A.

INDICAȚII SCENICE/NOTAȚIILE AUTORULUI

1. Fragmentul din opera literară ... de.... aparține genului dramatic , deoarece este
structurat în acte (ex.) și scene (ex.), iar modul de expunere predominant este dialogul,
care constă în schimbul de replici dintre X și Y. De asemenea, în textul-suport se
regăsesc și indicații scenice/didascalii/notații ale autorului , un alt element specific
acestui gen literar./ 1. Notațiile autorului, identificate în fragmentul aparținând operei
literare ... de...., justifică încadrarea acestuia în genul dramatic, alături de alte
caracteristici precum structurarea în acte (ex.), principalele diviziuni ale acestui tip de
text, alcătuite din scene (ex.)/tablouri (ex.), și modul de expunere predominant, dialogul,
care constă în schimbul de replici dintre X și Y.
2. Notațiile autorului/Didascaliile/ Indicațiile scenice sunt texte independente în
structura discursului, intervenții ale autorului prin care se oferă informații despre timpul
și locul acțiunii/cronotop, despre decoruri,coloană sonoră, lumini, personaje etc. Acestea
orientează jocul actorilor privitor la mimică, gestică, intonaţie, atitudine, ritmul vorbirii
sau mişcare în spaţiul scenic. Atât cititorul, cât și spectatorul, apelând la indicații
scenice, își pot reprezenta lumea ilustrată în piesă și îi pot interpreta sensurile.
3. În funcție de locul pe care îl ocupă în scriptul dramatic, didascaliile pot fi grupate
în două categorii: independente sau autonome, care precedă secvențele
dialogate/monologate, și integrate, plasate înaintea unei replici (imediat după
identificarea personajului), în cadrul replicilor sau la finalul lor. ÎN TEXTUL-SUPORT
SE REGĂSESC DIDASCALII AMBIENTALE ( care precedă secvențele
dialogate/monologate) ȘI COMPORTAMENTALE (plasate înaintea unei replici ,
imediat după identificarea personajului, în cadrul replicilor sau la finalul lor ). /ÎN
TEXTUL-SUPORT UNA DINTRE DIDASCALII PRECEDĂ TEXTUL DIALOGAT,
IAR A DOUA ESTE PLASATĂ DUPĂ NUMELE PERSONAJULUI.
4. PRIMA DIDASCALIE... / În textul-suport, didascalia independentă fixează
elementele cadrului spațio-temporal în care are loc schimbul de replici/ conține repere
cronotopice: zi de mai, ora patru, provincie, biroul-salon din casa domnului Alexandru
Filimon; relevarea ineditului/unicității decorului, prin menționarea unor
detalii/personaje, profilul personajelor în funcție de anumite aspecte referitoare la decor:
mobila învechită, panoplia (colecția de arme de pe un panou), fotografii (care pot ilustra
importanța pe care locuitorii casei o acordă amintirilor), personajele care
brodează/pentru întregirea portretului, indicații adresate regizorului privind poziționarea
ferestrelor și a ușii . SE PREZINTĂ TOATE DETALIILE PE CARE LE
CONȚINE ACEASTĂ SECVENȚĂ ȘI SE ADAUGĂ SEMNIFICAȚII.
-ex.:mobilierul etc. sugerează ....
5. CEA DE-A DOUA NOTAȚIE A AUTORULUI/ Didascalia
integrată/COMPORTAMENTALĂ contribuie la caracterizarea personajului, ca
modalitate de caracterizare indirectă: exemplificare/citat.
*Totodată, este o didascalie comportamentală ce ilustrează preocuparea pentru lectură a
personajului Alice.
- se pot invoca, în funcție de informațiile furnizate, statut social, moral, psihologic; se
recurge la modalități de caracterizare directă/indirectă
6. Informațiile și îndrumările transmise prin intermediul didascaliilor se află într-o
legătură strânsă cu semnificațiile textului dialogat, ideea centrală evidențiată prin
schimbul de replici dintre cele două personaje feminine fiind nostalgia generată de
amintirile despre persoanele apropiate. / Se surprinde astfel în fragmentul dat...
7. În concluzie, notațiile autorului sunt indici clari ai teatralității și oferă informații
importante/prețioase nu doar în lectura propriu-zisă, ci și în reprezentarea scenică, fiind
totodată relevante pentru ilustrarea viziunii autorului asupra lumii.

