i 2 UNIVERSITATEA DE MEDICINA $1 FARMACIE { “GRIGORE T. POPA” IASI _ Teste de Fizica pentru Admitere 2016 Coordonatori: Cipriana Steffinescu, Mihaela Baican Coautori: Florina Crivoi, Vlad Ghizdovat, Diana Licatusu, Sorin Miron, Rodica Perjoiu, Seryl Talpalaru TAST 201653(075)(079.1) ‘Tehnoredactare computerizats: Vlad Ghizdovat sr utorului si Editurii Toate drepturile asupra acestei luerdri apartin autorului si Gr. 7. Popa” lop! Met 0 pore din acet volum ma poate f copia sau {ransmisa prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusi fotocopiere, ‘ira permisiunea scrisé din partea Universitat de Medicind si Farmacie "Gr. T. Popa” lasi. le Medicina gi Farmacie Tiparul executat Tipografia Universit "Gr. T. Popa’ lasi ; str, Universitati nr. 16, cod. 700115, Tel. 0232 267798 int. 231, Fax 0232 211820 Introducere Admitere 2016 se adreseazi tte 2016 la Universitatea de Medicing si ‘dupa modelul testelor din acest Manualele si culegerile care au fost fol Pentru realizarea testelor sunt: ~ Fizica ~ Manual pentru clasa a IX-a (Autori: Constantin Mantea, Mihaela Garabet, Editura All, Aprobet de M.E.C. eu Ordinul 3886 din 25.05.2004), 2004 5,ciziea — Manual pentru clasa a X-a (Autori: Seryl Talpalare, Dorel Haralamb, Constantin Coregs, Gabriel O. Negrea, Constantin Rus, Editura te ca punt de plecare Polirom, Aprobat de M.E.C. cu Ordinul 3787 din 05.04.2008), 2007 pvateriu Rusu, Ton Mindreci, loan Baciu, Mihaela Pascu, Sorin Miron, Florina Crivoi, Cipriana Stefinescu: Fizied ~ Culegere de Teste pentra Admitere, Ed. ,Gr.T-Popa”, U.M.F. lasi 2003 = Gabriela Cone, Academiei, Bucuresti 1988 urd, ©. Rusu, C. Georgeseu ~ Probleme de fenomene termice, opted cu risponsuri multiple ~ sistem gril, Ed. Gramar 93 Hristev — Probleme de fizict date la examene, Ed. Tehnied, Bucuresti t: Probleme de fizicd pentru liceu, Ed, lor la Concursul de Admitereatl CUPRINS Parteal TESTE Electricitate. CONSTANTE FIZICE,1 Optics teste Optics Una dintre afirmatiile de mai jos este corecti: ‘A. razele care se indreapti spre suprafaja de separatie se numese ra B. razele care ‘mediul din eare provin se numese raze re C. razele care tre mediu se numesc raze reflectate D. razele care se indreapti spre suprafata de separatie se numesc raze difuzate E, razele care tree inal doilea mediu sunt reflectate regulat al Una dintre urmatoarele afirmatii NU este corect&: A. o suprafalf care dif xzeaz4 lumina in toate direeile este 0 suprafati mata B. reflexia pe o suprafata neregulatl este oreflexie difuz8 C. daca suprafata de separate dintre dous medi este netedi,reflexi este regulaté ject prin reflexie este posibild doar pentru reflexia ifs E. daci suprafata de separatie dintre dous medii este neted, reflexia este dirjata . O suprafata este consideratl matt daca: ‘A. razele de lumina incidente sunt reflectate in toate dircetiile razele reflectate sunt paral . se produce fenomenul de . razele incidente sunt paral se produce fenomenul de reflexie dirijat& ngoe legate de fenomenul de reflexie si refractie NU este D. raza incident, normala la suprafafé in punctul de incident& si raza reflectat suot coplanar E. in cazul refractiei, unghiul de deviatie este dat de suma dintre unghiul d incidenga si cel de refractie Optica - teste Unghiul dintre directiarazei incidente si directia razei refractate se numeste: ‘A. unghi de reflexie B. unghi de incident C. unghi de deviatie D. unghi de refractie E. unghi de difuzie Una dintre urmatoarele afirmatii NU este corectt: A legile eflexiei sunt B, formarea imaginii us injata C, razele reflectate de o suprafata mata sunt paralele intre ele D. in eazul corpurilor metaice lustrite, reflexia este dor E, culoarea corpurilor se datoreazi sel i pentru reflexia difuzi ct prin reflexie este posibila doar pentru reflexis Un fascicul divergent de luming cade pe © oglind’ plang. Fasciculul reflectat este totdeauna: A. divergent B. paralel C. convergent D. paraxial E. nicio varianta de raspuns nu este corect Un fascicul convergent de lumina cade pe o oglind’ plang, varful faseicul spatele oplinzi. Fasciculul reflectat este totdeauna: A. divergent paralel ‘convergent B, c. D. E. variant de rispuns nu este corectitOptics ~ teste |. Imaginea unui obiect printr-o oglindd plan’: Optics teste 9. Unghiul de de al razei reflectate fara d at de raza incidenta pe o-oglinda pland este) 13. i, A $B, se afld de o parte $i de alta a unei oglinzi plane, asezati ca in 580° (vezi figura alaturata). Unghiul de incident’ este: i figura alituratl. Despre imagine lor Asi Bin olin se poate fem A. 50° oA . B. 40° wom. % . ceo CC. ambele pot fi vazute de B eqn eae D. A vede numai A* E. Bede numai A’ 10, Una dintre urmatoarele afirmajii referitoare Ja formarea imaginii obiectelor real, printr-o oglinda plan NU este corecta: i este egali cu distanta ogli este egal cu dimensiunea obiectului a obfinutl este reali D. imaginea se formeazi la intersectia prelungirilor razelor reflectate E. imaginea se stabileste folosind legile reflexiei ‘A. are dimensiunea mai mici decit dimensiunea obiectului B. 15. in cea dea doua lege a refrac = c. ; nr D. istan{a mai mare decit obiectl fat de ogling’ \ A. indicele de refractie al mediului E. se formeazi B. indicele de refra i c. Imaginea unui obiect printr-o oglinda pland: at A. se formeaz& Ia intersectia prelungirilor razelor refractate E. indicele de refracte al mediului in care se propaga raza refractati B. este o imagine real’ 16) Sa caral fsomene dere nee CC. se formeazi la intersectia razelor reflectate ; azul Fenomenula! de refrac: D. se formeazi la distanjl dubla fafa de distanta obiect-oglinds Foenn E. este egald ca dimensiune cu obiectul | B se) 8 ong ighi de deviatic; i~ unghi de incidenga, r—unghi de refractic. 