Testamentul nou dela Balgrad~ fi «4, Propaganda calvini, a cérei activitate intetitoare s'a vizut Si in caéfile tiparite tm veacul al XVI, incepe In secolul ur. mitor, si'mai cu putere. Ca sé fe siguri de Romani, of sunt 62 up cu sufletailor, Calviniile deschid goo aducand legi aspre in contraldomnilot de pimént, vari vor impiedect pe’ copi iobagilor tomani dela cercetarea soolilor:, In 1643 find nomit aithlcpiscdp si mitropolit,scaunului Belgradului, si a Vadului, sia Marimurasului, sia toata fara Ardealului cllugéral Sit rion Stefan, intre conditile ce i-s’au pus © si aceasta: ,Va predic el si preotii Iwi in Limba roména numai- dupa tevtul Sfintet Scripturi, féra a fined sama de invafitura sfintilor pé- inti"), De aici sé vede, od nu maj puted intdrzid traducerea, pimaneste & Nouloi Testament, care cuptinde vieate, si ‘dupa prineipiile reformatorilor, toaté invatétura lui [sus Hristos. Gartea si apare purtind urmatorul tila: ,Noul Testament sau, inplcares, au 1égé noao alui Is. Ha Domnului nostra, Tevedi¢ cx mare socotin{a, den izvod grecescu, si slovenescu, pe limba Tumanésca, cu indemnaria si porunea, denpreund ou toat® chel- iwiala, a marie sale, Gheorghie Racoti, craiul Ardélului, i procia, Tiparitusad tntru a marii sale tipograti, dentin noou’ tn ardel incetaté, Belgcadulai, Anii dela itruparé domnului 1 -naintuito- Tului nostra [s Hs.:1648. Luna Jui Ghetiuariu 20°), Cari sunt autorii acestei cart, nu se stie, Predostéviile, ca si gi Iajtoate cartile bisericesti de mai tarziu, sunt ieealite de iriart, care ne spune, ct tuorul testa Ta Inceput vec ‘) Zenovie Paclgant, Biserca romincaded si Calvnismul sub prin sosle Gavsild Bethlen (4618—1629) in «Cultura Creptinie Anul ln 2), 66 2 Bunes, Vechile Episcopii p. 96 % Bibliggrafia rosi, veche Tom. I p. 165, 137 — monahul Selivestru), dar acesta a lucrat putin gia facut multe Ereseli. Deci a dat Gheorghe Rakocei I ordin mitropolitului, Si caute intre preofii.de sub ascultarea iui ypreuti c&rtulari oameni intelepti, cari s& stie izvodi Testamentul cel now din limba greciasea gi slovenésea, gi latinésoa"2). In acceas predostovie ‘cetim: ,mariia ta cu mult chelsug tn f5ti anii trimiti edrtulari in piri streine s& invéfe cu deadinsul cuvantul Ini Dumnezdu din soripturd jidovasea si greciasca, sivenindu acash, * s&s vestésoa od de-adinsu “cuvantul lui Dunmeztu® Siting, c& propaganda dorea si aibd predicatori oft mai destoinici, mu Yom gresi, dacd vom presupune, cé intre ,c&rtularii® trimisi in fari streine vor fi fost si romani, Testamentw! nou dela Alba-ulia ¢ aga de bine tradus, incat iti vine s& zici, c& autorii lui au fieut studii acqdemice, Deja 1a Palie s'au ostenit ozmeni, cari au cunoscut textul evreesc: de ce sa nu présuptinem, ‘c& Noul Testament a fost Iucrat de oameni cu o si mai inalta cultura teologicd. La aceasta ne’ indreptateste lucrarea, attt ca fond, cat gi ex forma. : Paliia era impartitt m capete, cari sunt insemnate odati in mijlocul textului,-altadata pe marginea cartii, ande, din cand in cand, mai dideai de cate 2—3 cuvinte, cari ardtau materia tratatt pe pagina respectiva ‘gi cele urmatoare. Noul Testament © Impartit framos in capete, cari sunt serise totceauna in mij- locul textului, si are fecare indicat cuprinsul (guma). Fiecare cap e impactit in stihuri (¥ersete), lucru, ne mai obignuit pana acuti, flout ca s& poat omul afld mai ingrabé