yp neonouuy *f fap qiumy b qesuepap ne aonqios yayooqus yard ‘eons vepadoad mnfequ ate “BPS a. ame) wo tore vp vent {90 ureurp Joo) TaqUTDVE 18 wfeUOITT mo 9 9.18 po UOT 18 vbkoquo A ‘pounpo ONT IOA THUG: w ‘eaqnas TUNIDE WAS TEyORAS OIE aassordse Tovouny qiotroaMOD yzeaU0} “ya eponn. sumjonAS UE aoKaUoy 1ax9 B FOUMOULIOT Te tos we ULAUT 9: Ixomyn.coy fauopxogNs 9s pl jeds ut stous Uy qeropisuoo ouysiAsaTy MIRIXOR v joaTjOr TAUOUMOUD:, “pruress nioquoa ‘Wy} w-28 Buny uy “anynpaurspal sunt v Swound-vaoeny soup 1-0 ine 09 + oaxyeutoipy Aopsordx9 OKO} LOUIE e fuser nM eeeg Up —IS ‘perOTOM uy awjndod mqnfequrry ‘goioods ‘youunt axeméysop yyEMEE 0 op yresoy sume SOWVOUNS ap wioAEN “RONAIS) ayeLAIsrdxe op ypeIOTIO ‘wor avoNOIUE Pinte O-NUL was ne Sy Ope “MUTT Ope emmonsed whouny ayeppa exqur sonood iojomy w yeu -wostt warpuod no wmyrioy uy METS oo1pozoad ToFE_UONL -9o waapuod 1 vfuaroproquy “trjouny oypeojeo waduse gousTNs vrfouny yzvouorfoe ameo w japom op JeuTULOIap rerfouny yuntion oHfouny iiemioe Sasi wadoid 405 7 RR, Vi U7) 999 oysiaSayy mpyxey rersordxo wasvzruesio uy oquou PP OP OSAIP TMoFaLI' sOysoOR yanardey juosHoD Heron ye ‘ymeouoy 18 (oqo. oyfeuoqut oyntontaye na. ‘ane -orduut 98 ‘(o0Kauoy ouamMouds apMyoder ‘oyazauns ape 9b oyeBoy qWaplAd rem) 2 AUC ITE 4p nes oorpozond aquawoy— ap Hngype tmaropu area uf 1318 cordxo mney rurnzcestio je xopdwiog [Ruayowrw Epmauns + ooyjancoy JoqIRE san v aor qAyywar wo uMd-ud uP wasenqs — aowstasurt mmpoder wt ‘suns os04 uumoaad ‘myn yx9} ope vareyoazop UL aarjauoy E rynfequary Syatarsoadxo warur Op vaINjoszap. woINyTSHOD TE ‘RATHOdoNp: wed yonouoy emg BuO} [NOMA _ “p oUUIDS ap TOF yeo ASU] OMMIES OMIT oPEALTER Theds uy areaueiso op opus ‘onstasum mynyxoy weyeyLAIBou © aero | sine ty etapu o]apao0rg, “10q2QH08, dansop ny aupadns 2100 v0 yosocr ajuaue up mmanoofpe jwayuiodns ‘wjsvooe no emaRZol UE juaysqns-T9I01Go op vie sOAqLOA 8 ays Tayulesour LAnmgoorqns “wjunupy quoyModu0D gunsdxa py rayvooa 8 no mMsuOIP wansunjaad ‘j vevsvounay gE OM ou [nfuNUE UE “Prox soe rear ‘suas yrmmET iun v oxvmdxo WF oxeyfoazap ap ooyfm vo 1S aamoorque. INE oye Tou v omAMadKo op dojLrmT vO JUOTUE woo oundur os oss nepooord um “iow ese ‘oywyD SSSA sp vnde obiectul comuni , A. Philippide identifica einci varianto de realizare tului_ mui ty grav, cireumflex si ewnflex ®. Astfel, intre alte exemple, {reluat apoi de I. Tordan in Stilistien' timbit rom Ja un enunf redus ka minimum ae in comunicarea oral aecentul raportul dintre intonatie si poate ex dignavea, siguran{a, temeroa et Funefia ae de reliefare stilistied § de diferentiere se stilistied a textelor a fost subli- nati si de M. Emi in legiturd ou li tie, prin exe coment: accent care, asemenea in te etie. Vom spune irebuie joase’ tonul cel al voeei sale vorbite gi eX in nuan- e pot oglindi sute de earac- ef un u despre olul nostra, vit a limmbii”, al stilistie, utr’, haa isi indepl i enunjului, rit- 1 Tent, eurgittor sau textul ave le-atl provoc complementaritat stilistied a ut un grad. ma ile” fonetice, mul poate g in loc wu Hanada. vorhinic-eare ee mameste } accent togie. 