5 |Optica — teste Optica — teste 17. Indicele de refractie absolut al unui mediu este dat de urmatoarea relatie: 20. Una dintre urmatoarele expresii ale legii a doua a refractiei NU este corecti: A B. a A D. E i neh i A si-tint=ny dine { i =. n=cty unde: ¢ — viteza luminii in vid; v ~ viteza de propagare a luminiiintr-un anumit medi, 18. Valoarea indicelui de refractie al vidului este egala cu: nt he ide vas ee apt 0 mone Osi 21 de refractie este mi, addincimea aparenta /h' la care se Viti dupa o directie normala pe suprafata apei este dati { 19, al unui mediu 2 in raport cu un alt mediu 1 este dat de EB. ht'=h— my 12 vitezele de propagare a tur unde: c — viteza de propagare a lumi ul de refracie. ace $i, respect22, | 23. Dintre dou’ medii, cel caracterizat de un indice de refractie mai mic este: 1 Optica ~teste la baza unui yas umplut eu ‘and a indlfimea h, atunci edind este privith din aer, normal pe suprafaja apei, este: | unde: ¢ ~ viteza de propagare a lumi aer si, respectiv, in apis, m2 —in de refractie al aerului si, respectiv, ‘A. mai refractiv B. mai dens optic mai pufin reflectant D. 0,5 m/s E. nicio variant de rispuns nu este corect 25. 26. x Optics —teste Care din afirmatiile de mai jos referitoare 1a o raz de lumin& care cade normal pe suprafaja de separajie dintre dou medi NU este adeviraté? A, suferi fenomenul de reflexie E. unghiul de incident este de 90° ‘Un fascicul divergent de lumin’ aflat in aer (naee=1) cade pe suprafaja pland a unui bloc de sticlé (nsies=1,5). Fasciculul refractat poate fi B, paral CC. convergent D. concav E. convex Un fascicul paralel de lumina aflat in aer (nace1) cade pe suprafata plant a unui bloc de sticla (nacu=1,5). Fasciculul refractat este: A. divergent B. paralel C. convergent D. coneav E. convex Un fascicul paraxi | convergent, are axa de si orientatd normal pe suprafata de separafie api-aer (vezi figura aliturati), Fasciculul se afli in api A. convergent cu vérful deasupra lui A. B. convergent eu vaeful in aer, sub A divergent cy E. nicio varianti de rispuns nu este corectd 929. 31 32, — Optica teste Optica — teste oad Un fascicul paralel de lumina, de formé cilindrics, 33. Una dintre urmitoarcle afirmatii legate de trecerea lumi 2 {ntr-un mediu optic mai pujin dens NU este corectd: { nte-un mediu optic mai dens dri, avind diametnal mai mic deci este paralel numai dacd 7= 0 A B. A. unghiul de refractie ereste odatd cu cresterea unghiului de incident’ entra o anumiti v i de incidenté, raza refractatd se propaga in C. este convergent B. pentru 0 anumiti valoare a unghiului de incident propagi D, E { La trecerea unei raze de lumink din et (ax = 1) int-un mediu ew indice de refractie m, E, pentru o anumité valoarea a unghiului de incidenta, se produce reflexie totala | unghiul de refractie: ;deauna cilindric, avind diametrul mai mare dectt al fasciculu incident, dact 10 34. Fenomenul de reflexie total, la trecerea dintr-un mediu cu indice de refractie m intr-un incare: | A. este invers proportional cu unghiul de ineidenta ne B. are valoarea maxima de 90 . reo valoare maxima mi \ D. este mai mare decét unghiul E. nicio variant de rispuns mu este corecti La trecerea luminii dintr-un medi optic mai dens intr-un medi optic mai putin dens: A. reste unghiul de incident ; B, raza refracatd se apropie de normala incident 1 unghil limit . sade unghiul de refrac 4 Di cen ctu se decarieass dc neceall ; 3s. r-un mediui cu indice de de refractie ni E. scade unghiul de incidents 3 ita I satisface urmitoarea rel: i n, La trecerea luminii dintr-un mediu in altul, odat cu cresterea unghiului de incidents: A. sinf= "i A. seade unghiul de refractie B. creste unghiul de reflexie C. creste unghiul de refractie | D. scade unghiul de reflexie 4 E, unghiul de refractie devine egal cu unghiul de incident | 4 unde m, nz indicii de refractie ai celor dows medii irOptica ~ teste Opticd ~ teste 36. A format de fe{ele prismei se numeste unghiul prismei B. fata opus muchiei prismei reprezinta baza prismei C. unghiul format de fefele prismei se numeste unghi refringent D. dreapta dupa care se intersecteazi fefcle prismei este muchia prismei E. orice plan paralel cu muchia prismei determini o sectiune principal 37. Una dintre urmatoarele afirmat rintr-o prism opticd NU este corecti: S=isi{r+r) are valoare maxima cénd i= r este unghiul format de raza incidentd cu raza emergent Sa i4i-A are valoare minima cand i=? moom> Una dintre urmtoareleafirmati refertoare la prisma optics NU este corect: rivind unghiul de deviatie 6 objinut la trecerea luminii spectiv, de emergent r, ° — unghiuri de refiactie; 40. A B. c D. E. ). Una dintre urmatoarele afirmatii legate de prismele optice NU este corecta: se pot construi prisme cu reflexie total prismele cu reflexie totala pot devia lumina cu 180° ‘exist prisme in care lumina suferd reflexii multiple intr-o prisma este: A> 21 prismele care pot devia lumina cu 90° sunt folosite la constructia periscoapelor I= arcig(2/3) Taresin(2/3) A corespunzator suprafejei de separatie dintre dou’ medii avaind indicii de im sim ( ; ali raza incident 6,+4A «A nonF4 ‘Si se determine indicele de refractie relativ al ws viteza de propagare a luminii in cele dou’ medi ‘edi 2 in raport cu un mediu 1, dack isface relatia: v2 = 2v1. D. m= 1,75 E, m=248. 49. 50. sl. Optica teste ‘Sa se determine unghiul de refractie obj ‘ce desparte doua medi cu indicii de refrac este de 45°. iin urma reffactiei pe o suprafaja de separare | ‘m= 1 sim=2", dact unghiul de incident A. 30° B. 45° co D. 60° E, 90° i SA se determine indicele de refractie al unui mediu 2 aflat in contact cu acrul, dacd pe Suprafata de separae se produce fenomenul de refraete,unghiul de incident find 60°, iar cel de refractie 30°. | A v3 B. 12 c. ¥3/3 D. 1,33 i E. ¥3/2 Si se determine viteza de propagare a luminii int-un mediu cu indice de refractie egal, cu ls. A. 3-108 ms B. 2-10" m/s C. 108 mvs? D. 10° mvs E, 15-108 m/s ta de separare dintre dout Ce fenomene se produc atunci cénd lumina inttnest medi (mi = 2; m =28%), sub un unghi de incidenta de 50°? ; A. refractic | B, reflexie difuzt | C. reflexie D. reflexie dirijatt E, reflexie total 32, 54, suprafai din sticli cu indi A. 90° B. 30° c. ase D. 60° Eo Sa se determine unghiul de refractie daca raza de luminf, proveniti suprafatd din sticld cu indi reffactie n= 2!