Dosarul nr.

2­3764/2014
COPIA

nr.22­2­5768­03112014

HOTĂRÎRE

ÎN NUMELE LEGII

Partea introductivă.

10 aprilie 2015
mun.Chişinău

Judecătoria Ciocana mun.Chişinău,

Instanţa în componenţa:

Preşedintele şedinţei, judecător S.Daguţa

Grefier V.Moraru

cu participarea

reprezentantului reclamantului V.Filat, avocatul V.Nicoară,

în lipsa

reclamantului V.Filat, citat legal,

pîrîtului V.Ioniţă, citat legal,

a judecat în şedinţa publică în procedura contencioasă pricina civilă la cererea de chemare în judecată Vlad Filat împotriva lui
Veaceslav Ioniţă privind apărarea onoarei şi demnităţii, constatarea informaţiilor răspîndite drept defăimătoare, obligarea pîrîtului la
comunicarea dezminţirii, încasarea sumei de 500000 lei cu titlu de prejudiciul moral cauzat, încasarea sumei de 15000 lei cu titlu de
cheltuieli de judecată, şi

a constatat.

Partea descriptivă.

La data de 03.11.2014 reclamantul Vlad Filat, s­a adresat la Judecătoria Ciocana mun.Chișinău împotriva pîrîtului Veaceslav
Ioniță cu cerere de chemare în judecată privind apărarea onoarei şi demnității, constatarea informațiilor răspîndite drept defăimătoare,
obligarea pîrîtului la comunicarea dezmințirii, încasarea sumei de 500000 lei cu titlu de prejudiciul moral cauzat, încasarea sumei de
15000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în formă de taxa de stat plătită la depunerea cererii.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a menționat următoarele.