7 sal sistemului de proce: do exemplu intrebarea : Deu i tu te. Popul, oxlt tere ‘ logic poate eiidea pe fiecare din nei legihburs ou situ si in fieeare eax fraza v nggiren tinted ne eoncen- (de obicei 2 »(Tonul pe un. ..). Intotde si ne inchipuim ei exteriorul ' persoanei arate urme ea pe Jocuri grozave, din care a iegit ea vai de el. «De unde vii tu? » (Sw ntreb ce gindesti san ce faci, ci de unde vii). Aicia s-arata el, cel intrebat a fost intr-un loc cei feze. In fine : «De unde vii tu?» (Subinjeles : Nu-mi pas unde au fost ect Jalfi, unde ai fost tw), Intrebitorul arati interes exclusiv partea Ini i hal vorbitorului 1 area de admiratie 1! Dezvoltind expresi mitent cu sug cost exceptionale, sensul vorbirei face? Intrebau eum? aud? se fil Lor do pronuntate ; nimeni nu ar pu , inér-un act lingvistie autentic, euv ralie, mizerabil ete., intrebuingate in nomi nale, cu substantivul in vocativ : Tiedlosute !, altal verbial de: se agazis tural este a eSove op “| msopporg, + srpeuttK aynsoqyary, : Axo opefumqaryar oqupand ‘oyjueqn waynd ay Tae Tuo CUT MUS | ETDUMD ATITENGSA NS vo “opEHTUNO gvaztu ‘yours ‘soppox wn: ABUL 40 oxejunuoad 9} ” pur} ao: ‘voosaqe ap R TOUGIOA iTPAIqnS ~ vayaeyE vaseyg. waren ne ‘ rod go ysiur un APL HOI AIO apr A Mops ‘Fo, yuoD9e yan fouLE, LEE od as j. phe g ume wyuy 4 00f (HOA TASES. euoy}danxe as Hand, Wworodd jnsajejuy eae 1 mas phat ay 20] ar ap mp0 mpLyorqus oj AMAT aadsop aT up mod ny nydwexa mss una 9 quayRMODUOD aoHEIOd sBOETICISTOS “StF Hawoadxo punpoazoc. -Meqy “ Lqnarappy: yuuxeut ovieampy op vor 2 aopo}icag “quqaaqur joo ny Wod, TnaopqorrHy (5 np 4804 yw pun feo 980} NY apm ysed U-MY : sojaltqug) ¢ jn) oq» omg Uy 14 Pas 31100 wx9 1-00 90] U amqaxyu [90 HsopUTs 99 qaaut oy my 19 9p wa wo 4H qMosqe gueostad On wwe ‘thaw 2nsoppong, + yuozord Tmonaoye ange qaonp wyedorpar ‘Myn.1071q04 vareuspU Nye wanlidxe opwod “(yperfrUt ago op) mygULANo we RUOZ eprUENT -n99T1O) OUIEEME JUN © aaeULTN AduIEX9 op “20 yom) vaunted “yvorem sopuoULOD no eIMyso] YSTIS U TIS OTA 18 091) aqua wyoazap ‘rendod mmfequuy nadoad 2. op mpuMasts ye oF nd ANY fpwIXo, jNPAM ep wupxeur pea un guosdery pour u Squuyxo} RoRISy NS wousTOUNp 1 agp oyepiimzuatie}dai0g 9p 1 im) Ha epim acy» ; 1 amd wp ‘oxwzor8 uMooy ur quoaajod 9 away 1g ad wapHD poo THM KOH sopuiim, “aya ‘myn jumno, cadepur i 249 ve uadxo arvod uno ‘xopojeooa weap ue opjuuogu! ear aru oxtuip jutodur a Hquny © yAisordxo Atays0u pujooOs uy axdsop ra By Spat fonna un vf 9: ‘onpuos igus) voustiNg ul wepsoy “T op rode ofr TMYSEARU Spdiwoxo ype anUE ‘PR SY “a, xoyumo 16 xoqumono ‘avs3 unos Suepel = pworztue myn B aTezI[¥ad ap O]WUHIUA TOMI eaTUOp! opiddyET “y NMED TMDAIGO ap wer mMpuONqIA vomMpNINE “wen 199 jnu0} aunds mo, “aye Uy vonomIase fam yurnalia!, Mizerabilul !. Cind pronuntarea acestor termeni 51a altora din