C1: INTRODUCERE FIZICA CONSTRUCTIILOR

Conductie=transferul termic între doua corpuri solide

Radiatia=intre doua corpuri care nu sunt in contact, prin radiatie electromagnetica

coeficient de conductivitate-masoara densitatea fluxului termic ce strabate perpendicular pe
doua suprafete un element cu fete paralele cu gros de 1m, cand dif temperaturilor dintre cele
doua supr e de un grad

punct de roua: valoarea presiunii partiale e egala cu presiunea de saturatie

confort termic - realizare inconstienta a termoreglarii fara suprasolicitari fiziologice

conditii:
- temperatura aerului
- umiditatea aerului
-viteza de deplasare a aerului
-temperatura medie radianta(adica cea a suprafetelor interioare ale elem de inchidere)
temp omului: 24 la 18-19 grade si 28 la 24grade

C2: INTRODUCERE FIZICA CONSTRUCTIILOR

DIFUZIA VAPORILOR - deplasarea vaporilor de apa cu presiune partiala mai mare spre
zonele cu presiune partiala mai mica

Pentru materiale:
Factorul permeabilitatii la vapori=factorul care indica cand un material este mai putin
permeabil la vapori decat AERUL
Rezistenta la permeabilitate la vapori=capacitatea elementelor de constructie de a se opune
transferului de umiditate

- este ideal -fara condens in toata grosimea peretelui

- este obligatoriu-fara condens superficial(pe fata interioara a peretelui)

CONDITII TEHNICE PENTRU PERETI

 - limitarea cresterii umiditatii masice a materialelor componente
- evitarea acumularii progresive de apa in perete(se poate intampla de la an la an
datorita condensului)

REGIM TERMIC STATIONAR=ipoteza conventionala de calcul termotehnic in cadrul

careia se considera ca temperatura nu variaza in timp

TRANSFER TERMIC-REZISTENTA TERMICA

*strict dpdv termic nu conteaza unde punem stratul termoizolant, dar pentru un transfer corect
de vapori el se pune la exterior
TRANSFERUL DE VAPORI
- se recomanda o permeabilitate la vapori mai mare de la interior la exterior
- daca termoizolatia e la interior, poate fi necesara o bariera de vapori (pe fata calda)

C3: INTRODUCERE FIZICA CONSTRUCTIILOR

Anvelopanta constructiei=totalitatea elementelor de constructie care separa spatiul incalzit

al unei cladiri de exterior sau alte spatii neincalzite (direct sau indirect): pereti
plini/vitraje/plansee terasa acoperis plansee sub pod/placi pe sol, plansee pe subsol/plansee
care separa la partea inferioara de exterior (gen ganguri, console)
PUNTILE TERMICE

Puntea termica=zona a anvelopei unde e modificat fluxul termic prin:

- penetrarea elementelor de inchidere cu materiale cu conductivitate termica mai mare
- micsorarea grosimii elem de constructie
- diferenta intre ariile suprafetelor interioare si exterioare(ex la colturi intre pereti sau
pereti-plansee)
Puntile termice pot fi:
1. dupa forma:
 - liniare
- punctuale(pot fi independente sau rezultate din intersectia a doua punti liniare-in al
doilea caz se neglijeaza in calcul)
2. dupa alcatuire :
- constructive (stalpi)
- geometrice (la colturi-aria de transfer exterior e mai mare decat cea din interior)
- mixte (zona de colt in care e si element constructiv)

efecte:
- se schimba cuantumul fluxului termic
- se modifica alura izotermelor si a liniilor de flux termic
- se modifica temperaturile superficiale interioare

eliminarea lor (mai rar)

- inchiderea imbraca complet elementele structurale
- stratul termoizolant sa fie continuu la exterior

corectarea lor(caz inchidere struct)

- min 6cm termoizolatie in exteriorul stalpului
- min 20cm stanga- dreapta

!sunt interzise puntile termice strapunse!

