Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la 31 iulie2021

Judeţul Buzău număr

Total 124
Hoteluri si moteluri 28
Campinguri şi unităţi tip căsută 1
Vile turistice şi bungalouri 13
Pensiuni turistice 4
Pensiuni agroturistice 73
Hosteluri 3
Popasuri turistice 2

Hoteluri şi moteluri
Campinguri şi unităţi
tip căsută
Vile turistice şi bunga-
louri
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Hosteluri
Popasuri turistice
 Capacitatea si activitatea de cazare turistica la 31 iulie 2021

Judeţ / Anii Capacitate de cazare Sosiri Înnoptări Indicii de

(mii) (mii) utilizare
Existentă În funcţiune netă a capacităţii
(locuri) (mii locuri-zile) în funcţiune (%)
2014 3186 1103,6 68,4 173,5 15,7
2015 3164 1117,9 68,3 169,0 15,1
2016 3112 1119,3 71,8 175,7 15,7
2017 3518 1255,6 91,3 197,6 15,7
2018 3610 1283,2 95,7 201,3 15,7
2019 3610 1292,0 102,7 205,6 15,9
2020 3741 1225,2 36,1 68,1 5,6
2021 3942 1533,7 67,1 136,2 8,9

 Cultura:

Ca entitate etnografică în care se întrepătrund elemente specifice ale culturii populare

româneşti din cele trei provincii care se întâlnesc aici – Muntenia, Transilvania şi
Moldova, judeţul Buzău aparţine tipologic specificului naţional.

Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, care poate fi admirat
astăzi mai mult în colecţiile muzeale, el fiind utilizat cu deosebire la sărbători, în zonele
cu tradiţii folclorice. Costumul popular buzoian se înscrie în tipul carpatic, ale cărui
origini se află în portul populaţiei dacice. Costume populare într-o formă nealterată se
mai găsesc în zonele de munte (Gura Teghii, Chiojdu, Cătina şi Calvini), pe Valea
Râmnicului (Podgoria, Pardoşi, Puieşti).

În afară de obiceiuri şi tradiţii, judeţul Buzău mai conservă şi cântece strămoşeşti în

forme aproape nealterate, care după expresia lui Alecu Russo, constituie „arhiva
acestor meleaguri”.

 Muzee: Muzeul judeţean Buzău, Muzeul municipal Râmnicu Sărat.

 Colecţii muzeale: Colecţia muzeală a Episcopiei ortodoxe Buzău, Colecţia muzeală
Colţi, Casa memorială „V.Voiculescu” – comuna Pârscov, Colecţia de etnografie şi artă
populară „Casa Vergu Mănăilă” – Buzău, Rezervaţia de sculptură în aer liber Măgura –
comuna Tisău.
 Teatre: Teatrul dramatic „George Ciprian” Buzău.
 Biblioteci: 215 (1 judeţeană; 3 municipale şi orăşeneşti; 45 comunale; 160 şcolare; 6
specializate – agenţi economici şi instituţii).
 Turism:

Principalele atracţii turistice ale judeţului Buzău:

 Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mari (comuna Scorţoasa) şi Pâclele Mici (comuna

Berca);
 Blocurile de calcar de la Bădila (comuna Vipereşti);
 Colecţia muzeală Colţi (comuna Colţi);
 Platoul Meledic (comuna Mânzăleşti);
 Dealul cu Lilieci Cernăteşti (comuna Cernăteşti);
 Focul viu (comuna Lopătari);
 Piatra Albă „La Grunj” (comuna Mânzăleşti);
 Staţiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru (comuna Merei);
 Tabăra de sculptură în aer liber (comuna Tisău);
 Mânăstirea Ciolanu (comuna Tisău);
 Mânăstirea Răteşti (comuna Berca);
 Casa memorială Vasile Voiculescu (comuna Pârscov).

În luna februarie 2018, structurile de cazare turistică din judeţul Buzău au găzduit un număr de 4842
turişti, mai puţini cu 98 decât în luna ianuarie 2018 şi cu 88 faţă de aceeaşi lună a anului precedent.
Cei mai mulţi dintre aceştia au optat pentru cazarea la hoteluri (51,8 %) şi la pensiuni agroturistice
(20,5 %).
Numărul înnoptărilor în principalele structuri de cazare turistică din judeţul Buzău în luna februarie
2018 a fost de 9267, în scădere cu 3,0 % faţă de luna ianuarie 2018 şi în creştere cu 7,3 % faţă de
luna februarie 2017.
Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în judeţul Buzău în luna
februarie 2018 a fost de 9,8 %, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2018 şi cu
0,4 puncte procentuale faţă de luna februarie 2017.