Nume/prenume masterand: Sicoe Roxana Maria

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

ANUL I

PROIECT DIDACTIC

DATA:
CLASA: a III-a
ARIA CURRICULARĂ: Disciplina opțională
DISCIPLINA: Să ne cunoaștem obiceiurile și tradițiile locale
SUBIECTUL LECŢIEI: Portul popular
TIPUL LECŢIEI: sistematizare/consolidare
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată-șezătoare
COMPETENŢE GENERALE:
Dezvoltarea interesului pentru recunoașterea, conservarea și interpretarea obiceiurilor și tradițiilor
locale;

COMPETENŢE SPECIFICE/INTEGRATE:
 Tradiții și obiceiuri locale :
2.4. observarea portului popular local;
2.6. înțelegerea modului de desfășurare a unei manifestări folclorice (șezătoare);
2.3. conservarea folclorului local autentic;
 Arte vizuale și abilități practice
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar;
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii folosind materiale ușor de prelucrat și tehnici
accesibile;
Matematică și explorarea mediului :
3.2. Manifestarea curiozităţii pentru observarea unor fenomene/procese/structure repetitive simple din
mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi;
 Comunicare în limba română :
2.4. Manifestarea interesului pentru exprimarea de idei în contexte cunoscute;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 să recite rolurile în mod expresiv, folosind ton și muzică adecvată;
O2 să desfășoare activități specifice șezătorii;
O3 să se exprime în limbaj popular;
O4 să execute pașii de dans studiați;
O5 să prezinte părțile componente ale costumului popular;
O6 să intoneze cântece cunoscute, respectând linia melodică;
O7 să prezinte produsul finit (costumul popular decorat);

STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia, observaţia, joc de rol,
activitatea practică, instructajul, demonstraţia, turul galeriei;
RESURSE MATERIALE:
-informativ-demonstrative: modelul învăţătoarei (produsul model);
-de exersare şi formare a deprinderilor: hârtie șablon, lipici, foarfecă, creioane colorate;
RESURSE TEMPORALE: 45 minute+5minute activități în completare
 FORME ȘI TEHNICI DE EVALUARE: observarea sistematică a elevilor, aprecieri verbale, autoevaluare,
evaluarea colegilor, analiza produselor activității.

BIBLIOGRAFIE:
*** Curriculum pentru învăţământul primar, M.E.C.T.S., 2012;
*** Organizarea interdisciplinară a ofertelor de ȋnvăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii
mici, Suport de curs, 2012;
Mihăescu, Mirela şi colectivul, Metode activ-participative aplicate ȋn ȋnvăţământul primar, Editura
Didactica Publishing House, Bucureşti, 2010;
MOMENTE OB.
LE LECŢIEI OP. DEMERSUL DIDACTIC
Activitatea Activitatea elevilor METODE MIJLOACE
învățătoarei
1. Moment Pregătirea Elevii se aşează în
organizatoric materialelor bănci şi îşi pregãtesc conversaţia
necesare cele necesare pentru
1 min. desfăşurării activităţii buna desfãşurare a
Asigurarea ordinii şi orei de curs.
a liniştii
Clasa va fi decorată cu
obiecte de factură
ţărănească pentru a crea
o atmosferă specifică
şezătorii de la sate.
2. Captarea Pentru captarea atenției Elevii ascultă cu
atenţiei voi folosi o planșă în atenție lectura
5 min. care este prezentat
costumul popular
femeiesc și cel bărbătesc
prezentând părțile
componente ale
acestora.
3. Anunţarea Se precizează Recepţioneazǎ Conversaţia
titlului şi subiectul lecției și informaţiile Explicația
enunţarea obiectivele urmărite pe transmise. Sunt atenţi
obiectivelor parcursul ei: Astăzi, la la precizǎrile fǎcute
3 min. ora de opțional vom de învǎţǎtoare.
vorbi despre satul
nostru; în această oră
vom încerca să decorăm
un costum popular în
cadrul unei șezători.