Obs. Dacă nu se preferă comentariul bazat pe clasificarea indicațiilor scenice sau se

utilizează altă clasificare decât cea de mai sus, se poate evidenția semnificația având în
vedere, pe de o parte, notațiile scenice/didascaliile care conțin elemente ce configurează
decorul și repere spațiale, temporale, iar următoarele indicații scenice vor fi relaționate
cu descrierea/caracterizarea personajului.
Ex.:Prima dintre didascalii/ care precedă schimbul de replici conține...
A doua didascalie...

***A. INDICAȚII SCENICE-VARIANTA SIMPLĂ

1. Fragmentul din opera literară ... de.... aparține genului dramatic, deoarece este
structurat în acte (ex.) și scene/tablouri (ex.), iar modul de expunere
specific/predominant este dialogul, care constă în schimbul de replici dintre X și
Y/monologul, susținut de X/lui X. De asemenea, în textul-suport se regăsesc și indicații
scenice/didascalii/notații ale autorului, un alt element specific acestui gen literar./ 1.
Notațiile autorului, identificate în fragmentul aparținând operei literare ... de....,
justifică încadrarea acestuia în genul dramatic, alături de alte caracteristici precum
structurarea în acte (ex.), principalele diviziuni ale acestui tip de text, alcătuite din scene
(ex.)/tablouri (ex.), și modul de expunere predominant, dialogul/monologul, care constă
în schimbul de replici dintre X și Y/susținut de X/lui X . OPȚIONAL
2. Notațiile autorului/Didascaliile/ Indicațiile scenice sunt texte independente în
structura discursului, intervenții ale dramaturgului/autorului prin care se oferă
informații despre timpul și locul acțiunii/cronotop, despre decoruri,coloană sonoră,
lumini, personaje etc. Acestea orientează jocul actorilor privitor la mimică, gestică,
intonaţie, atitudine, ritmul vorbirii sau mişcare în spaţiul scenic. Atât cititorul, cât și
spectatorul, apelând la indicații scenice, își pot reprezenta lumea ilustrată în piesă și îi
pot interpreta sensurile.
3. ÎN TEXTUL-SUPORT SE REGĂSESC DIDASCALII AMBIENTALE ȘI
COMPORTAMENTALE/ÎN TEXTUL-SUPORT UNA DINTRE DIDASCALII
PRECEDĂ SCHIMBUL DE REPLICI, IAR A DOUA ESTE PLASATĂ DUPĂ
NUMELE PERSONAJULUI.
4. PRIMA DIDASCALIE... În textul-suport, didascalia independentă/ambientală
PRIMELE NOTAȚII ALE AUTORULUI/NOTAȚIILE AUTORULUI fixează
elementele cadrului spațio-temporal și oferă informații despre decorul în care are loc
schimbul de replici: zi de mai, ora patru („Ceasornicul cu cuc anunță ora patru.”), biroul-
salon din casa domnului Alexandru Filimon, în provincie;relevarea ineditului/unicității
decorului, prin menționarea unor detalii/personaje, profilul personajelor în funcție de
anumite aspecte referitoare la decor: mobila învechită, panoplia (colecția de arme de pe
un panou), fotografiile cu rame de aur, care pot ilustra importanța acordată de locuitorii
casei amintirilor, trecutului. De asemenea, sunt prezentate cele două personaje
feminine brodând, aspect ce sugerează conexiunea dintre ele, susținută de ocupația
comună a acestora. Totodată sunt oferite precizări privind poziționarea ferestrelor și a
ușii, „după fantezia regizorului sau posibilitățile teatrului”.
SE PREZINTĂ TOATE DETALIILE PE CARE LE CONȚINE ACEASTĂ
SECVENȚĂ ȘI SE ADAUGĂ SEMNIFICAȚII.
-ex.:mobilierul etc. sugerează ....
5. CEA DE-A DOUA NOTAȚIE A AUTORULUI/ Didascalia
integrată/comportamentală contribuie la conturarea portretului personajului Alice, ca
modalitate de caracterizare indirectă, ilustrând preocuparea pentru lectură a acesteia :
„(care citește un roman)”.;exemplificare/citat. CARACTERISTICĂ!
- se pot invoca, în funcție de informațiile furnizate, statut social, moral, psihologic; se
recurge la modalități de caracterizare directă/indirectă
6. Informațiile și îndrumările transmise prin intermediul didascaliilor se află într-
o legătură strânsă cu semnificațiile textului dialogat, ideea centrală evidențiată prin
schimbul de replici dintre cele două personaje feminine fiind .... / Se surprinde...
7. Notațiile autorului sunt, așadar, indici clari ai teatralității și oferă informații
importante/prețioase nu doar în lectura propriu-zisă, ci și în reprezentarea scenică, fiind
totodată relevante pentru ilustrarea viziunii autorului asupra lumii.
***-VERDE
B. CARACTERIZARE PERSONAJ