°, sub un unghi de incidengé de 45°: A. 90° B. 30° c. 45° D. 60° E 0° Care este valoarea ung! A. 90° B. 45° co D. 60° E. 30° Optica teste 1e unghiul de reflexie daci raza de lumina, provenité din aer, eade pe le de refractie n= 2!, sub un unghi de incidenta de 30°: de reflexie dacd raza incidenti pe o suprafaya din stil eu indicele de refractie de 1,5 este perpendiculari pe acea suprafata? land nu se modifica, iar oglinda se roteste cu tunei raza reflectati se roteste cu un unghi$6. 37. Optica —teste este mai micd decat obiectul este dreaptt i mai mare de Alegeti enunjul corect si complet pentru legea Ia reflexiei: A B. raza incidentd, raza reflectati $i norm: c. Un fascicul de lumina cade pe douk suprafete reflect moOB> raza incidenta si raza reflectata se isesc in acel la suprafati sunt coplanare raza incident, raza reflectata si normala le suprafafa in punctul de incidengs sunt lent), normala 1a suprafaja i unda reflectatd (raza se gisesc in acelasi plan lent, raza reflectati si normala in punctul de incidenta se gisesc in acelasi plan. fe care fac intre ele unghiul A, le reflectate este egal cu figura de mai jos. Unghiul 0 dintre cele dows fe = 180° =A . O=2A, B= 90° +A o=3) 60. 6 . Dou oglinzi plane fae intre ele un unghi diedru a. O raz luminoast, refl ce Optica —teste my Alegeti enunjul corect gi complet pentru legea Ta ref mt acelagi plan suprafata sunt coplanare la suprafayi gi unda refractata (raza ) se gasese raza incident, raza refractatd si normala in punctul de incident se gisese in lan lent, raza refractat si normala la suprafata in punetul de incidenta sunt ms D. indice de reflex E. raport de refractie absolut Indicele de refractie al unui mediu faji de un alt mediu se numeste: ‘A. indice absolut al mediului dat ti pe cele dou oglinzi, va pics! sistemul perpendicular pe directa razei incidente, dacd unghiul — mt este egal cu: AL n/6 2 B. x/4 C. n/3 D. n/2 E, 3/263 65. Optica — teste Indicele de refractie absol ‘unui mediu NU este functie de: in mediul adiacent ‘in mediul dat E. freeventa radiayiei Unghiul limita reprezina: A. unghiul de dev a une raze print-o prism’ optick = doull punet, printr-un instrument optic - Unghiul de incident pentru care raza reflectatd este perpendicular pe raza! refractati D. unghiul de incidenya pentru care unghiul de refractie este egal cu 90° i E. unghiul de incident limits pentru care se produce refrac raza de lumind formeazi, la limita de sepa incidenta 7= 30° gi un unghi de refracyier=4 mediu este n, = V2, indicele de refractie al celui de al jea mediu are valoarea: Pentru o pereche de medii transparente adiacente caracterizate de indicii de refractié, > m), unghiul limité depinde: AL B. ie D. de valorile tui m sim E. numai de valoarea lui rm 67. 68. Prin care intra razele in prism . dreapta de intersectic a bazei prismei et principala nicio variants nu este coreett A B. C. dreapta de intersectie a bazei prist D. E. Care dintre cele patru unghiuri din relia prismei optice (6= i+ materialului prism lunghiurile din relatia prismei optice (6 = 1 + 1° - A) depinde de natura ‘materialului prismei: 4d incident al unci raze monocromatice pe o prisma optic’ ereste de la 0 I de deviatic suferit de raza variaza ast \. Fimaine constant seade, dupa care creste scade A B. C. creste D. E. reste, dupa care scade 20 2Optica —teste Optica — teste n 74. |. Toate razele care intra prin una din fefele unei prisme opt | iedru A, vor iesi din prisms, daca este indeplinita cor A. A> aresin Vn B. A<2aresin Vn C. Azaresin Vin D. A>2aresin Vn AB 2aresin 16. ( prisma optict aflatt in aer se introduce int-un lichid. In acest caz, unghiul de devi ‘minima al prismei: A. nu se modifiet B. scade C. ereste D. scade sau creste, in functie de indicele de refracte al lichidului E, depinde numai de materiatul prismei . Sectiunea principali a unei prisme cu reflexie total, din stick. (n = n. A. un triunghi echilateral B. un triunghi isoscel CC. un triunghi dreptunghic D. un triunghi dreptunghic isoscel E, un triunghi oarecare ie print-o prisma optic&:| Unul dintre urmitorii factori NU influenteazs unghiul de devi | A B. c D. E 2B indice de refractie msi) 75, Unghiul de deviate al unei raze care stribate o prismi optic NU depinde de: A. natura mediului din care este construita prisma BB. natura mediului exterior prismei . viteza de propagare a luminii tn vid : D. A, 30° BY 60° Cc. 45° Do E, 90° placa cu fete plan paralele, situat’ in aer, este formati din trei regiuni cu fetele acesteia, egale in grosime si aviind 'm = mik (k—constanta). Sa se determine expresia lui k daci un| ‘Pe fata superioara a lamei, pentru care se produce reflex: regiunile 2 si3 este 30”, Akadn B. k=2/Vn ©. kin D. k= \2/n E. k=vn/278, 79. 80. gi. Optica ~ teste (© raza de lumind intra intr-o lama din sticli eu indicele de refractie V2 sub un unghi de 60° si apoi trece intr-o alt& lami cu indicele de refractie {3 . Sistemul acestor lame _giseste in aer, fefele lor plane find paralele inire ele, Care este valoarea unghiului dintre | razA si normald in a doua lama? | A. 30° B. 60° c. 45° D.® E, 90° (O raza de lumind care se propaga pe o directie orizomtald cade pe un ecran agezat vertical. format pe ecran} cecran est} D=d/V3, si se determine unghiul dintre raza incidenta si oglinda, A. 90° ". ereste unghiul de refractic E. scade unghiul de incidents 24 83. 