În luna septembrie 2014, pîrîtul ignorînd "îndatoririle şi responsabilităţile", ce îi revin în temeiul art.10 din Convenţia Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (CEDO), în exercitarea dreptului la libertatea exprimării opiniei,
acţionînd cu rea­credinţă, a depăşit limitele date de interesul "protejării reputaţiei şi a drepturilor" personale a reclamantului, inclusiv
dreptul la prezumția nevinovăției.
La data de 12 septembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă, pîrîtul a declarat public, aducînd acuzaţii grave şi
calomnioase cu conotaţie penală în adresa reclamantului, relatînd printre altele: "(...) în perioada care am avut­o am reuşit să
acumulez mai multe materiale prin care, prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshor­uri, din BEM au fost retraşi
bani. La ziua de azi am probate cu documente 120 mln. lei...". Pîrîtul a reiterat că aceste acţiuni au fost comise în ultimile 3 luni.
Afirmaţiile au fost repetate de mai multe ori. În continuare pîrîtul a relatat: "(...) suma de bani pe care am informaţia (...), care va
putea fi probată (...) depăşeşte jumătate de miliard de lei", învinuind astfel reclamantul de comiterea pretinselor infracţiuni.
Declaraţiile pîrîtului se regăsesc la adresa din internet:
­ http://www.publika.md/veaceslav­ionita­il­acuza­pe­vlad­filat­ca­ar­sta­in­spatele­delapidarilor­de­la­bem—cum­ii­raspunde­liderul­pldm 2083481.html
­ http://www.infotag.md/politics­ro/193048/
­ http://adevarul.ro/moldova/economie/deputat­descoperit­schema­spalare­bani iumatate­ miliard­banca­economii­implicat­vlad filat 1 _5412a77e0dl
33766a8116b4e/index.html
­ http://www.eco.md/index.php/banii­tai/banci/item/2135­ioni%C5%A3%C4%83­vlad­filat­ implicat­%C3%AEn­sp%C4%831area­a­120­milioane­de­lei­la­bem
­ http://politics.md/?view=articles&id=2464
­ http://news.click.md/story/filat­acuzat­de­ionita­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­d­148174
­ http://apropomagazin.md/2014/09/12/filat­acuzat­de­ionita­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­de­lei­ de­la­bem/
­ http://jumal.md/ro/news/filat­acuzat­de­ioni­a­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­de­lei­de­la­bem­ 1176759/
­ http://www.realitatea.md/bomba­veaceslav­ionita­a­prezentat­documente­prin­care­il­ acuza­pe­vlad­filat­ca­a­furat­milioane­de­lei­de­la­bem_8870.html
­ http://agora.md/stiri/3471/video—ionita­scoate­la­iveala­o­schema­de­spalare­de­bani­la­ bem­120­de­milioane­de­lei­ar­fi­fost­furati
 http://politics.md/?view=articles&id=2464
­ http://news.click.md/story/filat­acuzat­de­ionita­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­d­148174
­ http://apropomagazin.md/2014/09/12/filat­acuzat­de­ionita­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­de­lei­ de­la­bem/
­ http://jumal.md/ro/news/filat­acuzat­de­ioni­a­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­de­lei­de­la­bem­ 1176759/
­ http://www.realitatea.md/bomba­veaceslav­ionita­a­prezentat­documente­prin­care­il­ acuza­pe­vlad­filat­ca­a­furat­milioane­de­lei­de­la­bem_8870.html
­ http://agora.md/stiri/3471/video—ionita­scoate­la­iveala­o­schema­de­spalare­de­bani­la­ bem­120­de­milioane­de­lei­ar­fi­fost­furati
­ http://inprofunzime.md/stiri/politic/acuzatii­grave­la­adresa­lui­filat­ionita­a­furat­120­de­ milioane—695281 .html
­ http://unimedia.info/stiri/ionita­spalare­de­bani­la­bem­81778.html
­ http://www.interlic.md/index.php?lang=rus.
La data de 17 septembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă, pîrîtul a comunicat public despre: "(...) sustragerea ilegală
a 330 mln. lei, suplimentar la ceia ce am vorbit vineri (...) tot din BEM. Această situaţie depăşeşte limitele discuţiei în comisie
(....)".
După amînarea şedinţei comisiei pîrîtul a declarat: "(...) astăzi vă informez că suma de 330 mln. lei, cu descrierea completă, va
fi distribuită membrilor comisiei (...). Am constatat faptul că am primit informaţii oficiale, înregistrate în comisie privind delapidarea,
scoaterea ilegală a încă 330 mln. lei (...).
Declaraţiile pîrîtului se regăsesc la adresa din internet:
­ htlp://www.realitatea.mdyumiariti­in­direct­sedin­a­comisiei­economie­pe­cazurile­bem­i­concesionarea­aeroportului 9075 .html
La data de 25 septembrie 2014, în cadrul unei conferinţe de presă, pîrîtul a informat publicul larg că: "(...) la Centrul Naţional
Anticorupţie există un dosar penal intentat (...)”, în legătură cu ce a declarat: "(...) pe lîngă orgoliul care văd că toată alianţa, că toată
coaliţia trebuie să­l salveze cumva pe d­l Filat, deamu aud că şi Moldova e în pericol. Ce treabă are Uniunea Europeană cu BEM­ul
şi banii furați de acolo? Eu nu știu.".
In același context, pîrîtul a afirmat: "(...) am identificat scheme de falsificare a dosarelor în instan ța de judecată de același
personaj care a scos banii de la BEM..., sunt cel puțin 15 cazuri cu falsificarea datelor (...). Asta e raider asupra justiției în cel mai
rău caz ...".
Ulterior, pîrîtul a utilizat expresia: ”delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare”, imputînd reclamantului pretinsele
infracțiuni.
Declarațiile pîrîtului se regăsesc la adresa din internet:
­ http://w\\^.realitatea.md/urmariti­in­direct­veaceslav­ioniUi­sustine­un­briefing­de­presa9521.html
La data de 12, 17 și 25 septembrie 2014 prin intermediul conferințelor de presă pîrîtul a făcut și alte declarații fără a tine cont de
"îndatoririle si responsabilitățile ", ce îi revin în temeiul art.10 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale.
Reclamantul pretinde că, de către pîrît i­a fost încălcat dreptul la prezumție nevinovăție, și anume dreptul unei persoane, căreia i
se reproșează săvîrşirea unei fapte penale, urmează a fi considerată nevinovată pînă la condamnarea sa printr­o hotărîre judecătorească
definitivă, este garantat prin art. 21 din Constituţie, art. 12 al Legii nr.64 din 23.04.2010; art. 6 (2) CEDO; art. 11 din Declarația
Universală a Drepturilor Omului; art. 14 din Pactul International ONU privitor la drepturile civile și politice.
Reclamantul mai menționează că, informaţiile transmise în cadrul celor 3 conferinţe de presă conţin „acuzaţii de fapt" în sensul
că ar fi persoana care a falsificat dosare în instanţa de judecată ­ acţiuni, ce cad sub incidenţa art.310 Cod Penal; că ar fi
delapidat/sustras ilegal din BEM, prin scheme frauduloase, credite false, offshor­uri suma de 450 mln. lei ­ acţiuni, ce cad sub incidenţa
art.186 Cod Penal (sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane); art.191 Cod Penal (delapidarea averii străine, adică însușirea
ilegală a bunurilor altei persoane) sau art.190 Cod Penal (dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune ­ prin scheme
frauduloase); că ar fi dobîndit credite prin înșelăciune ­ acțiuni, care cad sub incidența art.238 Cod Penal.
Conform reclamantului, declarațiile pîrîtului cu privire la culpabilitatea reclamantului au avut ca efect incitarea publicului la a
crede că acesta este vinovat de comiterea pretinselor infracțiuni. Ori, declarațiile pîrîtului transmit publicului certitudinea că, acuzațiile
aduse nu se pun la îndoială, ci reprezintă fapte stabilite. În context, la data de 25 septembrie 2014 pîrîtul a invocat şi existenta unui
dosar penal intentat de către CNA, în legătură cu care cineva ar încerca să­1 salveze pe reclamant.
Consideră reclamantul că, pîrîtul a admis o ingerință nejustificată la dreptul fundamental al reclamantului la prezumția
nevinovăției.
Reclamantul menționează că, la data de 12; 17 şi 25 septembrie 2014, pîrîtul a răspîndit informații care nu corespund realității
descreditîndu­i în faţa opiniei publice. Apelînd la unele fapte care nu corespund realității ­ la evenimente care nu au avut loc
{reclamantul nu a falsificat dosare în instanța de judecată; nu a delapidat/sustras ilegal din BEM, prin scheme frauduloase, credite false,
offshor­uri suma de 450 mln lei), acţionînd cu rea­credință, pîrîtul a manipulat opinia publică sugerînd că reclamantul a comis mai
multe fapte pedepsite penal.
Consideră reclamantul că, prin acțiunile şi declarațiile tendențioase a pîrîtului, care se caracterizează prin lansarea în public a
„acuzațiilor de fapt" false, pîrîtul a lezat demnitatea reclamantului, prin ce pîrîtul a încălcat drepturile personale nepatrimoniale ale
reclamantului.
Potrivit reclamantului pîrîtul a acţionat cu rea­credință, deoarece putea să găsească o altă modalitate de a­şi exprima opinia, fără
a folosi expresii de genul „sustragerea ilegală", „delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare", ”falsificarea dosarelor în instanța de
judecată", „banii furați", fără a învinui reclamantul arbitrar de comiterea pretinselor infracțiuni.
Urmarea încălcării de către pîrît a drepturilor personale nepatrimoniale, reclamantului i s­a cauzat prejudiciul moral, iar pentru
repararea acestuia reclamantul pretinde la compensația bănească echivalentă cu 500000 lei, care urmează a fi încasată de la pîrît,
vinovat în cauzarea daunei morale.
La determinarea valorii compensației bănești, reclamantul a menționat că, reclamantul este o persoană publică, care în ultimii 15
ani a activat în diverse funcţii: în perioada 1998 ­ 1999 fiind Director al Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat
al Republicii Moldova; martie­noiembrie 1999 ­ Ministrul de Stat în Guvernul Republicii Moldova; martie 2005 ­ deputat în