cea ce-i tre~ buegte, dup cuim ni-Se spune in Predoslovic. Ca lucrare ti- pografict, se prezint cartea cat se poate de bina: ,litera mi unt, find, elegant’, podoabele cumpitate, stpate dup’ gustul apisean'), Aceasta carte minunata®) se poate aumi una dintre cele mai de sama" opere ale literaturii romaine, iar in literatura ') Dupé DI torga, acest ieromonah 2 Iucrat gi la traducerile de pe acest timp, apacute in tiprgrafla minastiri Govora. Veailat it. rel. p. CLI, CLIV si CLXXIL 4) Bibliografia rom. veche Tom. Ip. 168 8) Bibliografta rom. véche Tow. [-p. 168 4) Predosiovia cétrA cotitori op. gi tom, cit. p. 169. » 9 forge, Tat. lit selig. p. CLXXIie = 7 bisericeaged, puting suit, cari st sé poatt misura fu ea. Cei ‘e¢ au Tucrat‘la ea, au pus multa osteneala, »Ce numai aciasta ‘4 stifi, Ne spun ei, & noi nam socotit siumai-pre un izvod, ce toate cate am"putdt aflhy grecesti, gi sérbesti, i Jatinesti, cérile , au fost igvodite dq cacturari mari si infolegitori Ja‘ carte gre- ciaset, e-am cet gi le-am sosotit si pre izvodul Iyi Broniny Carele au i2vodit dintaiu, din limba grecésca, latineste, si am Soeotit gi izvodul slovenesca carele-i izvodit slovenéste din Sreciasca“), Au studiat textul original grecese, cca mai bunt traducere, faoutt de stantul Teronim, Biblia sloveneasea tntren buingatd pana mai duundzi in biserica Romanilor, si ceeace na’. ne spun, dar ne arata textul, si ne spune mintea; Biblia ungue Teasea tiparit’ de Calvini. Cuvintele de’ origind ungureasca, si unele fraze fhteu toute stugarnice dcestet limb, ne conving ‘pe.deplin despre acest lucru, Osteneala lor & si’adus ‘rondele meritale, Cattea € aga e bine tradusd, até ce priveste cuprinsul cdi limba, ‘medi, <-Schimband ‘putine-vorbe, pe cari nu le-au inteles Romaaii niet atunei, si erau_puse mumai din’ strécia limbii, Biblia déla. Alba Aulia av puted st fle si astazi o carte mult foldsitoate in main nile piggilor -crestini, O vomparatie tntre aceasta si alte Bibl romanesti de va arata.valoarea ei, eee Coresi, a fost tsolog siab, si n'a sliut bine romdneste, de aceea nici ‘n'a redat’— in tot locul — adevaratul sensal Serip- ‘uri, cAct nici fasusi nu la eonoseut, gi limba Iui din pre voina atator greseli — adescori nu spune nimic, Testamentul dela Bajgrad ‘indrgpteazé greselile lui Coresi, cuvintele striise ale acestuia, le edi cu cuvinte infolese de Romani, Adve aici ctteva texte) asezate) fafa In, fafa, ca st poald face origcine compara | i Matsiu, 120 — 2. Tetravanghelul twir Corest Sculase iosit de in somn: 1 féce ca zise tui tngeril “| . samn, flen eomui poronot lat Gomnului..g}- Brim muiaré |! ngera) Donimului, =f luo pre Joi simu stiia ja, pana nascu "| muiaré Tui, Si mu o cunosen 2) Bibliggrafia som. veehe, tor. Lp. 169, Noul Testi ment — Tard seulandusa Iosif de in “ Dunésii fo Fistimpy) dela 1504—1714, Comins — 19 = fliul ni de intain, gi zise mu | pre ia, pnd ou nscu Aut mele iui is, ei cel nascut de inti, gi chema, numelé ui Is. Tara déca nascu Is in vite + Kéemul jidoveso, in zilele lui rod ersiu, inca méndrii) dela vasarit venira in Erosalim, Zicand, unde iaste cel craiu Jidovese carele au niscut? Ca am vazut stéoa lui spre risarit, gi am venit st ne hi- ‘china Lvi. Is nasou in vitleemul iude- ilor. in zilele tui irod inparat, adecé viafele dela rasarit vie nera in ierslim graind. unde jaste inpiratul iudeilor si nascé. cd: vizum stéoa lui spre rastrit. gi venim si ne inchindm lui: Limba Noului Testament ¢ mult mai curgatoare si mai romAneasod ‘decit alui Coresi. Tetravanghelul are: ,féce ca ise Joi, ca == ungurescul a@ hogy, care fir a inseamnd gi és, tntoomai ca si latinescol us, dér cw aceasta insemnare mu zice in romaneste nimica.’ Particula. acuzativului lipseste in textul vechiu, care mai are si o nespus de mare gresalé dog- maticd, feand pe Isus fiul Ini Iosif, Améndov’ textele -au cuvinte slavonesti pentru redarea conceptului fiosof, mag, avand ficcare alt text slavon inaintea ochilor, unul vlakea = mag, de aici: viafele, iar altul mondr = intelept, flosof, mandrii, Dan in nota marginal ¢ esplicat cavantul, pe care Inti’adevar nu pricepem de ce I-aw scris in limba’ sla- Yoneasci, Note margingle so géseso mai multe in Biblia dela Balgrad. Aga mei gésim esplicate urmatoarele cuvinte: ,magi' cu ,picitori® (Mat. 2, 16), ,sinagoga* eu yunde se stringea fidovit st auza cuvantul lat Dumnezeu, noi sicem beséreos* (tat. 4, 29), ,fota* cu sau certa sau o slové care-i mai mica (Mat. 5, 18), ymamon* ow,sirieneste lacomia lumii® (Mat. 6, 24), yd tn rodul or cu di invatitara lor (Mat. 7, 16).*) Poate observ’ origicine, ef uncle fraze sunt oopiate pe deaintregal din Coresi: unde au erezut, oA © bine, nu Sau sfa- togit 64 mai schimbe, Uncori merge copiatul aga de departe, incat si greselile celui vechiu se,tree in textul nou. La Mat, Nota marginala:,losofi, : 2) Dz. 1. G. Sbiera; Migeari eulturale gi titerare 1a Ronni din sténga i 1897 p. a8. := 10 = 4,18, are ‘Tetravangholil si Noul Testament Nofialim, doua « Rerseturi| mai jose in amandoud Netalim. Coresi’ serie la Mat, 2, 16: ,Qamenii ce gadé intunérec® afa e Si in Noul Testament: (fara prepozitia tn), »Oamenii cei ce gedé intunérec,” Mai aduo aici cateva texte, din cari se poate vedeh supe- Mloritatea Noului Testament fat de vechile traduceri, Mat. 7, 1, urm, Tetravanghet -Nu judecareti- sd nu fii osindifi, o& m judet ce veti Judeca, judecaseva’ voao, gi in cumpana ce vefi cumpani, cumpaniseva voso | ‘ Mat fot amu ‘cela ce aude cn- ‘Vantul mieu ‘acesta gi faceva. cavinese a barbat intelept Noul Testament Nu giudecaret oa si nu fif giudecat. Ca cu ce giudecatd Veli giudeca, gindeca va vet: gi cu ce masiurd veti masura, | s@ va masura yoa0 7, 24, | _ tot carele aude cuvintete | mele acésté si Te face, asa- | -manu-t pre el ontului injelept ata Coresi Nout Testament ‘Mat. 13,.31. podoaba) idste inptrafiia ce- | dsdmanata iaste... riului ‘i Mat. 13, 24, podobéstese ‘ | asamand sa Mat. 1, 1 nu yré ia si 0 obliceasch. | nu vru si 9 vidésoa Mat. 15, 12. blécnira | s&zmintira (—se scandalizara) Mat. 16, 11. coviséla { aluatat Bilin dla \Belgrad a intrebvinat. Pali deta Orage Bie 9 Tshodal au pufine Jocuri, cari st fe citte in Noul Testament tasd of din Gonfrontarea acestora se veds,o& Pais 8 fost tnaintea ochilor celora ce au luorat tx Noul Testament Nu no putom agtepta la citate exacte, doar gi soriitorit N. T. * au citat numai din memorie. Ajunge, c& conceptole sunt redate cu aceleagi cuvinte. a0ésté ile and in ceasta zi : | Papte 1, 0. Apostolier i aceasta zise, ofuitand lor, | Gi acésté zicand, ciutand ei luose si nuorul Iuol el dein | sa'radicd si nuorul cuprinzén- ‘oohii lor. dul luo pre el, dela ochii tor 1 Fapte 23, 1 s ccauta, pavel spre abor. bir- iar Pavel cdutind spre. bati fraieu cu