Revoluția Română din 1848

TOMA DARIA-ȘTEFANIA
Introducere

 Revoluția Română de la 1848 a

fost parte a revoluției europene
din același an și expresie a
procesului de afirmare a națiunii
române și a conștiinței naționale.
 Revoluția Franceză din februarie
1848 a avut repercusiuni asupra
întregii Europe (revoluție cu
caracter social).
 Mișcarea revoluționară în Moldova(“revolta poeților”)

 caracter pașnic
 concretizată printr-o petiție (35 puncte) din martie 1848 și un program din
august 1848
 Petiția conținea reforme moderate (de ordin administrativ și cultural)
 domnitorul a folosit petiția ca pretext pentru arestarea capilor mișcării
 capii mișcării au fost trimiși în exil în Turcia, unii reușind să-i cumpere pe cei
care trebuiau să îi treacă Dunărea
 vara anului 1848- 50 de fruntași ai tineretului revoluționar moldovean au ajuns
în Bucovina
 Mișcarea revoluționară în Moldova(“revolta poeților”)

 august 1848- un nou program redactat care se deosebea radical

de petiția din martie, fiind împotriva Regulamentului organic
și a protectoratului țarist Egalitate politică și civilă
 „Dorințele partidei naționale din Moldova”
Instrucțiune gratuită

Împroprietărirea țăranilor
Unirea Moldovei cu Țara Românească

Costache Negri
Vasile Alexandri Alexandru Ioan Cuza
 Mișcarea revoluționară în Țara Românească

 tinerii revoluționari munteni, spre deosebire de cei

moldoveni, au încercat traducerea ideilor în fapte. În
acest scop i-au atras în tabăra lor pe intelectualii mai de
seamă din acea vreme, precum și o parte a administrației
și armatei.

Ion Heliade-
7 iunie 1848 Craiova: Gheorghe Magheru, Nicolae
Bălcescu și Costache Romanescu alcătuiesc, în Rădulescu
ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluționar.
 9 iunie 1848: citirea proclamației revoluționare la Islaz C.A. Rosetti
Nicolae Bălcescu
de teama conflictelor armate
 Guvernul provizoriu format la Islaz îi cuprindea pe
ofițerii: Gheorghe Magheru și Nicolae Pleșoianu, pe
preotul Radu Șapcă, pe membrii clubului craiovean:
Ștefan Golescu, Ioan Maiorescu și ca secretar al
guvernului provizoriu, pe Costache Romanescu.
 Mișcarea revoluționară în Țara Românească

Gheorghe Magheru
 11 iunie 1848: Bibescu semnează, la
București, proclamația de la Islaz care
va deveni noua constituție. A doua zi,
rușii au protestat prin consulul lor și au
amenințat că vor invada țara. În aceste
condiții, Gheorghe Bibescu abdică.
Guvernul provizoriu revoluționar se

Costache Romanescu
deplasează întâi la Craiova pentru a
înlătura grupul care îl sprijinea pe
Bibescu.
Ion C. Brătianu
 13 iunie 1848: Craiova a fost aleasă ca
prima capitală a revoluționarilor
pașoptiști, înainte ca aceștia să ajungă
la București.
 Mișcarea revoluționară în Țara Românească

 reacțiunea craioveană încearcă contralovitura.

 soldații colonelului Ion Vlădoianu se strecoară, deghizați pe străzile aproape
pustii la acea oră, împresoară sediul guvernului revoluționar și arestează o parte a
membrilor guvernului. Dar Gheorghe Magheru, alături de Grigore Bengescu,
Iancu Obedeanu, Nică Locusteanu și Ioan Maiorescu adună în grabă dorobanții,
mobilizează locuitorii Craiovei și înconjoară, la rândul lor, partizanii
contrarevoluției, despresurând sediul guvernului provizoriu.
 Mișcarea revoluționară în Țara Românească

 14 iunie 1848,Craiova: guvernul adoptă ca steag național, tricolorul

revoluționarilor.
 15 iunie 1848: guvernul provizoriu revoluționar pleacă spre București.
 16 iunie 1848: revoluționarii ajung la București, iar guvernul
provizoriu se retușează
 19 iunie 1848: reacționarii încearcă o contralovitură, dar este anihilată
imediat de revoluționari
Apărătorii guvernului: Ana Ipătescu și Nicolae Golescu.
 19 iulie 1848: rușii invadează Moldova, turcii pătrund în Țara
Românească. Soliman Pașa cere dizolvarea guvernului, care își
schimbă denumirea în locotenență domnească. În final, Soliman
recunoaște legalitatea guvernului.
 13 septembrie 1848: Bătălia din Dealul Spirii

Prima variantă a steagului revoluționar
30 noiembrie 1848: revoluția este învinsă
Mișcarea revoluționară în Transilvania

 caracter preponderent național

 Burghezia maghiară revoluționară, care a pus pe picioare o armată bine organizată, a căutat să-și impună
controlul asupra întregului Ardeal. În acest context au fost reprimate toate mișcările de împotrivire ale
românilor, sașilor și ungurilor rămași fideli Casei de Habsburg.
 29 mai 1848:Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria
 Liderii românilor din Transilvania nu au împărtășit ideea creării unui stat național maghiar unde românii
ardeleni, majoritari în Ardeal, ar fi urmat să rămână mai departe fără drepturi politice egale cu ale
maghiarilor, minoritari în Transilvania și au convocat o adunare proprie în care să discute problemele care
îi preocupau. Adunarea românilor transilvăneni a avut loc la Blaj pe 15 mai 1848, fiind cunoscută ca
Adunarea de la Blaj. Se formează în Munții Apuseni o armată de voluntari români condusă de avocatul
Avram Iancu.
 Victoria românilor la Abrud și Mărișel
Mișcarea revoluționară în Transilvania

 La întrunirea organizată de revoluționarii munteni pentru a discuta participarea lor la

Adunarea de la Blaj, cei mai mulți fruntași și-au exprimat dorința de a participa la
reuniunea programată de revoluționarii români transilvăneni. Unii revoluționari munteni
ca Dumitru Brătianu au reușit să ajungă la Blaj înainte ca autoritățile să impună măsuri
restrictive. Lui Nicolae Bălcescu și celor care au solicitat eliberarea unui pașaport li s-a
refuzat acest lucru. Al. Papiu-Ilarian spune că la interesul mare manifestat de românii
munteni pentru Adunarea de la Blaj, autoritățile au răspuns prin ridicarea unui zid
polițienesc. Totuși unii revoluționari munteni au reușit să ajungă la Blaj. Mai favorizați de
evenimente au fost românii moldoveni care au avut un număr mare de lideri la Blaj:
Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Alecu Russo, Lascăr Rosetti, Petrache Cazimir,
Nicolae Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negri.
Avram Iancu Alexandru Papiu-Ilarian Ioan Axente Sever

Andrei Șaguna
Simion Bărnuțiu Timotei Cipariu