Scopul acestei tehnici este de a obţine un pacient relaxat, în condiţii de confort pe scaunul stomatologic şi pentru care tratamentul stomatologic să rămână o experienţă plăcută. Pacientului, aşezat pe scaunul stomatologic, i se aplică o mască nazală cu ajutorul căreia inhalează un amestec de protoxid de azot în combinaţie cu oxigen, rezultând un gaz ilariant care are atât proprietăţi sedative, cât şi uşor analgezice. Acest gaz induce o stare de relaxare, de bine.
Care este starea pacientului în timpul şedinţei de inhalosedare?
În cursul procedeului, pacientul va resimţi o relaxare generală, o senzaţie de furnicături, de regulă la nivelul extremităţilor (la degetele de la mâini şi de la picioare). Deseori apare o senzaţie de detaşare şi alterare a simţului timpului. Rareori, pacienţii pot visa, în ciuda faptului că nu dorm. Este conştient, poate colabora cu medicul stomatolog? Pacientul rămâne conştient, colaborează cu medicul, răspunde la stimuli. În timpul şedinţei de inhalosedare, pacientul va fi asistat de un medic anestezist? Nu, pacientul nu treabuie asistat neapărat de medicul A.T.I. (anestezist). Această metodă poate fi aplicată și de către medicii stomatologi care au cunoştinţe teoretice și practice în tehnica administrării inhalosedării în cabinetul de stomatologie.
Care sunt riscurile în cazul acestui tip de intervenţie?
După o evaluare corespunzătoare a stării generale a pacientului şi folosirea tehnicii într-o manieră sigură şi eficientă, riscurile sunt aproape inexistente. Un dezavantaj este faptul că efectele clinice obținute nu sunt totdeauna cele dorite, un procent din pacienţi nu răspund satisfăcător (de ex: consumatorii de alcool, pacienți cu comportament impulsiv etc.). De asemenea, o condiție esențială este ca pacientul să nu aibă probleme respiratorii la momentul intervenției.
Ce trebuie şi ce nu trebuie să facă un pacient înainte de o şedinţă de
inhalosedare? Nu necesită o pregătire specială ca în cazul altor tipuri de sedare, recomandarea fiind ca pacientul să nu fi mâncat cu 1 ora înainte şi uneori, în funcţie de situaţia clinică, pacientul va trebui să vină la clinică însoţit.
În cazul persoanelor care nu pot respira în mod normal pe nas, chiar și cele răcite, inhalosedarea nu se poate folosi deoarece metoda presupune respirație.
De câte ori se poate repeta această operaţiune şi la ce interval de timp?
Această metodă se poate face în şedinţe repetate fără să prezinte riscuri, timpul de recuperare fiind foarte scurt (3-5 minute) după întreruperea administrării de oxigen 100%. Cui îi este recomandat un astfel de tratament? Anxietatea este indicaţia majoră – frică, stres față de medic sau stomatologie. Tratamentele de stomatologie pediatrică pot fi rezolvate cu mare succes dacă există un minim de colaborare medic-pacient. Acest gen de tratament se poate aplica şi copiilor? Da, acest tratament poate fi efectuat mai ales copiilor. O bună cooperare a copilului cu medicul stomatolog aduce succes procedurii de inhalosedare. Se poate înregistra eşec dacă pacientul plânge, se mişcă, este agitat.
În timpul şedinţei de inhalosedare se administrează şi alt fel de anestezic?
Da, dacă se efectuează un tratament stomatologic care necesită anestezie locală (ex. extracţie).
Cum se efectuează “trezirea” şi cât durează efectul inhalosedarii?
Practic, nu putem vorbi despre “trezire”, pentru că pacientul este treaz pe tot parcursul intervenţiei. Profunzimea şi durata inhalosedării are marele avantaj că poate fi controlabilă, poate fi modificată de la moment la moment în funcţie de tratamentul stomatologic efectuat. Revenirea după inhalosedare este cea mai completă față de celelalte metode de anestezie – ea se realizează în câteva minute, prin inhalarea de oxigen 100%. Pacientul poate părăsi imediat cabinetul, neavând nici o restricţie.