tot sfétui | sabor zise, eu en toata stiinta dulce visam zeului pana to | bund ain slujit iui Dumneziu Oricine vede, c& altfol ¢ traducerea dela 1648 ¢i-altfel inoerearile Tui Coresi, Testaméntul Now dela Bilgrad cuprinde sorisil evanghéliiior si a epistolelor din Soriptort, pe cénd Coresi are numai franturi din acest cuprins, gi uncori schilo- ditari de infeles. Valoarea cartii dela 1648 mai ereste, intructt ea traduce cuvintele gi-expresiunile streine, ” Patiia Bitie 2, 24: Derept acdia omul va lise tatAl su gi muma, gi se va lepi mueriei, si vor f amandoi un trup Bitic 19, 24: Atunoi domnut fn chip de ploae trimése diin ceriu dela domnul pietra pu- cioasa si foc pre sodoma si gomora, si prapadi doéie orage Bitie 21, 10: Gonéste pre acea siujnied cu feciorul de preuna: ci ficioral slujniciei Nout Testament Efes, 8, 31: Pentraoéid lasd omul pre tatasiu si pre mu- rmiisa, si SA lipéste oftra mu- iaresa, si vor fl amandoi un trap ; Luca 17, 29: Tara in ce ai i lot dein sodoma, ploo foc i cu piatra pucioasd dein ceriu, gi pierdu pre tot Gal. 4, 30: Séoate slijnica si pre feciorul ei, c& nece cum nu va mostén feciorul ') Dela slavonescul podobiti = a se potrivl, 2 i egel,i i Bu va. fl-mostinas ou’ ficiorul thiew' Isao” Ishod 9, 16:'Dereptacé iara ‘rh Pdicat pre'ting, cis pretin Simi arat puteria’ mia, “si ca aumelemieu se povestim, inset tot pAmantul, de snvdjaturaalni Vartadm, +). Slijnieei ou feciorul stobads »/ Pi altadatd tl corectear’, fara si Shelia fului rathcit e copiatt Nout Testament\ie red mai energio: eu cuvinte. mai potrivite =e eta nice’ eo Rom. 9, 17: Ca pre aciasta tém ‘ridioat- pie Tine, ca. si arity Sntru tine." puteria. mi fi ca! 34°s@_ vestésoa numele- mieu.intru tof pamantul Autotii Téstamentutui Nouyasa se pare, c& dundsé Carlen, eae ungori it eopieazt, de reugeascl. iif toldeauna, Evan dela Varlaim, ‘care are-cuvintele: gplinte ami ee mi sé vine parté din avujer (8), pe cari “Stiri silletesti a acelaia, care’ nn mai vrea si. stea’ sub’ ochii: patintesti: } barté ce. mi s& cade de avutiet Lacan, Pee ftee 15) 16), nu cam zioea Varian eth ial rosfénesie etnd spine of ose Pintecele. sande rAdacinele, ce. matnes Poreii®; aceasta tra~ “gieere.|e- si mai corespunzétoare. texiwins original, al. cdrui 2epidas tnseamnd @ sempled, Tot asa e mal in fire decal ,veni intru sine® © Te 1648:" jsutas* (Mat. 8; 5), ine 4a 1648 ,viinduig »Hotmogul* lui Varlaam (£220). care nu: e" som sispt thai mari" — ‘avand Supt mind vonici*, ci som Supt putére (= it fonaias) Tinduit, stam supt mine vite Evanghelia“din'dumineca va- Trawlul sta farigoului déla-Varlaam puss: fal tn fats ca texiyt din ‘Noul: Testament arata evident’ oa ‘soeste ‘din-urma are parti " miai bune; dest niin tot locul | Verlaan ostescuma- de- daori» mtr’o Saptimind) 9 daii'a Zéoia din Of eat agonisese, iaZd vamagul Sth departs. nuvi nice ochii ‘Sag ridice cétra cetiu. ce sa Data: in’ piept ‘si-zicia, dmne mlstiv fi, mie picttosului.. Jara gréese:voas.. ca pogori | 1648 (Luca. 18, 12 ‘urm) "> Postescuma>-de -doao. ori in + Siptimang, dau.2 2608 de th “Ot “ee. am,” Tard mitarniou! depatte- gtind nu yré neces ochii “sa ridice cdtra-ceriu:, oe bate Bieptul. Iai, zicand, oamne fi inilostiv mie pack: tosulus. ‘Zie voao a" raai tn — Me - Bedexatsieros) po- acesta mai dirept in casa sa, derepiat Bacay), poe je cine st | gor! va inl smevistvn. iartcela | cla: cl fat cea oe a8 ae Sosa va smer! inalastva plecastiva: jars eela ce ce si va smeri in nlcnait: iar ia lt inferior sn cari Nol Testament e mult i teva Jocuri, in ca mln vean et Varin," Varlaer ce) of fol ao Insp a iamanzi“, 1648, ca s& traduct pe bore : oe Hae Samo spe a pa rbot” Ca 2 9 care fragi au @ rominessoh, Adivasi a ca a 15, 14), dela eméssteni cel ungureso, aH vMeprded, ubaniout vorbe rele. Pe eAnd Vosaam se: eee fe va wri ag izbtvased suflotl shu Pade elt on tease i iru evglic ml su pentra mene g pent avait essay Naot Testinea verbena det mcueabte tne tt Cr ‘in. fidel: ,cine va vré si find viata et scone ined cine va piiarde.wfatut In ss mie aan te do nauk woraren cqtureitc romba! dais 1648 4 tuerarea of Pe eft o de bund Joerar ox om dla 168 a ren gi de ovosloare tebe Pe fe icin, of lea mai sepa fle © resi, inetd fExtce vehi fl i ealo au sticat oe era mah i Sit aten tateve texte) earl crau mai bine. traduse In. Co ‘ , Noul Testament. Nout Testament Evangheliarul tui Coresi Mat. 14, 20. c ine de sférmituri cosuri pline de sfirmituri | _corfe pline ‘Mat. 15, 30. van | nevoinici Fapte 5, 24. Apostolerul lui Coresi Ea aeminiabese pee auzit osvintle sede pon lini Widnes ee eee si vladicii 2a4 Fapte 2, 44, (crestinii) avé tot depreuna | gi le era toate depreund, gi i plotignl i avuta uricurile si avutile. UsBori are Noul Testament cuvinte streine, ms& nu aga de multe oa inaintagii [ui Mai multe sunt ungarismele, din cari unele au dobandit drept de incetafenire in limba poporului Infir CAtovas cinde (= minuni), tarnaf?), betég?), ponos’), vitgit Soldati’), Agddus’) si fagddas®), sumd, chelciug’), altui, Fraze‘unguresti: a ingdidu? (= engedelmeskedni) Iui Dumnezeu a qsoults dé D.*); nu pardseste (nom hagy fel) de a grat = nu Inceteazd™); pre carii staturd inaintea soborului (== el6- Allitottal) 1), Intainim si céteva slavonisme, cum sunt: craiu, de unde au format un cuvant nou: crdire’), in intelesul de segat,ditazic*) = multime, gubdoie ") = lepr’, isbdto? ), man aii) = intelepti. Unde nu au avut vorba romaneasct, gi nu li-a convenit cea streind; au/format ei cuvinte nouf, ori nowd de tot, ori Schimband ceva la vorbele fiicute dé Coresi. Asifel de cuvinte avem: alsusuri™), ticepente, indemndturd, pomand) = po- Menirej amintire, care are si forma poménd™), sutas*) (la Coresi sutariu), bléneie*) = blandete. Maica Domnului e ver- gurd) gi fecioara*), pe cao salutd ingerul ou aceste cuvinte: nbuourd-to In dar indrigita®*); jduloéta* Iai Coresi, zéuis, mila®); si ,hristianul” a devenit crestin), ,Adeoa® firi nici tun rost al Iai Coresi ¢ redat bine ou ,iata®*) si iaca), Vo- catival iui ,domn* e doamine, si al lui ,invitatoriu ino; ') Fapte (= Reania) 5, 12. *) Fapte 5, 16. *) Fapte 6,1.) Mat 34 14. 4) Fapte 12, 94. 4) Fapte 18, 18, 1) Predosiovie, Bibliograda com. veche, Tom. I. p. 168 uem. 9) Rom. 6 5%) Fapte, 8, 25. 1) Fapte 6, 18.) Fapte 5, 27. 49 Bredoslovie, Bibtiografia rom. veche, Tom. I. p. 168, ") Mat.14, 14. La Coresi e: mult nirod. 1) Mat. 8, 3. *9) Mat. 4,21, 8) Mat, 2,1. 