84, . O razii de lumina monocromatied cade pe suprafija unei Optica — teste inzi plane sub un unghi de incidenyé de 45°, Dupé reflexia pe aceasti oglindd, lumina suferd o a doua reflexie pe o alté oglinda plana, asezata perpendicular pe prima oglinda. In acest caz, se poate spune els ‘A. unghiul dintre raza incidenti si raza emergenth este de 60° B, unghiul dintre raza incidents si raza emergenta este de 45° C. raza incidents este paraleld cu raza emergent D. E. ). unghiul dintre raza incidentd si raza emergentit este de 30° raza incident® este perpendiculara pe raza emergent Planul de incident reprezinta planul determinat de: A,, raza incidenta si suprafaja pe care ajunge lumina BB. mormala la suprafafa in punctul de incident si suprafays C. raza incidents si normala la suprafeta in punctul de incidenjs D. ditectia razei incidente si directa razei reflectate E. raza reflectath si suprafata pe care ajunge lumina Unghiul de reflexie reprezinta unghi A, B. ics D. E, intre: directia razei incidente si directia razei refl raza reflectata si normala la suprafaja in punct de incidents raza reflect gi suprafafa pe care se produce reflexia raza incident si suprafafa pe care se produce reflexia cio variant mu este coreetS unde /este unghiul de incidents 2586. 87. 88, 89. Optics — teste Unghiul de refractie reprezint& unghiul dintre: ‘Valoarea maxima posibild a unghiului de refractie este de: AL 45° B. 30° \ C. 180° | D. 60° E. 90° Unghiul limité reprezint: ‘A. unghiul de incidenta maxim la care se manifesta reflexia total | B. unghiul de reflexie maxi CC. unghiul de incidents je ref afirmatii NU este corecta: ‘A. lan unghi de ineidenta B, laun unghi de CC. laununghi de separatie D. Ja.un unghi de incidenta i> E, laun unghi de incidenta i=m C.= mr! D.=1 | Convergenta un divergente cu distanta focali de $ em este: D. -20 dioptri E. -10dioptrii lentils subjire menise convergent razele de curburd de 2 m si respecti -1,05 dioptrit 0,75 dioptrit C. 0,50 dioptrit D. 0.25 dioptri E, -0,15 dioptri A B. lentila biconvexd aflatd in aer (rsa1) are razele de curburd de 3 m, respectiv 6 m, este confectionaté dintr-un material al cirui indice de refractie este 1,5. Distanga focal a lentilei este: AIm B.2m C3m D.4m E. nicio variants de raspuns nu este corect Je de refracje al materialului din care este formati o lemtilé biconvext 1b are convergenta C= I dioptrie. Distanja focald a lent le de refractie n'=1,75, este: A. 35m B. 3,5m C. 05m D. 0.5m E. 275m ila biconvexa simetrica (|| =|R.|= R ) confectionata dintr-un material cu indicele le de refractic are distanjafocala de 0,6 m. Raza de curburi a suprafejelor care marginesc lentila este: A. R=0,2m B. C. R=0,6m D. R=0,3m E. R=0,5m 140. O lentila biconvexd are una din razele de curburi egal cu distanta focal a Jenti A43 B. 3/2 c. 53 D. 52 B34 38Optica — teste Optica ~ teste 142. 143, 144, ‘Una dintre afirmasile referitoare la convergenta unci lente subjri NU este corecté: A B. se mai numeste si puterea optica a k C. este negativ’ pentru lentile divergente D. E, scalar depinde numai de forma suprafejelor care mirginese lentila intro substangi cu indicele de este: biconvexe constr refractie m, aflatd intr-un mediu cu indicele de refrac ‘A. totdeauna po: B. toideauna neg . pozitiva, daca, >, D. negativa, dack 7, >, E v8, dack n, , convergentl daci n, <7, 18 divergenti daca n, >, IG convergent totdeauna let "DOR > perpendicular pe axa opticd a este: ‘A. virtual se afl la 60 em de le B, reali gi se afl la 60 em de ler C. virtual i se afl la 20 em de D, reall gi se aft la 20 em de lentila E. nicio varianti de rispuns nu este coreetd 0 14s. 147. 148, luminos, perpendicular pe axa ‘opticd @ lentilei. Imaginea objinuté este virtual, situaté Ia 60 cm de lentilé. Lentila folosita este: - i A. divergent cu distanja focali de 60 em BB. convergenti cu distanja focala de 20 em . divergenti cu distanja focalé de 20 cm . convergenti cu distanja focala de 60 em E. convergent cu distanta focalé de 40.em Imagines un at Ia 60 em de o lentil, este proiectaé pe un ecranaflat la 90 em de obiet. Lentilafolosit este: A. “divergenti cu distanja focals de 20 em B. convergenta cu distanta focala de 20 em C. divergenti cu distanja ocala de 36 em D. convergent cu distanta focala de 36 em E. convergent cu distanja focala de 30 em Imaginea unui divergenti cu distanta focali de 20 em ‘convergentd cu distanta focali de 20 em convergent’ cu distanfa focald de 30 em . divergenti cu distanta focal de 30 em A B. . divergenti cu distanta focald de 60 em D. E, Imaginea unui obict, flat a 60cm deo lentil, este viuall si seabjne la 30 emo bes nd ma dept de lentil dest cbc Leni oes ese A. divergenti cu distanja focal de 120 em BB, convergentd cu distanta focali de 120 em C. divergent cx D. divergenti cu distanja focala de 180 em E, convergent cu distanta focald de 180 em aOptica - teste Optica —teste 153, Distanfa minima la care trebuie s8 se afle un ecran fai de un obiect pentru a se putes lui pe eeran cu ajutorul unei lentile convergente este de 120.¢m. folosite este: Distanja focala a les B. convergent cu e20em A. 1Sem C. divergenti cu di 1 de 40 em B. 20em D. convergent cu distana foals de 60 em ©. 25em E, convergent cu distanfa focal de 30 cm D. 30em E. 40em 154, in fafa unei lente convergente cu : 10, perpendicular pe axa opti ‘objinutd este: | 8, dreaptS, cu marimea 3 em A. reali dreapt gi se ata 1,5 md 15, dreaptd, cu mirimea 6 em . B. virtuali, dreaptd gi se afla la 1,5 m de ke E. real, rasturnata, cu mirimea 3 cm | C. reala, rastumata gi se afl la 0 D. virtual, dreapt si se afl la 13,6 em de fe 11. O fmt are convergena de“ dioptri. Distana fai de lentil care ebuie agezat E. reald, risturata gi se aflé la 1,5 m de | obiect pentru a se objine 0 imagine virtuali la 15 em de lentil este: 155, A. Wem B. Sem C. 20m D. 2Sem, E. S0em 152, In fafa uneiOptica ~ teste 187, ‘mica distanfa focal este: +A. 10m, B. 20cm C. 30m D, 40cm E, 45m convergent se afl ntre un obiect copticd a lentile, i un eran. Obiectul si ecranul sunt fixe, ar ind opiectul se afl la 40 em si, respect, la 60.em del clare ale obiectului.Distanfa focal ak 158, Pe axa opticd principal a unci Ie pendicular pe axa este mobil. Atunei le convergente cu distanja focal de 24 cm se se afld 1430 em de k ire mlrimea imaginii A°B® gi marimes A. 15cm B. 20cm C. 30em D. 34em E. 24em 102. 