Prof.

Elena Nistor
Liceul Teoretic „Ovidius”

EUROPA CONTEMPORANĂ: UNITATE, DIVERSITATE, INTEGRARE

-schița lecției-
I. Tentative de unificare a Europei
 Antichitate – Imperiul Roman a încercat să unifice Europa sub conducerea Romei impunând
limba latină, civilizația și dreptul roman în teritoriile cucerite
 Evul mediu – s-a încercat unificarea Europei prin impunerea creștinismului ca element
unificator și liant (Dante Alighieri visa la o Europă federalistă fără războaie)
 Epoca modernă – Franța s-a impus ca lider al Europei în două momente:
o sub domnia lui Ludovic al XIV-lea (se impune limba și cultura franceză)
o Napoleon Bonaparte a încercat să unifice Europa sub conducerea sa și a Franței (în
teritoriile cucerite a impus ideile iluministe și legi moderne bazate pe Codul
napoleonian)
o Victor Hugo propunea realizarea „Statelor Unite ale Europei”
 Perioada interbelică – proiectul Pan-Europa al contelui austriac Richard von Coudenhove-
Kalergi din 1923, propune federalizarea Europei

II. Cauzele/motivele unificării Europei prin crearea Uniunii Europene

 Cele două războaie mondiale care au devastat Europa
 Eliminarea conflictelor dintre statele Europei
 Amenințarea comunismului
 Competiția economică cu celelalte economii puternice (S.U.A., Japonia, U.R.S.S.)
 Gestionarea mai bună a resurselor economice

III. Obiective și valori comune

 Apărarea păcii
 Democrația și pluralismul politic
 Rezolvarea unor conflicte istorice legate de fixarea granițelor interstatale (conflictul franco-
german)
 Prosperitatea statelor membre
 Apărarea drepturilor și a libertăților cetățenești
 Formarea conștiinței europene (sentimentul apartenenței la o civilizație comună)

IV. Premise
 1946 – Winston Churchill propune formarea „Statelor Unite ale Europei”
 1947 – Planul Marshall (sprijin financiar american pentru refacerea Europei după război)
 1948 – înființarea O.E.C.E. (Organizația Europeană pentru Cooperare Economică-pentru
gestionarea eficientă a ajutorului financiar). Din 1961 devine O.E.C.D. (Organizația Europeană
de Cooperare și Dezvoltare)
 1949 – Consiliul Europei (Londra) fondat de 10 state europene pentru apărarea drepturilor
omului și a democraţiei. România aderă în 1993 (cea mai importantă instituție-Curtea
Europeană a Drepturilor Omului-C.E.D.O.)

V. Etapele formării Uniunii Europene

 1951 - Tratatul de la Paris - se formează C.E.C.O. (Comunitatea Economică a Cărbunelui
și Oțelului) pentru desființarea taxelor vamale la cărbune și oțel între statele membre
fondatoare (Franța, R. F. Germană, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg)

1
 o sunt considerați părinți fondatori: Jean Monnet, Robert Schuman (Franța), Konrad
Adenauer (Germania)
 1957 - Tratatul de la Roma - se formează C.E.E. (Comunitatea Economică
Europeană/Piața Comună) și EURATOM (Comunitatea europeană a energiei atomice)
o se desființează vămile și se extind domeniile de colaborare între cele 6 state membre
(agricultură, industrie, libera circulație a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și
capitalului, instituții comune)
 1965 - se formează C.E. (Comunitatea Europeană) prin fuzionarea celor 3 organisme
(C.E.C.O., C.E.E. și EURATOM)
o iau naștere primele instituții comune: Parlamentul European și Curtea de Justiție
 1992 - Tratatul de la Maastricht (ratificat în 1993) – se formează Uniunea Europeană
(uniune politică, politică externă proprie, statut al cetățeanului european)
o se adoptă iniţiativa introducerii monedei unice Euro
 1995 - Acordul Schengen: crearea „spațiului Schengen” (desființarea controlului între statele
membre) și a cetățeniei europene
 1999 - se decide introducerea monedei euro din 2002
 2007 Tratatul de la Lisabona-„Procesul Lisabona”- proiect ambițios de dezvoltare
economică durabilă, locuri de muncă, coeziune socială

VI. Etapele extinderii în mai multe valuri:

1. 1973 – Marea Britanie, Irlanda, Danemarca
2. 1981 – Grecia
3. 1986 – Spania și Portugalia
4. 1995 – Austria, Finlanda, Suedia
5. 2004 – Malta, Cipru, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania
6. 2007 – România, Bulgaria
7. 2013 – Croația

VIII. Instituțiile Uniunii Europene

 Parlamentul European (Strasbourg) – deputați aleși prin vot universal din fiecare țară
o votează bugetul și legile
 Comisia Europeană (Bruxelles) – membrii sunt numiți de guvernele țărilor membre
o propune proiecte de legi (votate de parlament) și urmărește aplicarea lor
 Consiliul Uniunii Europene/Consiliul de miniștri (Bruxelles) – miniștrii statelor membre în
funcție de problemele discutate (agricultură, sănătate, etc.)
o adoptă regulamente, stabilește bugetul Uniunii
 Consiliul European (Bruxelles) – șefi de state și guverne ai statelor membre (fiecare stat
deține președinția 6 luni prin rotație
o stabilește politica generală a U.E.
 Curtea de Justiție (Luxemburg) – fiecare stat membru numește un judecător pentru 6 ani
o asigură interpretarea și aplicarea corectă a legilor
 Curtea de Conturi (Luxemburg) - fiecare stat membru numește un membru pentru 6 ani
o urmărește utilizarea corectă a fondurilor Uniunii

IX. Simbolurile Uniunii Europene

 Ziua U.E. – 9 Mai ( 9 mai 1950 Declarația Schuman)
 Drapelul U.E – 12 stele aurii, așezate în cerc, pe fond albastru (adoptat în 1955,
simbolizează perfecțiunea)
 Imnul U.E. – Simfonia a IX-a („Odă bucuriei”) de Beethoven (adoptat în 1972)
 Deviza U.E. – „Unitate în diversitate”
2