CARACTERIZARE DIRECTA: ESTE REALIZATA DE NARATOR, ALTE PERSONAJE SI

PERSONAJUL INSUSI (AUTOCARACTERIZARE).
CARACTERIZARE INDIRECTA: FAPTE, LIMBAJ, VESTIMENTATIE, NUME, RELATII
CU ALTE PERSONAJE
Caracterizarea personajului -VARIANTA FINALĂ/ COMPLEXĂ
Prâslea cel voinic şi merele de aur
cules de Petre Ispirescu
1. Personajul literar, "fiinţa de hârtie", care trăieşte doar în lumea ficţiunii, după cum opina
Roland Barthes, este o instanţă definitorie a comunicării narative (prin intermediul căreia autorul
îşi transmite viziunea asupra realităţii transpuse în operă). După rolul său în acţiune, personajul
literar poate fi principal, secundar sau episodic. În funcţie de alte criterii, mai poate fi eponim,
protagonist sau antagonist, pozitiv sau negativ, real sau fabulos etc./Personajul reprezintă o categorie
fundamentală specifică operelor epice şi dramatice. El ocupă locul principal în cadrul operei literare,
alături de alte categorii precum istorie, discurs, spaţiu şi timp. Construcția personajului se realizează
prin asocierea a două dimensiuni: una socială, exterioară, și alta, psihologică, interioară. Există multe
tipuri de personaje, clasificate după diverse criterii. Având în vedere rolul în acțiune,personajele pot fi
principale, secundare, figurante sau funcționale. Raportate la discursul narativ, personajele pot ilustra
indirect punctul de vedere al autorului, participând la acțiune și fiind subordonat naratorului omniscient
(în romanele de tip obiectiv/proza obiectivă) sau pot deveni instanța narativă principală, îndeplinind și
funcția naratorului (personajul-narator din romanul subiectiv).
2. În opinia mea, Prâslea cel Voinic/ X este personajul principal al fragmentului extras din
opera literară.../din textul-suport/ al basmului popular Prâslea cel Voinic şi merele de aur de Petre
Ispirescu, deoarece participă la toate momentele subiectului, în jurul său se organizează acţiunea şi
evoluează personajele./ se organizează/concentrează materialul epic. Acesta este...EVENTUAL
COMPLETARE CU STATUT SOCIAL, MORAL, PSIHOLOGIC./ X este un personaj esențial
în conturarea mesajului textului, deoarece este prezent în toate secvențele fragmentului extras
din.....
3. În primul rând, Prâslea cel voinic are ca principală trăsătură, vitejia, evidenţiată încă din
titlu.. Astfel, în fragment este inserată o întâmplare ilustrativă în acest sens+REZUMAT: el este
singurul care are curajul să coboare în adâncul prăpastiei, iar pe celălalt tărâm dă dovadă de vitejie,
luptând cu zmeii şi biruindu-i. De asemenea, milos, salvează nişte pui de zgripsor de un balaur şi, drept
răsplată, mama acestora îl ajută să se întoarcă pe tărâmul oamenilor. Tot din titlu reiese şi tinereţea sa,
sugerată de numele „prâslea”, substantiv comun care desemnează pe mezinul unei familii. LA ACEST
ARGUMENT, DACĂ NU VA AJUTĂ TITLUL, PUTETI SĂ EVIDENŢIAŢI PRINCIPALA
TRĂSĂTURĂ A PERSONAJULUI DOAR PRIN REZUMAREA UNEI INTÂMPLĂRI.
4. În al doilea rând, Trăsăturile personajului sunt redate/portretul complex al personajului
se conturează cu ajutorul caracterizării directe. /...directe, semnificativă în acest sens
