UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:

COLEGIUL TEHNIC „ION CREANGĂ” TÂRGU-NEAMŢ

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE
A CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL,
FILIERA TEHNOLOGICĂ
-nivelul 4 de calificare-
Calificarea profesională:

Tehnician în turism

Anul absolvirii: 2020

ÎNDRUMĂTOR PROIECT:
Prof. EUGENIA NICULESCU
Candidat:
Dron Ioan Valentin
TÎRGU JIU ȘI FRUMUSEȚILE DIN IMPREJURIMI
 CUPRINS

ARGUMENT
CAPITOLUL I PREZENTARE GEOGRAFICĂ ȘI ISTORICĂ A ORAȘULUI TÂRGU
JIU
1.1 Așezare geografică
1.2 Vecinatăți
1.3 Relief, climă, hidrografie, floră și faună
1.4 Obiective turistice
1.4.1.Obiective turistice naturale
1.4.2.Obiective turistice antropice
1.5. Valorificarea pontențialului turistic al orașului
CAPITOLUL II OFERTA TURISTICA - TÂRGU JIU
Programul excursiei
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
 ARGUMENT

Zona montană a județului Gorj oferă absolut tot ce un iubitor al muntelui și-ar putea dori:
peste 30 de trasee turistice montane pedestre, inclusiv Transalpina, șoseaua situată la cea mai
înaltă cotă din țară, 3 zone omologate pentru practicarea alpinismului și escaladei, peșteri, cele
mai numeroase avene din țară – cel mai adânc având 150 m – canioane, cascade, circuite de
cicloturism și mountain-bike, circuite de rafting și body-rafting, off-road, enduro, ATV, poligoane
de zbor cu parapanta și deltaplanul, scuba și speo-scuba, pârtii de schi, cascade de gheață, circuite
pentru schiul de tură.
Munții Gorjului, Parâng și Vâlcan, integral versanții sudici, Căpățânii, Godeanu și
Mehedinți parțial, dețin un potențial turistic de excepție, cu siguranță unul dintre cele mai
complete și diversificate din țară. În ultimii ani, datorită investițiilor masive făcute,
localitatea Rânca va putea obține statutul de stațiune de schi, situată la cea mai înaltă cotă din
țară.
Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate şi care în decursul
timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie
suprafaţa administrativă a localităţii. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către
romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafeţe cu păduri sălbatice. El oferea astfel,
un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.
Pe la 1406, când Mircea cel Bătrân ajungea la Tismana, la Cuviosul Nicodim,
egumenul Sfintei Mânăstiri, domnitorul semna un document care atesta pentru prima dată
existența localității. Printre cei prezenți la semnarea acestuia se aflau „toți egumenii
mănăstirești și cu toți boierii domniei mele. De asemenea și jupân Brata să-i fie hotarnic,
pentru că a fost și acest județ al Jiului‖.
În 1597, în timpul lui Mihai Viteazul, Târgu Jiul este menționat deja ca oraș.
Locuitorii săi își diversifică ocupațiile, iar în cursul secolelor XVIII – XIX, aici se construiesc
biserici și clădiri impunătoare, aparținând unor boieri și demnitari cu funcții importante în
stat: banul Cornea Brăiloiu, sameșul Vasile Monagă, prieten al lui Tudor Vladimirescu,
spătarul Dumitru Măldărescu, slugerul Barbu Gănescu și alții.
Orașul și locuitorii săi scriu pagini întregi din istoria României prin personaje precum:
fratii Buzesti, Tudor Vladimirescu – conducătorul Revoluției de la 1821 –, Gheorghe
Magheru și Christian Tell – conducătorii Revoluției de la 1848 –, Ecaterina Teodoroiu –
„Eroina de la Jiu‖ care a luptat în Primul Război Mondial –, comisarul Ioan C. Popilian, erou
al luptelor din 14/27 octombrie 1916.
 Beneficiind de o dezvoltare economică ascendentă, Târgu Jiul atrage cunoscuți oameni
politici și intelectuali, dar mai ales oferă un cadru potrivit dezvoltării artelor. Din capitala
Gorjului au plecat spre importante dregătorii ale țării Constantin Săvoiu, Grigore Iunian, Titu
Frumușanu, Vasile Lascăr, Nicolae Hasnaș.
Târgu Jiul se poate lăuda cu câteva inițiative culturale în premieră: întâia revistă
școlară din Regat – Amicul tinerimii (apărută la Gimnaziul Tudor Vladimirescu în 1895),
prima reprezentație teatrală din județ, în anul 1834, prima tipografie din județ, a lui Nicu D.
Miloșescu, precum și cu întemeietorul litografiei artistice românești, Witold Rolla Piekarski.
La acestea se adaugă și alte acțiuni la nivel de județ: primele cercuri culturale și
mișcarea cooperatistă – Noul iluminism, pornită în Gorj și generalizată apoi în tot Regatul, la
sfârșitul secolului XIX, prima editură sătească – Ram, din comuna Aninoasa. Se înființează
numeroase instituții culturale și de învățământ: Teatrul Milescu, Teatrul Român din Târgu Jiu,
presa de informaţie şi culturală, tipografii, edituri, şcoli secundare, Gimnaziul „Tudor
Vladimirescu‖, Muzeul Gorjului, Şcoala de ceramică, Societatea Filarmonică „Lyra
Gorjului‖, biblioteca publică, societăţi şi fundaţii culturale, Teatrul-cinema Căldăruşe.
O asemenea dezvoltare a artelor a dus, firesc, la apariția unor personalități celebre care
și-au pus amprenta pe viața culturală a Târgu Jiului: Iosif Keber în pictură, Jullius
Doppelreiter în arhitectură, în teatru și operă Aristizza Romanescu, Elena Theodorini și Elvira
Godeanu, care s-au consacrat pe marile scene ale țării și ale lumii, mai târziu Sergiu
Nicolaescu, iar în muzica populară, Maria Tănase și Maria Lătărețu, precum și marele nostru
sculptor Constantin Brâncuși, părintele sculpturii moderne.
 CAPITOLUL I
PREZENTARE GEOGRAFICĂ ȘI ISTORICĂ
A ORAȘULUI TÂRGU JIU

