Sonetul vechiului etern

Relicvă-i tot ce-a depășit secunda

Căci ea tipar eternului chiar este
Ștanțând fertil la faste și funeste
Eșantioane cum deșiră unda

Ca fir ariadnic infinitul crește

Pe elisee-alei bifând și runda
La bătălii în veac și-are fecunda
Victorie cu-nvingerea drept clește

Progenitura unui cataclism e

Chiar Galateea ca bună vestire
Cohortei de ecouri din holisme

Purtând încolo-ncoace nu doar știre

Genezice ruini, edificisme
Cetățile-s pietrificând mustire

Damian Luz

Para-ermetic
Sau