159. situate in stinga si res tanta dintre cele dou surse este =24 em. Stiind ed lent ccelor dou’ puncteOptica — teste Optica —teste jin dous lentile NU este coreeté afirmatia: 167. Pentru un sistem optic centrat format di tuald format de prima lentil devine totdeauna obiect real pentrs cea de BB. imaginea reala formati de prima lentilé devine obiect real pentru ce de a H-2, Distanga focall a lentilei este: daci ea se formeaz4 intre cele doua lentile 1a format de prima lentild nu devine totdeauna obiect real pentru A. S0em B. 40cm C. 30cm D. 20cm E. 10cm | 164. fn fej wei lenileseasazd un mb lminos 168. Despre marirea liniard transversala a unui sistem optic eentrat format din dous lentile convergente se poate afirma cd: A. depinde numai de distantele focale ale celor dou lentile BB. depinde numai de poziia obiectulu faté de prima lentil C. depinde numai de distanta dintre cele dous lentile D. este egali cu produsul maririlortransversale linare ale celor dou’ lentile E. acelasi focar secundar object 166. in camul unui sistem optic centrat format din dous lentile, se poate afirma totdeauna ci: exe converged produceo imagine final de3 ori mai mare “a formata de prima lentil “it nici vain derspuns nu exe cored D. imaginea objinuth prin a doua E, nicio variants de raspuns nu:Optica — teste 170. Un sistem optic centrat este format din dou’ lentile convergente cu convergentele Ci si 171, Un sistem optic centrat este format din dous lentile su stanjele focale de 24 cm si, respect este de 70 cm. Imaginea data de sistemul centrat est . Teald, dreaptd, situatd la 1,9 m de obiect gi marita mde obiect si mieyorati A B, c 9 virtualé, risturnatd, situatd la 1,9:m de obiect gi marité E, reall, dreapt,situatd la 1,9 m de obiect si micsorat& 172. Un sistem optic cemtrat este format din dout I distanfele focale de 24 em gi, respect liniar luminos, situat la 60 em d A. 50m B. 35cm C. 20cm D. 45m E. 60m 174, Douitlentle biconvexe, subir, denice, cu distantafocalé de 60 cm formeazi un sistem optic tentrat. Lenilele sunt agezate la 40 em una fata de alta. Un fascicul de lumin Paralel cu axa optic a sistemului este incident pe letila din stinga. Distana gi pozifa, fad de lmtla din dreapta, la care converge fascicululrefractat de sistem este: 25 emin dreap 175, ale ciror axe optice prnepale coined, sunt aduse in contact. fn este agezat un object Inacestcaz: ste obiect virtual pentru L2 le rispuns nu este coreeti E. nicio variant176. 178. Optics —teste ‘Dou lentile subjri Lr iL, ale elror axe optice principale coincid, sunt aduse in contac, Sistemul format de cele dou Ientile se comport totdeauna ca 0: I subire convergent i subjire divergent D. oglinds pland E. prism cu unghiul prismei mic “and convergentele Ci si C2 sunt aduse in contact. Convergenta € eazi din relatia: E. nicio variant de raspuns nu este coreeti izeazA un fascicul de luminé paralel 18 convergentd L1, cu distants focald fi, fo 3h istanja d="A de len distanta d==2 focalizat pe ecran se aduce in contact cu Li 0 a dous I dou lentil trebuie si fie: ok Pentru ca fasciculul si jn spatele unui ecran aflat lt Lo, eu distanta focald fi 4 A. convergensicu fp=4 f B, convergent cu f= 2 . convergenté eu f,=3f D.derenten =A E. divergents cu f, =-3f, Optica —teste jumin’ paralel 179. O lentils convergent Li, eu distana focal fi, focalizeaza un fascicul de lumin§ pars AL ete pe ceran se aduce n contact cL. 0 #dous lentil L:, cu distant focal trebuie 8 fe Pentru ca fasciculul sa fie focalizat {in fafa unui ecran aflat Ia distanta d= A doua lentil A doageter f.=-£ b. comerpaties 8 6. emerges f.=4f D. divergent’ cu E. divergent cu f,=-4f, au fiecare convergenta Con aer. Prin entrat eu convergenta C in aer. Daca Je se umple cu apa (ni=4/3) convergenta sistemului devine concave, identi stielé (n=1,5), cu raza de curburd ntact, cu concavitatile fata in fa, iar golul astfel format se ‘cu apa (ms=4/3). In fata acestui 15 cm de el, se afla un tub luminos cu wet de 9 cm asezat perpendicular pe axa opticé a sistemului, Imaginea dati de sistem este: A. reali, ristumatd cu lungimea de 4 em B. virtuala, dreapta cu lungimea de 6 em CC. virtuald, dreaptd cu lungimea de 4 em D. virtual, dreapti cu lungimea de 18 em E, real, ristumata cu lungimea de 27 em 31182, 183, 184, Optica —teste | ‘Dou’ lentile convergente, una cu diametrul mare $i stanta focala de 30 cm si alta cu diametrul mi distanta focala de 60 em sunt alipite gi centrate coaxial. O sursi de ita pe ana optch a sistem, la 40m de acest. Ct | ‘A. ambele sunt virtuale gi distanja dintre ele este de 60m. B. uns este real, iar cealalt virtuala si distanfa dire ele este de 100 cm E. ambele sunt reale gi distanta dintre ele este de 80 em | ous lentile convergente, una cu diametral mare si cu distanfafocala de 30 em siakacu | diametrul mic si cu distanta focal8 de 60 cm sunt alipite si eentrate coaxial. Un obiect D.12 E. nicio variantd de rispuns nu este corect Un sistem optic centrat este un sistem afocal (telescopic) dact: A. distanja focalé a sistemului este nul B. un fascicul paralel cu axa sistemului devine tot un fascicul paralel dup treceres prin sistem CC. un fascicul paralel eu axa sistemului devine un fascicul convergent dupa trecert prin sistem D. un fascicul paralel cu axa sistemului devine un fascicul divergent dupa treceret prin sistem E. nicio varianté de rispuns nu este corect Optica —teste 185. Un sistem optic centrat este un sistem af (telescopic) daca: A. ate distanta focald nul B. are convergenta infinit 186, D. ‘este totdeauna negativ’ E. nicio variants de raspuns mu este corects 187. Un sistem optic centrat format din dous lente este un sistem afocal dae: imagine al primei lentile coincide cu focarul imagine al cele de-a doua int de rispuns nu este corects 188, 2 3190. 