fiind.../Semnificativă este în acest sens aprecierea tatălui sau/ Astfel, este caracterizat de tatăl
său, atunci când se oferă să încerce şi el să prindă hoţul: în ochii împăratului, Prâslea este
nepregătit, nevrednic, un "nesocotit", care nu poate să-şi asume o misiune în care fraţii mai mari
şi alţi voinici eşuaseră. Portretul însumează însă trăsături morale, iar dimensiunea fizică a acestuia
însă lipseşte, pentru că în popor, de obicei, un om bun şi viteaz este considerat şi frumos . .SE POT
ADAUGA TRĂSĂTURI PE CARE LE PREZINTĂ NARATORUL, ALTE PERSONAJE SAU CE
REIES DIN AUTOCARACTERIZARE+EXEMPLE. SE MENŢIONEAZĂ, DACA EXISTA,
TRĂSĂTURI MORALE, DAR ŞI FIZICE.
 5. În al treilea rând, Portretul personajului se întregeşte cu mijloacele specifice
caracterizării indirecte, trăsăturile acestuia reieşind din fapte, reacţii, limbaj, relaţiile cu cei din
jur. Comportamentul manifestat sugerează ( generozitatea, bunătatea, sensibilitatea)+trăs.
+citat/. Prin limbaj este scoasă în evidenţă (profunzimea, cultura, inteligenţa) +tras. +citat/
Vestimentaţia ilustrează (grija pentru propria persoană,neglijenţa, statutul de intelectual/
ţăran/)....../ Mediul în care trăieşte, favorabil/ nefavorabil evoluţiei personajului, justifică
trăsături precum (ex.)./ Prin intermediul numelui, autorul atrage atenţia asupra (trăsăturii sale
principale de caracter ) .... Prâslea se dovedeşte ambiţios, deoarece îşi ia măsuri de precauţie,
pentru a nu adormi asemenea fraţilor săi , şi perseverent, fiindcă nu se mulţumeşte cu reuşita
iniţială, ci doreşte să îl găsească pe hoţ.De asemenea, în relaţia cu celelalte personaje, Prâslea se
dovedeşte onest, generos şi credincios. El nu este de acord cu uciderea fraţilor săi, ci consideră că
dreptatea trebuie să o facă Dumnezeu: „ Tată, eu îi iert şi pedeapsa să o ia de la Dumnezeu”.
În concluzie, personajul principal Prâslea cel voinic, ilustrează o multitudine de calităţi şi este un
model de comportament uman, întruchipând idealul de cinste, dreptate şi adevăr./ X este, așadar, un
personaj ale cărui trăsături fizice şi morale sunt bine evidenţiate în acest fragment, el rămânând figura
centrală a textului-suport, un personaj complex, memorabil./ X este un personaj ale cărui trăsături fizice
şi morale sunt bine evidenţiate în fragment, portretul său fiind emblematic pentru categoria umană pe
care o reprezintă, a tânărului care demonstrează că este capabil să parcurgă drumul plin de obstacole,
dar şi de satisfacţii al iniţierii.

C. RAPORTUL/RELAȚIA DINTRE IDEEA POETICĂ ȘI MIJLOACELE

ARTISTICE

1.Ca în orice creație care se încadrează în categoria genului liric, în

poezia...de....autorul îşi exprimă, prin intermediul eului poetic, ideile, sentimentele,
viziunea unică despre lume./ Ca în orice creație care se încadrează în categoria
genului liric, gen al subiectivităţii, al lumii interioare,poezia...de.... redă, prin
intermediul eului liric, redă sentimentele poetului şi viziunea sa despre lume./ Ca orice
creație care se încadrează în categoria genului liric, poezia...de.... dezvăluie
complexitatea lumii interioare, viziunea unică despre lume a poetului, remarcându-se o
intensificare a funcţiei emotive a comunicării.