1.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Municipiul Târgu Jiu se află la intersecția paralelei 45° latitudine nordică cu
meridianul de 23° longitudine
estică, la jumătatea distanței
dintre Ecuator și Polul Nord, în
plină zonă temperată. Așezat la
18 km spre sud de lanțul
Munților Carpați, în cuprinsul
Podișului Getic, în Depresiunea
Târgu Jiu – Câmpul Mare sau
Depresiunea Olteană (una dintre
cele mai întinse depresiuni
subcarpatice intracolinare) la
nord de confluența Amaradiei
Pietroase cu Jiul, municipiul are o desfășurare de la nord la sud pe o lungime de aproximatic
10 KM.

1.2. VECINĂTĂȚI
Nord - comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu)
Est - comunele Bălănești și Scoarța
Sud - comunele Dănești și Drăguțești
Vest - Bălești și Lelești

1.2.1. RELIEF, CLIMĂ, HIDROGRAFIE, FLORĂ ȘI FAUNĂ

Relieful

Teritoriul orasului Tg-Jiu cuprinde zone variate de relief. Se disting :luncilealuvionare ale
riuluiJiusiparaurilorSusitasiAmaradia la V, respectiv E;dealuri de mica altitudinepelatura N,
cecoboaralinspre S.
 Râurile ce curg pe suprafața orașului formeaza intrinduri cu terase si buna aluvionare în
formațiunile deluroase din amonte. Panta versanților din zona NE (Dragoieni - Preajba) este
putin abruptă, iar terenul este stabil din punctul de vedere al fenomenelor distructive de
versant (alunecari, ogase, eroziuni de mal). Versanții dealurilor din NV sunt mai abrupți si
prezintă ușoare fenomene de instabilitate prin unele desprinderi locale de suprafețe, dar cu
importantă minoră asupra stabilitații intregului masiv de roca din versant. Versanții vailor care
afectează orașul sunt dispuși in general spre E si V, mai puțin spre S. Zona de lunca
aluvionară, aproximativ plană, se intinde de-a lungul râului Jiu, cu o ușoara panta spre S, unde
se unește cu luncile râurilor Sușița si Amaradia, intr-o vastă zona de câmpie aluvionară. Cele
trei terase săpate de râul Jiu, de-a lungul timpului, sunt:terasasuperioară ―Ciocarlanul‖ sau
―PoianaNarciselor‖ cu altitudine de 240 m;terasamedie cu 20 m maijos ;terasainferioarăintre
205 - 210 m, pe care estesituatăceamai mare parte a orașului

Clima
Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform
repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în
limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de
10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munții cu altitudini mijlocii și de
0° C sau sub 0° C pe munții înalți.