C4: INTRODUCERE FIZICA CONSTRUCTIILOR

Coeficient global de izolare termica=pierderile totale de caldura ale unei cladiri

-reprezinta energia termica pierduta de fiecare m3 incalzit la o diferenta de 1grad intre
temperatura interioara si exterioara
-ia in calcul in mod diferit:
- cladiri de locuit (locuinte, hoteluri, camine etc)
- alte cladiri( categoria 1-cu ocupare continua si categoria 2- cu ocupare discontinua)

1.Pentru cladiri de locuit

- are in vedere pierderile de cladura prin transfer termic pe intreaga anvelopa
- pierderile de caldura aferente unor conditii normale de reimprospatare a aerului
interior
- pierderi suplimentare (de la neetanseitatile tamplariei)
!Pentru corectarea rezistentei termice
- ARIA se calculeaza distinct pentru fiecare tip de element de inchidere si pt fiecare
alcatuire diferita. Aria se calculeaza la fata interioara a elementelor de inchidere (fara
elementele interioare de compartimentare)
- VOLUMUL incalzit al constructiei se calculeaza la fata interioara a elementelor de
inchidere. include volumul de aer al spatiilor interioare+volumul elementelor de
compartimentare interioare

2. pentru cladiri cu alta destinatie

G1=pierderi orare de caldura prin elemente de inchidere, pentru o diferenta de temperatura de
un grad intre interior si exterior, raportate la volumul incalzit al cladirii
conditia: G1=<G1ref

Necesarul anual de caldura pentru cladiri de locuit delinde de coeficientul global de

pierderi de caldura si de aportul de caldura solara care se scade din calcul

-aportul solar
-necesarul de caldura format

!necesarul anual de caldura < necesarul de caldura normat (cel din urma creste odata cu
raportul aria ferestrei/volum incalzit)

CASA PASIVA=confort termic deosebit cu consum redus de energie

conditii:
- rezistente termice foarte ridicate ale elementelor anvelopei
- eliminare punti termice
- ventilare cu recuperare de caldura

la acesta necesarul de energie din surse conventionale este aproape egal cu 0 sau foarte scazut
si acoperit, minim 30% din surse regenerabile

C5: INTRODUCERE FIZICA CONSTRUCTIILOR

energie finala=energia consumata efectiv in cladire
energie primara=energia care nu a fost supusa niciunui proces de conversie sau transformare

coeficienti de conversie pentru energie finala - energie primara:

Cerinte minime pentru cladiri nzeb pentru:

1. anvelopanta
- rezistenta termica corectata minima
pt cladiri rezidentiale sau nerezidentiale, pentru cladiri noi sau existente
2. ansamblul cladirii
-energie primara/emisii in functie de destinatia cladirii si zona climatica
- contributie surse regenerabile min 30%

valorile limita ale energiei primare depind de functiunea cladirii si de zona climstica
Pentru marirea energiei de incalzire Q in cladiri nzeb:
- se reduc pierderile de caldura
- se creste aportul de caldura solara
- se reduc/elimina pierderile de caldura prin anvelopanta

CONCLUZIE NZEB
- crestere izolare termica
- ventilatie cu recuperare de caldura
- instalatii eficiente
- iluminat economic(natural+electric)
 - sunetul

- cum percepe omul sunetul

-
transmiterii sunetului)

-
-

ce este sunetul?

sunetul oscilatorie a unui mediu elastic

mediul elastic: ex. aerul

Cum se propa
- unde succesive
dilatare
-
etc.

-
parametri:
-

- -

-
Viteza cu care se transmite sunetul depinde de mediul elastic:

V = 331,5 + 0,6 x T
Vara, sunetul se transmite în aer mai repede decât iarna.
Sunete complexe = însumarea mai multor unde sonore simple / orice sunet complex se poate
descompune într-

Spectru sono

Alte tipuri de sunete complexe: zgomote, pocnete, sunete muzicale, etc.

er: la trecerea printr-un

1. = energia (W)

2. - dif.