2») Inca 1, 29, Vesi i BP. Hasdeu, Suplement la Tomul La Cxven- felon dex betrané pag. LXXXVI. nota 88. %) Predoslovie, Bibliografia rom, veche, Tom. f. p. 168 urm. %) Rom. 1, 9, 9) Mat. 5.) Rom. 2, 4.) Luca 4, 27, *) Mat. 2,22), Lace 1, 27, %) Gal. 1, 38, *) Fapte 26, 28.) Rom, 2, 19, *) Rom. 2,17, i 7 = 145 Joare (tnvatitoare vom dela tine si vedem simn)’), Mie (nu- meral) In plural e tot aga: ,cinci mie“), ,suflete ca la tret smie"®), Ca si astiai in unele parti, pronumele relative inlocuit cu de: yoraiu de oére pace“'), La verbe dim cateodatt de perfectul simplu, ins& arareori: , barbatfi cei puset in temnita *), »pe care voi omordf**), Un verb vechiu, care 2 mai ramas numai in litba bisericeascd, ea ofa = a trai’). Sd me numai particula conijunotivului, ci si a conditionalului: ,sA esti Aiul lui Dumnzeu*®), insd dim mai adeseori de déca, de. ‘Persoana a dova din singular si plural, si pluralsl nearticulat fn i, mai ales dupa %, se scrie adeseori firé aceasté vocal: it"), sufletest). Am puteA socofi ca pronuntie dialectala Pétru, minciunogi®), jidovasca") ¢. a. Testamentul Nou dela 1648 © aga de bine luerat, incat care mai multe parti, cari intrec Iucrérile similare de mai tarziu, Ja cari a servit de baz& si norma lucrarea noastra Public.aici Apostolul din ziua de Pasti (Fapte 1, 1-8), ‘aga cum iI are-Coresi, Testamentul Nou dela Bélgrad, Biblia Jui Serban Cantacuzino si Biblia dela Blaj, ca st se vada, ce munci infeleaptt au depus cei dela 1648, gi ct de puting isptava au fKout ,indreptitorii de mai tarziu. Coresi (1563) Biblia 1648 inti amu ouvant ficui de Intaiu facuin cuvint de toate, toti o teofile, de cand tncepu | 0 teofile, céu ineaput Is a face is) a face si a invatA. pind. sia inva}. Pina in zuoa 4n oéste zile poriinci aposto- | acéia caré poranci apslilor or eu abul stat si alése | priin dhul slat 9re catitale- ssuige. fnaintele puse el vin | sése s& inalta. Carora lis dup@, mutnca Tui viu. intr | gi arttA dupa patima tui viu, multe sémne, patruzeci de zile, | cu multe sémne adevarate, 4) Mat. 12, 98, *) Mat. 14, 21. *) Fapte 2, 41. 4) Fapre 12, 20. ®) Faple 5, 25. ") Fapte 6, 40. 7) Rom. 6,2. %) Mat. 4, 6 %) Mat, 7, 3. %) Mat. 8, 3.) Fapte 5, *9 Predostovie edtre principele Ardestalui, Bibliograia. rom. veche. Tom. I. p. 168 In text © 0 Tinioard deasupra cuvintalui pentru a indice prescur- ‘area. Aceste Tinioare va mi le culege tipogratel, sf se stie deci eX toate ‘euvintele preseurtate au in text cite 0 linioart deasupra. aotivise Jor’ si grai lor de inpa- | rafiig Iu Dommezeu, sca nugii | ainda 'pqrénct Jor de ierslim si nu de desparta. ce sé as: topte fagaduita parintelui, esti auzit-dela mine.;e& joan amu botezat iaste cu apa, © voi aveti @ vA boteza ou dhul sft. nu dupa multe zile ace- | stora, Kj amu mérsera, intre- bart el! graira. doamne tsi in anil) acésté tocmiveri tn- pivatiia izraililor, zise c&- tréngii.’mu a voastr’ iaste si stiti vrémé gi anit ce au pie rintele us Intra alui putére, ce priimifi tafiia venitului Abului sint spre voi simi Ati mérturie intru jerslim. si in toti iudeni si/ in samariia, pénd Ja sfrigitul paman- tului. | Biblia lui Serban Canta- cusino (1688) Cavantul cel, dentin, $8 | ‘eutam pentra tdate, 0 teofile, carele au inceput is a face, | si a invita, Pandin zioa caré porancind apostolilor. prem dhul sfnt, pre ‘carii au ales sau infljat. La) cari sau si 2 iave lartiat dup? ce au pi timit el pren 40, de zile, ara tindu-sé lor gi zicand céte ce erd pentra snparattia Tui Dmnziiu. $i impreunt petre- “and porunci Jor dela ier 6 = im patruzeci de zile ardtén- dus lor gi zicind cares de inplratiia loi dumneziu, $i ou ei petrecand, porunei lor dein Terosalim si nu mérgé, ci sh agtépte