Parlamentul RM pe listele PDM; septembrie 2007 ­ deputat neafiliat în Parlamentul RM; decembrie 2007 ­ Preşedinte al Partidului
Liberal Democrat din Moldova, deputat; septembrie 2009 ­ martie 2013 ­ Prim­ministru al Republicii Moldova. În prezent, reclamantul
deţine funcţia de Preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, fracţiune parlamentară competitivă în cadrul alegerilor din
2014. Imaginea şi autoritatea reclamantului este în concordanţă directă cu imaginea partidului.
Pîrîtul, acţionînd cu rea­credinţă, a afectat onoarea şi demnitatea reclamantului nu doar în faţa rudelor, prietenilor, colegilor,
partenerilor străini, dar şi în faţa întregii populaţii.
Caracterul informaţiei răspîndite, gradul de răspîndire a informaţiei, cît şi consecinţele răspîndirii informaţiei defăimătoare denotă
gravitatea suferinţelor psihice cauzate reclamantului.
Gradul de vinovăţie a pîrîtului este unul sporit datorită atingerilor considerabile aduse drepturilor reclamantului.
Pe lîngă repararea prejudicial moral prin compensația bănească, reclamantul a pretins dezminţirea informaţiei considerate ca fiind
defăimătoare pentru onoarea şi demnitatea sa, cît şi scuzele de rigoare din partea pîrîtului.
În acest sens, la data de 29.09.2014, în termenul stabilit de art.15 din Legea nr.64 din 23.04.2010, reclamantul a expediat pîrîtului
cererea prealabilă, fapt confirmat prin avizul poștal de recepție.
 Gradul de vinovăţie a pîrîtului este unul sporit datorită atingerilor considerabile aduse drepturilor reclamantului.
Pe lîngă repararea prejudicial moral prin compensația bănească, reclamantul a pretins dezminţirea informaţiei considerate ca fiind
defăimătoare pentru onoarea şi demnitatea sa, cît şi scuzele de rigoare din partea pîrîtului.
În acest sens, la data de 29.09.2014, în termenul stabilit de art.15 din Legea nr.64 din 23.04.2010, reclamantul a expediat pîrîtului
cererea prealabilă, fapt confirmat prin avizul poștal de recepție.
Deși la data de 05.10.2014 pîrîtul a recepționat cererea prealabilă a reclamantului, pîrîtul nu a răspuns la această, și respectiv
reclamantul s­a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva pîrîtului.
Prin cerere de chemare în judecată reclamantul a solicitat:
­ Constatrea informaţiilor relatate de pîrît în cadrul conferinţelor de presă din data de 12; 17 şi 25 septembrie 2014 drept defăimătoare
pentru onoarea şi demnitatea reclamantului.
­ Dispunerea dezminţirii informaţiei comunicate de către pîrît în cadrul conferinţelor de presă din data de 12, 17 şi 25 septembrie 2014,
mijloacelor de informare în masă: Jurnal.md, Publika.md, Agora.md, Unimedia.info, preluată de Apropomagazin.md,
Inprofunzime.md, Politic.md, prin difuzarea în condiţii similare, prin aceleaşi modalităţi a informaţiei cu următorul conţinut:
"Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile furnizate de mine în cadrul conferinţelor de presă prin care l­am acuzat pe dl Vlad Filat
de delapidarea, furtul şi sustragerea ilegală a banilor din BEM, prin utilizarea schemelor frauduloase, credite false, offshor­uri, nu
corespund realităţii, ele fiind defăimătoare. Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile pe care le­am furnizat în cadrul conferinţelor
de presă, prin care l­am acuzat pe dl Vlad Filat de falsificarea dosarelor în instanţa de judecată nu corespund realităţii, ele fiind
defăimătoare. Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile pe care le­am furnizat în cadrul conferinţelor de presă privind faptul că
coaliţia aflată la guvernare încearcă să­l salveze pe dl Vlad Filat în legătură cu un dosar penal intentat de CNA, nu corespunde
realităţii, sunt defăimătoare".
­ A incasa de la pîrît în contul reclamantului suma de 500000 lei cu titlu de repararea prejudiciului moral provocat prin răspîndirea
informaţiilor defăimătoare, care lezează onoarea şi demnitatea persoanei.
­ A compensa reclamantului din contul pîrîtului cheltuielile de judecată suportate în legătură cu procesul civil intentat (15000 lei – taxa
de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată).
În ședința de judecată reclamantul nu s­a prezentat, însă a participat prin intermediul reprezentantului împuternicit, avocatul
Vasile Nicoară, care a susținut integral cererea de chemare în judecată pe motivele invocate, a solicitat admiterea integrală a pretențiilor
reclamantului, cu compensarea din contul pîrîtului a cheltuielilor de judecată în suma de 15000 lei suportate ca taxa de stat achitată la
depunerea cererii de chemare în judecată.
Totodată, reprezentantul reclamantului, avocatul V.Nicoară, a menționat că, potrivit înregistrărilor video­audio a celor afirmate de
pîrîtul V.Ioniță și preluate de mass­media, urmează că, pîrîtul, avînd la acel moment, calitate de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, nu a ținut discursuri cu privire la reclamant în cadrul Plenului Parlamentului și nici în cadrul comisiilor parlamentare sau în
cadrul unui cvorum oficial, dar a răspîndit informația falsă cu privire la fapte pretinse a fi comise de reclamant în afară activității sale
oficiale de deputat.
La data de 12.09.2014 pîrîtul a ținut discursul în afară activității comisiei parlamentare pe care o conducea, desfășurînd
conferința de presă în sală de lucru a acestei comisii, însă ședință căreia nu a fost lucrativă din lipsa cvorumului, iar pîrîtul cu
informația calomnioasă referitor la reclamant s­a adresat jurnaliștilor prezenți în sală.
Reprezentantul reclamantului a explicat că, la data de 17.09.2014, pîrîtul nu a acționat în calitate de președintele comisiei
parlamentare și nu în cadrul ședinței acestei comisii, ci a ținut conferința de presă în anticamera biroului în care se desfășoară lucrul
comisiei, conferința de presa avînd loc în fața jurnaliștilor și reprezentanților mass­media, circumstanța evidentă din înregistrări video.
La data de 25.09.2014, pîrîtul V.Ionița la fel, nu a acționat în cadrul ședinței comisiei parlamentare, dar a ținut conferința de
presă în fața jurnaliștilor, în anticamera biroului în care se desfășoară lucrul comisia.
Pîrîtul Veaceslav Ioniță, fiind citat în mod legal și cunoscînd despre data, ora și locul judecării pricinii civile, în ședința de
judecată nu s­a prezentat.
Prin cererea scrisă și depusă la cancelaria instanței de judecată la data de 10.04.2015, pîrîtul V.Ioniță a solicitat amînarea ședinței
de judecată, invocînd participarea sa la acțiuni de caritate (f.d.65).
Prin prisma prevederilor art.205 alin.(1) CPC, cererea pîrîtului cu privire la amînarea ședinței de judecată a fost considerată
neîntemeiată, deoarece nu au fost anexate acte confirmative în sensul imposibilității prezenței personale sau prin reprezentantul
împuternicit în ședința de judecată.
Soluționînd cererea pîrîtului din 10.04.2015 cu privire la amînarea ședinței de judecată, instanța de judecată a reținut că, pîrîtul a
recepționat cererea de chemare în judecată la data de 18.11.2014, fapt confirmat prin avizul poștal de recepție a scrisorii recomandate
(f.d.29).
Conform art.186 CPC, pîrîtului i s­a stabilit termen pînă la 18.12.2014 pentru elaborarea poziției în procesul civil, pentru
prezentarea referinței scrise și probelor pertinente și concludente, iar ședința de judecată a fost fixată pentru data de 12.01.2015
(f.d.24).
În termenul stabilit, pîrîtul nu a prezentat referința și probe în confirmarea poziției sale în procesul civil.
În ședințele de judecată fixate pentru data de 12.01.2015, 17.03.2015 pîrîtul s­a prezentat nepregătit pentru procesul civil.
La 27.03.2015 pîrîtul a solicitat amînarea judecării pricinii civile fixată la 27.03.2015, invocînd tardiv (la expirarea termenului
acordat) necesitatea depunerii referinței și probelor (f.d.47).
La ședința de judecată fixată pentru data de 31.03.2015 pîrîtul nu s­a prezentat, depunînd la 30.03.2015 cererea scrisă cu privire
la amînarea judecării pricinii civile, invocînd imposibilitatea prezentării în ședința din cauza aflării sale la o conferință peste hotarele țării,
iar actele confirmative s­a obligat de a prezenta instanței în ședința ulterioară (f.d.60). Cererea pîrîtului cu privire la amînarea judecării
cauzei a fost admisă, ședința fiind fixată pentru 10.04.2015.
La 10.04.2014 pîrîtul nu s­a prezentat în ședința, a solicitat din nou amînarea judecării cauzei pe motivele indicate mai sus.
Totodată, pîrîtul nu a depus la instanța actele ce justifică cererea de amînare a judecării pricinii depusă la instanța la data de 30.03.2015
pentru ședința fixată la 31.03.2015, și care a fost admisă de instanță.
Astfel, recepționînd cererea de chemare în judecată la data de 18.11.2014, pîrîtul nu s­a pregătit pentru judecarea pricinii civile
nici către data de 10.04.2015, iar de trei ori a înaintat cereri cu privire la amînarea judecării pricinii civile, în lipsa actelor ce urmau a fi
anexate la acestea cereri conform art.205 alin.(1) CPC.
Prin urmare, cererea următoarea a pîrîtului cu privire la amînarea judecării pricinii civile de la 10.04.2015 a fost considerată drept
abuz de drepturi procesuale a pîrîtului (fiind a 3 ­a la număr în lipsa actelor justificative), și în conformitate cu art.61 alin.(1) CPC, instanța
de judecată a pus capăt acestui abuz, dispunînd judecarea pricinii civile, conform prevederilor art.206 alin.(3) CPC, în lipsa pîrîtului
citat legal.