1.Poezia....de...., reprezentativă pentru lirica bacoviană/ pentru universul creaţiei

lui George Bacovia, redă sugestiv şi expresiv viziunea unică a autorului despre
lume şi creaţie.

2.Un prim indiciu în descifrarea semnificaţiilor textului este titlul, acesta

sintetizând mesajul şi anticipând ideea poetică centrală ....şi/sau tema literară. În
sens denotativ, desemnează un element al cadrului...., un cadru.../... portretul unei
persoane dragi etc. Din punct de vedere stilistic, structura... este un epitet.... ce redă
trăiri copleşitoare... Semnificaţia titlului este relevată şi la nivelul câmpurilor
semantice dominante....

Titlul numeste elementul definitoriu al contemplarii poetice.

3.Discursul liric se organizează în jurul motivelor artistice..., nuclee ale
eşafodajului poetic, ce definesc tema literară dezvoltată, iubirea etc., particularizată
printr-o meditaţie/ reflecţie asupra...(trăirilor autorului).
Conceput sub forma unui monolog liric adresat codrului asemănat cu o fiinţă dragă/
confesiv, /despre codrul perceput ca o fiinţă dragă, discursul poetic se organizează/
ordonează în jurul unor motive artistice precum steaua/ umbra/ norul/ surâsul/
grădina/ ploaia/ toamna etc. care definesc tema iubirii/ naturii/ copilăriei/ timpului/
destinului etc.Tema literară este susţinută, de asemenea, de elemente din câmpul
semantic al trecerii/ bucuriei/ neputinţei/ cunoaşterii (+ex), iar motive literare
precum.......... o pun în valoare şi sunt integrate/ se îmbină/ se articulează într-o ţesătură
lirică armonioasă.
Creatorul este surprins în ipostaza unui eu meditativ/ reflexiv/ de îndrăgostit (de absolut
etc.) ce se manifestă confesiv, într-o polifonie afectivă structurată sub forma unui
monolog adresat/ monolog liric în care .... este asemănat cu..../ înfăţişat ca.....Astfel, în
text pot fi identificate mărci lexico-gramaticale...

4.Complexul de sentimente asociat temei literare CONSTĂ ÎN SUFERINȚA FAȚĂ

DE....; SE POT ADĂUGA CITATE DIN OPERĂ/se concretizează în/ este generat
de suferinţa, nostalgia, regretul faţă de.../ în legătură cu....Astfel, în text pot fi
identificate mărci lexico-gramaticale ale prezenței eului liric...
* alte idei poetice
Discursul poetic este marcat de o puternică subiectivitate/ se concentrează asupra
dimensiunii interioare a fiinţei reprezentate printr-un eu liric în ipostază confesivă/
meditativă/ de îndrăgostit. Astfel, (în text) pot fi identificate cu uşurinţă mărci lexico-
gramaticale ale prezenţei eului liric/ instanţei lirice/ poetice, precum forme verbale şi
pronominale la persoana I sau a II-a, interjecţii, substantive în cazul vocativ, verbe la
modul imperativ *ex.

Autorul îşi transmite în mod direct sentimente variate, generate de trecerea ireversibilă a
timpului şi de efemeritatea/ caducitatea fiinţei umane/ dispariţia iubirii/vârsta magică a
copilăriei/ farmecul jocurilor/ măreţia naturii etc., filtrând realitatea prin propria
sensibilitate şi creând astfel un univers artistic aparte. În diversitatea de trăiri dominantă
este iubirea/ ura/ admiraţia/ teama, căreia i se asociază nostalgia, regretul, detaşarea,
bucuria, indignarea *ex