Hidrografia

Teritoriul orașului Tg-Jiu este drenat in cea mai mare parte de râul Jiu si afluenții
acestuia : pe dreapta Șușița si pe stânga Amaradia.
Jiul curge permanent cu un debit mediu anual asigurât in proporție de 95%, de 3,80
m3/S si tranzitează un volum maxim de viitură de 158 mil. m3.
Volumul de apă ce curge într-un an mediu este de 808 mil. m3. Datorită activitații din
bazinul minier Petroșani, Jiul are un grad de încarcare in suspensii de carbune peste limita
maximă admisă de normele legale, ceea ce ii conferă un aspect neplacut si crează probleme
pentru consumatorii de apă din aval. Pe râul Jiu a fost amenajată, in scopuri hidroenergetice
acumularea Vădeni cu un volum utilizabil de 4,1 mil. m3 si o centrală hidroelectrică cu o
putere instalată de 2 x 5,5 MW. De asemenea, este in curs de realizare acumularea Tg-jiu cu
un volum de 1,2 mil. m3 amplasată pe raza municipiului, având tot scopuri energetice.
Șușița, afluentul dreapta al Jiului, care trece prin V orașului, are un debit mediu
multianual de 0,38 m3/S si poate tranzita un volum maxim de viitura de 21 mil. m3/S.
Volumul de apă scurs într-un an mediu este de 73 mil. m3.
 Amaradia, afluentul pe stanga Jiului are un curs torențial, colectînd apele din
precipitații de pe versanții localităților din amonte, dispuse la NE fața de Tg-jiu.
Cu caracter torențial sunt si pârâiele denumite hodinae, care isi iau cursul din pânza
freatică de la baza terasei a II-a, de pe stînga Jiului. Hodinaiele străbat orașul pe direcția E V,
fiind amenajate parțial prin canalizări.
Calitatea apelor de suprafată este necorespunzătoare, situîndu-se, conform datelor
CNS/1994, in categoria a II-a.
Forajele de studii si pentru alimentare cu apă executate in zona au confirmat prezența
apelor subterane, atît deasupra primului strat impermeabil in zona de saturație, cât si in
adîncime. Unele din foraje ce depăsesc în adâncime aluvionarul holocen, au înterceptat atât
pânza freatică cât si acviferul de adincime, cantonat in depozitele mai vechi.
Adancimea la care se găsesc apele subterane scade de la N S.
Acviferele freatice din depozitele grosiere de terasă si lunca aluvionară prezintă un nivel
hidrostatic variabil, dependent de zona si de infiltrațiile din apele de suprafață. Astfel, nivelele
hidrostatice variazăintre 1,20 - 20 m adincime, după cum urmează:
in terasa joase si lunca aluvionară a râului Jiu între 1,20 - 3,50 m;
- 1,20 - 2,80 m in zona industrială N
- 1,20 - 2,50 m in zona de centru
- 1,70 - 3,50 m in zona de S
Flora și fauna
In lunca Jiului zoocenoza se îmbogateste calitativ si cantitativ, mai ales vara, cu specii
ce se cuâbaresc in maluri: prigoaia, lastunul de mal, codobatura. Concentrarea pe suprafețe
relativ reduse a unor resurse alimentare abundente determina vara existența unor zoocenoze
bogate si bine structurate, cu multe elemente constitutive, in cadrul zăvoaielor, astfel:
boicușul, grebuselul de zăvoi, acvila de câmp, pescărelul albastru mic. Caracteristice
zăvoaielor sunt si unele insecte litofage : sfredelitorul roșu al salciilor, fluturele alb al
plopului, molia frunzelor de plop, tigararul mare si mic al plopului (lepidoptere); croitorul mic
al plopului, gândacul roșu de frunza al salciei (coleoptere) si țânțarul salciilor, pâduchele de
gale al plopului (homptere).
Etajul faunistic al gorunetelor este foarte bine reprezentat si cuprinde: broasca
saritoare; mamifere: pârsul de ghindă, caprioara, pisica sălbatică; păsări: turturica, sturzul
cântator, scortărul, mierla neagră, pitigoiul mare, frunzărita galbuie, cuiful de pădure,
huhurezul mic, cucuveaua pitică, ciocanitoarea verzuie, soimul rândunelelor; nevertebrate
tipice: molia ghindei, cotârul stejarului, rasucitorul frunzelor de stejar, trombarul ghindei,
tigul stejarului, păduchele țestos al stejarului.
Etajul faunistic al stejeretelor
 In afara grupului de specii ce se întilnesc in etajul gorunetelor, populații mai