Partea motivată.
Audiind explicațiile reprezentantului reclamantului, studiind materialele pricinii civile și probele administrate în ședința, apreciind
de judecată a pus capăt acestui abuz, dispunînd judecarea pricinii civile, conform prevederilor art.206 alin.(3) CPC, în lipsa pîrîtului
citat legal.

Partea motivată.
Audiind explicațiile reprezentantului reclamantului, studiind materialele pricinii civile și probele administrate în ședința, apreciind
acestea în conformitate cu art.130 CPC, instanța de judecată ajunge la concluzia că, cererea de chemare în judecată este întemeiată
parțial și urmează a fi admisă în parte, din următoarele considerente.

Conform art.16 alin.(1),(2) Cod civil, orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale.

Orice persoană este în drept să ceară dezminţirea informaţiei ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională dacă cel
care a răspîndit­o nu dovedeşte că ea corespunde realităţii.

În conformitate cu alin.(4) art.16 Cod civil, dacă informaţia care lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională este
răspîndită printr­un mijloc de informare în masă, instanţa de judecată îl obligă să publice o dezminţire la aceeaşi rubrică, pagină, în
acelaşi program sau ciclu de emisiuni în cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti.

Potrivit prevederilor alin.(8) art.16 Cod civil, orice persoană în a cărei privinţă a fost răspîndită o informaţie ce îi lezează
onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională este în drept, pe lîngă dezminţire, să ceară repararea prejudiciului material şi moral cauzat
astfel. Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil şi să se determine ţinîndu­se cont de:

a) caracterul informaţiilor răspîndite; b) sfera de răspîndire a informaţiilor; c) impactul social asupra persoanei; d) gravitatea şi
întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate; e) proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în
care reputaţia a fost lezată; f) gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului; g) măsura în care această compensare poate aduce
satisfacţie persoanei vătămate; h) publicarea rectificării, replicii sau dezminţirii pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti; i) alte
circumstanţe relevante pentru cazul dat.

Conform prevederilor art.3 alin.(1), (3) și (4) al Legii cu privire la libertatea de exprimare, (nr.64 din 23.04.2010, Monitorul
Oficial nr.117­118/355 din 09.07.2010), orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta,
de a primi şi de a comunica fapte şi idei.

Exercitarea libertăţii de exprimare poate fi supusă unor restrîngeri prevăzute de lege, necesare într­o societate democratică pentru
securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, pentru a apăra ordinea şi a preveni infracţiunile, pentru a proteja
sănătatea şi morala, reputaţia sau drepturile altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta
autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Restrîngerea libertăţii de exprimare se admite doar pentru protejarea unui interes legitim prevăzut la alin.(3) şi doar în cazul în
care restrîngerea este proporţională cu situaţia care a determinat­o, respectîndu­se echilibrul just dintre interesul protejat şi libertatea de
exprimare, precum şi libertatea publicului de a fi informat.

În conformitate cu art.7 alin.(1) al Legii cu privire la libertatea de exprimare, orice persoană are dreptul la apărarea onoarei,
demnităţii şi reputaţiei sale profesionale lezate prin răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăţilor de valoare fără substrat
factologic suficient sau prin injurie.

Conform alin.(2), (3) art.7 al Legii menționate, persoana lezată prin răspîndirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită
în drepturi dacă informaţia cumulează următoarele condiţii: a) este falsă; b) este defăimătoare; c) permite identificarea persoanei
vizate de informaţie. Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin.(2) poate solicita rectificarea sau dezminţirea
informaţiei, precum şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat.

Totodată, în conformitate cu art.12 alin.(1) al Legii cu privire la libertate de exprimare, orice persoană acuzată de săvîrşirea unei
infracţiuni sau contravenţii este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal printr­o hotărîre judecătorească
irevocabilă.
În temeiul alin.(2) art.12 al Legii menționate, autorităţile publice şi persoanele care le reprezintă sînt obligate să respecte dreptul la
prezumţia nevinovăţiei şi să se abţină de la orice comentarii care ar sugera că persoana este vinovată de comiterea infracţiunii sau
contravenţiei.

