
emulsionarea lor si prin activarea lipazelor
• intervini in digestia lipidelor
• stimula sinteza hepatica de bila prin efectul coleretic pe care il au
• stimula peristaltismul intestinal
• mentine colesterolul in suspensie.
2. Colesterolul:

reprezinta cca 4 % din substanta solida a bilei

provine din colesterolul exogen si cel endogen. In bila apare sub forma
neesterificata si, ajuns in intestin, urmeaza doua cai:
• - parte din colesterol participa la formarea miceliilor si se reabsoarbe in
colon, recirculandu-se (circuitul hepato-entero-hepatic);
• - alta parte se transforma in coprosterol sub actiunea florei intestinale si
se elimina prin fecale;

3.Pigmentii biliari:
sunt produsii de degradare a hemoglobinei

reprezinta cca 2 % din substanta solida a bilei

nu au efect flziologic,singurul lor rol este acela de a conferi culoare bilei si

materiilor fecale.
REGLAREA SECRETIEI SI EXCRETiEI BILIARE

• Secretia biliara de la nivelul ficatului este denumita si colereza. Ea este

stimulata de acizii biliari, de prezenta in intestin a chilului acid, a chilului
bogat in lipide si proteine, de gastrina, colecistokinina, secretina si vag si
este inhibata de simpatic si somn.
• Excretia bilei din colecist este denumit efect colagog si este stimulata de
colecistokinina, secretina, grasimi alimentare. Principalul factor care
inhiba evacuarea bilei din vezicula biliara este simpaticul .

Rolurile bile sunt:

• - de a participa la neturalizarea chimului acid ajuns in intestin prin
continutul bogat in mucus si anion bicarbonic;
• - de a crea un pH optim actiunii enzimelor;
• - de a participa la digestia lipidelor si vitaminelor liposolubile;
• - de a participa la metabolismul colesterolului;