acceasi eategorie semantics se face, tolisi, fri coneentrarea energiei articulatorii intr-o anumitt Parte a semnifieantulni lox si, deef, fra. prelungiven tint. tel consonnelor si fiird marirea duratei vooalelor, enun(ul exprimn’ alt& stare sau atitudine a vorbitorului, in primal tind dispretul : Canalie !, Tiedtios ! Prin repartinaren en gil articulatorii in mod egal sau aproape pe intreaga tt tindere a semnificantului, concomitent ott o reliefare. structurii silabiee a cuvintelor, w Jo-sul!, pe ling condamnarea ‘atitudini al contunicirii (intemeia Sintului), poate exprima sau numai sugera surpriza Tovituri neasteptate sau 9 stare de sfirseali, sufleteas in funcfie i de intonatie yi de intregul context- Prelungirea duratei vocalelor se caracterizeaz& prints registra mai amplu si mai complex de sugestit privind at prin textul lingvistie. Fenomenul sen- ears si exprimé totodat& sau numai sugereazh un inalt grad de intensitate a unei insugiri nominale sau ver- bale sau al desfiguririi unei actiun felul acesta, prelungirea duratei voealel’ devine mi exprimare a superlativului : ,Siaiasteptat mult? unit!) »Sti frumoos ! Si desteept ?” Uneori, insugiren poate tnine neexprimat’ ; verbul sau substantival concentrear: in planul lor semantic, pe lingti sensul lexical propriu, sul lexical al adverbului sa adjectivului absent si sensul gramatical al comparafiei (adic intensitatea maxima a unei insugiri, a acfiunii verbale sau a unui ,obicet sugerind totodati gi starea afectivi a subiectulni vorbit »Sitaace, domnnle... gi taaco Si tipaaa !, ,,A fost un meeci !”, .,E un copiil” ete. Alteori, poate lipsi terme- nul lexical al eiirui plan semantic este aituat Ia gradul superlativ ; prin prelungirea voealei din diftong, adver foarte, mortem al superlativului, masa in sirnetura de adineime a enuntului : filmul? — Fooarto”. . Spre deosebire de exprimarea morfologizatt a supe tivului, modalitifile fonetice introduc in mesajul global ai textului participarea afectivit a subiectului vorbitor I confinutul celor comunicate,Cine articuleazt prop i eilduroasi...”, cu prelungirea vocalei a din diftong, referindu-se Ia hain’ de bland, de exemplu, sau la 0 pit un 34 nu exprimit numai superlativul in- ic prin adjectiv, ei isi eomunici, i cutie a confor- ‘aati, stare de mulfumire, de bucurie a eon! are obiestul in eanzi i-1asiguré deja sau iL va. un viitor apropiat. i component subi de tonalitatea P marcat stilis — Tia plicut spec ironic : 1.2 sau da adm reptog: Bunn sano stare do Ce favee?...”, Madd duc -Minda.. . .” exprim’ o afirm: eventual impotriva este expresia situitii , naturaki, eontra- i una,’ conventional, de ri. Enugfal oo rie spuselo ‘eompromis Tn raport eu 1, cel seris este ea 5 nivel fonetic, diferitele stiti ale autor xt lingvistie si care si poati apoi, receptate exact de destinatar. El, apela doar la un numir ul exelamiri, ser mi a urla rmigind , @ siriga, , ions 90 viet, at ropes» murmuray is fngtny pop, « (ve) dilbii, a