numeroase au aici: soarecele subpamântean, chitcarul de câmp si de pădure, pisica sălbatică,
iar dintre păsări turturica, porumbelul de scorbură, privighetoarea, ciocanitoarea verde, erete,
gaia roșie; reptile: sopârla de pădure, sopirlița de frunzar. Nevertebratele sunt destul de
numeroase atât ca specii cât si ca exemplare: omida, cariul de scoarța.
Vegetația
Spațiile verzi dintr-o localitate constituie o importanta categorie funcțională. Criteriile
de clasificare sunt complexe: sub raportul folosinței există spații verzi sau private, ca
amplasament exista spații verzi din cadrul orașului si din afara orașului (zone de agrement), ca
autonomie există zone de agrement parcuri, grădini, scuaruri publice si spații verzi aparținând
altor categorii funcționale urbane (locuințe, instituții, străzi), din punctul de vedere al
complexității exista zone de agrement, parcuri, grădini, scuaruri, ca specificitate exista spații
verzi cu profil nespecializat (zone de agrement, parcuri si grădini orașenesti, de cartier,
scuaruri); cu profil specializat (parcuri de distracții, parcuri sportive, grădini botanice,
dendrologice, zoologice), ca valoare istorica există spații verzi cu sau fa valoare istorică
inclusa in CNM / 1993.
Funcțiunile spațiilor verzi sunt de asemenea complexe: ecologice, agrementar-
recreative, complementare.
Totalul suprafețelor spațiilor verzi (zone de agrement, parcuri si grădini publice) din
orașul Tg-Jiu, conform AGOS 1993 este de 138 ha. Fața de un necesar conform normelor, de
cca. 100 ha pentru parcuri, grădini, scuaruri si de cca. 1.650 ha pentru zone de agrement,
actuală suprafață a spațiilor verzi este total insuficientă.
Structura spațiilor verzi publice cu suprafețele aferente este urmatoarea : spații verzi
publice, parcuri, grădini, scuaruri cca. 20,0 ha ; spații verzi aferente străzilor cca. 17,0 ha ;
complexe sportive (stadionul cca. municipal si cel al tineretului) - 17,0 ha; cimitire - cca. 13,0
ha; zone de agrement cca. 120 ha.
Ca spații verzi private, avem : spații verzi aferente locuitorilor din cartierele 1 Mai,
Vădeni, Eroilor - T. Vladimirescu, 11 Iunie 1848, V. Alecsandri, Stefan cel Mare - România
Muncitoare, 23 August, Victoriei, Ana Ipătescu - Calea București - ce au locuințe familiale și
curți. Există de asemenea spații verzi in cartierele: Centru, Gara, Bradului, Olari, 9 Mai,
Victoriei - Abator, cu locuinte in blocuri.
Impurificarea aerului cu CO s
și pulberi in suspensie, ca si a solului cu pulberi sedimentare, care conduc la creșterea
ionilor de hidrogen (pH) de la 5 - 8 în care se incadrează opțiunile de dezvoltare a plantelor
(prelevate la adâncimi între 0 - 20 cm si 20 - 40 cm), la 7 - 8 pH a avut efecte negative asupră
vegetației, in funcție de perioada de timp la care a fost expusă planta, apărând efecte
erochimice și fiziologice ca : degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei si a transpirației,
reducerea creșterii plantelor, datorită ciuruirii frunzelor. Aceste efecte se observă la o parte
din vegetația parcurilor si pădurilor de pe teritoriul orașului, care s-a ușcat (stejar, artar, s.a.)
Poluarea râului Jiu a avut efecte negative asupra faunei prin reducerea cantitații și
deteriorarea gustului si mirosului peștelui.
Peisaj
Peisajul din cadrul orașului nu prezintă un interes deosebit, fiind caracteristic zonei de
luncă.
Spațiile verzi în suprafețe mici, dispersate, neântreținute cu fondul arboricol îmbatrinit
și afectat de poluare nu poate înfluența benefic microclimatul din cadrul orașului, acesta fiind
destul de arid si poluat. Este necesară realizarea unor plantații masive pentru a se obține o
modificare semnificativă a microclimatului in oraș.
Prin concepția urbanistică actuală, cadrul natural nu este pus in valoare. Cele mai
frumoase imagini si perspective catre peisajul natural inconjurător, dealurile subcarpatice și
munte, se deschid de pe malurile Jiului si platoul ―Coloanei fără de sfirșit‖, amplasată pe
terasa superioară a orașului.

1.4 Obiective turistice

1.4.1.Obiective turistice naturale

Peștera Polovragi
pestera polovragiSursa foto: România Megalitică

Peștera Polovragi se află în Munții Parâng, la

670 m altitudine și la 20 m înălțime față de malul
stâng al râului Olteț. Există o legendă locală care
spune că în această peșteră locuia zeul suprem al
dacilor, Zalmoxe, acesta fiind locul unde vracii dacici
prelucrau o plantă rară numită polovragă, care era
folosită pentru diverse boli. Legenda este menționată și de Alexandru Vlahuță în „România
Pitorească‖, spunând că apa din peșteră este formată din lacrimile zeului care plângea pentru
că poporul dac a fost cucerit de romani. Peștera are o galerie de peste 10 km, însă doar primii
800 m sunt vizitabili publicului larg. Pereții peșterii poartă mărturia culturilor care s-au
adăpostit aici: daci, traci, dar și călugări (1505–1968), care au lăsat în urmă o pictură cu
simbolul morții, făcută în tehnica negru de fum. În peșteră există o colonie de aproximativ
300 lilieci.
Peștera Peștera Muierii
Aflată în comuna Baia de Fier din județ,
Peștera Muierii poartă denumirea asta pentru că
în trecut adăpostea femeile și copiii, atunci când
bărbații mergeau la lupte.
Această peșteră are o lungime de
aproximativ 7 km și 4 niveluri. Etajul superior
(aflat la o înălțime de 40 m) este cel amenajat
pentru circuitul turistic, având o lungime de 573
m. Cele mai interesante formațiuni din peșteră sunt Domul Mic, deținând aspectul unei cupole
gotice, Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și Stânca Însângerată,
care și-a căpătat numele datorită scurgerilor de oxid de fier prin peretele stâncii. Și aici există
o colonie de lilieci. Într-una din galeriile peșterii, Galeria Urșilor, au fost găsite diverse
schelete de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți, iar în Sala Musteriana au
fost găsite obiecte ale civilizaților din trecut și chiar fragmente de oseminte aparținând sexului
feminin, cu o vechime de peste 30.000 ani.

Transalpina

Cea mai înaltă șosea

din România (2.145 m în cel
mai înalt punct), face legătura
între orașul Novaci, județul
Gorj și orașul Sebeș, județul
Alba, însă străbate în total 4
județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și
Alba.
Cel mai înalt punct în care șoseaua traversează Munții Parâng se află pe teritoriul
județului Vâlcea. Se spune că acest drum a fost inițial un coridor strategic roman, iar mai apoi,
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, regele Carol al II-lea ar fi ordonat reabilitarea
șoselei, denumind-o Drumul Regelui. În prezent, Transalpina este clasificată drept „drum în
lucru‖ datorită faptului că firma care lucra la reabilitarea acesteia (2009–2013) a intrat în
insolvență, iar drumul nu a fost terminat. Astfel, circulația pe Transalpina se face doar pe
timpul zilei, în regim de șantier. Iarna, singurele tronsoane care sunt deszăpezite sunt Novaci-
Rânca (Gorj) și Dobra-Baraj Oașa (Alba).
Cheile Sohodolului
Cea mai impresionantă dintre rezervațiile
naturale din județul Gorj este cu siguranță.
Rezervația Cheile Sohodolului. Aceasta
este localizată în grupa munților Retezat-
Godeanu, la limita dintre județele Gorj și
Hunedoara.
Rezervația se întinde pe 350 hectare și a
fost numită arie protejată datorită formelor diversificate de relief (doline, canioane, peșteri
etc). Obiectivele turistice spectaculoase din rezervație sunt Nările, Fusteica, Inelul, Peștera
Popii (cea mai vizitată, datorită picturilor cu siluete de culoare neagră), Peștera Gârla Vacii și
așa mai departe. Zona este iubită și de amatorii de alpinism, fiind amenajate 120 trasee în
acest scop. Aici au fost făcute filmările pentru celebrul film românesc Mărgelatul.

1.4.2.Obiective turistice antropice

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu-Jiu

Ansamblul sculptural Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu, cunoscut și sub numele de
Ansamblul monumental „Calea Eroilor‖ de la Târgu Jiu, este un omagiu adus eroilor căzuți în
timpul Primului Război Mondial, proiectat și construit de Constantin Brâncuși. Cele patru
componente sculpturale — Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta sărutului și Coloana fără
sfârșit — sunt dispuse pe aceeași axă, orientată de la apus spre răsărit, cu o lungime de 1275
m.
Masa tăcerii, lucrată în calcar, reprezintă masa
dinaintea confruntării cu bătălia la care urmează să
participe combatanții. Timpul este dispus în clepsidrele-
scaune care-l măsoară. Totul decurge în tăcere (cod LMI
GJ-III-m-A-09465.03).

Aleea scaunelor, compusă din două bănci de

piatră (cod LMI GJ-III-m-A-09465.04) și 30 scaune din
piatră (cod LMI GJ-III-m-A-09465.05), pătrate (în formă
de clepsidră) dispuse de o parte și de alta a aleii în grupuri
de câte trei, fac legătura între grupul Mesei tăcerii și
Poarta sărutului, situată spre est, la intrarea în parc. Realizată între 1937-1938.[3]

Poarta sărutului, construită din travertin, este

poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul
sărutului, prezent pe stâlpii porții, ar putea fi interpretat și
ca ochii care privesc spre interior (cod LMI GJ-III-m-A-
09465.02).

Coloana fără sfârșit, sau a „sacrificiului

infinit‖, considerată de către Sydnei Geist punctul de
vârf al artei moderne, reprezintă un adevărat „testament
spiritual‖ al artistului, un adevărat axis mundi, menit
parcă să sprijine în veșnicie bolta cerului. Înaltă de
29,33 m, este constituită din 16 module (potrivit
specialiștilor,[cine?] sunt 15 întregi și încă unul
amplasat jumătate jos, respectiv jumătate sus) romboidale din fontă (cod LMI GJ-III-m-A-
09465.01).

Casa memorială Costantin Brâncuș

Cel mai mare sculptor român, Constantin Brâncuși, s-a născut în satul Hobița din
județul Gorj. Acolo este amenajat un muzeu memorial într-o casă de pe terenul care aparținea
sculptorului, aceasta fiind clasificată drept monument istoric. Adevărata casă în care s-a
născut Brâncuși se afla cu 100 m mai încolo și aparținea surorii acestuia, după ce și-au
împărțit averea părinților, odată cu moartea acestora (lui Brâncuși i-a revenit terenul, iar
surorii sale casa). Muzeul are 3 încăperi: odaia de dormit, cunia și celarul.
 Constantin Brâncuși a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea
limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales
membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea,
doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l
după regulile de pronunțare ale limbii franceze.

1.5. Valorificarea pontențialului turistic al orașului

„Gorjul este o regiune de suprize(...) Întâi, căci se cuvine să fie pus întâi, e gorjeanul.
E el român, e el oltean, dar e mai mult decât atât, cu toate că va fi prea de-ajuns să rămâi şi
fără alte originalităţi. E altfel de român şi altfel de oltean. Gorjeanul, comparat cu ceilalţi
români, consideraţi pe judeţe, are nu ştiu ce are, ceva ca un lipici al lui, o noimă de
aristrocraţie (...). Tudor Arghezi
Reprezintă o străveche vatră de istorie, primele dovezi ale existenţei şi activităţii
omului datând de peste 1.500.000 de ani, după cum atestă descoperirile arheologice din zona
Dănciuleşti, Baia de Fier (Peştera Muierilor şi Peştera Pârcălabului), Boroşteni (Peştera
Cioarei), Curteana, Săcelu, Târgu-Cărbuneşti, Urdari.
Judetul Gorj, prin diversitatea cadrului natural pe care se suprapune (munţi, dealuri,
văi, depresiuni, râuri, zonă calcaroasă, chei, peşteri) precum si prin obiectivele antropice pe
care le deţine (locuri istorice, muzee, statui, monumente, case boiereşti din secolele XVIII şi
XIX, cule, case memoriale, mănăstiri, biserici, Ansamblul Sculptural Brâncuşi de la Târgu-
Jiu, etc.) reprezintă un potenţial turistic de prim rang pentru România. Farmecul deosebit al
locurilor este sporit de traditiile locale si de ospitalitatea caracteristica gorjenilor si oltenilor in
general.
Mănăstirile Gorjului au atras si atrag atât pelerinii cat si oamenii iubitori de cultura si
frumos, prin arhitectura lor dar si prin frumusetea peisajelor naturale in care au fost construite.
Mănăstirea Tismana a reprezentat sursă de inspiraţie pentru poetul Grigore
Alexandrescu;
Specificul meleagurilor gorjene este întregit de muzica traditională gorjenească, atât de
bine reprezentată (Maria Lătăreţu, Maria Apostol, Mariana Ionescu Capitanescu, Maria Loga,
Victoriţa Lacatuşu, Ion Ghiţulescu si multi altii).
Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii
materiale și spirituale a poporului român. Cel mai important obiectiv de cultură și în același
timp turistic al județului este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brâncuși.
Creatorul școlii moderne de sculptură, genialul Constantin Brâncuși, a oferit în dar orașului
Târgu Jiu câteva opere de o inestimabilă valoare.
 Judetul Gorj este probabil unul dintre cele mai stabile judete din punctul de vedere al
organizarii administrativ-teritoriale, modificarile post-decembriste fiind putine. Astfel sunt
incluse 2 municipii (Targu-Jiu si Motru), 7 orase (Bumbesti-Jiu, Novaci, Rovinari, Targu-
Carbunesti, Tismana, Turceni si Ticleni), 61 de comune si 411 sate ( dintre care 35 apartin
oraselor si municipiilor); acestora le sunt adaugate cele 15 localitati componente ale oraselor
Targu-Jiu, Motru, Rovinari si Turceni.
 CAPITOLUL II
OFERTA TURISTICA - TÂRGU JIU

Circuitul turistic ,, MÂNĂSTIRILE GORJULUI” – cu o durată de 5 zile

Locaţie cazare: municipiul Tg.Jiu, Runcu, Arcani, Peştisani, Tismana, Polovragi
Mărime grup: cca . 2 – 40 pers /serie
Adresabilitate: persoane interesate de religie / istorie
Accesibilitate: program accesibil tuturor persoanelor, exceptând excursia pedestră către
Schitul Cioclovina de Sus și de Jos – monumente istorice, pentru care este necesară o
încălţăminte şi îmbrăcăminte adecvată deplasării pe munte, o stare bună a sănătăţii si o
condiţie fizică acceptabilă.
Ziua 1: sosirea în Gorj, cazarea, masa de seară la locaţia de cazare .

Ziua 2: Circuitul I – Polovragi – Crasna – Săcelu – Tg.Cărbuneşti cu vizitarea mânăstirilor

Polovragi, Crasna, Tg.Cărbunesti. Masa de prânz într-unul din restaurantele de pe traseu.
Programul zilei se poate completa cu vizitarea bisericile de lemn din Crasna sau cu vizitarea
Cheilor Olteţului, a peşterii Polovragi și peștera Muierilor. Masa de seară la locaţia de cazare

Ziua 3: Circuitul II Tg.Jiu – Lainici cu vizitarea mânăstirii Vişina, mânăstirii Lainici si

excursie pedestra la Schitu Locurele. Masa prânz intr-unul din restaurantele/terasele din zona
Defileului Jiului. Programul zilei se poate completa cu vizitarea Muzeului artei şi arhitecturii
populare Curtişoara şi cu vizitarea celor mai importante biserici din Tg.Jiu (Biserica
Catedrala, Biserica Sf.Apostoli Petru si Pavel, Biserica SF. Nicolae, etc.). Masa de seară la
locaţia de cazare sau într-unul din restaurantele locale.

Ziua 4: Circuitul III Tg.Jiu – Tismana cu vizitarea bisericii de lemn din Frânceşti, urmată de
vizitarea mânăstirii Tismana şi de oexcursie pedestră către Schitul Cioclovina de Jos şi Schitul
Cioclovina de Sus, toate fiind clasificate drept monumente istorice.
Masa prânz cu specific monahal la mânăstirea Tismana sau într-unul din restaurantele locale.
Recomandări de vizitare: cascada, peştera Tezaurului și păstrăvăria Tismana. Masa de seară.

Ziua 5: Incheierea programului . Recomandări de vizitare la plecare: operele lui Constantin

Brâncuşi, Cheile Sohodolului, Cheile Galbenului, Cheile Olteţului , peşterile Polovragi şi
Muierilor, etc.
 BIBLIOGRAFIE

1. Baltălungă A. A., (2008), Turismul în România, Valahia University Press, Târgoviște;

2. Dinu Mihaela, (2002), Geografia Turismului, Editura Didactică și Pedagogică, București;
3. Lificiu P., (2011), Patrimoniul natural al României, Forumul ecologiștilor din România,
București;
4. Candea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Pepteanu, D.–Potenţialul turistic al
Romaniei si amenajarea turistică a spaţiului, Editura Universitară, Bucuresti, 2003.
www.turistcenter.ro
www.inromania.info
ANEXE