fegiduiala ta- tilui, caré ati auzit dein mine. Ca Joan au botezat cu apa, jara voi vA veti boteza ‘ou ahul sfnt, nu dupa multe zile. ara ei adundndusd intrebard pre el zicind, doamne au Intru aceasta vreme vei toomi inparitiia Jui Israil? Si zise cata ei, nu iaste a voastra si sti vremile si ceasurile, carele tatal 1éu pus intiw alui putére. Ci priimivet putéré Ghuluisfnt viind spre voi, sim vet fi mie mérturii in Terosalim, gi in toati Tudea gi samaria, pina la margin€ pamantului. Biblia tui Clain (17 ) Cuvantul cel-din tain am ticut 0 Teofile, de toate, care au inceput Is a face, si @ invita, Pand in zioa, in care poruneind Apostolilor prin Dhul Sint, pre carii iau ales, sau Indl{at. Cirora sau gi pus Inainte pre sine viu dupa patima sa in multe sémne adevarate, in patruzeci de zile ardténdusd lor, 3i grind céle de inpiritiia Jui Dumnezeu. $i inpreund petrecand, 1éu err salim s& nu se despartt, ce | poruncit lor dela Sorusalim ‘SA agtépte fagiduinla pirin- | sd nu se duc, oi si astépte telui caré afi auzit dela mine. | figaduinfa Tatkai, cars att Caci joan au botezat cu spa, | auzit dela mine. Ca Joan au a dupa multe zilele acésté | botezat ou apt, ark voi va Déca sau adunat ei intreba | veti botezd cu Dhol Sfnt, nu pre el zictnd, dmne au in | dupa multe acéste zile. Tart anul acesta vei asiza inpé- | cei ce se adunasa, intreba pe Fitiia lui istail? Si zise cata | el ziodnd: Dune au In vréme fi, mu iaste voo a pricépe | vei st intorei ‘mpiratiia lui anit au vremile, carele pirin- | Tsrail? Tara el au zis ofthe tele au pus intru a sa bira- nu iaste voro a gti anti, ing. Ce vetilua putére venind | sau timpurile, cari Tatil 1éu Ghul sfnt preste. voi, si veti | pus intra a sa putére. Ci vett fi mie martorie in ictusalim | Iva putéré sfntalui Db, carele iin toata judéa si samariia, | va veni preste voi, si vett A Si pan la margin paman- | mie marturit in Lerusalim, tm ‘tului. toat’ Indeia gi in Samaria, pind In margiré pimantului, Din aceasta se vede, ce bine a fost lucraii Biblia dela 1648, si cét de fard nici un rost, ori chiar gresite, sunt uncle schimbari de mai tarziu, Cuvantul se face despre oarece, ori ‘si de, nu ins pentru, cum are cea dela 1688, oa si traducd mai bine pe 7#gi. Bine era: ,cdrora li s si arité dupa patima lui viuf; Scriptura Tui Serban Cantacuzino au 2 limperit ow nimje fntelesul, introducind fraza greoaic, si rau tradust: jle cari sau $i at ied ardtat dupa ce au pitimit el", listnd ne- tradus po Zovra; gi Clain a fcnt rau, cf s'a irtors 1a textul Tui Coresi de dragui lui xeyforyoer. Bine era: ,intru aceasta vreme vei tocmi* (1648), si chiar ,in anul acesta* (1688, nu inst: ,vei agaza"), c&ci zeiros inseamna gi an; Clain a indreptat riu, cind @ zis: ,au in vréme vei si intorci inparitiia lui Istail*, snoxaihartvers (= vel S& resta- ilegti). rdruc e @ $f (anii sau timpurile), nu o pricépe, cum zice cea dele 1688, care pluralul piégrrges tl traduce cu mdr jurie, Topica grea din versetul al doilea (,pank in ziua... s'a inaltat*), 0 ristoarnfi toate aga cum au gisit-o ir grecie. Mai dam gi de alte multe Jocuri, pe cari le-au schimbat traducerile de mai tarziu, ut aliquid fecisse videantur, firs s& greceste e: #9 1 zoiny robrei caer jack cevalisprava, ori chiar intunecind infelesul. Biblia dela 1648 zjced despre David: ,intra in casa lui DumnezAu, 4 painile: céle a praymasa Domnului le manca*). Toati