bodogini ete., forme modale's wperatio, potential etc, insirumente de modali- rverbe (6 putea, a fi, a avea, @ trebui ote.) san—~ ubajol ora), cel mat adesea, prinTS “ com ea. cama: @ ~ “se Sse oSians oywa.wur proud 1 oowor (eur op nydure naysiFox un “eq as naarryndod ate ns wareunngrexo Up un ‘redo ec rambo sudo sts maim waresasny ka sap eA fop wind ej nMYXAY s jmnowap *Ayjoortie glob »Cind O si isi dep: in, tat lovituri spun dowd sau deo suld (o mie) de ori lar san de plural, nati”, a : tepti si o utd Ge citeascd si de 0 #uld (de o mie) fntii $i al doitea latea lor vin p. tn i relative), pron: 3 1 fo / onsulai lex neral in legit: tur ou ad Tn raport cu verbele fiir pronume — singura. form’ intrebuintati in varianta, Ii ionale — ‘verbele_pronoi ve freee porni se prosti: a deveniprost”, migeiri ale’ fetei ote. lexiv devine interne, subiectatui a 8¢ obosi, a se a exista si a merita, Wu ge existe”, jarul a fi in construl populate mai ales deys worodords qooyar anerod we mynyuezard vorebumqany =, snd wrv-t} 99 YoR YS Lauysns ayuod as y Wt © yoayyou © ‘anu al yw va00 yoRaquay P29, YY WWoAdarE pour TE © amEqMaTOS 18 yoRTEUTES ps v9 pion vosiw oe p wos ‘arxoyor opoum TRVDOFINE YEE of ame Uy gimp Uf RB (aoyoop -ardx@ mu : & whiny 9 oun ia y00) "inatyo 08 0 "owoy id px se Up uae (97499 ayvoddeo a treia, »Si-mi 5 persoani ‘verbuh “inceput nee pil ului lingvis- gramat _asupra cam toa aflat' ly un moment souine ceva, dack-ti di fectul tempo- acest ai seot (si mu pt a porie resting de verbo, in perspective tem- ind sensul de pan- porale : temporal. Actualizarea diferitelor val Jui verbal in textul lingvistie iarea unor valori ul, present, mrezeniit- dezvol- plastiei- rsul, d si sensibilizind imagines ove- nimentelor petrecute in tiecul prin. situaren, ler ia pre ‘vent. Prin anularea. opozitio subieetul vorbitor retritieste in momentul destiguritii co minind aceeasi implic care Te nateani iclii lingvistice, deter. si la interlocutor : ,, Bat 4 cye Som : tanw » quo no onfejor uy ‘ofing » puqzoa ayndod Infequrr, uy unsdxo 1 pengoadse sues repo mound ad gq: mound od 3f 9 epeqaoa vou Suos ynfequny £,ysuyd vs mou4" coord vs P od mnfequyy donsizeovavo quis “Iuayjow ror TudoMposd Pjuoumm ¥ orsaadxo ‘naa y Y os w opoavmpSuETMOg +(arsuoqur nes) apeanp 404 -PULD UL FTYIOAOD 9989 AIQvOOUT HaDJOLIe: o-gi* : eyformysu09 os oad no mmqu9A. 1 -B9T WY ‘OWW]ZOLIOS Op 4vaIPIE JeATU UM to ‘mpnyoorqus wa, cadurr 1 yznasains ‘mpoazap pt a4wo od Canuoour “jengood “88 qustos winy od found o¢ » MqKOA -,a1910 ap WwondD veg ound a8» “aputad » ‘vondo as » yanyyre os 1 oye ap “9A -ooay urfnd rut ‘advous » myugaoa £ ys1408 9p wet sure TEU 9989 CANLOOTT AOPPQAeA wIzes ‘oad LATE ap det sprure's sn y myuqaoa ‘suos Sujooe uy Sumdo ay solid ») ony ov nus pOnf'D) ony © Ds anmmp yoodse op. 7000/2 no orjyzodo ut ‘Aqwoout ys nyoodse ud Sexy 7009/97 wp ! opeqaea run}ND0] H nduns yeorsay uous; wpormjysnoa opoyered q108 10WN eluojsrxo op ‘arwoouy mnptixoowND