3.
 n care omul percepe sunetul? -
subiectivitate
Caracteristici obiective :
-

Durata:
-
- etului
:
- Categorisire în:
- Infrasunete: 1 - 16 Hz
- Sunete audibile: 16 - 20 000 Hz
- divizat în domenii mai înguste: groase (joase), medii, înalte
-
 de la simplul la dublul
6 octave
- Pentru studii mai aprofundate, se poate ajunge la intervale de
-

- us

-
- Ultrasunete: peste 20 000 Hz
-
Presiune, intensitate
-
perceput - nu auzim sunete sub acest prag
-
a sunetului.

!! Nu putem aduna logaritmii !!

Nivelul sonor
(= pragul de audibilitate)
 Nivelul sonor =

decibelul (submultiplu al B (belului)

Decibel

nivel decibelul.

În stânga avem
nivel sonor în decibeli.
db.

0 db -

sângelui).

-un astfel de sistem (cineva

-ar putea pierd

- 20 db -
ar fi nivelul sonor.

-
-
- fon.

- dB(A)

a urechii de a percepe

sau C.
 curba A.
-

! Când

rimând sunetul respectiv direct în

C7: ACUSTICA IN ARHITECTURA

Propagarea sunetului
- pentru sursele punctuale, se reduce cu 6 db
la fiecare
- Orice fel de energie

Pentru sursele liniare:

- traficul
- se reduc 3 db la fiecare
 - Su

Aceste reduceri sunt teoretice

-

obstacol. În acest moment, se

pot întâmpla 3 fenomene:
- Reflexia
- Transmisie :sunetul trece prin elementul care se interpune în calea acestuia
- Disiparea: -o
de energie.

Transmisie / disipare - nu se mai întorc

numim aceste componente sunet absorbit.

Deci, putem avea de a face cu o sau cu o

reflexie se face în mod similar reflexiei

(prin raportare la normala de la
egalitate):

Dimensiunea 1 / 4 din

Cuantificare a reflexiei sunetului:

 = , respectiv energia

1.

(notat cu alfa)

- foarte mic)

conforabil
Îndeplinir

1. zgomotul aerian provenit din

2. zgomotul aerian provenit dintr-un

3. zgomotului de impact

4.

5. zgomotului reverberat excesiv

respectiv

6. zgomotul produs de surse din interiorul

,

Zgomotul - nu poate fi definit fizic, are un caracter subiectiv

= se poate descrie ca un sunet jenant, semnal acustic nedorit

zgomot - sunet pe care nu îl

dorim

Zgomotul aerian -

Zgomotul de impact / structural - transmis prin componente solide, structurale sau

Zgomotul aerian

iul adiacent, protejat (L2)

L1 -
Într- întotdeauna

.
 , sunetul transmis, ci sunetul transmis + efectul

Indice de izolare: Rw
-

- C, Ctr (tr vine de la trafic)

 Rw) ire ( ).

avem transmisie pe (prin intermediul elementelor de

- -

-
colaterale, prin sau sep

- avem nevoie de o a

Legea masei = dublarea masei

(dublarea
grosime

-
:
Ex. un perete de 11 cm - Rw = 51
 Un perete de 14 cm - Rw = 53

Un perete de 19 cm - Rw = 55 etc ..

Se poate recurge la

probleme de montaj. (în

-
- Izolarea: - resort -

Principiul - resort -

Elemente oare - (foarte

toate cazurile), masa multiplicarea
alternare ) - straturi de aer -
materiale poroase), separare / desolidarizare

- Perete rigips
 !

Dublaje din gips -

- se vine cu un
dublaj din gips-carton -
spectiv.