În conformitate cu art.26 alin.(1),(2) al Legii cu privire la libertate de exprimare, orice persoană este în drept să ceară în instanţa
de judecată dezminţirea relatărilor false şi defăimătoare cu privire la fapte. În cazul în care instanţa de judecată va stabili că acţiunea cu
privire la răspîndirea informaţiei false şi defăimătoare este întemeiată, iar reclamantul solicită publicarea unei dezminţiri, instanţa va
dispune dezminţirea relatărilor false şi defăimătoare, indicînd în dispozitivul hotărîrii textul dezminţirii.

În temeiul art.29 alin.(1),(2) al Legii menționate, instanţa de judecată va acorda o compensaţie de natură să aducă satisfacţie
persoanei lezate. La stabilirea cuantumului compensaţiei pentru prejudiciul moral, acordată persoanei fizice, instanţa de judecată va lua
în consideraţie caracterul şi gravitatea suferinţelor fizice şi psihice cauzate reclamantului, caracterul informaţiei răspîndite, gradul de
răspîndire a informaţiei, personalitatea reclamantului, reputaţia pîrîtului, gradul de vinovăţie a pîrîtului, consecinţele răspîndirii
informaţiei defăimătoare, starea materială a reclamantului şi cea a pîrîtului, publicarea rectificării, dezminţirii sau acordarea dreptului la
replică pînă la depunerea cererii de chemare în judecată şi alte circumstanţe importante pentru examinarea cauzei. Se acordă
compensaţie pentru prejudiciul moral cauzat persoanei publice doar în cazul în care persoana publică a fost defăimată cu rea­credinţă.

Cu privire la procedură de soluționare a pricinii civile cu privire la defăimare, instanța de judecată reține că, în conformitate cu
art.14 al Legii cu privire la libertate de exprimare (nr.64 din 23.04.2010, Monitorul Oficial nr.117­118/355 din 09.07.2010), cauzele cu
privire la defăimare se examinează în procedură contencioasă conform prevederilor art.14 – art.33 al legii menționate, şi ale Codului de
procedură civilă.

În conformitate cu art.24 alin.(1) al Legii cu privire la libertate de exprimare, reclamantul trebuie să dovedească următoarele: a)
pîrîtul a răspîndit informaţia; b) informaţia îl vizează şi este defăimătoare; c) informaţia constituie o relatare cu privire la fapte şi este
procedură civilă.

În conformitate cu art.24 alin.(1) al Legii cu privire la libertate de exprimare, reclamantul trebuie să dovedească următoarele: a)
pîrîtul a răspîndit informaţia; b) informaţia îl vizează şi este defăimătoare; c) informaţia constituie o relatare cu privire la fapte şi este
în esenţă falsă; sau d) judecata de valoare nu se bazează pe un substrat factologic suficient; e) existenţa şi cuantumul prejudiciului
cauzat.

În temeiul alin.(2) art.24 al Legii menționate, pîrîtul trebuie să dovedească următoarele: a) informaţia nu este defăimătoare şi/sau
nu îl vizează pe reclamant; b) informaţia constituie o judecată de valoare care se bazează pe un substrat factologic suficient; c) la
momentul răspîndirii informaţiei, deşi a luat toate măsurile de diligenţă, nu putea şti că prin acţiunile sale contribuie la răspîndirea
relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient; d) informaţia răspîndită este de interes
public.