myjoTOL TUSUOS Uy "BIL “701 0189 ANjLOOU]— aren ypeNjoodse writzodo “YS y “my MIUIS TIWTUEsIO ope YmUEMORAed op ops ‘yadod jworxe, mmnuraysis aye oyueuoduio> xoun ‘HOU oy ‘eyesore WUT ayso ‘PUyWOA ATEN Ty LIE FopoHOUEU ovoFoyeo ‘mMMAdse wv uPeoreUMNAT vt -80 ‘uuyojdun osuyys 1oys998 [apuoy aq “oNTEAIOS MIM vaIeyfoazop “UL TiqUIT 1OPFeANE v erpunarydoayuy tye noe eM O-jUAd YzOZUOROCIMD Os pRIO MALLET, -n4x0} & 901 ound oy in dodsy yeyiuoqod mvs “nya ap 4sop OUI ys jaa wy? ~nyaN yanadxo “nydinoxe 9p ‘vec » tanmndod mnfoqury reunU yewozeqoway opoUT froqseoe muy —ojeeTEXNUTMHOS voxefumgexHt ap a1, sRdue 9989 Hempow ‘onovyws amaeoyes axyurp 414 “2aIqUS FUE 1OIO OP EEZWOLOUOD ‘opEpour AOTMSUA sie “mnpour v ovoTEIAs rouOFOWW ape OULOIUE OI -wodo mud eyeyoazop ojeoHeMIs opMsuos PUN od °° j 1084S Bada P mop ia HEpUIYE oP Taypoodse que 4 id ¥4 goaurp vaad ‘(manezodwur yyras 407 UA Maus oma ud “OAresosauropnasd aneson COMMUN rNVONIAS UE LAVUT Alou yuOzIAd A Wo voay oy mMgIoA TaALE}do-Terhudyo.7 9 91 Hounds mgs 8 orvorea aon 18 mayafesom quo “HOM A Randarqus wuaUOdUoD eooav puNjorzep ary uy mauOZad no uUOMS o489 axmd0-poHjud}od IMpour US Te a99pTEdUM w “yyIOAZp TMIOOp P no oreqTMms aorFojouIsd iwMN tp 8 uy mveepé your 4 eularAaD reUL wnebunty yor a eviaten if Give ad ‘anejdo-purjtiorod myngaozrod pe uruouys tysrooe sop ‘puporiurjod nus nynase“yuasdaKy aneomp uur ‘aquap ‘pou —diary oeuoFoye9 opp as YS are we yO OND WS yzvozu9y Am Tounye ap mn, sonra aup « agra orn % AwEE op waysomye U iT S wells oy 8 vinoy mode 1 mnea TI 1H pooe wyswoor jov woreansey tu) Weufe [yAPLodury “nga omy > ayy unde Sup atu ys Wh road foe ob 98 wy ws RIPdiWo}so uo © maa ys Fou a,1 Neculai trage sa moar.” In coordonare eopulativa, ver indicativ, exprimi caracterul | de-al doilea verb bine, pot sé vin gi ziua’ in tavan”. Aspectul durativ se exprimi frocvent prin rep printr-un raporé de coordonare copulativis, numai nul expresiei, a verbului, concomi in fals rap sta, mai ales la pre njarea persoanei_a TL-a in locul persoa esea 0 consecinfi a folosirii imperativului eu rativ al actiunii loare de ind c-am ala despre »Daci stan gi md cei vorba, pu iitat zi gi noapte ! * yStd pi se wild toalth sau a im @ voi (4 orea) ou val Ce toiai si-i spun? Sal miné?”, fn ie, subiectul vorbitor vrea si-l convingtt inexistenfa unei solufii alternative si nea sau modul de a fi actiouat najie: Si ride, si ride.’ .”, Ce toiai si saul respinge niste In planul semantic reproguri, mai mult’ virtuale verb prec 2 eit pe ce, sensul aspe Uneori persoana a IL-2 sing ireal : ,,0it pe ce si pierd t Je persoanei a LL ea, st el nu se compromite... ti prin intrebuin(s locul persoanei a [1-a singul i, noi nu ne eobort Numdrot $i persoana” _ Mai ales in aspeetul' fami lai freevenfe, adve in afara dezv ni gi mie Dot 47 ploui gi serie de transformiri semantic personale sint_intrebuinta trei_persoane mitiina, a miorlai, a Taira ¢ lari acolo? hs e insugi, a une: a pilgeste_propriul jare a