5.Ideile poetice sunt susţinute printr-o gamă variată de figuri de stil precum.... ,
care conferă textului expresivitate. Comentariu...
Lirismul textului este validat de originalitatea şi sugestivitatea figurilor de stil, care au
un rol esenţial în construirea imaginarului poetic ce relevă forţa creatoare a autorului.
Totodată, figurile de stil/ acestea redau implicarea afectivă a eului creator, varietatea şi
profunzimea trăirilor. Spre exemplu, prin intermediul personificării........./
metaforei.........../etc. sunt relevate/ evidenţiate sentimentele de preţuire, de dragoste şi de
recunoştinţă, nemulţumire/ reproş faţă de .../în legătură cu.... .
În egală măsură, imaginile artistice, conturate cu ajutorul figurilor de stil, facilitează
crearea unui suport ideatic profund pe baza căruia se naşte vibraţia poetică. Astfel,
imagini artistice precum .... evocă tristeţea/ angoasa/ bucuria generată/e de trecerea
timpului/de momentul magic al asfinţitului, al regăsirii etc.Poezia dobândeşte
încărcătură afectivă şi prin folosirea semnelor de punctuaţie: semnul exclamării
(bucurie, entuziasm, uimire); semnul întrebării (incertitudine, confuzie, frământare
sufletească); puncte de suspensie (susţin caracterul meditativ al versurilor, redau
confuzia etc.).

Mesajul şi muzicalitatea acestei poezii sunt redate prin abatere de la normele/

respectarea normelor de prozodie consacrate(, trăirile, gândurile autorului fiind
transpuse în secvenţele ample ale versului alb).

6.În concluzie, în text se identifică,...., o strânsă legătură între ideile poetice și

mijloacele artistice.

În textul poetic ...de... se remarcă, așadar, prezența eului liric, prin intermediul
căruia autorul își transmite sentimentele, ideile, utilizând un limbaj original,
expresiv/, care ia forma descrierii și a monologului/, evidențiindu-se totodată strânsa
legătură dintre ideile poetice și mijloacele artistice.

https://www.ebacalaureat.ro/c/relatia-dintre-ideea-poetica-si-mijloacele-artistice/1828

***VARIANTA SIMPLĂ

1.Ca în orice creație care se încadrează în categoria genului liric, în

poezia...de....autorul îşi exprimă, prin intermediul eului poetic, ideile, sentimentele,
viziunea unică despre lume./ Ca în orice creație care se încadrează în categoria
genului liric, gen al subiectivităţii, al lumii interioare,poezia...de.... redă, prin
intermediul eului liric, redă sentimentele poetului şi viziunea sa despre lume./ Ca orice
creație care se încadrează în categoria genului liric, poezia...de.... dezvăluie
complexitatea lumii interioare, viziunea unică despre lume a poetului, remarcându-se o
intensificare a funcţiei emotive a comunicării.

1.Poezia....de...., reprezentativă pentru lirica bacoviană/ pentru universul creaţiei

lui George Bacovia, redă sugestiv şi expresiv, viziunea autorului despre lume şi
creaţie.
2.Un prim indiciu în descifrarea semnificaţiilor textului este titlul, acesta
sintetizând mesajul şi anticipând ideea poetică centrală ....şi/sau tema literară. În
sens denotativ, desemnează un element al cadrului...., un cadru.../... portretul unei
persoane dragi etc. Din punct de vedere stilistic, structura... este un epitet.... ce redă
trăiri copleşitoare... Semnificaţia titlului este relevată şi la nivelul câmpurilor
semantice dominante....

Titlul numeste elementul definitoriu al contemplarii poetice.

3.Discursul liric se organizează în jurul motivelor artistice..., nuclee ale

eşafodajului poetic, ce definesc tema literară dezvoltată, iubirea etc., particularizată
printr-o meditaţie/ reflecţie asupra...(trăirilor autorului).

Creatorul este surprins în ipostaza unui eu meditativ/ reflexiv/ de îndrăgostit (de

absolut etc.) ce se manifestă confesiv, într-o polifonie afectivă structurată sub forma
unui monolog adresat/ monolog liric în care .... este asemănat cu..../ înfăţişat ca.....Astfel,
în text pot fi identificate mărci lexico-gramaticale...

4.Complexul de sentimente asociat temei literare se concretizează în suferinţa,

nostalgia, regretul faţă de.../ în legătură cu....Astfel, în text pot fi identificate mărci
lexico-gramaticale ale prezenței eului liric...
* alte idei poetice

5.Ideile poetice sunt susţinute printr-o gamă variată de figuri de stil precum.... ,
care conferă textului expresivitate. Comentariu...