- cât mai
de
perete)
-
-

numai relativ, la element - nu are o

-
pragurilor..)
- greutatea
- Dublare, prin sasuri tampon

maxim 60 dB
valoare, pot fi foarte costisitoare -
 zgomotul alb zgomotul roz

Zgomotul alb
zgomotul roz
fiecare - mergem pe dreapta,

D.p.d.v al pe

FERESTRE

- Principii de luat în vedere:

- (sunt preferate ferestrele fixe)

- Dublare / triplare diferite

- Se poate utiliza o
pe o foaie de material plastic (PVB).
Linia - indicele de atenuare

Linia portocalie -

Linia verde închis -

diferite.

Linia verde deschis - : 2 rânduri de cercevel: e un caz favorabil, în

foarte mult.

Rw la diferite tipuri de ferestre

Din punct de vedere termic în

ferestre cu geam laminat

- cale de transmitere - receptor)

Strategie:

1.

- - ue
- nu mult sub acea
- valori optime.
Valori care sunt impuse prin normative

surse de zgomot e

Nivelul considerat admisibil -

Nivelul de zgomot recomandat -

beneficiarul / proprietarul, din considerente de confort. Nivelul normativ este un minim de la care
putem pleca, cel de confort fiind mult mai strict.

2. -
mod de gândire în prealabil - proiectare

- Amplasament -
 - prin acest

- Partiu: -
tampon

- -un
anumit interval orar / interzicerea traficului greu pe anumite artere / reducerea vitezei de
-

3. -

-
reducerea
a nivelului sonor).

- - se iau ce
- )

Transmiterea zgomotului în .

- Trebuie stabilit nivelul de zgomot aerian impact.

- Trebuie stabilit nivelul de zgomot tolerabil.

-
protejat.

- , ce va asigura
normat
recomandat, sinonim cu un nivel de confort dorit. Vom avea în
vedere:

- Transmisiile colaterale
-
-
 camerele de hotel.

deoarece mereu

-
proiectant.

- carton, este de preferat varianta cu

ol reduce drastic
izolarea. Într-
mai mare decât
, luând în considerare pierderile mai mari
Pentru exemplul dat, s-

- 51 = 3 dB
 - B.

Zgomotul de impact

-
cazul zgomotului de impact.

numai zgomotele de impact pe

sub cea în care este produs zgomotul, deci, un nivel

sonor mai mare, cuantificat
- dedesubt.

valori mai mici - izolare mai .

La fel ca în cazul zgomotelor aeriene, avem un (Ln,w) indice

tapping machine / ciocan de zgomot de impact.

- , prin folosirea unei pardoseli elastice

- - pardoseala preia zgomotul, dar, prin

- Desolidarizare (sunetul s-

- variante

Niveluri maxime acceptate:

Niveluri recomandate de izolare:

**
** Ln,w maxim recomandat = 40 -

Normativ - zgomot de impact

! valorile necesare de izolare la zgomot de impact: nu mai mari de aprox. 68 dB !

raportare la grosimea acestora.

Concluzie? singure
de impact (> 68 dB). Nu

doar pardoseala.

- (delta Ln -

pardoselii.

-
pardoseala de pe : rezultatul
Pardoseli:

1. (mozaic turnat, parchetul mozaic lipit, orice

- ansamblu rigid, care se

2. Straturi elastice, cu un efect mediu ( )-

putem avea: covoare PVC (cu substrat fonoizolator), orice tip de covoare - mochete,
pardoseli din cauciuc, - permite
preluarea z. De impact

3. Dalele flotante - interpunere - strat elastic.

sub care avem un strat elastic -
i).

- - -
pardoseala propriu-

-
beton: di
Desolidarizare: dedesubt)

Tavane suspendate

- , se reduce .

- - tavanul poate fi din gips - carton, dar nu poate fi din

zgomotul de impact (efect 0) sau al zgomotului aerian)

- Deci, este nevoie de t elastic.