lumea intelege, ch aceste, paini dé aceea erau puse pe mase Domnului, cict ‘erau destinate penira jertfé. Tradueerile de mai tarziv, ca st. Yack mai bine, au tradus verbal: pSinile punerii mainte", c&ci Brecesie e: rods Zerovs wis 7eoWoews, dar acum ¢ mult mal neinfelesy decum era miei inte de meexact. Biblia dela Balgrad are: ,Dumnezeu nh alége fafa‘); cele de mai tarziu se tntore la, textal fui Coresi, care are in loo de fata yfatéries, si spun, ch la Damaezeu'na este faarie“; ori si mai r&u, cum ¢ in cea dela Buztu: jDumnezeu nu este fatarnio®, ceeace Ia nic un caz nue identic cn originalul xgodwxotjuarie. Vedém deci, ce mare valoare are Testamentul now, tipirit la Balgrad in 1648. Scopul principelui calvin, care @ dat in- demnaria, si portnea gi toatt cheltuiala® erk sé castige pe romani pentru erézia iui Calvin, dar, vorba ,wide dai, gi inde crapi* sa adeverit in cazul nostra mai bine ea ori cind. Jntrun stil ,scurt gi cuprinzator, energic gi bine rostit... aceasta era cea mai bunf form roméneasci pe care pank atunci 0 primise vreo parte din Scriptura®3). A fost destul si li-se desohida Rominilor ochii, ca si yadd, ce comori nepretuite se gisesc ascunse in Sfinta Scripturd, pentru ca ci s& le des- Eroape cu o neokositd osteneal pentru intreg neamul lor, si astfel sf imping naia bisericii lor la o departare infiniti de grogelile erezului calvinian, Provedinta dumnezeeascd gi-a ararat mana, celocarmuia obiditul popor romfneso, trimitindu-ne ,man~ quire dela vrajmasii nostrii, gi din mana tuturor celor ce ne urlise pre noi) 2) Mat 12, 4. 2) Fapte 10, 34 2 Tonga, Ist, it relig. p- CLXKA. 4} CAntarea pforocului Zabaria ta Lea 1, 72 Limba romaneasca — limba liturgica. Scricrile lui Dosofteiu, Mitropolitul Maldovel- Varloam a fost cel dinttiu Roman, care, staruind in yeohea credin{a a inceput a tdlméc) neamului saa Tucrurile minnnate din legen Ini Dumnezeu. Pe calea deschisi de el se mai ivesie Carté ce sk chémi pogribania preotilor mirén, si diaco- Zhont publicata cu voia si co blagosiovenla Mitropolitile Giefen al Munteniei, tipfrit la TArgoviste in anal Domnely’ 7560), Tot acolo, sub auspiciile aceluiag achieres, mal apse sonal urmator © carte de mare insemnatate, menitt 2 pregas pe preati Sk ,deistvuiasea® cu devotinen cuvenité sfintele slujbe. Ea poarth talul: ,Mystirio san Sacrament, sau Taine > 1% bele'7'}, Botezul gi 8: Myr®},© 0 carte dogmatice

S-ar putea să vă placă și

• Curs 10 Gandirea Traditionala Si Logica Sa Instrumentele Cunoasterii

  

  Document12 pagini

  Curs 10 Gandirea Traditionala Si Logica Sa Instrumentele Cunoasterii

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Istorie Enigmatica

  

  Document2 pagini

  Istorie Enigmatica

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Structura Stilistica A Limbii Romane Contemporane - D. Irimia

  

  Document26 pagini

  Structura Stilistica A Limbii Romane Contemporane - D. Irimia

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Aventuri Solitare

  

  Document1 pagină

  Aventuri Solitare

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Lingvistica Curs 6 Th. Capidan Limba Si Cultura

  

  Document7 pagini

  Lingvistica Curs 6 Th. Capidan Limba Si Cultura

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări
• Seminar 12

  

  Document3 pagini

  Seminar 12

  alexandramoisincu

  Încă nu există evaluări