propriei fiinfe in dezvol ‘Voltarea unei compone: ni, deato, eva, wi nu zich de Tha este Aim si dant nul persoanei 1; subiectul o atitmdine pri fel propriul ew eve persoana-obiect al conversafiei in care cursul acestora este decis ‘( vointei si putingei sale | vorbitor igi seoate nimentelor, in situatii de factori exter tam De cele mai multe o1 turi exprims o stare de nemulfumire ‘unor sintagme atifia avanti”, al. Cit colo ay V-ai ¢ a colo !”,cind colo, Sarpriza desfiguritii ov sens contrar agteptirior-subtectilii var ram sh gisese totul pus la punct gi, cind colo, ei 2 | e faci, bitiete, pe unde apueaserii...””; off de colo exprims superlativul evidentei Seofi cinaga uuno® aspecte din realitgte",,Se ved sa fala ck inte", 48 _— 49 4 foe 9 1 oe TURE VOREZNTEAIO “Oyworxoy ropngzodea 18 dopuoULIa} Ye Te 1 quoymmoouos oumdxa ys puianle ‘anooigo v Soo[o}10ur LomLosoywo [NAAT Bl 9]oMIL1 aONSTYS JO[OAyOS AMOAdeT] o808"dop 11 aAND9]O9 BoxYyNg “Ma tounsD{ HawsoyMEUT 1S savervad ye ureds ur os-upumyMEMo; “pounpnrsoad “unpoyvoad ‘nvjpjwos “nyousta > wayomnnai09 aqnarqo ap whey JO}:quoa MyNIeqQus armed wp Yaryeoord — — SABBIUIS njoAINY (0 ap rasp nop oq80 JO[PAI sojaxuns wfuazaat ‘a wooo : wu ‘ouuemras 4 " i 18 mpogrqua yyeroduiey vyeaup jo usjaod qumnsyysap Is Turys “taney no woyBINAAT veo, NSARM wosPFeL TOGO YH ORI weawiosNs “gqearnuyunp oxizus noyo/di Hoparjueysqus worms | adxo ued aya : puan of of simmqra | noo om oyv0d nuayed OLA VqIU De o myny aungoag® angaay ypu ato “sap aytERa|D IO opeioey rfypawoadxo oyun nxyns wjuazoad paoqns oy Hnduio9 Tot) rity MotWD 9 -nue youn qoaarp v2oe fachie: prelungirea vo- respingerea incireati afecti mai ales in grup, a une: propunert (eventual ret : 8 interlocutorulni : prelungirea in ecou a vocalei uw g.am.d. Reluarea adverbul ia_persoal care rimine cu incipitinare spus sit vin dae shat : aa adinesa Adverbele di od ‘ate exprima atitudinea de sigu- rangi (eu ‘y subiectului in Tegrbura-e Pate (probabil } ietate @ caracterizeant a enunfurilor ling exclamative, ropozitil gi ‘ciiar adevirul sea 0 ipoteri negativa inereziitoare, construe yueazis afirmatia la un inal ;Ba bine ek a certitudine, Iseic onl ila jhzodoad anoaye oxwowe = eoxesedsip 0 rzodoad suimngy seingiti Tes. yANEUITXE weg oF age op iy Spe0d mayueysqns ud 4 Susie) E88 TOU oe 1p anueysqns wad yoursdx mad yen “opeio ravoruntuos v eaneurepxe opwivodord sannoxoyur nus 9A jeUIE peo ap xo pati ap ada Ais-0 F101 ‘snyoiunjoxe-anyoiunve wpzodo%g “ ma) aw) WoUpE ys OME Ye HN amg" pounre wood’ ‘aa, :opeqaea"ayommnittos “Joyo3sod ywouoUL an -qUT yyengIS aysa auMEfoL JOay> v aqdas ap yuu “nod aqenyypour ap Inqsaape uid 10) noUSTWOAR op oWPHANE o-aym yIHAAIOD |189 wAPHOdT “i AYE BS (uy2a) PD 9) an aanooye sanbengis yume jnjos ayye town vjuays fostoxd. Uy “nooprovur od BFUTANOD [HHS WALA TUITION pr un dns y}-as snag’ ro ATO" § opsvouns yyucumopard wiuasooay wavy yerqeart'* jayToUNT -our UNL-ZUE PIEOSEISOD os 291 mgdyy ur ys oynod vrjwordxatA