1. Determinarea necesarului de izolare - avem o valoare ce exprim

-
recomandat, asociat cu un grad de confort.
-
-

zgomotul reverberat excesiv.

- Este un fenomen caracteristic (nu se produce în exterior) - dublu efect:

- 1.

- Motiv: peste sunetul direct, se suprapun reflexii succesive (în interval de

câteva milisecunde, se suprapun câteva zeci de reflexii într-

- 2. oprirea sursei sonore.

-
etc.. ) - poate fi în mod clar perceput.

- În punctul marcat cu
a valoarea nivelului sursei (nivel sunet direct
- efectul
-
sonore, ca -
se atinge un
 - albastru, moment în care se închide
nu scade la fel de brusc cum s-

- cu 60 dB
valoarea

Într-
-un
timp mai lung -

Verde -

Într- : nivelul sonor este mai redus decât

Albastru deschis -

Tot acest fenomen se poate cuantifica într-

Durata de = 0,16 x

respective.

- trebui
- oriunde

-
mici -
panouri fonoabsorbante

- - oriunde

- care este sursa zgomotului

- -
tavan. inem prin
 -
în nici un caz
sub nivelul pr

3 categorii principale: materiale poroase, membrane vibrante, rezonatori

structuri absorbante complexe

Materiale poroase

- Pt. a fi fonoabsorbante, materialele poroase

- frecare.

- Ex. materiale textile (Trevira, Vibrasto -

ECOPHON (sau orice
fel de tavan suspendat casetat), SOLO (Baffles)

! polistirenul este 0 din punct de vedere acustic, deoarece are

produse mai groase absorb mai bine.

scade cu

ase

Membrane vibrante

- Membrane elastice (placaj, carton, materiale plastice), fixate solidar pe un schelet.

placajul.
C10: ACUSTICA IN ARHITECTURA / INSORIRE, PROTECTIE SOLARA
Materiale si structure fonoabsorbante

Rezonatori

Rezonatori cuplati (placi perforate) GUSTAFS [SE]

Placi perforate TOPAKUSTIK [CH]

FONOABSORBTIE

INSORIRE / PROTECTIE SOLARA / ILUMINAT NATURAL

Sticla

Rotatia aparenta a soarelui

Rotatia aparenta a soarelui

Pozitii ale Soarelui la latitudini semnificative

C11: INSORIRE, PROTECTIE SOLARA
Cea mai lunga zi a anului in solstitiul de vara inaltimea la care ajunge soarele este maxima
Solstitiul de iarna cea mai scurta zi soarele se ridica cel mai putin pe cer
Soarele nu rasare de la vest si apune la est decat la echinoctii.
In sezonul rece, rasare mai de la sud si ajunge undeva la sud-est.
In sezonul cald, rasare mai spre nord.
Modalitate de a determina pozitia soarelui pe cer:

Azimut: se masoara in plan orizontal;

Inaltimea: 0=soare la orizont si unghi maxim la ora solara 12 (in solstitiul de vara)
Ora solara 12 nu e tot una cu ora legala 12 pentru toate punctele aflate pe acelasi meridian
exista o unica ora solara 12.
Preferam sa lucram cu ore solare.
Ce urmarim? Sa putem determina intervalul posibil de insorire pentru cladirile pe care le
proiectam.
Motive:
- Necesitatea insoririi
- Protectia solara (efectul de sera)
!Efectul de sera sticla este transparenta pentru radiatia solara de lungime de unda mica, aceasta
radiatie intra in incapere, se reflecta, si prin reflexile multiple se transforma in infrarosu, si de la
un moment dat sticla devine opaca interiorul incaperii se incalzeste pentru ca radiatia care
patrunde nu are posibilitatea sa mai iasa.
Orice discutie despre insorire trebuie sa ignore situatia meteorologica.
Pentru a determina perioadele de insorire exista mai multe metode;
Noi invatam metoda lui Radu Pana Metoda diagramei solare si a mastii de umbra:

Diagrama solara: reprezentare a pozitiei soarelui pe bolta pe tot parcursul anului

In functie de modul in care se face proectia, obtinem o diagrama solara ortogonala, echidistanta
sau centrala.
Diagrama ortogonala proectia ortogonala clasica de la gd
Proectia centrala proectie printr-un punct (in mod conventional, nadirul diametral opus
zenitului)
Proectia echidistanta reprezentare conventionala careia ii corespund in proectie cercuri
echidistante pe bolta
P. ortogonala: daca pe emisfera avem reprezentate cercuri de egala inaltime, ele intr-o proiectie
ortogonala vor fi reprezentate din ce in ce mai apropiate de circumferinta cercului mare (nu am o
imagine sa va arat dar ar trebui sa va puteti imagina Pana nu eu)
P. centrala: cercurile echidistante de pe bolta se inghesuie catre centrul cercului sim ai departate
pe masur ace ne apropiem de circumferinta
Dezavantaj al p. ortogonale: este usor de facut geometric, dar este o reprezentare in care sunt
inghesuite pozitiile soarelui la unghiuri mici de inaltime.
P. centrala: convenabila dpdv al imaginii obtinute, dar e mai greu de facut.
P. echidist.: transforma cercurile echidist. de pe bolta in cercuri echidist. in plan (cea mai
convenabila daca avem posibilitatea sa o obtinem intr-un mod automatizat)
La precizia cu care lucram, diferentele sunt putin semnificative diagrama de 45 e aplicabila
pentru toate zonele tarii noastre.
Pasii necesari:
1.

Punctul de observatie Omega punct de pe suprafata pamantului

Z zenitul
n nadirul
2. Inaltimea soarelui la echinoctii

He=90-L (L pentru Romania 45)

3. Inaltimea la solstitii:

La solstitii h difera cu + sau 23.5 fata de echinoctii.

Vara: 45 + 23.5
Iarna: 45 23.5
4. Trasam pozitile aparente ale soarelui ca cercuri pe bolta reprezentate in plan de capat

In stanga: iarna mai mica;

In dreapta: vara portiunea pentru iunie este mai mare;
5. Cercurile corespunzatoare lunilor intermediare

Iulie si august iulie se suprapune cu mai, septembrie cu aprilie etc.

Facem o rabatere de plan de proiectie, cercul mic este aceasta rabatere este o sectiune
perpendiculara pe cercurile iunie septembrie decembrie pe care o rabatem pe planul respectiv si o
impartim in 6 si trasam cercuri paralele prin cele 6 puncte de intersectie rezultand restul de luni
intermediare.
6. Determinarea pozitiei orelor

Reprezentarea se face pentru o zi in fiecare luna 21 ale lunii.

Trebuie sa determinam unde se va gasi soarele la ore fixe pentru asta va trebui sa rabatem
cercul corespunzator traseului soarelui din ziua respectiva pe planul in care lucram
7. Proiectie centrala intr-un punct

8. Trasarea curbelor lunare ale soarelui

Ajungem la o asemenea reprezentare
Albastru traseele lunare
Verde pozitii orare
Intrebare 1 C11:

Masca de umbra:
Intrebare 2 C11:

In
R: A

C12: INSORIRE, PROTECTIE SOLARA

Dr. Arh. Andrew Marsh a facut un software achizitionat ulterior de Autodesk
- Earth and Sun
- 2D Sun-Path Chart
Intrebare 1 C12:

R: C
Masca de umbra:
Vocabular al elementelor parasolare
- Elemnte orizontale
- Verticale
- Mixte
EX: placa din beton scoasa in consola realizeza o umbrire de 100% - cel mai simplu tip de
parasolar, insa impiedica ventilatia.

Elemente verticale: lamele vertical

Este optima inclinarea unghiului lamelelor fata de planul fatadei.

