NEFERTITI

Nefertiti (în germană numele ei a fost transliterat "Nefertete"; numele egiptean înseamnă
"Frumoasa care, iată, vine"). (n. cca.1370 î.Hr. - d. cca. 1330 î.Hr.) regină a Egiptului din Dinastia
a 18-a, "Marea soție" a faraonului Amenhotep al IV-lea, zis și Akhenaten. Ea a domnit
aproximativ între 1379-1361 î.Hr., în vremea marii reforme religioase conduse de acest faraon,
care a promovat cultul unic al discului solar, Aten. Ea a fost și soacra și, se pare, și mama vitregă
a faraonului Tutankhamon.

Nefertiti a devenit cunoscută în secolul al XX-lea mai ales datorită bustului (protoma) ei, ajuns în
colecția Muzeului egiptean din Berlin, și care face parte în prezent din Muzeul Nou. Bustul lui
Nefertiti, în mai multe variante, a fost una din cele mai des copiate sculpturi dintre cele ce ne-au
parvenit din Egiptul antic. Titlurile reginei Nefertiti erau numeroase, de exemplu, la Karnak sunt
inscripții în care este denumită „Moștenitoarea, cea mare în grații, cea plină de farmec, marea
aducătoare de fericire, doamna gingășiei, foarte iubită, care liniștește inima regelui în casa sa, în
toate dulce vorbitoare, Stăpâna Egiptului de Sus și de Jos, Marea Soție a regelui, care o iubește,
Doamna celor două țări, Nefertiti”.

Familia ei de origine[modificare | modificare sursă]

Identitatea părinților lui Nefertiti nu este știută cu siguranță, dar se presupune că este fiica lui Ay,
care a urcat mai târziu pe tron ca faraon.[2] O altă ipoteză a văzut în Nefertiti o prințesă cu numele
Tadukhipa, din regatul Mitanni din Asia Anterioară, și care ar fi fost mai întâi căsătorită cu
Amenhotep al III-lea, tatăl lui Amenhotep al IV-lea. Nu se știe anul când s-a măritat cu
Amenhotep al IV-lea. Perechea regală a avut șase fiice:

 Meritaten - din al doilea an

 Mektaten - din al treilea an (1349 î.H)
 Ankhesenamen sau Ankhesenpaaten, cunoscută și ca Ankhesenamen, viitoare regină - soție
a lui
Tutankhamen - din al patrulea an

 Neferneferuaten Ta-sherit - din al șaselea an (1344 î.H)

 Neferneferure - din al 9 -lea an (1341 î.H)
 Setepenre - din al 11-lea an (1339 î.H)
 Un „altar casnic” cu imaginile lui Akhenaten, Nefertiti și a trei
din fiicele lor; calcar; Noul Regat, perioada Amarna, a 18-a dinastie; c. 1350 BC - Colecția
Ägyptisches Museum Berlin, Inv. 14145

Domnia[modificare | modificare sursă]

Akhenaten și Nefertiti,Luvru
În al patrulea an al domniei sale, 1346 î.Hr, Amenhotep al IV-lea a început să promoveze cultul
lui Aten. Regele a condus o revoluție religioasă, în care Nefertiti a jucat un rol proeminent. Religia
oficială a Egiptului antic a fost schimbată de la una politeistă într-una henoteistă. Acesta nu era
un monoteism strict, deoarece nu nega existența altor zeități. În acel an se crede că a început și
construirea noii capitale Akhetaten, în locul cunoscut astăzi ca Amarna. În al cincilea an de
domnie, Amenhotep al IV-lea și-a schimbat în mod oficial numele în Akhenaten ca mărturie a
noului cult religios în regat. Data la care s-ar fi petrecut acest eveniment se consideră a fi fost în
jurul zilei de 2 ianuarie. În al șaptelea an al domniei sale, Akhenaten a mutat capitala regală de la
Waset (Teba) la Akhetaten (Amarna). Se consideră că lucrările de construire ale noii capitale, se
crede, au mai continuat încă doi ani - până în anul 1341 î.H. Noul oraș a fost dedicat noii religii
practicate de perechea regală. Se presupune că faimosul bust al lui Nefertiti a fost realizat în
această perioadă.