Conform art.123 alin.(6) CPC, faptele invocate de una din părți nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le­a negat.
În ședința de judecată s­a constatat cu certitudine că,
La data de 12 septembrie 2014, în afara ședinței în Plen a Parlamentului, în afara ședinței comisiei parlamentare și în afara unui
alt forum oficial de exercitare a mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul unei conferinţe de presă organizate
de pîrîtul Veaceslav Ioniță spontan, ultimul a declarat public cu referire la reclamantul Vlad Filat: ­ "(...) în perioada care am avut­o
am reuşit să acumulez mai multe materiale prin care, prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshor­uri, din BEM
au fost retrași bani. La ziua de azi am probate cu documente 120 mln. lei...";
­ "(...) suma de bani pe care am informația (...), care va putea fi probată (...) depășește jumătate de miliard de lei".
La data de 17 septembrie 2014, în afara ședinței în Plen a Parlamentului, în afara ședinței comisiei parlamentare și în afara unui
alt forum oficial de exercitare a mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul unei conferințe de presă
organizate de pîrîtul Veaceslav Ioniță, ultimul a comunicat public cu referire la reclamantul Vlad Filat, despre: ­ "(...) sustragerea
ilegală a 330 mln. lei, suplimentar la ceia ce am vorbit vineri (...) tot din BEM. Această situație depășește limitele discuției în
comisie (....)";
­ "(...) astăzi vă informez că suma de 330 mln. lei, cu descrierea completă, va fi distribuită membrilor comisiei (...). Am
constatat faptul că am primit informații oficiale, înregistrate în comisie privind delapidarea, scoaterea ilegală a încă 330 mln. lei (...)”.
La data de 25 septembrie 2014, în afara ședinței în Plen a Parlamentului, în afara ședinței comisiei parlamentare și în afara unui alt
forum oficial de exercitare a mandatului de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul unei conferințe de presă organizate de
pîrîtul Veaceslav Ioniță, ultimul a informat public cu referire la reclamantul Vlad Filat, că: ­ "(...) la Centrul Naţional Anticorupţie există
un dosar penal intentat (...)”;
­ "(...) pe lîng ă orgoliul care văd că toată alianţa, că toată coaliţia trebuie să­l salveze cumva pe d­l Filat, deamu aud că şi
Moldova e în pericol. Ce treabă are Uniunea Europeană cu BEM­ul şi banii furați de acolo? Eu nu știu.";
­ "(...) am identificat scheme de falsificare a dosarelor în instan ța de judecată de același personaj care a scos banii de la
BEM..., sunt cel puțin 15 cazuri cu falsificarea datelor (...). Asta e raider asupra justiției în cel mai rău caz ...";
­ ”(…) delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare (…) ”.
Declaraţiile relatate de pîrîtul Veaceslav Ioniță au fost înregistrate și difuzate de către mijloacele de informare în masă: Jurnal.md,
Publika.md, Agora.md, Unimedia.info, Apropomagazin.md, Înprofunzime.md, Politic.md, și totodată se regăsesc la adresele
electronice din internet:
­ http://www.publika.md/veaceslav­ionita­il­acuza­pe­vlad­filat­ca­ar­sta­in­spatele­delapidarilor­de­la­bem—cum­ii­raspunde­liderul­pldm 2083481.html
­ http://www.infotag.md/politics­ro/193048/
­ http://adevarul.ro/moldova/economie/deputat­descoperit­schema­spalare­bani iumatate­ miliard­banca­economii­implicat­vlad filat 1 _5412a77e0dl
33766a8116b4e/index.html
­ http://www.eco.md/index.php/banii­tai/banci/item/2135­ioni%C5%A3%C4%83­vlad­filat­ implicat­%C3%AEn­sp%C4%831area­a­120­milioane­de­lei­la­bem
­ http://politics.md/?view=articles&id=2464
­ http://news.click.md/story/filat­acuzat­de­ionita­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­d­148174
­ http://apropomagazin.md/2014/09/12/filat­acuzat­de­ionita­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­de­lei­ de­la­bem/
­ http://jumal.md/ro/news/filat­acuzat­de­ioni­a­ca­ar­fi­furat­120­de­mil­de­lei­de­la­bem­ 1176759/
­ http://www.realitatea.md/bomba­veaceslav­ionita­a­prezentat­documente­prin­care­il­ acuza­pe­vlad­filat­ca­a­furat­milioane­de­lei­de­la­bem_8870.html
­ http://agora.md/stiri/3471/video—ionita­scoate­la­iveala­o­schema­de­spalare­de­bani­la­ bem­120­de­milioane­de­lei­ar­fi­fost­furati
­ http://inprofunzime.md/stiri/politic/acuzatii­grave­la­adresa­lui­filat­ionita­a­furat­120­de­ milioane—695281 .html
­ http://unimedia.info/stiri/ionita­spalare­de­bani­la­bem­81778.html
­ http://www.interlic.md/index.php?lang=rus.
­ htlp://www.realitatea.mdyumiariti­in­direct­sedin­a­comisiei­economie­pe­cazurile­bem­i­ concesionarea­aeroportului 9075 .html
­ http://w\\^.realitatea.md/urmariti­in­direct­veaceslav­ioniUi­sustine­un­briefing­de­presa9521.html
La data de 29.09.2014, în conformitate cu art.15 al Legii cu privire la defăimare, reclamantul Vlad Filat a expediat pîrîtului
Veaceslav Ioniță cererea prealabilă, prin care a solicitat dezmințirea informațiilor false făcute public și compensarea prejudiciului moral
(f.d.20).
La data de 10.10.2014 pîrîtul Veaceslav Ioniță a recepționat cererea prealabilă a reclamantului, însă nu a oferit nici un răspuns,
cît și nu a executat pretențiile reclamantului (f.d.21).
Raportînd circumstanțele faptice a pricinii civile la prevederile legii materiale și procesuale citate mai sus, instanța de judecată
ajunge la concluzie că, afirmațiile expuse în public de către pîrîtul Veaceslav Ioniță la data de 12, 17 și la 25 septembrie 2014 și care se
referă la reclamantul Vlad Filat, sunt defăimătoare pentru onoarea și demnitatea ultimului.

Din circumstanțele pricinii civile urmează că, la data de 12, 17 și la 25 septembrie 2014 pîrîtul Veaceslav Ioniță, avînd calitate de
deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, și astfel, fiind reprezentantul autorității
publice centrale, în afara de exercitarea mandatului de deputat a admis răspîndirea informațiilor ce conțin acuzații în fapt a reclamantului
Vlad Filat cu privire la fapte pe care ultimul nu a săvîrșit, adică pîrîtul a răspîndit informații false ce privesc pe reclamantul Vlad Filat și
anume: ­ „prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshor­uri, din BEM au fost retraşi bani. La ziua de azi am
probate cu documente 120 mln. lei…”;

­ „suma de bani pe care am informaţia (…), care va putea fi probată (…) depăşeşte jumătate de miliard de lei”;

­ „sustragerea ilegală a 330 mln. lei, suplimentar la ceia ce am vorbit vineri (…) tot din BEM.”;

­ „(…) delapidarea, scoaterea ilegală a încă 330 mln.lei (…) ”;

­ „sustragerea ilegală a 330 mln. lei, suplimentar la ceia ce am vorbit vineri (…) tot din BEM.”;

­ „(…) delapidarea, scoaterea ilegală a încă 330 mln.lei (…) ”;

­ „(…) la Centrul Naţional Anticorupţie există un dosar penal intentat (…), (…) că toată coaliţia trebuie să­l salveze cumva pe dl.
Filat (…). (…) şi banii furaţi de acolo.”;

­ „ am identificat scheme de falsificare a dosarelor în instanţa de judecată de acelaşi personaj care a scos banii de la BEM …, sunt
cel puţin 15 cazuri cu falsificarea datelor (…) . Asta e raider asupra justiţiei în cel mai rău caz(…) ”;

­ „(…) delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare (…) ”.

Circumstanțele pricinii civile, modul, cronologia și locul răspîndirii informații defăimătoare cu privire la reclamant, reflectă că
informația a fost răspîndită de pîrît public, prin implicarea mijloacelor de informare în masă pe întregul teritoriul țării în fața la întreagă
populație.

În ședința de judecată, reclamantul prin reprezentantul său împuternicit, avocatul V.Nicoară, a prezentat instanței de judecată
probe pertinente și concludente cu privire la răspîndirea informației de către pîrît anume, precum că informația răspîndită de pîrît
vizează pe reclamant personal și este defăimătoare pentru acesta cu privire la comiterea unor infracțiuni, pe care reclamantul de fapt nu
a săvîrșit, ori în acest sens nu au fost administrate probe pertinente și concludente, vinovăția reclamantului nefiind constatată în modul
prevăzut de lege.

La fel, din informația răspîndită de pîrît, urmează că această informație constituie o relatare cu privire la fapte pe care
reclamantul nu a săvîrșit şi este în esenţă falsă.

Astfel, instanța de judecată ajunge la concluzie că, reclamantul prin intermediul reprezentantului împuternicit în procesul civil a
exercitat sarcina probațiunii prevăzută de art.24 alin.(1) al Legii cu privire la libertate de exprimare.

Pe de altă parte, pîrîtul Veaceslav Ioniță, fiind înștiințat în mod legal despre procesul civil inițiat de reclamant și recepționînd
cererea de chemare în judecată la data de 18.11.2014, în termenul stabilit de instanța de judecată (pînă la 18.12.2014) și nici pînă la
10.04.2015 nu a prezentat instanței de judecată nici o referință cu argumentele și motivele poziției sale împotriva argumentelor și
pretențiilor reclamantului, cît și nu a prezentat probe în confirmarea celor relatate în cadrul conferințelor de presă la data de 12, 17 și la
25 septembrie 2014, ce privesc pe reclamantul Vlad Filat.

Astfel, pîrîtul Veaceslav Ioniță, fiind chemat în judecată de către reclamantul Vlad Filat în procesul civil cu privire la defăimare,
și fiind obligat conform legii să demonstreze că informaţia nu este defăimătoare şi/sau nu îl vizează pe reclamant, că informaţia
constituie o judecată de valoare care se bazează pe un substrat factologic suficient, că la momentul răspîndirii informaţiei, deşi a luat
toate măsurile de diligenţă, nu putea şti că prin acţiunile sale contribuie la răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte sau a judecăţilor
de valoare fără substrat factologic suficient, sau că informaţia răspîndită este de interes public, nu a îndeplinit această sarcină de
probațiunie și astfel, fiind pîrît în procesul civil cu privire la defăimare nu a exercitat obligația ce­i revine în conformitate cu art.24 alin.
(2) al Legii cu privire la libertatea de exprimare.

În astfel de circumstanțe, instanța de judecată ajunge la concluzie că, pîrîtul Veaceslav Ioniță, nu dispune de probe concludente
în confirmarea comiterii de către reclamantul Vlad Filat a faptelor despre care a relatat public la data de 12, 17 și la 25 septembrie 2014,
și astfel, afirmațiile lui sunt declarative și defăimătoare pentru onoare și demnitatea reclamantului.

Instanța de judecată reține că, la data de 12 – 25 septembrie 2014 pîrîtul Veaceslav Ioniță, fiind deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, și astfel, fiind reprezentantul autorității publice centrale, acționînd în afara
de exercitarea mandatului de deputat, deoarece nu se afla în cadrul ședinței de Parlament sau în cadrul ședinței comisiei parlamentare
și/sau unui alt forum oficial de exercitarea mandatului de deputat în Parlament, a încălcat obligația prevăzută de art.12 alin.(2) al Legii cu
privire la libertatea de exprimare, în conformitate cu care a avut obligația să respecte dreptul reclamantului la prezumția nevinovăției și
să se abțină de la orice comentări care ar sugera ca persoana este vinovată de comiterea infracțiunii sau contravenției.

În acest sens, instanța de judecată menționează că, în conformitate cu art.3 alin.(3) al Legii cu privire la libertatea de exprimare,
exercitarea libertății de exprimare poate fi supusă unor restrîngeri prevăzute de lege (art.12 alin.(2) al Legii menționate), necesare într­o
societate democratică (…), pentru a proteja sănătatea și morala, reputația sau drepturile altora, (…) sau pentru a garanta autoritatea și
imparțialitatea puterii judecătorești.

Din acestea considerente, instanța de judecată admite pretenția reclamantului cu privire la constatarea defăimătoare pentru
onoarea și demnitatea reclamantului V.Filat a informațiilor relatate de pîrîtul V.Ioniță în cadrul conferințelor de presă la data de 12, 17 și
la 25 septembrie 2014 și care privesc pe reclamantul V.Filat, cu obligarea pîrîtului să dezminte informația comunicată, dezmințirea fiind
efectuată în modul și condiții similare cu modul și condițiile răspîndirii informațiilor defăimătoare.

Cît privește pretenția reclamantului V.Filat cu privire la încasarea de la pîrîtul V.Ioniță sumei de 500000 lei cu titlu de recuperare
a prejudiciul moral cauzat, instanța de judecată ajunge la concluzia că valoarea compensației bănești pretinse de reclamant, este exagerat
de mare, este disproporțională și nu se află în corespundere cu prevederile art.16 alin.(8) Cod civil și art.29 alin.(1) al Legii cu privire la
libertatea de exprimare, în conformitate cu care sunt prevăzute criteriile determinării cuantumului compensației bănești pentru prejudiciul
moral, acordată persoanei fizice.

Instanța de judecată menționează că, compensația bănească cu titlu de recuperare a prejudiciului moral cauzat prin defăimare,
urmează a fi de natura să aducă satisfacția persoanei lezate, la rînd cu satisfacția morală de admiterea pretenției și obligarea pîrîtului la
dezmințire. Totodată, compensația bănească urmează să nu fie un venit nejustificat pentru reclamant, cît și să fie pasibilă de a fi plătită
de către cel vinovat.

La determinarea valorii compensației bănești, ce urmează a fi atribuită reclamantului, instanța de judecată reține că, reclamantul
este o persoană publică, care a activat în diverse funcţii: în perioada 1998 ­ 1999 ­ Director al Departamentului Privatizare şi
dezmințire. Totodată, compensația bănească urmează să nu fie un venit nejustificat pentru reclamant, cît și să fie pasibilă de a fi plătită
de către cel vinovat.

La determinarea valorii compensației bănești, ce urmează a fi atribuită reclamantului, instanța de judecată reține că, reclamantul
este o persoană publică, care a activat în diverse funcţii: în perioada 1998 ­ 1999 ­ Director al Departamentului Privatizare şi
Administrare a Proprietăţii de Stat al Republicii Moldova; martie­noiembrie 1999 ­ Ministrul de Stat în Guvernul Republicii Moldova;
martie 2005 ­ decembrie 2007 ­ deputat în Parlamentul RM; septembrie 2009 ­ martie 2013 ­ Prim­ministru al Republicii Moldova, iar
în prezent reclamantul este Preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, fracţiune parlamentară.

Totodată, instanța de judecată reține că, pîrîtul în perioada septembrie 2014 a avut calitate de deputat în Parlamentul RM,
Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, a acționat cu rea­credinţă în privința reclamantului, deoarece a avut la dispoziție un
număr mare de instrumente legale de a dezbate problema abordată în cadrul exercitării mandatului de deputat în Parlamentul Republicii
Moldova, în Plenul Parlamentului, în ședințele comisiei pe care a condus, cît și să sesizeze organele competente în investigarea faptelor
prejudiciabile.

În circumstanțele stabilite, instanța de judecată ajunge la concluzia că prin declarațiile defăimătoare făcute public cu implicarea
mijloacelor de informare în masă în cadrul conferințelor de presă la data de 12, 17 și la 25 septembrie 2014, pîrîtul V,Ioniță a cauzat
prejudiciul moral reclamantului V.Filat, din care motiv pîrîtul urmează a fi obligat la plata în beneficiul reclamantului compensației
bănești în suma de 50000 lei, valoarea căreia este proporțională, echitabilă, se află în corespundere cu caracterul și gravitatea
suferințelor psihice cauzate reclamantului, caracterul informației răspîndite, gradul de răspîndire a informației, personalitatea
reclamantului și a pîrîtului, gradul de vinovăție a ultimului.

La determinarea valorii compensației bănești pentru prejudiciul moral cauzat reclamantului, instanța de judecată ține cont și de
faptul că, prin admiterea pretenției reclamantului de obligarea pîrîtului la dezmințire informației defăimătoare răspîndite, reclamantul
capătă deja un grad de satisfacție morală.

Cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, în conformitate cu art.94 alin.(1) CPC, instanța de judecată obligă partea care
a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost
admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pîrîtului – proporțional
părții respinse din pretențiile reclamantului.

Avînd în vedere că pretenția reclamantului cu privire la achitarea compensației bănești pentru prejudiciul moral cauzat se admite
parțial, respectiv reclamantului i se compensează parțial și cheltuielile de judecată din contul pîrîtului, ce reprezintă valoarea taxei de stat
3% din cuantumul pretenției admise în sumă de 50000 lei, și respectiv constituie suma de 1500 lei.

În conformitate cu art.98 alin.(1) CPC, cheltuielile aferente judecării pricinii, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa
de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pîrît, proporțional părții admise din acțiune, dacă pîrîtul nu
este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

Conform materialelor pricinii civile, instanța de judecată a suportat cheltuieli poștale de citarea participanților la proces în sumă
totală de 35,95 lei, fapt confirmat prin avize poștale. Avînd în vedere că, pîrîtul este partea care în esența a pierdut procesul civil,
pîrîtul urmează a fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în bugetul de stat, în suma de 35,95 lei.

Partea dispozitivă.

În baza celor expuse, conducîndu­se de prevederile art.94 alin.(1), art.98 alin.(1), art., art. 238 – 241, 247 alin.(2) Codul de
procedură civilă al Republicii Moldova, instanţa de judecată, ­

H O T Ă R Ă Ş T E:

Cererea de chemare în judecată se admite parţial.

Se constată că informaţiile relatate de pîrîtul Veaceslav Ioniţă în cadrul conferinţei de presă:

din data de 12 septembrie 2014 cu privire la: „prin utilizarea unor scheme frauduloase, credite false, offshor­uri, din BEM au
fost retra şi bani. La ziua de azi am probate cu documente 120 mln. lei…”, „suma de bani pe care am informaţia (…), care va
putea fi probată (…) depăşeşte jumătate de miliard de lei”,

din data de 17 septembrie 2014 cu privire la: „sustragerea ilegală a 330 mln. lei, suplimentar la ceia ce am vorbit vineri (…)
tot din BEM.”, „ (…) delapidarea, scoaterea ilegală a încă 330 mln.lei (…) ”,

din data de 25 septembrie 2014 cu privire la: „(…) la Centrul Naţional Anticorupţie există un dosar penal intentat (…), (…)
că toată coaliţia trebuie să­l salveze cumva pe dl. Filat (…). (…) şi banii furaţi de acolo.”, „ am identificat scheme de falsificare a
dosarelor în instanţa de judecată de acelaşi personaj care a scos banii de la BEM …, sunt cel puţin 15 cazuri cu falsificarea
datelor (…) . Asta e raider asupra justiţiei în cel mai rău caz(…) ”, „(…) delapidarea de la bancă a mijloacelor financiare (…) ”,

şi care privesc pe reclamantul Vlad Filat, sunt defăimătoare pentru onoarea şi demnitatea lui.

A obliga pîrîtul Veaceslav Ioniţă să dezminte informaţia comunicată, prin difuzarea de către mijloacele de informare în masă:
Jurnal.md, Publika.md, Agora.md, Unimedia.info, Apropomagazin.md, Înprofunzime.md, Politic.md, prin aceleaşi modalităţi şi în
condiţii similare, dezminţirea avînd următorul conţinut:

„ Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile furnizate de mine în cadrul conferinţelor de presă prin care l­am acuzat pe dl. Vlad
Filat de delapidarea, furtul şi sustragerea ilegală a banilor din BEM, prin utilizarea schemelor frauduloase, credite false, offshor­uri, nu
corespund realităţii, ele fiind defăimătoare.
 „ Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile furnizate de mine în cadrul conferinţelor de presă prin care l­am acuzat pe dl. Vlad
Filat de delapidarea, furtul şi sustragerea ilegală a banilor din BEM, prin utilizarea schemelor frauduloase, credite false, offshor­uri, nu
corespund realităţii, ele fiind defăimătoare.

Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile pe cale le­am furnizat în cadrul conferinţelor de presă, prin care l­am acuzat pe dl.
Vlad Filat de falsificarea dosarelor în instanţa de judecată nu corespunde realităţii, ele fiind defăimătoare.

Eu, Veaceslav Ioniţă, declar că informaţiile pe care le­am furnizat în cadrul conferinţelor de presă privind faptul că coaliţia
aflată la guvernare încearcă să­l salveze pe dl. Vlad Filat în legătură cu un dosar penal intentat de CNA, nu corespunde realităţii, sunt
defăimătoare.”

A obliga pîrîtul Veaceslav Ioniţă să relateze dezminţirea în condiţii menţionate în termen de 15 (cincisprezece) zile de la
devenirea hotărîrii definitive şi executorie.

A încasa de la Veaceslav Ioniţă în beneficiul lui Vlad Filat suma de 50000 (cincizeci mii) lei cu titlu de prejudiciul moral, suma de
1500 (una mie cinci sute) lei cu titlu de cheltuieli de judecată, iar în total a încasa suma de 51500 (cincizeci şi una mii cinci sute)
lei.

În rest cererea de chemare în judecată se respinge ca neîntemeiată.

A încasa de la Veaceslav Ioniţă în beneficiul statului suma de 35,95 lei (treizeci şi cinci lei 95 bani) cu titlu de cheltuieli poştale
suportate de instanţa de judecată în pricina civilă.

Hotărîrea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 30 (treizeci) de zile de la pronunţare, prin intermediul
Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău.

Preşedintele şedinţei,

judecător
S.Daguţa