Azi vom face-o

şezătoare,
Si vom lucra tradițional
Un mândru costum
popular
Veselia să domnească ,
Cântecul să nu
lipsească.
Ghicitori şi poezii,
Haideţi să spunem copii.
4. Dirijarea explicaţia
învăţării Fiecare elev trebuie să
orneze un costum Fiecare copil va avea
popular de băiat sau de pe masă materialele conversaţia
fată. Elevii au pe necesare. produsul model
băncuță o planșă cu un Elevii privesc observația
costum țărănesc trasat. modelul.

Ei privesc și modelul pe
marginea căruia vom
discuta.
Răspund la întrebări
,,Costumul popular - Cârpǎ
pentru fete
- Ce poartǎ fetiţa pe cap -Ciupag
când îmbracǎ costumul
popular? - Cusut cu fir roşu şi
-Cum se numeşte are modele.
cǎmaşa pe care o -Poale. Pe sub poale
îmbracǎ fetele? jupon.
-Cum este ciupagul?
- Dar partea costumului -Cătrânță
care seamǎnǎ cu o
fustiţǎ,cum se numeşte? -Sunt de diferite
-Ce îşi pun fetele peste culori, au modele.
poale în partea din faţǎ? -Brâu sau tricolor.
- Cum sunt cătrânţele? -Opinci
-La mijloc ce ne punem
-Cu ce se încalţǎ fetele?
Elevii ascultă cu
Dați-mi voie să vă spun atenție
Ce știu despre al ei
costum:
E o mândră româncuță
Cam micuță, dar drăguță
În picioare are opinci
Uitați cât sunt de mici
Are ciupag cu pui
Alta-n lume ca ea nu-i.
Iar mai jos peste jupon
Are poale cu cătrânță-n
tot
Și pe cap poartă o cârpă Răspund la întrebările
cu floare legate de costumul
Mândră-i mama ei c-o țărănesc purtat de
are. băieți.
Costumul popular -Clăbăț
pentru bǎieţi
- Ce poartǎ bǎiatul pe -Cămeșă.
cap când îmbracǎ
costumul popular? -Cu modele.
-Cum se numeşte prima -Izmene lucrarea practică
parte a costumului ? -Brâu
-Cum este cǎmaşa? -Cu opinci.
-Dar pantalonii cum se
numesc? Elevii ascultă cu
-Ce-şi pun bǎieţii la atenție.
 mijloc?
-Cu ce se încalţǎ?

Sunt mândru că sunt

român
Port cămeșă gin bătrâni Elevii decorează
Cusută de-a mea bunică. costumul popular.
Am izmene din bumbac
Așa cum mie imi plac
Am și brâu cu tricolor
Să le fiu drag fetelor.

După aceste discuții, În timp ce

elevii încep decorarea învățătoarea citește
costumului popular. poezia, ei se așează la
La finalizarea lucrărilor locurile stabilite
elevii se ridică din înainte.
băncuțe și se așează pe
locurile stabilite pentru
realizarea șezătorii.
În cadrul acestei
șezători, elevii recită,
cântă, joacă.

Primăvara când în codru

cântă cucu
Șî păstă sat străluce
mândra lună
Bieții oameni istoviți
ge-atâta lucru
În casa vrunuia gin ei s-
adună.

Șî-acolo deapănă
amintiri
Trecuta vreme
muritoare
Prin cântice șî poezii
O reînvie-n șăzătoare.

Urmează șezătoarea
conform anexei 1.
Se realizează expoziție Elevii privesc și
5. Analiza OO5 cu lucrările elevilor. analizează costumele
lucrărilor Elevii apreciază decorate de ei. Turul galeriei
Evaluarea aspectul costumelor conversaţia
produsului decorate de colegi, autoevaluarea
ghidându-se după evaluarea
5 min. următoarele criterii de reciprocă
realizare:
-respectarea tehnicii de
lucru;
-finalizarea lucrării;
-aspectul estetic;
-originalitatea lucrării;
6. Încheierea Aprecieri generale şi Recepteazǎ
activităţii individuale. concluziile şi
3 min. Adunarea materialelor şi aprecierile adresate
curăţarea locului de de învǎţǎtoare.
lucru.

ANEXA 1
ŞEZĂTOARE

DECOR: casă tărănească, covoare, masă, scaune, ulcioare, căni, etc.

-mama şi fetele aranjează prin casă în aşteptarea fetelor la şezătoare.