192 agezate una fat de alta la distanta de: A. 30m B. 45cm C. 20m D. 10em EB Sem oui lentile biconvexe identice, confectionate din sti ‘cr, un sistem optic convergent. Daci 5 id necunoscut, sistemul devine afocal. Indicele de | lipite coaxial si formeaz’, le se umple cu un necunoscut este: divergent cu convergenta de -5 dioptri, cele dous ler x dowd convergente L1 gi Lz gi doui divergente Ls si Le convergenti cu distanfa focal de 25 em le trebuie centrate gi | ind urmitoarea combi tc so an | 19: 194. 198. 196. Optica —teste Ochiul miop formeazS imaginea unui obiectindepartat intr-un plan situat: A B. c. D. E. ject apropiat intr-un plan situat: Ochi hipermetrop formeaz4 imaginea unui obi rpoe> in spatele cristalinului Un miop nu poate vedea obiectele situate 1a 0 ti mai mare de 40 em de ochi. Convergenta lentilelor de contact care si-i corecteze vederea la distant ar trebui si aiba: A.C=-15m" B. C=-2 CrC=-2,5 m4 D.C=-3m'! E, C=- 2m! Un hipermetrop vede obiectele situate 1a 0 distanji de pind la 40 cm fata de ochi, Convergenta lentilelor de contact care si-i corecteze vederea pentru distanta normata de vedere clard de 25 em ar trebui si aibi: A. C=-15m" B. C=-2m" C.C==2,5 mt D.C=2m! E C=1,5m" 34Optica —teste Optica —teste 197, 198, 199. 200. 201 NU este un defect optic: A. miopia B. metropi C. hipermetropia D. prezbitismul E. toate raspunsurile sunt corecte Pe suprafaja intemi a globului ocular se afl3 o membrand sensibild la lumin§ numiti: Din punct de vedere al opticii geometrice, ochiul omenese este un sistem optic centrt care confine: ‘A. comea B. umoarea apoasi C. cris D, umoarea vitroasa E, toate rispunsurile sunt corecte ‘Ochiul miop se poate corecta cu ajutorul: A, lentilelor divergente Jor plan-convexe Jor menise convergente fe ispunsurile sunt coreete COchiul hipermetrop se poate corecta cu ajutorul: Jor biconcave lor plan-concave lor convergente Jor menise divergente E. toate rspunsurile sunt corecte | 202, 203, 205, 206, Ochiul prezbit se poate corecta cu ajutorul: A ). lentilelor plan-concave toate raspunsurile sunt incorecte B. ei D, E. NU este 0 culoare primara: C. albastru D. galben Ey toate raspunsurile sunt incorecte '._Unele perechi de culori pot produce, prin suprapunere, culoarea albi, Aceste perechi de cculori se numese: A. culori principale B. culori primare C. eulori secundare D. culori complementare E. toate réspunsurile sunt incorecte Calorie primare sunt: > rou, galben, albastru B. rosu, verde, albastru . rogu, verde, galben D. albastru, galben, negra E. al negru,rosu Culoarea complementara pentru albastru este: A. rosu B. verde C. galben D. cyan E, magenta 7Optica — teste Opti 207. 208, 210. Culoarea complementard pentru rosu este: ‘A. magenta | B, verde . galben D. alb E. cyan ‘Una dintre urmatoarele afirmafi legate de microscopul optic NU este corectt: ‘A. este folost pentru examinarea obiectelor foarte mici si bine laminate B. obicctivul are dimensiuni reduse si distany focala mare inea obtinutd prin obiectiv este real, risturnati si mai mare decit obiectul D. rosismentul misoard de céte ori mai mare se vede obiectul prin microscop deci stana normalé de vedere pentru ochiul emetrop \ EE. imaginea finals objinut prin ocular poate fi virtual ristumat si marti Una dintre urmatoarele afirmati legate de microscopul optic este corect®: A. este fol BB, imaginea objinuti prin ocular este CC. partea optici a microscopului cupri D. grosismentul este o mirime fizick adimensionala care arati de eéte ori este mart imaginea obiectului E, imaginea obfinut8 prin obiectiv este reali, dreapt8 si mai mare decat obiectul Unghiul sub care se vede un obiect prin microscop este 60°, iar unghiul sub care se vedt obiectul cu ochiul liber este 30°. SA se determine valoarea grosismentului microscopul 202. |. Grosismentul mieroscopului poate fi determinat folosind urmatoarea formulf: A. G=elll farfe B. G=efol Ife C. G=fofclet D. G=foxfocl Ot E. G=feelfol e distanta dintre focaral obi focarul ocularului; / ~ distanja ochi- fos fo ~ stage focal ale obiectivulu gi, respe Una inte urmitoarele relaii poate fi folositi pentru a exprima grosismentul microscopului: A! G= tga /tga2 B. GI foe c. yd D. G=e/ fafa E. G=18/ fof ‘cu ajutorul mi convergent cu distanja focali mica. N“ man coer ©: shes npg masct ns E, puterea opticd a lupei este o mirime fizicd adimensionala 38 wo214, Optica —teste Care dintre urmatoarele afi irmatii legate de lups este corecti’? 216. E. este mirime adimensionala, Unitatea de misura pentru grosisment este: Amt B. este o mirime adimensional C. dioptric D. rad/m E. m/rad tre urmitoarele afirmatii referitoare juterea opticd a unei lupe NU este corecit . este egalé cu inver A stanfei focale a lupei B, se masoard in dioptric, sau m C. mu depinde de marimea transversali a obiectului : D. se poate calcula daca se cunoaste indljimea obiectului gi unghiul sub eare es privit acesta prin Lupa ese o mirime fizicd scalard folosité pentru caracterizarea lupei m 218. 219. 220. 221 Optics teste lintre urmatoarele replaje NU Poate fi efectuat pentra objinerea unei imagini A it ae c luminoase D. iafragmelor , utilizarea unor substante chimice de contrast Imaginea dati de obj estuia, foarte aproape de acesta din urma ocularului Imaginea unui obiect obyinutd cu lupa este vviruali, micgorati, dreapt viruall, mari, dreapts reall, mart, ristumatd AL B. C. D. E taginea finald obtinuté cu ajutorul unui microscop optic poate fi: A B. ce D. E. real, risturath si mitita virwald, dreapts gi marita real, dreapti si miegorata virtual, ristumati si marta viral, dreaptt gi micgorata aOptica — teste Optica — teste sb ere est p "gece cooaye ung sub care et s re se observa obiectul cu lupa (60°) mal (25 em): | 226, 222, Imaginea formata de catre obiectivul unui microseop optic este: i ait distanta minima pentru vederea clard fn eazul ochiului not A. virtuald, ristumnatl 5 ddreaptd si maritt ristumati gi marita ituald, dreapta si maritt B E. reali, dreaptd i micsorati Cc. 12m D. 12 223. Puterea opticd a unei lupe cu distanja focali de 5 em este: E. 12em! 1erca optica a acesteia 227. Sse determine grosismentul unei lupe daci se cunoaste A B (20 nv!) si distanja minima de vedere clara pentru ochiul normal c. D. Ap E B.S ©. 