Elemente mixte:

STUDII INSORIRE de ce e necesar sa discutam despre ele?

Scop:
1. Determinarea insoririi minime (in sezonul rece)
2. Determinarea necesarului de protectie solara (in sezonul cald) faimosul efect de sera (se
produce in special in spatii cu vitraje generoase) solutia optima: prevederea unor
elemente de protectie solara
Sticla cu control solar reduce cu 40-50% radiatia solara care patrunde in incapere.
INSORIRE MINIMA
Reglementari:
- Normative
- Ordinul Ministrului Sanatatii
Radu Pana: Poate ar trebui sa ne lasam ghidati si de bunul simt!
Normative:
Exista normative specifice pentru:
- Scoli si licee
- Gradinite
- Spitale
- Sali de sport
!NU exista pentru birouri!
Pentru locuinte si hoteluri cerinte similare:

O studenta spune: Pentru a calcula cata lumina naturala patrunde in incinta putem folosi si
Dialux.
Radu Pana: Da, dar pentru lumina. Noi vorbim de lumina acum, discutam despre radiatie solara.
Pentru locuinte avem in plus:
Lucrurile nu sunt atat de simple pe cat par.
Ordinul spune: Toate cladirile sa aiba insorire. Oare este si posibil?\

La o latime normala de fereastra, unghiul minim pe care il face raza de soare trebuie sa fie 11
grade. Normativul cere 20 de grade (e cam mult).
PROTECTIE SOLARA

Nu este obligativitate, este recomandare.

Nu se precizeaza foarte clar ce efect sa aiba aceste elemente parasolare.
Lucrurile sunt lasate la latitudinea proiectantului.
Ce trebuie sa asigure protectia solara?
Principalele orientari:

R: D

C13: ILUMINAT NATURAL

De ce este importanta iluminarea naturala?

Intrebare 1 C13:

Caracteristicile fizice ale luminii are caracter dual

- Radiatie electromagnetica UNDA
- Flux de fotoni PARTICULA
Radiatia vizibila 380-770 nm

ULTRAVIOLETE
3 domenii: UV-A, UV-B, UV-C
Zona A produce efecte pe haine
Zona B produce efecte asupra pielii
Zona C este nociva, nu ajunge pe pamant, dar se produce artificial in diferite domenii
INFRAROSU

- Infrarosu indepartat
- Infrarosu apropiat
Marimi fotometrice:
- Care caracterizeaza sursele de lumina

1. Fluxul de lumina: marimea principala cantitatea de lumina pe care o emite o sursa

- Unitate de masura: lumen (lm)
2. Iluminare (E): distributia fluxului luminos pe o suprafata
E=Fluxul/Arie
- Unitate de masura: lux (lx)
EX de valori de iluminare:

3. Intensitatea luminoasa: cantitatea de lumina pe care o emite o sursa luminoasa intr-un

unghi solid.
- Unitate de masura: candela (cd)
Unghi solid: raportul intre suprafata decupata pe o sfera si patratul razei
- Unitate de masura: steradian (sr)
4. Luminanta (B)
Marimi fotometrice:
- Care caracterizeaza corpurile

Cel mai mult vom lucra cu marimea numita iluminare.

Distinctie intre radiatie solara directa si luminare.
Radiatia solara directa NU se ia in calcul la determinarea iluminarii naturale.
Cer acoperit CIE Overcast Sky

2 modalitati de abordare cantitativa

Factorul de lumina de zi
Avantaje:
- Valoarea constanta care nu depinde de conditiile de mediu, ci doar de geometria cladirii
- Pot fi facute determinari la faza de proiectare
- Nivelul de iluminare interioara se poate calcula ulterior prin operatii aritmetice simple
pentru orice conditii

Intrebare 2 C13:

R: B
Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte

Normativ cladiri hoteliere

Normativ scoli si licee

C14: FIZICA CONSTRUCTIILOR