GAZDA:
Haideţi fetelor, grăbiţi-vă să orângiţi casa că s-o-nsărat şî geloc vin fecile la şăzătoare.
Şî tu bărbace, gată-ţi treburile pă la vice şî hai şă aşceptăm fecile.
Până găt eu mălaiu, voi pregăciţi masa

(Fetele pun brînza, cănile pe masă.)

Se aude de afară:

FETELE ÎN COR
-Doda Mărie! Doda Mărie!

GAZDA:
-Auzim!Auzim!

FATA 1
-Doda Mărie, am auzât că la dumetale să ţâne şăzătoare în sara asta. Ne primiţi şi pe noi?

GAZDA
-Cum să nu fecilor!Haidaţi, intraţi!

(Fetele se aşează şi se apucă de lucru)

FATA 2
Mă fecilor, eu zic că mânile merg mai iute dacă şi cântăm în timp ce lucrăm.

(Se aud tropăituri afară.Vin băieţii)

Băieţii intră.

TOŢI
-Bună seara! Bună seara!

BĂIAT 1
-Am venit şi noi la şezătoarea dumneavoastră, pentru că ştiți cum să spune:
Orice zi de șezătoare
Îi un fel de sărbătoare
Fete şi feciori s-adună
Să lucre toţ-mpreună
Cu câncec şi voie bună.

(Băieţii se aşează în spatele fetelor)

Intră gazda cu mălaiul.

BĂIAT 2
-Ei, da bun miros am avut. Am ştiut noi când să venim.

GAZDA
-Luaţ copii, că aşa se mănâncă în șezătoare.

TOŢI
-Mulţumim!

GAZDA (nea Toader)

-Luaţi şi mere, că-s gele bune.

(Doi copii se ridică şi intră)

MITRU
-Tu Floare, ce-ar fi să tai eu măru ăla din grădină că şi aşa nu rodeşte?

FLOARE
-Nu te lăs bărbate să-l tai, că pe ăla l-o sădit moşu meu.

Mitru nu ascultă, ia toporul şi vrea să taie mărul.

Se aude o voce

VOCE:
-Nu-l tăia că-ţi tai norocu!

MITRU-înspăimântat
-Oare cine o fi vorbit? Ori mi s-o părut?

Mai încearcă o dată şi aude:

VOCE
-Nu-l tăia că-ţi tai norocu!

Mitru aruncă toporul şi fuge speriat la Floare.

MITRU
-Oare cine o fi vorbit? O fi moşu tău de nu m-o lăsat să-l tai!

GAZDA (nea Toader)

-Şi aşa Mitru nu l-o tăiat, iar toamna care o venit măru o făcut mere multe. Cei doi tineri le-or vândut şi s-or
îmbogăţit. Toţi cei care veneau să cumpere mere din satu nostru l-or numit Măru.

FATA
-Mă fecilor, da nu-i șezătoare fără un joc. Haidați să jucăm.

Toți joacă.
BĂIAT
-Cu aşa gazdă şi aşa poveşti frumoase, nu ne mai vine să plecăm.
-Numa că deloc să face dimineaţă.

FATĂ
-Mulţumim de găzduire dodă Mărie şi nea Toagere.

BĂIEŢII
-Ne-ntâlnim mâine seară la Florica lu Cercel!

FETELE
-Seara bună! Seara bună!

1.Dați-mi voie să vă spun

Ce știu despre al ei costum:
E o mândră româncuță
Cam micuță, dar drăguță
În picioare are opinci
Uitați cât sunt de mici
Are ciupag cu pui
Alta-n lume ca ea nu-i.
Iar mai jos peste jupon
Are poale cu cătrânță-n tot
Și pe cap poartă o cârpă cu floare
Mândră-i mama ei c-o are.

2.Sunt mândru că sunt român

Port cămeșă gin bătrâni
Cusută de-a mea bunică.
Am izmene din bumbac
Așa cum mie imi plac
Am și brâu cu tricolor
Să le fiu drag fetelor.

3.Primăvara când în codru cântă cucu

Șî păstă sat străluce mândra lună
Bieții oameni istoviți de-atâta lucru
În casa vrunuia gin ei s-adună.

Șî-acolo deapănă amintiri

Trecuta vreme muritoare
Prin cântice șî poezii
O reînvie-n șăzătoare.