25m" 24, Sasse determine grosismentul une! Bee sub cate se observ obiectul cu lupa este 60" Eess 3 28. ‘urmatoarele afirmati referitoare la contrast NU este corect 2 oy A. este dat de diferenta dintre iluminarea preparatului si eca a zonelor adiacente . 2m! Fi B, se poate regla modificind i : CC. depinde de distanga minima p care este priv D. poate fi reglat prin modificarea dimensiunilor diafragmelor =0,5 em: EE. se poate imbundtati folosind substante chimice de contrast percepute separat 225, Sa se determine puterea opticd a unei lupe daci se cunoaste unghiul biectul cu acest instrument = 45° gi marirea transversal8 a obiect 229. Unul dintre urmitoarele reglaje NU face parte din cele necesare pentru obtinerca unei A2 B. OS em! corecte cu ajutoral microscopului optic: C. 2em" i \ D. 0s A. ajstarealuminozii E. 2m! B. focalizarea c D. E. my icarea distanfelor focale 8Termodinamicd ~teste ‘Termodinamica Un kmol reprezinta: Masa molecular relativa (m:): ‘A, se misoard in grame B. se misoarl in kg C. se misoard in g" D, se misoari i E. este 0 mirime adimensionala ‘Masa unei cantititi de api ce confine 1 mol de molecule este: A We B. 16k Cc. 6g . D. 18kg E 17g Masa unei cant A. Se B. S7g C. 5858 D. 5758 E. 35g jide NaCI ce contine 1 mot de molecule este: s. Termodinamica - teste Masa molar (1) a nei substane se poate calcula din elatia: Aus B. ye. C= socts 3 <]s D. wat B pet ‘m- masa sistemului, Vv - cantitatea de substan{& din sistem, n ~ numicul vol Unitatea de misura pentru masa molara (u) in Sistemul International de U A. g/mol B. ke/mol C. ky/kmol D. este omarime adimensiona E, ke-mol Masa molard (1) pentru apa este: A. I8kg/kmot B. 16kgkmot C. I8kg-kmol E. 18 kg/mot S‘Termodinamicy ~ teste 8. Masa molard (1) pentru acetilend (C2th) este: A. 16kghkmol B. 14kg kmol C. 26 keskmol D. E gkmol 24 kg/mot tea demas atomic reprezinti: ‘A. masa confinutl introun kg de '7C B. a douisprezecea parte din masa atomului de carbon . adoutsprezecea parte din masa atomic izotopului de carbon '7C 'D.masa atomica a izotopului de carbon 3C E, masa conjinuti intr-un g de 3C 10, definita prin relia: Termodinamicd~ teste Volumul molar depinde de natura substanfei si foarte pusin de Presiune St temperaturd in eazul lichidelor si gazelor A B. C. gazelor si solidelor D. E. gazelor lichidclor, idelor si gazelor Volumul molar depinde de presiune si temperaturi, dar si foarte putin de natura substantei in cazul: idelor lichidelor $i gazelor derivatt in SI, definita prin vy ~ cantitatea de substanta din si - cantitatea de substanfS din sistem, g1- masa molar | | | @ =‘Termodinamics teste Numinul lui Avogadro (Na): ‘A. se masoard in mol! B. se misoard in mol C. se misoari in kmol D. se masoara in 10? mol E este 0 marime adimensionala lum ¥ de hidrogen aflat in conditiinormale | de presiune si temperaturd este dat de relaia: Numérul de molecule conti “y, tunde: Na + numérul tui Avogadro, Vo -volumul molar in condijii normale de presiune gi temperatura. intr-un volum = 22,4 m? de oxigen afla in condi temperatura este: ‘Termodinamic’ — teste ‘Volurmul molar are valoarea 22,4 m"/Kmol in urmitoarele conditii: moon Numérul de molecule cuprinse intr-o masi m = 4 kg de hidrogen afta in conditi normale de presiune gi temperaturd este: lecule cuprinse intr-o masi m de hidrogen aft in conditii normale temperaturl este dat de relaia: wumarul lui Avogadro, /yo - volum lemperaturi, « - masa molard, n - numénul vo fn conditii normale de @‘Termodinamicd ~teste ‘Termodinamicd — teste a1. Numirul de molecule cuprinse int-o masi m= 32 kg de oxigen afl normale de presiune gi temperatrd este: “ E. pany PaNey unde: ~ masa molars, / - volumul molar, ¥y0~ volumul molar in conditii normale de presiune gi temperatura, N ~ numarul lui Avogadro.. 2, 2B, i normale de presiune gi temperatura se poate €2 Densitatea unui gaz in con volumul molar in con: ‘unde: mo ~ masa unei molecule, - masa molars, Vs normale de presiune si temperatura, Nj - numdrul lui Avogadro. Numirul volumic (n) este definit prin relajia: i elementare din sistem, V- volumul sistemului, ¥~ cantitatea de substanta din sistem, Na - numarul lui Avogadro,Termodinamicd ~ teste 24. Numirul volumic: D. se masoari in m? E. este o mirime adimensionali 25. Masa unei molecule de substanta (mo) este dati de relatia: unde: jz - masa molar, V, - volumul molar, Na ~ numtrul lui Avogadro. 26, NU este un sistem termodinamic: apa dintr-un vas A B. c. D. E 28, 30. Termodinamica — teste Parametrii de stare pentru un sistem termodinamic sunt: ‘A. parametriintensivi si extensivi . doar parametsi macroscopic ‘Un parametru intensiv al unui sistem termodinamic este: A. masa B. volumut (C- energia interna D. presiunea E. cantitatea de substanta ‘Un parametru intensiv al unui sistem termodinamie este: A. volumul B. temperatura CC. energia interna D. masa E. cantitatea de substan Un parametru intensiv al unui sistem termodinamic este: A. densitatea B. vol CC. energia interna D. . cantitatea de substan31 32, 34, ‘Termodinamicd ~teste NU este un parameiru extensiv: A, energia intern’ B. volumul cm D. E, cantitatea de substanta temperatura NU este un parametru extensiv: [NU este un parametru extensiv: A. energia interns B. volumul C. masa Dz densitatea E. cantitatea de substanti Starea unui sistem termodinamic este stajionara dact |A. parameltii de stare sunt const E. parametrii de stare nu sunt consta 38 Un sistem termodinamie izolat evolueaza spon! A. B. c. D. E. Un proces termodinamic este reversiil duct indeplineste eon A B. moOR> ‘Termodinamici — teste de neechilibru termodinamic experimental termodinamict procesul se desfigoard intr-un singur sens procesul se poate