Mesajul şi muzicalitatea acestei poezii sunt redate prin abatere de la normele/

respectarea normelor de prozodie consacrate (trăirile, gândurile autorului fiind
transpuse în secvenţele ample ale versului alb).

6.În concluzie, în text se identifică o relație strânsă legătură între ideile poetice și
mijloacele artistice.

VARIANTA SIMPLĂ

***D. PERSPECTIVA NARATIVĂ

a.*Perspectiva narativă este un concept prin care se definește raportul dintre o
instanță a comunicării numită narator și universul operei literare.
b.*În fragmentul...de ..., în care autorul își exprimă viziunea despre.../este redată
bucuria revederii.....,perspectiva narativă (relevantă pentru relația dintre narator
și lumea operei) este una....obiectivă SAUauctorială/ subiectivă SAUactorială.
c. (În primul rând), naratorul subiectiv /naratorul obiectiv...relatează evenimentele
la persoana întâi/ a treia, mărci ale subiectivității/obiectivității fiind forme verbale
și pronominale precum: EX
d. De asemenea/ În al doilea rând, naratorul omniscient,omniprezent, care cunoaște
destinul personajelor și dirijează evoluția acestora, prezintă/descrie ...
atitudinea/momentul în care.../ sosirea .... .Astfel,...: acțiune/personaj.
*naratorul intradiegetic, implicat în derularea evenimentelor(narator-personaj (-
fiind în același timp și personaj), își exprimă/ prezintă... . Astfel,...
e.Încheiere: Întâmplările sunt, așadar, înregistrate în discursul narativ de către
un narator obiectiv/subiectiv, perspectiva narativă fiind una auctorială/actorială.

Obs. De preferat, la subiectul al doilea, fără structuri specifice: vezi punctele b,c de
la persp. narativă.

https://www.ebacalaureat.ro/c/perspectiva-narativa-in-subiectele-de-la-
bacalaureat/1688

D. PERSPECTIVA NARATIVĂ
a.*Perspectiva narativă este un concept prin care se definește raportul dintre o
instanță a comunicării numită narator și universul operei literare.
b.*În fragmentul...de ..., în care autorul își exprimă viziunea despre.../este redată
bucuria revederii.....,perspectiva narativă (relevantă pentru relația dintre naratori
și lumea operei) este una....obiectivă SAUauctorială/ subiectivă SAUactorială.
c. (În primul rând), naratorul subiectiv /naratorul obiectiv...relatează evenimentele
la persoana întâi/ a treia, mărci ale subiectivității/obiectivității fiind forme verbale
și pronominale precum: EX Naraţiunea este astfel modul specific de expunere, iar
împletirea sa armonioasă cu descrierea şi dialogul configurează mesajul textului şi
accentuează ideea centrală/trimite la ideea principală:..
d. De asemenea/ În al doilea rând, naratorul omniscient,omniprezent, care cunoaște
destinul personajelor și dirijează evoluția acestora, prezintă/descrie ...
atitudinea/momentul în care.../ sosirea .... .Astfel,...: acțiune/personaj./Evenimentele
în care sunt implicate personajele, plasate în timp şi spaţiu, sunt redate într-o succesiune
logică, prin tehnica narativă a înlănţuirii/alternanței/inserției. Astfel, .... (rezumat). X este
un personaj esențial în conturarea mesajului textului, deoarece este prezent în toate secvențele
fragmentului citat. Acesta este caracterizat în mod direct de către....., care îl consideră abil
şi inteligent: ex. Agerimea, profunzimea lui....sunt redate prin atitudinea, limbajul şi
comportamentul său, relevantă fiind secvenţa în care......
*naratorul implicat, narator-personaj (fiind în același timp și personaj), în ipostaza
unui...., își exprimă/ prezintă... . Astfel,...VEZI NARATOR OBIECTIV!
e.Încheiere: Întâmplările sunt, așadar, înregistrate într-un discurs narativ orientat
cronotopic de către un narator obiectiv/subiectiv, perspectiva narativă fiind una
auctorială/actorială.

Obs. De preferat, la subiectul al doilea, fără structuri specifice: vezi punctele b,c de
la persp. narativă.