fiicut ef asta? a. interloe! tituie propo plu ta-eonfandare. earaete tiv sau (ai) ind. din i exte, aga, un cut tu asta?” san, ditmpo- asta?! Proposifi exclamative n_propozifiiexelamative, sub 8 de ved rloe’ ssprimsi 0 anumit locutorului sau lao exWh disp quand w-1 ay wama @anvrlunne oeuruow sanTe TIS sluouued us yypoazep song HOAIGNS ‘NUIOSUE O8 Wa}SOT a.m No BOTS rmro}sIs wzeq od ‘aundod mylene muvyd ur aquoysixoaad 90 OTE TIMED Ap iusiuvou wficoded wes povep r ic i Uy omugasoap no _ Fpxy orjonysuos Sp Wipers To uot, op suAsar TPM ye wes wou ~ooy ans uta peso. Tasoynere9 “anjaaye mymoyoey UL op arjuy 4 i jourad (WHET ty yetuny ouTOU uta vw Yevouor}ouNy tHOalsOy wu: osndo TaN yxOHIOD ND IMIRFOT TAUOUIA WINGO 9p oI 200 TIO “i OFM 97 YS OOO AW-9}-"HL arjouysmes ap ‘osndo tes 18 vasope yondxo 9, =tice Spre deosebire de enunturile brevilocvente, enwnjw) vliptice reprezinti. expresia_fragmentari, a_imel_gindixi complete, S@biectul vorbitor last Iu o parte, neexprimat, ‘ce consider’, de prisos pentru cantitatea de informatit ‘are o are de transmis ; el are in vedere fie eadrul situa- ‘ional, care suplineste golurile pe care el le las’ in expri- | mare, fie canostintele lingvistice si eulturale ale interloe forului, Enunful interogativ ,,Da-neotro_aga_de_dimi Maria?” se poate lipsi de-verbul-predicat intructt: hotul de 7a merge’ este realizat chiar de destinataral textului lingvistic. Proverbul ,,Cine sap’ groapa altuia (cade singur in ea)” poate fi exprimat numai pe jumitate truett ¢ considorat eunoseut de interloeutor. Gonstiue: cliptice reflect, cel mai_adesea, anumite stiri afec- are-fragmenteazi éxprimarea Suprimarea Verbului icerii, yin FeTUareH Mterogativ-retorici 2 spu- selor interlocutorului poate fi expresia unei stiri de indig- ‘Mu nu vorbi, c& n-ai fost acolo !.../— Cum ia ‘ si a bfoverbelor face din entint expresia indirect, Sugestivi, inlr-un sens larg, metaforied, a atitudinit su- hiectului vorbitor fat de confinutul obiectiv al mesaju- lui. Prin Cine sapi groapa altuia...”, pe baza_ wnor prineipii morale, subiectul Vorbitor sau avertizeazd axu- osibilelor into in desfiisurarea unei_anumite ‘an apreciazt pozitiy esuarea, in cele din urmit, a agestel actiuni sau a autorului ef. In legitur’ cu staren afectiv’ a subiectului vorbitor si eu spontaneitatea comuniedrit pe eale orali, elipsa pro- ‘voaci adesea sdézorganiza ‘enuntului. Fenomenul se ‘petrece mai cu seami cind s& asociazii intr-o aceeagi frazi propozitii analizabile si propozitii neanalizabile : ,Nici -de la Voi n-a fost nimneni?