desfigura in ambel procesul este necvasist procesul este ireversiti Un proces termodinamic NU este ciclic daca: tan $i ireversibil spre 0 stare: Je sensuri si prin aceleagi stiri l 74 75‘Termodinamics — teste ‘Termodinamics ~ teste 40. a2. Un proces termodinamic NU este ireversibil daci indeplineste con: A. procesul se desfagoari intr-un singur sens. B. procesul se desfigoara prin diferite stiri intermediare C. procesul se poate desfigura in ambele sensuri D. procesul se poate desfigura in ambele sensuri si prin aceleagi str intermediare E. procesul se poate desfigura in ambele sensuri gi prin diferit stiri intermediare fe cu constanta de elastcitate k, punem, indere a resortului rPone> toate raspunsurile sunt incorecte Parametrul de stare de tip intensiv ce are acceasi valoare pentru toate stile sistemelor termodinamice aflate in relate de echilibru termic este: AA. temperatura B. presiunea C. densitatea D, masa E, energia interna se refer Ja urmitoarea marime fizied: Principiul zero al termo ‘A, Tucru mecanie B. energie interns C. temperatura empiric’ D, presiune . un parametru extensiv 4, 44, 45, ia de transformare a temperaturi din grade Celsius (0) in grade Kelvin (1) este: T=12BK Te1+273°C T= 1427315 K T=1+100°C T=23K roOR> Relajia corecth este: A, AT= Ar+273,15 °C B, AT ar+273°C (C. AT= 127315 K D. AT At-273K E. Arar unde: AT" variatia temperaturii in K, At— variatia temperaturii in °C. Un interval de temperatura de 1 °C corespunde unui interval de temperaturd de: 1K 100K 273K 273,15 K 0K monp> ‘Temperaturile de refering alese in scara Celsius sunt: D. 1°C$1273,15K E. 32Fsi212F 77Termodinamics — teste Un termometra etalonat gresit indick -6 °C in gheata care se topeste si 104 °C in vaporii apei ce fierbe la presiunea atmosferici normala. Cnd acest termometry indie& 82 °C temperatura real va fi A. 86°C B. 88°C c. 80°C D, 802°C E, 808°C (O proprietate a gazului ideal este: A, moleculele sunt puncte materiale B. moleculele interactioneaza intre ele D. gazul ideal este format dintr-un mumr mic de molecule E, ciocnirile moleculelor cu perf recipientului in care se afl sunt plastice (© proprictate a gazului ideal este ‘moleculele nu sunt puncte materiale -un numiir foarte mare de molecule A B. ich D. E lor cu perefii reejpientului in care se afl sunt plastice (0 proprietate a gazului ideal este: rmoleculele mu sunt puncte materiale moleculele nu se afl in agitayie termic& ‘gazul ideal este format dintr-un numa mic de molecule ciocnitile moleculelor eu pereti recipientului in care se afl sunt plastice npOR> sl ‘Termodinamicd - teste 0 proprietate a gazului ideal este: jumir mic de molecule in care se afl sunt elastice 0 proprietate a gazului ideal este ‘A. moleculele nu sunt puncte materiale B, moleculele interacjioneazi it C. moleculele se afld in agitate termicd D. E. AL petnmy? 3 2 BL padnms* c. p= LNims? D. p=2Niny" BE. panne unde: p~ presen eer de un gaz ideal supra pee molecular, numa volume, N= numral de molecule din patraticd medic. aaa to — masa viteza 78‘Termodinamica ~ teste 54. Presiunea exercitatt de un gaz ideal asupra perejilorincintei este dath ce relajia: A paint, loge C. p=inE pa3NE. D. p= NE, E. p=nk, unde: 1 — numirul volumic, A”—numirul de molecule din sistem, E,- eneria | termica. 33. Viteza termic3 a moleculelor: A. este invers proportionalA cu temperatura B. scade in cursul transformari izobare C, este direct proportionala cu temperatura D. depinde de media patratelor vitezelor moleculelor E. toate rispunsurile sunt incorecte 36. tied medie de agitate termicd a unei molecule a gazului ideal este dath 39. ‘Termodinamica teste Presiunea exercitaté de un gaz ideal asupra perejlorincintei poate fi sist sub forma A. p==Npve* poy 2 8. pay v2 © pale 3 1 D. p=lnps poh 1 & pada! patina lunde: mo ~ masa molecular, N’— numarul de molecule din sistem, p — densitatea getului, Y= volumul incintei,*- vitez8 patratic& medic (viteza termica). In Sistemul Intemational de Uni ATK! B. Skmol K C. Wmol-K. D. E, fi constanta lui Boltzmann se exprimd in . Kg toate rispunsurile sunt incorecte Dependant en cot ede x pi mil temper wi means ma a Bal ; B. E,=2ar a ©. Baler ro oar b Bed E. E +4 nk unde: ~numal volume, k~ constants Botemann, T= temperatura sistemului termodinamie. a66, 67. 68. 69. Termodinamica — teste Graficul p = f(¥) in eazal unei ransformisi izobare este 0: 70. ‘A. dreapta vertical B. hiperbols C. dreaptd orizontals D. curb E, dreaptd ce trece prin origine cu panta de 45° Graficul p = {() in cazul unei transformari izocore este o: A. dreapta verticald B. hiperbota CC. dreaptd orizontala D. curbs E, dreaptdi ce trece prin origine, cu panta de 45° Graficul p= (0) in cazul unei transforma izoterme este 0: | A. sinusoidal \ B. hiperbola C. dreapti ce treve prin origine, cu panta de 45° D. dreaptd vertical | E. dreaptd orizontals n. i (Op) este verticala gi axe transformari izobare este 0 iineaun sistem de coordonate fn care axa pr temperaturi absolute (OT) este orizontal, raficu A. curb B. hiperbots CC. dreapti ce trece prin origine, cu panta de 45° D, dreapti vertcala E, dreapts orizontals n. Termodinamicd — teste inte-un sistem de coordonate in care axa volumului (OV) este vertical si axa temperaturi absolute (OT) este orizontal, grafcul une transform izocore este o: A. hiperbolt B. dreapta ce trece prin origine, cu panta de 45° C. dreaptd verticalt D. dreapté orizontala E. curb Intr-un sistem de coordonate in care axa presiunii (Op) este verticalé si axa temnperaturii absolute (OT) este orizontala, graficul une transformari izoterme este drvaptd verticala hiperbols reapth orizontalé ccurba FE. dreaptd ce trece prin origine, cu panta de 45° soR> sm de coordonate in care axa volumului (OV) este vericalé si axa absolute (OT) este orizontala, graficul une transforma izoterme este ‘A. dreaptt vertical B. hiperbola . dreapti orizontala D. curbs E. dreapta ce trece prin origine, cu panta de 45° 5