/— Ba de la noi da”, sau eind | in vorbire directa Iegatt, fraza unei terte pet fami, Intrebuintarea verbului insit = “ide ee nu poate pleca gi el”, ,,Bu am i ck nu, ed nici na Vrea si audi, ‘eat a 8 iat acolo”. (Sint rezultatul unor elipse cele mai multe din mijlo: ‘le mareate sul sintactioe tiv de exprimare a opo7i firmativ —negativ. Sintagma ,Niei vorbaX este ,,frag- ‘mentul” lingvistic realizat intr-wat emu gina in intre: 64 gime de subiectul vorbitor, eare nu mai reia, insii, pirfile comune on fraza interloeulorului : ,,Si spui ci pofi face stat) — Niet vorbi (e& pot face asta, eu)”. Si tob aya, EDat eum, san yDar oun a aysint fragmentele unui Cnunf preeum ,,Da’ cum simi stin cine e fata asta! !”, gindit ca rispuus la intrebarea ,,Si adie’ tu gti cine fata, asta?!” ‘In exprimarea modalitiiii siutactice, subiectul vorbi- tor, find si mai rein fraza interloeutorului, situeaz’ con finttul acesteia, prin inirebuinjarea doar a insirumentului modal (an adverb sau o locutiune adverbial de modali- ), sub semnul probabilitafit, ipotezet etc.: "Vine si —Probabil (Poate )". Cind modalitates ‘Yorbe subiective (dar nu semiauxiliare) Ui pn jeciul vorbitor fragmenteaz’ adesea enunful imediat dup conjuncfia de subordonare, iar aceasta se solidari- ‘A fonetic cu verbul regent : 0 fi gtiind el ceva... doa [(Cre’ci) stie el ceva.” Aga trebuie sit fi nat ( — superlatived admiratiel + ,,0 carte, ew tolul si ou totul exceptionali”. . Sf 68 a pitor vrei sii atragis asupr nor elemente din reali tate : » Zramvaind, domnule, tramvaiui!”, .,Uga, ei, ugal”, reliefeazis pentru el semantica de adincime, accentuat su Diectivéi, a tor component + syDoi ani, dom- nule, doi ani am stat acolo, i indignat spusele : Cind termen ico diferi He, Te find dintr-o necesitate fectiy component al m tul vorbitor il tantologic o constituic rel nume predieativ ita”. Prin a a e subiee- mai freeven ti de it le COTO GE ost. beat eum si incep” ote. de scop; prin Toutotogie, Higu vede elt 1m gti i lingvis- wad me »»Vorbesti ea si vorbegti (loutologie semantic’) = de Limp ; mai ales, iritat, subieetul vo afi mit serioaitatea absoluta in desfagurarea activitiitilor abor- date : ,,Bu cind fac 0 treabii 0 fac” ind serie serie 2", isi expaaa UNS Hus Wp EeWOT, whuapiows 10 Sus qupooqsyp wzne Yay. U9 _donawLEs 2_SOn UPS tm gous ‘99 roWuNU dsonye Tf ppepoop pr TquoApe Nd pH ANE True sos paujdl Uy paypary ‘area RUNOD OW Sp evoauh pwgo. ante

S-ar putea să vă placă și

• Curs 10 Gandirea Traditionala Si Logica Sa Instrumentele Cunoasterii

  

  Document12 pagini

  Curs 10 Gandirea Traditionala Si Logica Sa Instrumentele Cunoasterii

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Istorie Enigmatica

  

  Document2 pagini

  Istorie Enigmatica

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Extracted - Ioan Balan Limba Cartilor Bisericesti2

  

  Document7 pagini

  Extracted - Ioan Balan Limba Cartilor Bisericesti2

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Aventuri Solitare

  

  Document1 pagină

  Aventuri Solitare

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Lingvistica Curs 6 Th. Capidan Limba Si Cultura

  

  Document7 pagini

  Lingvistica Curs 6 Th. Capidan Limba Si Cultura

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Seminar 12

  

  Document3 pagini

  Seminar 12

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări