Cursuri LFTC

Notiuni de baza
• alfabet • multimi speciale

• secventa • proprietati *
– lungime • limbaj
– secv. vida – cuvant
• concatenare • tipuri de limbaje
– notatii • specificarea unui limbaj
• subsecventa • operatii cu limbaje
– prefix
– sufix
10/2/2023 LFTC - Dana Lupsa 1

Alfabet
• Def:
Alfabet = o multime finitã si nevidã de elemente
numite simboluri
• Notatie: 
10/2/2023 2
Secventa
Def.
• secventa peste 
o succesiune finita de simboluri din 
• subsecventa
o succesiune de simboluri consecutive dintr-o
secventa
10/2/2023 3
Lungimea unei secvente
• def:
nr. de simboluri din care este formata acea secventa
• notatie
|…|
Ex: |abc| = 3
• Secv. vida = secv. de lungime 0

• notatie: e (unele surse l)
10/2/2023 4
Concatenare
Dacã
x=a1a2…an
y=b1b2…bm
atunci z = a1…anb1…bm
reprezintã concatenarea secventelor x si y
si se noteaza z = xy
Notatii: aa…aa = an
(de n ori)
10/2/2023 Exemplu: a2 = aa 5
Secventa
Def.
• secventa peste 
o succesiune finita de simboluri din 
• subsecventa
o succesiune de simboluri consecutive dintr-o
secventa
w2 – subsecventa a lui w1
daca $ secventele u, v a.i. w1= u w2 v
10/2/2023 6
Prefix, sufix
Fie x, y, z sunt secvente peste alfabetul 
• x este un prefix al secventei xy
• y un sufix al secventei xy
• Prefix: o subsecventa care

– fie este vida
– fie incepe cu primul simbol al secventei date
• Sufix: o subsecventa care
– fie este vida
– fie se termina cu ultimul simbol al secventei date
10/2/2023 7
Multimi speciale
• n = {w | w – secventa peste , |w| = n}
• * = {w | w – secventa peste , 0 <= |w| }
• + = {w | w – secventa peste , 0 < |w| }
• * = + U {e}
10/2/2023 8
Operatia *
Denumiri:
• Operatia: *, steaua lui Kleene
• Inchiderea lui Kleene
* - inchiderea alfabetului
- multimea tuturor secventelor ce se pot obtine
folosind secvente din 
( Similar pentru limbaje)

10/2/2023 9
* - proprietati
•  w1, w2  * avem: w1w2  *

•  w1, w2 , w3  * avem: (w1w2) w3 = w1(w2w3)
•  w  * , ew = we = w
(*, . ) - monoid
10/2/2023 10
Limbaj, cuvant
• def: (limbaj)
L – limbaj peste alfabetul 
daca L  *
• def: (cuvant)
Cuvant al unui limbaj – un element al limbajului
10/2/2023 11
Metode de specificare a unui limbaj
• enumerand elementele
• evidentierea unor proprietati ale elementelor
– folosind multimi si descrieri matematice
–…
• folosind gramatici, automate, expresii regulare
• …
10/2/2023 12
Cateva tipuri de limbaje
• teoretice
L = {an | n  N} limbaj peste  = {a}
L = {anbn | n  N} limbaj peste  = {a,b}
• informatice
limbajul identificatorilor
 = {a, …, z, A, …, Z,_, 0,…,9}
L = {a’w’ | a’  {a,…,z, A, …, Z,_}, w’  *}
• matematice
ex: limbajul reprezentarii zecimale a numerelor naturale
10/2/2023 13
Operatii cu limbaje (1)
Fie: L1 – limbaj peste 1 L2 – limbaj peste 2
(operatii cu multimi)
• L1  L 2 limbaj peste  ales corespunzator;
de exemplu:  = 1  2
• L1 L 2 limbaj peste  ( = 1  2)
• L1 – L 2 limbaj peste  ( = 1 )
• L1 L 2 limbaj peste  ( = 1  2)
(operatii bazate pe concatenare)
• câtul la dreapta: L1 / L2 = { w *| $ y L2: wy L1}
• câtul la stânga: L1 \ L2 = { w *| $ y L2: yw L1}
10/2/2023 14
• L limbaj peste un alfabet 
• complementara:
• închiderea reflexivã si tranzitivã:
• închiderea tranzitivã:
10/2/2023 15
Gramatica independenta de context
O gramatica independenta de context este un cvadruplu
G = (N,  , P, S)
• N este un alfabet de simboluri neterminale
•  este un alfabet de simboluri terminale
• N=f
• P  N x (N   )*
P multime finitã (multimea regulilor de productie)
• S N (simbolul de start - simbolul initial)
Notatie:
(a , b ) P se noteaza: a  b
(a se înlocuieste cu b)

Doua tipuri de gramatici
• Gramatica independenta de context:

reg. productie sunt de forma A a , A N, a  (N   )*
• Gramatica regulara:
reg. prod. sunt de forma
• A aB
• A b unde A,B N si a,b 
caz special: S→ e poate  P In acest caz S nu apare în membrul
drept al nici unei reguli de productie.

Backus Naur Form
• primitive (terminale)
• variabile metalingvistice : intre paranteze unghiulare
• conective metalingvistice: ::= , |
<intreg_fara_semn> ::= <cifra> |

<cifra> <intreg_fara_semn>
<cifra> ::= 0 | 1 | … | 9
10/2/2023 18
Extended Backus Naur Form
• primitive (terminale): intre “ghilimele”

• variabile metalingvistice
• conective metalingvistice: = , | ,
[ optional] , { de oricate ori}
• punctul este folosit ca sfarsit de regula
intreg_fara_semn = cifra { cifra } .

cifra = “0” | “1” | … | “9” .
10/2/2023 19
Fie: L1 – limbaj peste 1 L2 – limbaj peste 2
(operatii cu multimi)
• L1  L 2 limbaj peste  ales corespunzator;
de exemplu:  = 1  2
• L1 L 2 limbaj peste  ( = 1  2)
• L1 – L 2 limbaj peste  ( = 1 )
• L1 L 2 limbaj peste  ( = 1  2)
(operatii bazate pe concatenare)
• câtul la dreapta: L1 / L2 = { w *| $ y L2: wy L1}
• câtul la stanga:L1 \ L2 = { w *| $ y L2: yw L1}
10/2/2023 20
• L limbaj peste un alfabet 
• complementara:
• închiderea reflexivã si tranzitivã:
• închiderea tranzitivã:
10/2/2023 21
Analiza lexicala
Atomi lexicali:
– identificatori
– constante (literali)
– cuvinte cheie (cuvinte rezervate) spatiile "albe"
– operatori aritmetici, relationali, …
separatori
cuvinte cheie - simboluri sintactice

cuvinte rezervate - nu pot fi folosite ca identificatori
(semnificatii speciale)
10/2/2023 1
Analiza lexicala
Analiza lexicala
• Date: fisier text
• Rezultate: FIP, TS
sau: mesaj de eroare
TS: tabela de simboluri

– informatii despre identificatori si constante
nume, tip, …
FIP: forma interna a programului
– Cod atom lexical
– Pozitia in TS (unde e cazul)
10/2/2023 2
Analiza lexicala, FIP, TS – exemplu partial
• Care sunt elementele lexicale ?
if a< b then b:=a • Descrieti sintaxa instructiunilor.
• Creati un alt exemplu care
respecta sintaxa descrisa.
FIP TS
Cod atom Pozitie in TS Pozitie Atom Alte
Cod Atom lexical informatii
4
lexical 1 a …
0 1
0 ID 2 b …
3
1 CONST
0 2
2 :=
5
3 <
0 2
4 if
2
5 then 0 1
10/2/2023 3
Analiza lexicala (versiunea 1)
detecteaza
Pentru fiecare atom lexical din fisierul sursa

clasifica atom
codifica atom
Sf.pentru
10/2/2023 4
Cat timp (mai exista caractere necitite in prg. sursa) ex.

detecteaza atom
clasifica atom
codifica atom
Sf.cattimp
10/2/2023 5
Cat timp (mai exista caractere necitite in prg. sursa) ex

detecteaza atom
Daca e cuvant-cheie sau operator sau separator atunci
adauga in FIP codul corespunzator atomului
Clasifica
Altfel
Daca e identificator sau constanta
Daca nu exista deja in TS atunci adauga-l ; Sf. Daca
adauga in FIP codul coresp. atomului si pozitia in TS
altfel
Eroare
Sf.Daca
Sf. Daca
Sf.cattimp
10/2/2023 6
Cat timp (mai exista caractere necitite in prg. sursa) ex
detecteaza atom
Daca atom e cuvant-cheie sau operator sau separator atunci
adaugaFIP(cod(atom), 0)
Altfel
Daca atom e identificator atunci
indice:=poz(atom,TS)
adaugaFIP((cod_id, indice)
altfel Daca atom e constanta atunci
indice:=poz(atom,TS)
adaugaFIP((cod_const, indice)
altfel
MesajEroare:, indicatie asupra erorii
sfDaca
Sf.Daca
Sf. Daca
Sf.cattimp
10/2/2023 7
Obs.: multe cautari in TS
++ urmatoarele faze !!
• TS fara organizare
- cautare secventiala
• organizare pt. cautare mai rapida
– ordonare (ordonata lexicografic)
• tabel ordonat lexicografic Probleme ?
• arbore binar de cautare echilibrat
– tabela de dispersie
cautare – fct. de dispersie
(hash)
.
10/2/2023 8
TS si programe cu mai multe blocuri
Obs.:
noi vom lucra doar cu
un singur bloc program
Se construieste cate o TS pt. fiecare bloc

Se construieste o tabela pentru incluziunea
blocurilor
Cum se modifica
algoritmul de cautare
in TS?
10/2/2023 9
Automat finit (AF)
•
Rezultate
Date
“aceptare”
sir simb. Automat sau
Finit “ne-acc.”
Automat finit: model fizic
Automat finit: model matematic
• Un automat finit este un ansamblu
M = (Q, , , q0, F) :
• Q – alfabetul starilor
•  – alfabet de intrare
•  : Qx → P(Q) functie de tranzitie
• q0  Q - stare initialã
• F  Q multimea stãrilor finale
AF – reprezentare tabelara
 aj
zi = 0 daca qi nu e stare finala

1 daca qi este stare finala
AF reprezentat tabelar; exemplu
 0 1
p q p 0
q r p 0
r r r 1
AF – reprezentare sub forma de graf
• graf orientat
• cu noduri si arce
etichetate
• (graf de tranzitii)
Configuratii si relatii de tranzitie
M = (Q, , , q0, F).
configuratie: (q,x)  Qx*
tranzitie: element din (Qx*) x (Qx*)
(p,aw)├─ (q,w) <=> (p,a) q;

• ├─ tranzitie directa p,q Q, a , w *
• ├─k k-tranzitie
• ├─+ +-tranzitie
• ├─* *-tranzitie
Limbaj acceptat; autom. echivalente
• Limbaj acceptat de automat
L(M) = {w | w *, (q0,w)├─* (qf,), qf F}
• Automate echivalente
M1 echivalent cu M2 daca: L(M1) = L(M2)
Automat finit - exemplu
Determinism
• Automat finit determinist (AFD)
|(q,a)| <=1  q  Q, a  
• Automat finit nedeterminist (AFN)
 q  Q, a   astfel incat |(q,a)| > 1
• Automat finit determinist complet definit
|(q,a)| = 1  q  Q, a  
Echivalenta dintre AFD si AFN
Teorema:
•  M1 – AFN  M2 – AFD echivalent
Constructie (nu demonstratie!):

• Pornim cu: M1=(Q1,1,1,q01,F1) – AFN oarecare
• Construim: M2=(Q2,2,2,q02,F2) – AFD
pe baza lui M1
a.i. L(M1) = L(M2)
Teor:  M1 – AFN  M2 – AFD echivalent
• 2 = 1
• Q2= P(Q1)
• q02 = {q01}
• F2 = {S  P(Q1) | S ∩ F1 <> Φ}
• 2(q,a) = {r  Q1 |  q1  q a.i. r  (q1,a)}
= Uq1  q (q1,a)
M2 – determinist (?)
Problema: determinati AFD echiv. pt.
AF – stari care nu contribuie la
acceptarea unui cuvant
• stare neproductiva – (nu e stare productiva)
• stare inaccesibila – (nu e stare accesibila)
• stare productiva: q  Q a.i.

 w  * si qf  F a.i. (q,w)├─*(qf,)
• stare accesibila: q  Q a.i.
 w  * a.i. (q0,w)├─*(q,)
Algoritm determin. stari accesibile
1. i:=0
A0:={q0}
2. Repeta
i:=i+1
Ai+1 :=Ai { qQ | p Ai,a a.i. q  (p,a)}
pana cand Ai=Ai+1
{Ai – multimea starilor accesibile}
10/10/2023 15
Algoritm determin. stari productive
1. i:=0
A0:=F
2. Repeta
i:=i+1
Ai+1=Ai { qQ | p Ai, a a.i. p  (q,a)}
pana cand Ai=Ai+1
{Ai – multimea starilor productive}
10/10/2023 16
Teorema:
 M1 – AF exista M2 – AF fara st. neproductive echiv.
• Pornim cu: M1=(Q1,1,1,q01,F1) – AF oarecare
• determinam A – multimea starilor productive
(algoritmul anterior)
• Construim: M2 pe baza lui M1 (a.i. L(M1) = L(M2))
M2=(A,1,A,q01,F1)
L(M1) = L(M2) !
10/10/2023 17
Teorema:
 M1 – AF exista M2 – AF fara st. inaccesibile echiv.
• … analog …
10/10/2023 18
alta metoda de determinare a AFD
? echivalent pentru un AFN dat
• M1 => ? M2
Ideea:
1. {q01}  Q2
pornim cu Q2={q01}
2. adaugam la Q2 toate submultimile lui Q1 la care se
poate ajunge prin functia de tranzitie, atunci cand
se aplica unei stari q  Q2 deja adaugata
10/10/2023 19
AFD complet definit
M = (Q, , , q0, F) (AFD)
•  : Qx → P(Q) functie de tranzitie ; | q,a | 
• …
Teor:  AFD  AFD complet definit echivalent
Constructie:
AFD => AFD complet definit:
• adaugam o stare (neproductiva) r si extindem  astfel:
•  (q,a)  Qx a.i. q,a devine: q,a r}
•  a r,a r}
10/10/2023 20
Minimizarea automatelor finite
Ce vrem:
Automat determinist cu numar minim de stari !
Automat redus
• AFD
• nu contine stari inaccesibile si neproductive
• nu contine perechi de stari echivalente
10/10/2023 21
Minimizarea AFD
• automat cu numar minim de stari
- fara stari –inaccesibile, neproductive
- mai putine stari ?
ideea: relatie de echivalenta; clase de echivalenta
• stari diferentiate
• stari k diferentiate
• stari echivalente
• stari k-echivalente
Automatul redus
Fie M1 – un automat finit oarecare
• Determinam AFD echivalent
• Eliminam starile inaccesibile si neproductive
• Determinam AFD echivalent complet definit
Fie M = (Q, , , q0, F) automatul rezultat.

• Determinam relatia ≡ (stari echivalente, clase de echivalenta)
• Pe baza relatiei ≡ determinam automatul:
M≡ = (Q/≡, , ≡, [q0], F≡)
Q/≡ - multimea claselor de echivalenta
≡([q],a) = [(q,a)]
F≡ = {[q] | q  F}
Automat redus
• Teorema
Automatul redus are numar minim de stari
dintre toate AFD echivalente
• Teorema
 M1 – AF  M2 – automat redus echivalent
Determinati clasele de echivalenta
ale starilor automatului de mai jos
determinati automatul redus !

Stari diferentiate
• o alta exprimare
q1,q2 sunt stari diferentiate de x  *
daca  qf  F a.i. (q1,x) ├─*(qf,)
si nu exista nici un qF a.i. (q2,x) ├─*(q,)
sau
daca  qf  F a.i. (q2,x) ├─*(qf,)
si nu exista nici un qF a.i. (q1,x) ├─*(q,)
• x (de mai sus) diferentiaza pe q1 si q2

Stari diferentiate
• o alta exprimare
PP. AFD complet definit
q1,q2 sunt stari diferentiate de x  *
daca  r1, r2 astfel incat: (q1,x) ├─*(r1,)
si (q2,x) ├─*(r2,)
are loc una dintre:
1. r1  F si r2  Q-F
2. r1  Q-F si r2  F
Relatii intre stari
• q1,q2 - stari diferentiate
– cf. def. de mai sus
– (  x  * care sa le diferentieze)
• stari k diferentiate
– daca  x  *, |x|≤k care sa le diferentieze
• stari echivalente (≡)
– daca nu exista x  * care sa le diferentieze
• stari k-echivalente (≡k)
– daca nu exista x  *, |x|≤k, care sa le diferentieze
Proprietati ale rel. de k-echivalenta (≡ )
k
• q1≡0q2 ddaca (q1,q2  F) sau (q1,q2  Q-F)
• ≡ 0  ≡1  ≡2  …  ≡n  …
• Daca (≡k) = (≡k+1) atunci (≡k) = ≡
Lema:
Pt. orice M exista n  N a.i. q1 ≡n q2 => q1≡ q2
• ideea: pot avea un nr. finit de relatii distincte (max. |Q|)

Faculty of Mathematics and Computer Science
Babeș-Bolyai University
Curs 3
• Gramatici. Clasificarea Chomsky

• Gramatici regulare
• Limbaje regulare. Echivalente
• Expresii regulare
•Proprietati de inchidere ale limbajelor regulare
10/17/2023 1
Gramatica
O gramatica este un cvadruplu G = (N, S , P, S)
• S este un alfabet de simboluri terminale
• NS=f
• P  (N  S )* N (N  S )* x (N  S )*
Notatie:
Notatii
• la nivel abstract (exemple matematice, specificari)
– S: a,b,… litere mici de la inceputul alfabetului
– N: A,B,.. litere mari de la inceputul alfabetului
– S sau N: X,Y,…litere mari de la sfarsitul alfabetului
– S* : x,y,… litere mici de la sfarsitul alfabetului
– ( S U N )* : a,b,… litere grecesti
• nu se folosesc spatii cand avem nevoie de mai multe
caractere pentru a specifica un simbol (terminal sau
neterminal)

Relatii de derivare
relatii binare peste (S U N)* adica (S U N)* x (S U N)*
• derivare directa
g => d <=> $ g 1, g 2, a , b  (N U S )*
a.i. g = g 1a g 2, d = g 1b g 2, iar (a → b )  P
• k-derivare
(o succesiune de k derivãri directe)
• + derivare
dacã $ k>0 a.i. cele 2 secvente sã fie într-o relatie de "k
derivare"
• * derivare
daca fie cele 2 secvente sunt egale, fie intre ele exista o
relatie de +derivare
Limbaj generat de o gramatica
• Limbaj generat gramatica G=(N,S,P,S)
L(G) = {w  S* | S w}
• Forma propozitionala
– a  (N U S)* a.i. S a
• Propozitie (cuvant)
– un element din L(G)
• Gramatici echivalente
daca genereaza acelasi limbaj

Tipuri de gramatici
• Gramatica monotona
–  a  b  P: |a| <= |b | a , b  (N  S )*
– caz special: S→ e poate sa apartina lui P. In acest caz S nu apare
în membrul drept al nici unei reguli de productie.
• Gramatica dependenta de context

reguli de productie sunt de forma:
aAbagb AN
a , b, g  (N  S )* , g  e
– caz special: S→ e poate sa apartina lui P. In acest caz S nu apare
în membrul drept al nici unei reguli de productie.

Tipuri de gramatici
• A aB
• A b unde A,B N si a,b S

reg. productie sunt de forma A a , A N, a  (N  S )*

Clasificarea Chomsky
• Gramatici de tip 0
nici o restrictie (suplimentara) referitoare la forma regulilor de productie
• Gramaticile de tip 1
dependente de context  gramatici monotone
( monotonic, non-contracting )
gramatici independente de context
=> Limbaje independente de context
gramatici regulare => Limbaje regulare

Ierarhia Chomsky
Fie ~ 1959-1963
•L0 - multimea limbajelor generate de gram. de tip 0

Are loc:
L0  L1  L2  L3
Ierarhia Chomsky: observatii
Teorema:
Fiecare dintre familiile de limbaje:

L0 , L1 , L2 , L3
este inchisa fata de operatia de reuniune

Limbaje regulare. Echivalente
• Limbaj regular
= limbaj generat de o gramatica regulara
• putere de exprimare
AF: AFN AFD
AF  gr.regulare
AF  (m.regulare  expr.reg.)
10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 11

Multimi regulare
Fie S un alfabet.
Multimile regulare peste S se definesc recursiv astfel:
1 F este o m. reg. peste S
2. {e}
3. {a} daca: a  S
4. RUS daca R,S – multimi regulare peste S +
5. RS daca R,S – multimi regulare peste S
6. R* daca R – multime regulara peste S
7. Orice alta multime regulara se obtine aplicand de un
numar finit de ori reg. 1-6

Multimi regulare si expresii regulare
1. F expr. reg. coresp. m.reg. F
2. e {e}
3. a daca: a  S {a}
4. r+s daca r,s – expresii regulare r|s RUS
5. rs daca r,s – expresii regulare RS
6. r* daca r – expresie regulara R*
7. Orice alta expr. reg. se obtine aplicand de un numar finit de ori reg. 1-6
• Expresii regulare echivalente:
– mult. regulare reprezentate de acestea sunt egale

Expresii regulare
• expresiile regulare – secv. obtinute prin
concatenarea de simb. din
S U {F, e, +, *, ( , )} ( … prioritate … )
• multimile regulare asociate expresiilor regulare

sunt limbaje regulare
Deci: Orice expresie regulara peste S

descrie un limbaj regular peste S

Proprietati de inchidere ale
limbajelor regulare
Teorema:
Daca
L1, L2 sunt limbaje regulare peste alfabetul S
atunci:
L1 U L2, L1∩ L2, L1L2, L1*, complement(L1)
sunt limbaje regulare peste alfabetul S

Lema de pompare pt. limbaje regulare
• Daca L este un limbaj regular,
• atunci $ p  N* ( fix pt. un limbaj dat )
(oricat de mare)
• astfel incat:
 w  L de lungime cel putin p
exista o descompunere de forma w=xyz,
unde 0 < |y| ≤ p
cu proprietatea ca: xyiz  L,  i  N

(enunt formal al teoremei)

(o alta versiune, mai “puternica”)
Daca L este un limbaj regular,

• atunci $ p  N* ( fix pt. un limbaj dat )
(oricat de mare)
• astfel incat:
 w  L de lungime cel putin p
exista o descompunere de forma w=xyz astfel incat
0 < |y|
|xy|≤p
xyiz  L,  i  N

Observatii:
• Lema da o conditie necesara dar nu suficienta
• daca un limbaj satisface conditiile lemei nu
inseamna ca este regular
• folosim negatia lemei de pompare pt. a dem. ca un
limbaj nu este regular

De ce se intampla asa:
• Daca L – limb. reg.
 exista G – gram. reg. a.i. L(G) = L (def.)
 exista M – AF a.i. L(M) = L (teorema)
• Fie p – nr. de stari ale lui M
• daca |w|>=p si w –acceptat
 $ un drum in graful asociat lui M a.i. etichetele arcelor sunt simb. din
w
 drumul e de lung. p ; adica trece prin p + 1 noduri din graf
 $ un nod prin care se trece de cel putin 2 ori
 ciclu/bucla – care se poate repeta de oricate ori !!
 se poate repeta sirul etichetelor arcelor din bucla !!
(de 0 sau mai multe ori)

Exemplu:
Fie L - limbajul regular corespunzator expresiei regulare:
aa*b*
1) fie w = ab ;
Puteti identifica o descompunere w=xyz a.i. xyiz in L ?
2) fie w = aa ;
Puteti identifica o descompunere w=xyz a.i. xyiz in L ?
-------------------------
Analog pt.: a(ba)*
si w = aba
-------------------------
Analog pt.: L={a,b} si w = a

Proprietati de inchidere ale limbajelor regulare
L1∩L2
• M1 = (Q1, S, d1, q01, F1)
• M2 = (Q2, S, d2, q02, F2)
• ? M = (Q, S, d, q0, F)
PP. ca aut. M1 si M2 sunt deterministe, complet definite !

(alg. de constr. !!)
• M = (Q1xQ2, S , d, (q01,q02), F1xF2)

• d((q1,q2),a) = (d1(q1,a),d2(q2,a))

Proprietati de inchidere ale limbajelor regulare
complement(L1)
• M1 = (Q1, S, d1, q01, F1)

• ? M = (Q, S, d, q0, F)
PP. ca aut. M1 este determinist complet definit !

(alg. de constr.)
• M1 = (Q1, S, d1, q01, Q1-F1)

Automate finite cu -miscari
M = (Q, , , q0, F) : …
•  : Q x ( U {}) → P(Q) functia de tranzitie
Ideea: putem avea si -tranzitii
(automate cu -tranzitii)
Teorema:
Pentru orice automat finit cu -miscari
exista un automat finit echivalent.
Obs. Conform definitiei pe care am dat-o (in cursul 2),
automatele finite sunt fara -miscari
11/28/2012 1
Automate finite cu -miscari
M = (Q, , , q0, F) :
•  : Qx( U {}) → P(Q) functie de tranzitie
Care este
automatul finit
echivalent?
11/28/2012 2
Echivalenta dintre expresiile
regulare si limbajele acceptate de AF
Teorema:
Daca r este o expresie regulara, atunci exista un AF care
accepta multimea secventelor reprezentate de aceasta
expresie (multimea regulara). Si reciproc.
• Echivalenta:
– constructia automatului echivalent
pentru fiecare dintre constructiile de mai sus
(nu vom face dem.)
– constructia expresiei regulare
ce descrie limbajul acceptat de un automat
(nu vom face dem.) ( ~ seminar)

Expresie regulara
=> limbaj acceptat de AF
– 
–  Ne amintim!
– a daca: a  
– r+s daca r,s – expresii regulare
– rs daca r,s – expresii regulare
– r* daca r – expresie regulara
• Constructia automatului echivalent
pentru fiecare dintre constructiile de mai sus

Expresie regulara=> limbaj acceptat de AF
• Automatul ce accepta: F
• Automatul ce accepta: 
• Automatul ce accepta: a (daca: a  )

.
• Automatul ce accepta reuniunea limbajelor acceptate

de doua automate date
– se dau:

.

– AF cu  tranz.:

.

– AF
??! cel putin una

dintre q01 sau q02
e stare finala
.
– AF
Daca cel putin una

dintre q01 sau q02
este stare finala
...
.
• Automatul ce accepta concatenarea limbajelor

acceptate de doua automate date
– se dau

.


.

– AF
??! q02 stare finala

.

– AF
Daca q02 stare finala

.
• Automatul ce accepta orice secventa peste limbajul

acceptat de un automat dat
– se da:

.


.

– AF:
??! q01 stare finala OK !

Exercitii:

– se considera AF pt.:
aa*
bb*
– se considera AF pt.:
a2n n – nr. natural; n>=0
b2n+1 n – nr. natural; n>=0

Exercitii:
Construiti automatul ce accepta concatenarea

limbajelor acceptate de doua automate date.
a) Se considera AF pt.: a si b
b) Se considera AF pt.: a* si b*
c) Se considera AF pt.: a si b*

Exercitii:

– se considera AF pt.: a

Cursul
Multimi regulare anterior
Fie S un alfabet.
Multimile regulare peste S se definesc recursiv astfel:
1. F - multime reg. peste S
2. {} …
3. {a} daca: a  S
4. RUS daca R,S – multimi regulare peste S +
5. RS daca R,S – multimi regulare peste S
6. R* daca R – multime regulara peste S
7. Orice alta multime regulara se obtine aplicand de un
numar finit de ori reg. 1-6

Cursul
Multimi regulare si expresii regulare anterior
1. F expr. reg. coresp. m.reg. F
2.  {}
3. a daca: a  S {a}
4. r+s daca r,s – expresii regulare r|s RUS
5. rs daca r,s – expresii regulare RS
6. r* daca r – expresie regulara R*
7. Orice alta expr. reg. se obtine aplicand de un numar finit de ori reg. 1-6
• Expresii regulare echivalente:
– mult. regulare reprezentate de acestea sunt egale

Cursul
Expresii regulare anterior
• expresiile regulare – secv. obtinute prin

concatenarea de simb. din
S U {F, , +, *, ( , )} ( … prioritate … )
• multimile regulare asociate expresiilor regulare

sunt limbaje regulare
=> orice expresie regulara peste S

este un limbaj regular

Expresii regulare si AF (exemplu)
Care este expresia regulara ce il descrie pe L(M)?

Proprietati: expresii regulare echivalente
• “ = “ noteaza relatia dintre 2 expresii regulare echivalente
(utilizarea lui F si )
(reuniune si concaten.)
F+r=r+F=r
r+s =s+r r=r=r
( r+s )+ t = r +(s + t) Fr=rF=F
( rs ) t = r ( st )
F* = 
(r+s)t = rt + st
r* +  =  + r* = r*
r(s+t) = rs + rt
( + r)* = r*
(r*)* = r*
(r*s*)* = (r+s)*
Expresii regulare
Exercitiu:
Fie r, s – expresii regulare oarecare
Demonstrati ca:
• r* r* = r *
• ( r*)* = r*
• (r*s*)* = (r + s)*

Gramatici
independente de context
(GIC)
(CFG – context free grammars)
derivari, arbori de derivare,

tipuri de gramatici independente de context,
gramatici echivalente - constructii

Ne reamintim: Gramatica
• NS=f
• P  (N  S )* N (N  S )* x (N  S )*
Notatie:
Ne reamintim: clasificarea Chomsky
• Gramatici de tip 0:
• Gramaticile de tip 1 (gramatici monotone)
–  a  b  P: |a| <= |b |
– caz special: S→ e poate  P. In acest caz S nu apare în membrul drept al nici unei reguli de productie.
• Gramatici independente de context:

(gramatici de tip 2)
• Gramaticile de tip 3:
• A aB
caz special: S→ e poate  P In acest caz S nu apare în membrul drept al nici unei reguli de productie.

derivari de stanga/ dreapta
• derivare de stânga =>st
o derivare directã in care se înlocuieste cel mai din
stânga neterminal
• derivare de dreapta =>dr
o derivare directã in care se înlocuieste cel mai din
dreapta neterminal

Analiza sintactica
• analizã sintacticã pt. cuvantul w
succesiunea de derivãri directe:
• S => a1 => a2 => . . . => an = w
altfel spus: reprezintã o derivare pentru cuvântul w
• analizã sintacticã descendentã
dacã aceastã succesiune de derivãri directe se obtine pornind
de la S si terminand cu w
• analizã sintacticã ascendentã

dacã aceastã succesiune de derivãri directe se obtine pornind
de la w si terminand cu S
Arbore de derivare
• Fie G = (N, S, P, S) o gramaticã independentã de context.
Numim arbore de derivare sau arbore de analizã
sintacticã un arbore cu radacina, ordonat,
cu urmatoarele proprietati:
1. Orice nod interior - o eticheta din N;
2. Orice nod frunza - o etichetã din S U {e}
3. Eticheta rãdãcinii este S;
4. Dacã un nod are eticheta A iar nodurile succesoare
acestuia, în ordine de la stânga la dreapta sunt etichetate cu
X1, X2, . . . Xn atunci A X1X2. . . Xn trebuie sã fie o
productie din P.

Arbore de derivare
• frontiera (frontul): nodurile terminale, în ordine de la
stânga la dreapta
• etichetele lor formeaza o secventa peste S*
• obs: denumirea de frontiera (front) se foloseste si pentru a
denumi succesiunea etichetelor nodurilor terminale
Teoremã.
Fie G = (N, S, P, S) o gramaticã independentã de context.
Un cuvânt w peste alfabetul S, deci din S*, apartine
limbajului generat de G, adicã w L(G), dacã si numai dacã
w este frontul unui arbore de analizã sintacticã.
Gramatica ambigua
O gramaticã G = (N, S, P, S) independentã de
context este ambiguã
dacã si numai dacã existã cel putin un cuvânt w care
admite doi arbori de derivare distincti; în caz contrar
gramatica este neambiguã.
•  $ 2 analize sintactice care folosesc numai

derivari de stanga, diferite
•  $ 2 analize sintactice care folosesc numai
derivari de dreapta, diferite

Descrieri echivalente. Forme normale
Ne reamintim :
O gramatica G1
este echivalenta cu gramatica G2
ddaca L(G1)=L(G2)

e-productii si gram. e-independente
• e-productie : o productie de forma A  e
• Gramatica G = (N, S, P, S) este e-independentã
daca:
a) dacã e L(G) atunci G nu are e-productii
b) dacã e L(G) atunci avem o singurã productie
Se iar celelalte productii nu-l contin în membrul
drept pe S
• Teorema
 G= (N, S, P, S)
$ G' = (N', S', P', S) echivalentã, e-independentã
Redenumiri. Cicluri.
• redenumire: reg.prod. de forma A B
• Gramatica fãrã redenumiri: fara r.p. de redenumire
Teorema:
 G= (N, S, P, S) $ G' = (N', S', P', S) echivalentã fãrã
redenumiri
• ciclu: o * derivare de forma A =>* B
• Gramatica fãrã cicluri: nu se pot obtine cicluri (la derivare)
Teorema:
cicluri

Recursivitate
• reg.prod. recursiva la stanga:
o reg.prod. de forma: A→Aa
• reg.prod. recursiva la dreapta:
o reg.prod. de forma: A→aA
• reg.prod. recursiva:
o reg.prod. de forma: A→aAb

Recursivitate
• neterminal recursiv la stanga:
AN daca $ o derivare de forma: A=+>Aa
• neterminal recursiv la dreapta:
AN daca $ o derivare de forma: A =+> aA
• neterminal recursiv:
AN daca $ o derivare de forma: A =+> aAb
• gramatica recursiva la stanga:
are cel putin un neterminal recursiv la stanga
• gramatica recursiva la dreapta: …
Forma normalã Chomsky
O gramaticã independentã de context G = (N, S , P, S) este în
forma normalã Chomsky (FNC)
dacã orice regula de productie din P este de una din formele:
a) A  BC A,B,C N;
b) A  a aS, A  N;
Si un caz special: S→ e poate  P. In acest caz S nu apare în
membrul drept al nici unei reguli de productie.
Teoremã. Oricare ar fi G=(N, S, P, S) o gramaticã

independentã de context, întotdeauna existã o gramaticã în
forma normalã Chomsky G', astfel încât L(G) = L(G').

Forma normalã Greibach
O gramaticã G = (N, S, P, S)
este în forma normalã Greibach (FNG)
dacã P are productii numai de forma:
A aa, A N, aS, aN*;
Si un caz special: S→ e poate  P. In acest caz S nu apare în
membrul drept al nici unei reguli de productie.
Teoremã. Oricare ar fi G = (N, S, P, S) o gramaticã

independentã de context, întotdeauna existã o gramaticã în
forma normalã Greibach, astfel încât L(G)=L(G').

Simplificarea GIC
• simbol neproductiv
Un simbol A N este neproductiv dacã nu existã
nici o derivare de forma A =*> x (xS*)
• în caz contrar A este simbol productiv
• Teorema
 G= (N, S, P, S) $ G' = (N', S', P', S) echivalentã,
fãrã simboluri neproductive
Simplificarea GIC
(transformari echivalente)
• simbol inaccesibil
Un simbol X N US este simbol inaccesibil dacã nu
existã nici o * derivare: S=>* aXb (a,b(NUS)*)
• în caz contrar simbolul este accesibil

• Teorema
 G= (N, S, P, S) $ G' = (N', S', P', S) echivalentã,
fãrã simboluri inaccesibile
Determinarea simbolurilor productive
A → BC
≈ algoritm AF determ. stari productive B → bB
C→c
1. i:=0 ; V0:= F
2. Repeta
Vi+1 :=Vi U{A   | $ A→ a  P, a  (ViUS)*}
i:=i+1
pana cand Vi=Vi-1
{Vi – multimea simbolurilor productive}

Determinarea simbolurilor accesibile
≈ algoritm AF determ. stari accesibile
1. i:=0 ; V0:={S}
2. Repeta
Vi+1 :=Vi U{ B   | $ A  Vi, a,bUS)* a.i
A→ aBb  P}
i:=i+1
pana cand Vi=Vi-1
{Vi – multimea simbolurilor neterminale accesibile}
* analog pentru simboluri terminale accesibile

Simplificarea GIC
• Un simbol este neutilizabil dacã el este fie
inaccesibil, fie neproductiv
• Teorema
 G= (N, S, P, S) $ G' = (N', S', P', S) echivalentã
fãrã simboluri neutilizabile

.
Observatii:
Fie G= (N, S, P, S) o gramatica independenta de context:
• Fie un simbol neterminal A al gramaticii G.
Daca nu exista o regula de productie A  a in P
atunci A este neproductiv
• Fie un simbol terminal a al gramaticii G.
Daca nu exista o regula de productie de forma
B  a a b in P
atunci a este inaccesibil

Eliminarea e-productiilor
1. Construim multimea Ne care are ca elemente acele
neterminale care prin derivare conduc la e adicã :
• Ne = {A | A  N, A =>*e}
alg. ≈ determinarea simb. productive
2. Determinam noile reguli de productie
• astfel incat productiile de forma A→ e se elimina
• dar, daca e L(G), atunci $ S e si S nu apare în
membrul drept al nici unei productii

Determinarea lui Ne
1. i:=0 ;
V0:= {A   | $ A→ e  P}
2. Repeta
Vi+1 :=Vi U{A   | $ A→ a  P, a  (Vi)*}
i:=i+1
pana cand Vi=Vi-1

determinam noile reguli de productie
• productiile de forma A→ e se elimina
• celelalte r.p. se rescriu astfel incat sa “suplineasca”
eliminarea e-productiilor astfel:
Fie r.p. A→a0B1a1B2a2…Bkak
unde: Bi  Ne
aj nu contine simb. din Ne
Se inlocuieste cu:
A→a0X1a1X2a2…Xkak
unde Xi = Bi este unul dintre Bi sau e
e (se fac toate inlocuirile posibile)
Ce lipseste ???
• continuare
Dacã eL(G) trebuie sa avem o e-productie
“atunci avem productia S  e si S nu apare în
membrul drept al nici unei productii”
(gram. e-independenta)
• adaugam un nou simbol de start S' si productiile

S’  e | S

Redenumiri. Cicluri.
• redenumire: reg.prod. de forma A B
• Gramatica fãrã redenumiri: fara r.p. de redenumire
Teorema:
redenumiri
• ciclu: o * derivare de forma A =>* B
• Gramatica fãrã cicluri: nu se pot obtine cicluri (la derivare)
Teorema:
cicluri

Eliminarea redenumirilor
PP. G – e-independenta (daca nu , luam gr.echiv. e-ind.)
Pentru fiecare A N
se elimina redenumirile de forma A→B (B N )
• construieste multimile NA = {B | A=*> B};

(≈ det. simb. accesibile)
• determinam noile reguli de productie

Construieste NA = {D | *
A= > D}
1.i:=0 ;
V0:= {A}
2. Repeta
Vi+1 :=Vi U {C | (BC)  P, B  Vi}
i:=i+1
pana cand Vi=Vi-1
NA := Vi

A N:
• pentru fiecare A→a  P executa
• daca a e format dintr-un singur neterminal
atunci
il excludem din mult. noilor reg.prod
altfel
adaugam: B→ a , BN a.i. A  NB
• sf.daca
• sf.pentru
Eliminarea redenumirilor
Exercitiu:
E → E+T
E→T
T→T*F
T→F
F → (E)
F→a

Gramatica fara cicluri
Teorema:
fãrã cicluri
Daca G – e-independenta si fara redenumiri

atunci este fara cicluri

Gramatica proprie:
este o gramatica
• fara simb. neutilizabile
• e-independenta
• fara cicluri
Teorema:
 G= (N, S, P, S) $ G' = (N', S', P', S) proprie echiv.

Recursivitate
• reg.prod. recursiva la stanga:
o reg.prod. de forma: A→Aa
• reg.prod. recursiva la dreapta:
o reg.prod. de forma: A→aA
• reg.prod. recursiva:
o reg.prod. de forma: A→aAb

Reg. prod. recursive la stanga
• reg.prod. recursiva la stanga: A→Aa
Teorema:
fãrã reg.prod. recursive la stanga
• PP. G – gr. proprie

(daca nu este, det. gr. proprie echiv. si lucram cu ea)
• Obs.: vom obtine tot o gramatica proprie
Eliminarea r.p. recursive la stanga
pentru fiecare A  N: reg.prod.cu m.s. A
• grupam r.p. in recursive la stng. si nerec. la stanga
AAa1 | Aa2 | . . . |Aar (r.p. recursive)
Ab1| b2| . . . |bs (r.p. ne-recursive)
• r.p. se transforma astfel:

Ab1| b2| . . . |bs| b1 A’| b2 A’ | . . . |bs A’
A’ a1 | a2 | . . . | ar | a1 A’ | a2 A’| . . . | ar A’
(a fost introdus un net. nou: A’)
Eliminarea r.p. recursive la stanga
Observatii:
• Recursivitatea nu se poate elimina.
• Recursivitatea la stanga a fost transformata în
recursivitate la dreapta.
Exercitiu
Eliminati recursivitatea la stanga:
S-> Sa
S->a

Recursivitate
• neterminal recursiv la stanga:
AN daca $ o derivare de forma: A=+>Aa
• neterminal recursiv la dreapta:
AN daca $ o derivare de forma: A =+> aA
• neterminal recursiv:
AN daca $ o derivare de forma: A =+> aAb
• gramatica recursiva la stanga:
are cel putin un neterminal recursiv la stanga
• gramatica recursiva la dreapta: …
Eliminarea recurs. la stg. a neterm.
Teorema:
fãrã neterminale recursive la stanga
• PP. G – gr. proprie
(daca nu este, det. gr. proprie echiv. si lucram cu ea)
• impunem o ordine asupra neterminalelor

N = {A1,A2,…,An}
si apoi modific r.p. a.i. sa nu existe Ai→Aja cu j<=i
de aici => nu va exista recursivitate la stanga
pentru Ai de la A1 la An executa
//se elimina r.p. de forma Ai→Aja cu j<=i astfel:
*repeta
pentru j:=1,i-1 executa
* Ai→Aja (j<i) se inlocuieste cu: Ai→ba
cu toti b cu proprietatea Aj→bPinloc
sf.pentru
* se elimina r.p. de forma Ai→Aia
(se inlocuiesc cf.alg. de elim.r.p.rec.stg)
*pana cand toate r.p. cu Ai in m.s. respecta: $ j<i :Ai→Aja
sf.pentru
Exercitii:
(1) (2)
A → BC | a A → a | aB
B → CA | b B → AC | b
C → AB | c C → BA | c

Proprietati ale limbajelor
.
Lema de pompare pentru limbaje
Fie L un limbaj independent de context. Existã
atunci o constantã p dependentã numai de L astfel
cã dacã z L si |z|>=p, atunci avem descompunerea
z=uvwxy cu proprietãtile:
a) |vx| >= 1,
b) |vwx| <= p,
? S -> 0A1
c) uv wx y L  iN
i i
A -> 0S
A -> a
Lema de pompare pentru limbaje
• definitia formala:

Proprietãti de închidere
ale limbajelor independente de context
Teoremã.
Dacã L1si L2 sunt limbaje independente de context atunci:
L1U L2 , L1L2 , L1*
sunt limbaje independente de context.
Observatie:
L1∩L2, compl(L1) - nu sunt neaparat l.i.c.

Exercitii
Pentru urmatoarele limbaje, scrieti cate o gramatica

independenta de context care le genereaza:
L1 = { anbn | n N}
L2 = { cn | n N}
L3 = { anbn cm | m, n N}
L4 = { anbm cm | m, n N}
L1 U L2 , L1L2 , L1*
10/31/2023 5
Problema 1:
Fie limbajul:
L = {anbncn | n  N}
Este independent de context?
Rezolvare:
 Facem observatia ca: z  L ddaca:
a. ordinea simb. este data de regulile:
i. simb. a apar inaintea simb. b si c
ii. simb. b apar inaintea simb. c
b. nr. simb. a este egal cu nr. simb. b este egal cu nr. simb. c
(si notam: nra(z)=nrb(z)=nrc(z))
Vom dem. ca nu este independent de context, prin reducere la absurd, folosind lema
de pompare pentru limbaje independente de context.
 PP. ca este independent de context.
Atunci au loc conditiile din lema de pompare
De aici rezulta ca  pN* astfel incat:
 z  L care satisfice
- |z|>=p
-  o descompunere z = uvwxy astfel incat: uviwxiy  L, i  N
si |vx| >=1
si |vwx|<=p
Dem., Versiunea 1:
Alegem z cu |z|>=p (satisface cond. de mai sus)
  n a.i.anbncn| >=p ; z  L => z = anbncn si |z|>=p
 z = uvwxy descompunerea din lema de pompare
ne aflam in unul din urmatoarele cazuri generale:
1. cel putin unul dintre v si x contin cel putin 2 simboluri (dintre a,b,c)
diferite; (cazul 1)
2. v si x contin un singur simbol de oricate ori (o sau mai multe)
dar acelasi simbol (sau a, sau b, sau c)
dar v si x nu pot fi ambele vide
(cazul 2)
3. v si x contin un simbol ( a, sau b, sau c) de oricate ori,
dar nu pot fi vide,
dar v si x nu contin acelasi simbol (cazul 3)
cazul 1: (vezi cazurile posibile pentru cazul 1; aleg unul dintre ele si dem. pt. el;
pentru celelalte demonstratia se face analog)
fie: v = ak1bk2 , k1>0, k2>0 (rel.1) (oricare x)
fie i =2
cf. Lemei de pompare: uv2wx2y  L
adica:
uv2wx2y = u ak1 bk2 ak1 bk2 wx2y  L ,
atunci cand k1>0 si k2>0 (cf. rel.1)
ar insemna ca simb. b pot sa apara inaintea simb. a
ceea ce nu e adevarat pentru cuvintele din L
(observatia (a.)(i.))
=> contradictie
Se poate dem. in mod analog ca:

- pentru oricare doua (sau trei) simboluri distincte ar fi format v, v2 nu va
mai pastra ordinea simbolurilor care este necesara pt.ca uv2wx2yL
... => contradictie
- pentru oricare doua (sau trei) simboluri distincte ar fi format x, x2 nu va
mai pastra ordinea simbolurilor care este necesara pt.ca uv2wx2yL
... => contradictie
cazul 2: (dintre cazurile posibile pentru cazul 2 aleg unul dintre ele si dem. pt. el)
fie: v = ak1 k1>=0
k2
x=a k2>=0
Stim ca: |vx| >=1

 |ak1ak2| >=1
 k1+ k2 > 0 (rel.2)
(k1, k2 – nu sunt simultan 0)
atunci: u = ak3 , k3>=0
k4
w=a , k4>=0
y = a n-k1-k2-k3-k4bncn , n-k1-k2-k3-k4 >=0
fie i =2: cf. lemei: uv2wx2y  L
uv2wx2y = ak3 a2*k1 ak4 a2*k2 a n-k1-k2-k3-k4bncn
dar: uv2wx2y  L => nra(z’)=nrb(z’)=nrc(z’)
k3+2*k1+k4 +2*k2+ n-k1-k2-k3-k4 = n = n
=> n+k1+k2 = n
=> k1+k2 = 0
dar (cf. rel.2) : k1+k2>0
=> contradictie
Se dem. analog pt. orice alte combinatii posibile atunci cand

si y si u contin un acelasi simbol (a, sau b, sau c),
ca in z’ = uv2wx2y nu are loc relatia nra(z’)=nrb(z’)=nrc(z’)
=> contradictie
cazul 3: (dintre cazurile posibile pentru cazul 3 aleg unul dintre ele si dem. pt. el)
fie: v = ak1 , k1>0 (rel.4)
x = bk2 , k2>0 (rel.5)
k3
atunci: u = a , k3>=0
y = bk4cn, k4>=0
w = an-k1-k3bn-k2-k4 , n-k1-k2>=0; n-k2-k4>=0
fie i =2; atunci uv2wx2y  L

uv2wx2y = ak3 a2*k1 an-k1-k2bn-k2-k4 b2*k2 bk4cn
z’ = uv2wx2y  L => nra(z’)=nrb(z’)=nrc(z’)
k3+2*k1+n-k1-k3 = n-k2-k4 + 2*k2 +k4 = n
=> n+k1 = n+k2 = n
=> k1=0 contrad cu (rel.4)
(=> k2=0, contrad. cu (rel.5))
Se dem. analog pt. orice alte combinatii posibile atunci cand

si v si x contin cate un simbol (a, sau b, sau c), dar nu acelasi
ca in z’= uv2wx2y nu are loc relatia nra(z’)=nrb(z’)=nrc(z’)
=> contradictie
cazurile posibile pt. cazul 1

z = anbncn , z = uvwxy
cel putin unul dintre v si x contin cel putin 2 simboluri (dintre a,b,c) diferite;
v = ak1bk2 , k1>0, k2>0 si nu specificam ce poate contine x
v = ak1bk2 ck3 , k1>0, k2>0, k3>0 si nu specificam ce poate contine x
v = bk2 ck3 , k2>0, k3>0 si nu specificam ce poate contine x
daca v contine un singur acelasi simbol, ne situam in cazul 1 daca:
x = ak1bk2 , k1>0, k2>0
x = ak1bk2 ck3 , k1>0, k2>0, k3>0
x = bk2 ck3 , k2>0, k3>0
analog se face dem. pt. fiecare dintre cazurile de mai sus (ajunge la o contradictie)
Exercitiu:
descrieti cazurile posibile pt. cazul 2 si cazul 3
Dem., Versiunea 2 ( scurta 😊 ):
Alegem z cu |z|>=p (satisface cond. de mai sus)
z = apbpcp
 => |z|>=p
 z = uvwxy descompunerea din lema de pompare
- astfel incat: uviwxiy  L, i  N

si |vx| >=1
si |vwx|<=p
Pentru ca |vwx|<=p : secventa vwx contine maxim 2 simboluri dintre a, b,c.

Astfel, in secventa uviwxiy exista cel putin un simbol care nu este “pompat” si cel putin
unul care este “pompat” ; astfel se pierde egalitatea dintre numarul de aparitii ale celor
doua simboluri.
/rn t, il4 f*F*r
S-) o4,t
4*roS
A-> q
5
,/r /
J
,lt\
I
t
o@,,/ o@
ls Xr
as
I
q
t
\t'... o 4}a \
i
fD
/f-\-
'q.
b&f,,xiL f
t-=-J
?n-7^"zt{ *4 4*6ri& *eoVed*i "O e'"4r1.
L1, ( e'l'l ,* J
$1: srL
{4na
(z '- ( ,' u*rxt {&' Se*>c Sz
I
{
tute
(.t ULz: s-> r/ LtLz: 5+*sz
54 sz tSl +
5(->o * L
rt')2 t{
n'1. (
{
9z -tz 9z
5z-> a *
Automate push-down
(APD)
.
11/7/2023 1
Automat Push Down (APD)
Definitie:
Un automat push-down (APD) este un ansamblu
M = (Q, S, G, d, qo,Zo, F) , unde:
• Q alfabetul starilor;
• S alfabetul de intrare;
• G alfabetul memoriei stivă; ;
• qoQ stare iniţială;
• ZoG simbolul de start al memoriei stivă;
• F Q mulţimea stărilor finale;
• d:Qx(S U {e})xGP (QxG*) funcţia de tranziţie
11/7/2023 2
Reprezentare
• enumerare
• tabelara
• sub forma de graf
11/7/2023 3
Reprezentare folosind enumerare
Exemplu:
• M=({q0,q1},{a,b},{A,Z}, d,q0,Z,{q0})
• d:
d(q0,a,Z) = {(q0,AZ)}
d(q0,a,A) = {(q0,AA)}
d(q0,b,A) = {(q1,e)}
d(q1,b,A) = {(q1,e)}
d(q0,e,Z) = {(q0,e)}
d(q1,e,Z) = {(q1,e)} … si F in celelalte cazuri
11/7/2023 4
Reprezentare tabelara
Exemplu:
Care este limbajul acceptat dupa criteriul stivei vide?

Dar dupa criteriul starii finale?
Dar daca starea finala ar fi q1?
11/7/2023 5
Configuratie
• formal:
(q,x,a) Q x S*x G*
• automatul se găseşte în starea q, pe banda de intrare

urmează să se citească (accepte) secvenţa x, iar în
memoria stivă avem secvenţa a
• configuratie initiala
(q0,w,Z0)
11/7/2023 6
Tranzitii
• ├─ tranziţie directă
(q,aw,Za)├─ (p,w,ga) <=> d(q,a,Z)'(p,g)
sau
(q,aw,Za)├─ (p,aw,ga) <=> d(q,e,Z)' (p,g) (e-tranziţie)
– unde p,q Q, aS, ZG, wS*, a,g din G*

• ├k─ k tranziţia (k tranziţii directe) ~AF
• ├+ ─ + tranziţia ~AF
• ├*─ * tranziţia ~AF
11/7/2023 7
Secventa acceptata de automat
• dupa criteriul stivei vide

Le(M) = {w| wS*, (qo,w,Zo) ├─ * (q,e,e), qQ}
– (q,e,e) - configuraţia finală după criteriul stivei vide
• dupa criteriul starii finale

Lf(M) ={w | wS*,(qo,w,Zo)├─ *(q,e,g), qF, gG*}
– (q,e,g), q F configuraţie finală după criteriul stării finale
11/7/2023 8
Le(M)={anbn| nN}
De ce? (justificare:)
in q0 – se accepta oricate simboluri a
cu ramanere in q0 si adaugare cate un A in stiva
adica: la fiecare citire de a adaug in stiva un A (1)
sau – se trece in starea q1 (dupa ce am citit cel putin un a, adica am A in stiva)
obs.: se poate trece in q1 oricand, fara modificarea stivei (2)
sau - se scoate Z din stiva
(acest lucru se poate intampla numai inainte de citirea unui simb)
=> se accepta secventa vida
in q1 – cand in varful stivei este un A, se citeste un b
adica: fiecare citire de b scoate un A din stiva (3)
sau: daca in varful stivei este un Z, acesta se scoate (goleste stiva)
din (1) , (2) , (3) => nr(a) = nr(b)

(4) q0 citeste a (oricati)
(5) q1 citeste numai b; nu se poate trece inapoi in q0
din 11/7/2023
(2) , (4) , (5) => simb. a citite inaintea simb b 9
Teoreme de echivalenta
Teoremă.
Fie automatul push-down M. Există întotdeauna un
automat push-down M' astfel încât Le(M') = Lf(M);
si reciproc.
Teoremă.
Oricare ar fi G – o gramatica independenta de
context, există un automat push-down M astfel încât
Le(M) = L(G);
si reciproc.
11/7/2023 10
G.I.C. => APD echivalent
Fie: G = (N, S, P, S) – gram. independenta de context
Cine este M - APD astfel incat L(G)=Le(M) ?
constructia:
M = ({q}, S, N U S, d, q, S, F )
1. dacă (Aa) P atunci (q,a )d (q,e,A);
2. d (q,a,a ) ={(q,e)} " aS ;
3. d (.,.,.) = F în celelalte cazuri.
11/7/2023 11
Determinism
M = (Q, S, G, d, qo, Zo, F)
este determinist ddacă:
"ZG "qQ , "aS
1) |d(q,e,Z)| = 0 si |d(q,a,Z)| <=1
2) |d(q,e,Z)| = 1 si |d(q,a,Z)| = 0
in caz contrar, automatul nu este determinist
• multimea limbajelor acceptate de APD nedeterministe este

strict mai larga decat multimea limbajelor acceptate de APD
deterministe
11/7/2023 12
Analizorul descendent cu
reveniri
• Automat: configuratii, tranzitii

• Se poate folosi pentru
gramatici nerecursive la stanga
11/14/2023 1
Analizorul descendent cu reveniri
Configuratie:
(s,i,a,b)
• s- starea automatului
– q – stare normala
– r – stare de revenire (sau b – back)
– t – stare de terminare (terminare cu succes)
– e – stare de eroare
• i – pozitia (urmatoare) in secventa de intrare
• a – stiva de lucru (de istorie): istoria r.p. aplicate
• b – stiva de intrare: partea inca neprelucrata
11/14/2023 2
• configuratie initiala: (q,1,e,S)
• Tranzitii:
– expandare: (q,i,a,Ab) ├─ (q, i, aA1, g1b)
– avans: (q,i,a,aib) ├─ (q, i+1, aai, b)
– insucces de moment: (q,i,a,ab) ├─ (r,i,a,ab) , a<>ai
(q,i,a,e) ├─ (r,i,a,e) , in+1
– succes: (q,n+1,a,e) ├─ (t,n+1,a,e)
– revenire: (r,i,aa,b) ├─ (r,i-1,a,ab)
– alta incercare: (r,i, aAj, gjb) ├─ …
daca $ Aj+1→gj+1 ├─ (q,i,aAj+1,gj+1b)

altfel daca i =1, A=S ├─ (e,i,a,Ab)
a=e , b=e
altfel ├─ (r,i,a,Ab)
Orice altceva: blocare (eroare)
11/14/2023 3
Observatii:
• Se numeroteaza regulile de productie
cu acelasi membru stang
• Stiva de lucru contine informatiile referitoare la
regulile de productie aplicate
11/14/2023 4
Schita subalgoritm ASDR
daca(s=r) atunci
Subalgoritmul ASDR(G, x, sir_prod) daca (varf(α) = un terminal a) atunci
s:=q; i:=1; α:=ε; β:=S; //config initiala i:=i-1;
Cattimp ((s≠t) si (s ≠e)) executa pop(α, a);
daca (s=q) atunci push (β, a);
daca (β=ε) atunci altfel // varf(α) - un Aj oarecare (indicatie pt. A→ ϒj)
daca (i=n+1)) atunci daca (exista r.p. A→ ϒj+1 ) atunci
s:=t s:=q;
altfel pop(α, Aj);
s:=r push(α, A j+1);
sf_daca pop(β, ϒ j );
altfel push (β, ϒ j+1 );
daca (varf(β) = un neterminal A) atunci altfel
pop(β, A); daca (i=1) si (A=S) atunci s:=e;
push(α, A1); altfel
push(β, ϒ1); pop( α, Aj );
altfel push( β, Aj );
daca (varf (β) = terminalul xi) atunci sf_daca
i:=i+1; sf_daca
pop(β, xi); Sf_daca
push(α, xi); Sf_daca
altfel s:=r; Sf_daca
sf_daca Sf_cattimp
sf_daca Daca s=e atunci tipareste “Eroare”
sf_daca altfel tipareste “Secventa este acceptata”
altfel constructie_sir_prod(G, α);
// … Sf_daca
Sf_subalgoritm
11/14/2023 5
.
Subalgoritmul constructie_sir_prod(G, α) este:
sir_prod:=“”;
Cattimp not vida(α) executa
daca varf(α) este de forma Aj atunci
sir_prod:= sir_prod + indicativ_rp(varf(α));
sf_daca
pop(α);
Sf_Cattimp
Sf_subalgoritm
11/14/2023 6
Gramatici recursive  curs 5
11/14/2023 10
Analiza sintactica descendenta.
Gramatici si analiza LL(K)
.
11/21/2023 1
FIRSTk
• FIRSTk: (N U S)* → Part(S*)

• FIRSTk(a) = {u  S* | (a =*> ux, |u| = k)
sau (a =*> u, |u| < k) }
11/21/2023 2
FOLLOWk
FOLLOWk: (N U S)* → Part(S*)

FOLLOWk(a) = {u  S* | S=*>gab, u  FIRSTk(b)}
11/21/2023 3
Operatia k
Fie L1, L2 – 2 limbaje peste S
L1 k L2 = {w | $ x  L1, y  L2 astfel incat:
fie: |w| = k si $ z: xy = wz
fie: |w| < k si xy = w
}
Exercitii: L1 = {a, ab, abb, abbb, …}

L2 = {c, cc, ccc, cccc, …}
L1 3 L2 = …
L1 1 L2 = …
11/21/2023 4
Determinarea lui FIRST1
• pentru fiecare A  N:
F0(A) = {a  S | A→aa  P} U {e | A → e}
sf.pentru
i =0
• repeta
i = i+1
pentru fiecare A  N:
Fi(A) ={aS U{e}| A→X1…Xk , a Fi-1(X1) 1 …1 Fi-1(Xk)}
sf. pentru
pana cand Fi=Fi-1,  A  N
• FIRST1 = Fi
Obs:
 a  S : FIRST1(a) = {a}
 A  N: FIRST1(A) se determina pe baza reg. productie: A → …
11/21/2023 5
FOLLOW1
• FOLL (S) = {$}
FOLL (X) = F (X<>S)
• repeta
pentru fiecare B: A → a B b executa
FOLL (B) = FOLL (B) U (FIRST1(b) – {e})
Daca e  FIRST1(b) atunci
FOLL (B) = FOLL (B) U FOLL (A)
sf. daca
sf. pentru
pana cand FOLL nu se mai modifica
FOLLOW1 = FOLL
11/21/2023 6
Proprietati:
FIRST1(ab) = FIRST1(a) 1 FIRST1(b)
FIRST1(X1…Xn) = … ?
• A→a
FIRST1(A)  FIRST1(a)
• A→aXb
(FIRST1(b) – {e})  FOLLOW1(X)
• A→aX
FOLLOW1(A)  FOLLOW1(X)
[… ]
11/21/2023 7
Exercitii: FIRST1 si FOLLOW1
Problema:
• determinati FIRST1 si FOLLOW1 pentru toate terminalele si
neterminalele gramaticii cu regulile de productie:
S → BA (1)
A → +BA (2)
A→e (3)
B → DC (4)
C → *DC (5)
C→e (6)
D → (S) (7)
D→a (8)
11/21/2023 8
Gramatici LL(k)
• analizoare LL(k)
- analiza sintactica descendenta
- secv. de intrare este citita de la stanga spre dreapta
- se folosesc derivari de stanga
11/21/2023 9
Gramatici LL(k)
• G = (N, S, P, S)
? w=a1a2…an  L(G)
S =>st … =>st a1a2…ai A a
(derivari de stanga)
• LL(k) : alegerea r.p. pentru a-l retranscrie pe A este
unic determinata de: ai+1ai+2…ai+k
• terminologie:
– parte inchisa: a1a2…ai
– predictia (de lungime k): ai+1ai+2…ai+k
– simbol de retranscris: A
11/21/2023 10
Gramatici LL(k)
Definitie:
G = (N, S, P, S) este LL(K):
• Daca:
– S =*>st wAa =>st w b a =*> w x
– S =*>st wAa =>st w g a =*> w y
– FIRSTk(x) = FIRSTk(y)
• atunci:
b=g
11/21/2023 11
k=1
11/21/2023 12
Gramatici LL(1)
• ? w=a1a2…aiai+1 … an  L(G)
S =>st … =>st a1a2…ai A a
• LL(1): rescrierea lui A este unic determin. de ai+1
De exemplu:
Aleg: atunci cand:
A→g ai+1  FIRST1(g)
A→e ai+1  FOLLOW1 (A)
A→d (=*>e) ai+1  FOLLOW1 (A)
11/21/2023 13
Gramatici LL(1)
Teorema:
G – este de tip LL(1)
ddaca:
AN
A→a1| a2| a3| ... | am
• FIRST1(ai)  FIRST1(aj) = F , i<>j
• daca $ i a.i. ai =*> e atunci: e  FIRST1(ai)
FIRST1(aj)  FOLLOW1 (A) = F , i<>j
11/21/2023 14
Analiza sintactica LL(1)
• se construieste tabelul de analiza LL(1)
– alegerea lui A → ai este indicata in tabel
• analizorul sintactic LL(1)
~ modelare ca un automat
Conventie:
$ : la orice cuvant din limbaj se adauga $:
marcator de sfarsit de cuvant
Observatie:
O gramatica este de tip LL(1) ddaca tabelul de analiza nu contine conflicte (nu
exista mai mult de o valoare intr-o celula din tabel)
11/21/2023 15
Tabelul de analiza LL(1)
indica actiunea posibila la un moment dat
• coloane: S U {$}
• linii: N U S U {$}
• celula => (membrul drept al reg.prod , nr. reg.prod.)
11/21/2023 16
Tabelul de analiza LL(1)
M(X,a) =
– (a,i) daca X → a  P, a  FIRST1(a)
X → a – a i-a regula de productie
– (a,i) daca e  FIRST1(a), a  FOLLOW1(X)
X → a – a i-a regula de productie
– pop X=a
– acc X = $, a = $
– err in toate celelalte cazuri
11/21/2023 17
Analizorul LL(1)
• Automat: (a,b,P)
– banda de intrare: a (stiva de intrare)
– stiva b (stiva de lucru)
– banda de iesire P => sirul regulilor de productie
• config. initiala: (w$, S$, e)
• config. finala: ($, $, P )
• tranzitii
– push (ax$, Ab, P)├─ (ax$,ab,Pi) dc.: M(A,a) = (a,i)
– pop (ax$, ab, P) ├─ (x$, b, P)
– acc ($, $, P) ├─ acc
– err in celelalte cazuri
11/21/2023 18
Transformari echivalente
• => gram. LL(1) echiv. ?
• factorizare la stanga
…
11/21/2023 19
Gramatici LR(k)
• analizoare LR(k)
- analiza sintactica ascendenta
- secv. de intrare este citita de la stanga spre dreapta
- se folosesc derivari de dreapta
metoda: deplasare - reducere
11/28/2023 1
Analiza sintactica ascendenta
Exemplu:
Cum “arata” analiza sintactica ascendenta
pentru gramatica:
S → AB (1)
A→a (2)
B→b (3)
si intrarea: ab ?
11/28/2023 2
Gramatica LR(K)
Analizoarele sintactice LR(k) lucreaza cu
gramatica imbogatita:
G’ = ( N U {S’},  , P U { S’ -> S} , S’)
(S’  N)
pentru a evita ca simbolul de start sa apara in
membrul drept al unei reguli de productie.
11/28/2023 3
Gramatica LR(K)
O gramatica G = ( N ,  , P, S)
este de tip LR(k) pentru k>=0
ddaca din:
– S' =*>dr a A w =>dr a b w
– S' =*>dr g B x =>dr a b y
– FIRSTk(w) = FIRSTk(y)
rezulta ca:
– A=B
– x =y
– a=g
11/28/2023 4
Gramatici LR(K) - terminologie
Prefix viabil
Fie: S =*>dr a A w =>dr a b w
Orice prefix al lui ab se numeste prefix viabil
Element de analiza LR(k)
se defineste ca fiind: [A→a.b, u]
unde A→ab  P si u   k u-predictie
Element de analiza valid

[A→a.b, u] valid pentru prefixul viabil ga daca:
– S =*>dr g A w =>dr g a b w
– u = FIRSTk(w)
11/28/2023 5
Analizor sintactic LR(K)
Vom studia: Pasi in analiza LR(k):

• LR(0) • gramatica imbogatita
• SLR • constructia colectiei canonice
• LR(1) • constructia tabelului de analiza
• LALR • analiza:  automat
Vom lucra astfel:

la multimea cuv. de analizat se adauga la sfarsit $
$ - marcator de sfarsit de cuvant
11/28/2023 6
Colectia canonica LR(K)
C = {Ii - elementele de analiza pentru un prefix viabil}
• in I0 avem un prim element de analiza
• am cel putin un element in Ij (pentru fiecare)
=> adaug altele: functia Closure
• am o multime Ij (pentru fiecare)
=> construiesc multimile goto(Ii,X)
Observatie: Ii corespunde unei stari a automatului
Notatie: E – multimea elementelor de analiza
11/28/2023 7
Constructia colectiei canonice LR(k)
C = {Ii-elementele de analiza pentru un prefix viabil}
in I0 avem: [S’ → .S , …]
• I0 = Closure ([S’ → .S , …])

• C = { I0 }
• repeta
pentru toti Ii din C , X(N U ) executa
C = C U goto (Ii,X)
sf. pentru
pana cand C nu se mai modifica
11/28/2023 8
K=0: LR(0)
11/28/2023 9
Gramatica imbogatita
• se adauga S’
– nou simbol de start
– S’→S
Colectia canonica:
• In I0 avem: [ S’ → .S ]
• …
11/28/2023 10
Functia Closure LR(0)
Notam: E – multimea elementelor de analiza
• Closure : Part(E) → Part(E)

• Fie: e  E
daca e = [A → a . Bb]
atunci  B→ d  P: [B → . d]  Closure (e)
11/28/2023 11
Functia goto LR(0)
• goto : Part(E) x (N U ) → Part(E)

• goto(I,X) = Closure({[A→aX.b] | [A→a.Xb]  I})
11/28/2023 12
Tabelul de analiza LR(0)
11/28/2023 13
Tabelul de analiza LR(0)
T(Ii, actiune) =
– s (shift, deplasare)
daca: [A→a.b]  Ii , b <>e
si: T(Ii, X) = Ij, daca Ij = goto(Ii,X)
– L (reducere cu r.p. nr. L)
daca [A→a.]  Ii
A→a  P : regula de prod. cu numarul L
si: T(Ii, X) nu se completeaza
– acc daca: [S’ → S.]  Ii
Toate celelalte cazuri se considera eroare .
11/28/2023 14
Automatul LR(0) – model matematic
• configuratie:
(a,b,P)
(stiva_de_lucru, banda_de_intrare, banda_de_iesire)
• pe stiva: prefixe viabile, stari ale analizorului
• config. initiala: ($0,w$, e)

• config. finala: ($0S Iacc , $, P)
11/28/2023 15
Automatul LR(0) – model matematic
Tranzitii
• deplasare:
($ g sk , ai..an$ , P) ├─ ($g skaism , ai+1…an$ , P)
daca: T(sk,actiune) = s si T(sk,ai) = sm
• reducere:
($ g sp-1Xpsp… Xksk, ai..an$,P)├─ ($gsp-1A sm, ai…an$, LP)
daca: T(sk,action) = L
si: A → Xp… Xk – r.p. cu nr. L
T(sp-1, actiune) = s
T(sp-1, A) = sm
• acceptare: ( $ 0S sacc , $ , P ) ├─ acc.

• eroare: orice alta situatie
11/28/2023 16
Gramatica LR(0)
O gramatica este LR(0)
ddaca tabelul de analiza nu contine conflicte.
Gramatica data prin urmatoarele r.p. este LR(0) ?
S→ Ax
S→ By
A→ a
B→ a
11/28/2023 17
K=1: SLR, LR(1), LALR
11/28/2023 18
Analiza sintactica SLR
• SLR = Simple LR
• SLR tine cont de
• element de analiza SLR: predictie numai
[A→a.b, u] pentru reducere
u = FOLLOW1(A)
|u| =1
• constructia colectiei canonice (~LR(0))

– [A→a.b, u] , u = FOLLOW1(A)
11/28/2023 19
• constructia tabelului de analiza SLR
– actiunea de reducere depinde de predictia u
=>reducerea va avea o coloana pentru fiecare a  
tabelul: linii: elementele colectiei canonice
coloane: N U  U {$}
celula: sstare,rnr.r.p, acc
• analizorul ~ analizorul pt. LR(0)
automat: configuratii si tranzitii
11/28/2023 20
In tabelul de analiza SLR vom avea:
actiune: reducere + deplasare

(goto)
X   U {$} XNU
linii: elementele colectiei canonice

coloane: N U  U {$}
11/28/2023 21
Gramatica SLR
O gramatica este SLR
ddaca tabelul de analiza nu contine conflicte.
Gramatica data prin urmatoarele r.p. este SLR ?
S →A 1
S → xb 2
A → aAb 3
A →B 4
B →x 5
11/28/2023 22
• Gramatica data prin urmatoarele r.p. este SLR ?
S →A 1
S → xb 2
A → aAb 3
A →B 4
B →x 5
11/28/2023 23
Analizor sintactic LR(1)
• imbogatirea gramaticii
• constructia colectiei canonice
element de analiza LR(1):
– [A→a.b, u], |u| =1
• constructia tabelului de analiza
• analiza: automat
11/28/2023 24
Colectia canonica LR(1)
• elem. initial
[S’ → .S , $]
• Closure
[A → a.Bb, a] =>[B →.g, b]Closure([A→a.Bb, a])
B→g  b  FIRST1(ba)
• goto
goto (I,X) =
Closure ({[A→aX.b,a] | [A→a.Xb,a] I })
11/28/2023 25
Tabelul LR(1)
11/28/2023 26
Construirea tab. de analiza LR(1)
• [A→a.Xb,b]  Ii : goto (Ii,X) = I j <= functia goto
action(Ii,X) = sj
• [A→a. , a]  Ii action(Ii,a) = rL
L – nr. reg. de productie: A → a
A <> S’
• [S’ → S., $]  Ii action(Ii,$) = acc
Obs: o gram. este LR(…) daca tabelul de analiza nu

contine conflicte; si reciproc
11/28/2023 27
Analizorul LR(1)
pe baza tabelului de analiza

 similar LR(0), SLR
11/28/2023 28
Analizor sintactic LALR
• [A → a.b , a ]
nucleu
• colectia canonica LR(1)

• fuzioneaza elementele de analiza cu nuclee identice
si care nu creeaza conflicte
• predictia: reuniunea predictiilor
• tabelul LALR & analiza : similar LR(1)

11/28/2023 29
LR (1 –uri)
• Conflict:
[ A → a1.aa2 , u ] deplasare-reducere
[ B → b1. , a ]
[ A → a1. , a ] reducere-reducere
[ B → b1. , a ]
11/28/2023 30
.
Vezi si resursa bibliografica:
S. MOTOGNA
Metode de proiectare a compilatoarelor, 2006
11/28/2023 31
Analiza LR(1)
S’ → S 0
S →A 1
S → xb 2
A → aAb 3
A →B 4
B →x 5
12/7/2020 1
12/7/2020 2
12/7/2020 3
Analiza LALR
12/7/2020 4
12/7/2020 5
12/7/2020 6
12/7/2020 7
descendent ascendent
cu reveniri descendent cu ascendent cu

/ recursiv reveniri reveniri
liniar LL(k) LR(k)
Analizoare sintactice
12/1/2021 1
LL(k)
• L: “Left-to-right” (scaneaza intrarea)
• L: “Left-most derivation”
• k simboluri de lookahead descendent
~ dezvoltare in pre-ordine a arborelui de analiza sintactica
LR(k)
• L: Scaneaza intrarea “Left-to-right”
• R: “Right-most derivation” ascendent
• k simboluri de lookahead
~ traversare in post-ordine a arborelui de analiza sintactica
LL vs LR
12/1/2021 2
Clase de limbaje si relatia dintre ele
12/1/2021 3
Gramatici si relatii de precedenta
• Gramatici de precedenta simpla
 analiza sintactica ascendenta, determinista

 foloseste actiuni de tipul deplasare-reducere
Se folosesc niste relatii numite relatii de precedenta pentru a
depista limita dreapta si a celei stanga pentru a face o reducere
 automatul este similar cu atomatul LR
12/5/2023 1
Gramatici de precedenta simpla
Definitie:
gramatica de precedenta simpla
este o gramatica independenta de context proprie
(inclusiv -independenta)
unic invertibila:
• nu exista 2 reguli de productie cu acelasi membru drept
• intre oricare 2 simboluri exista cel mult o relatie de precedenta
12/5/2023 2
Relatii de precedenta Wirth-Weber:
Adevarat
sau fals?
12/5/2023 3
Exemplu: S a b c $
S → aSSb S = . <. = . <.
S→c
? accb L(G) a = . <. <.
b .> .> .> .>
c .> .> .> .>
$ <. <.
Problema este programata a fi rezolvata complet la seminar.

12/5/2023 4
bibliografie:
Motogna, cap. 4.5
G – gramatica de atribute
G = (N, , P, S) – gram. independenta de context
• A = UX  N U  A (X)
– fiecarui simbol al gramaticii
i se asociaza 0 sau mai multe atribute
: multime finita de atribute
• R = Up  P R(p)
– fiecarei reguli de productie i se asociaza
o multime finita de expresii ale atributelor
asociate simbolurilor regulii de productie
=> reguli de evaluare ale atributelor
12/12/2023 1
Atribute
asocierile atribut - valoare
sunt definite numai peste o “analiza sintactica”
un arbore de derivare
Evaluator de atribute
• calculeaza valori & propaga valorile calculate
• traverseaza arborele de derivare
• strategie de traversare a arborelui

si propagare a valorilor
.
12/12/2023 2
Evaluarea atributelor
Dandu-se o gram. de atribute, ce se intampla daca exista arbori de

derivare pentru care graful este circular?
 ! restrictionari pt. regulile de calcul ale atributelor
Dacă un atribut b depinde de un alt atribut c, atunci regula semantică

pentru calculul atributului b trebuie să fie evaluată după regula
semantică care îl produce pe c
 Graful de dependenta (sortare topologica)
12/12/2023 3
Metode de evaluare
• metode bazate pe arborele de derivare
determina ordinea de evaluare
pe baza sortarii topologice a grafului de dependenta
construit pentru arborele de derivare
pentru fiecare secventa de intrare
• metode bazate pe reguli
ordinea de evaluare este determinata / fixata
la nivelul la care se definesc regulile semantice
• metode bazate pe o ordine pre-fixata
ordinea de evaluare este fixata si regulile semantice trebuie
definite astfel incat sa respecte ordinea data
11/7/2013 4
Atribute
Fie: regulile de evaluare a atributelor
asociate urmatoarei reguli de productie:
A  X1... Xk
• atribut sintetizat:
 un atribut al lui A
 regula de evaluare atribuie valoare atributului lui A
• atribut mostenit:
 atribut al lui Xi
 regula de evaluare atribuie valoare atributului lui Xi
El depinde de valorile parintilor si fratilor.
12/12/2023 5
Gramatica S-atributata
Def:
exista doar atribute sintetizate
si acestea depind de valorile atributelor copiilor
– parcurgere "in sus" a arborelui de analiza sintact.
 analizor sintactic ascendent
12/12/2023 6
Gramatica L-atributata
Def:
Pentru orice regula de productie: A-> X1 X2 … Xn
– un atribut mostenit a lui Xi depinde de atribute mostenite ale lui A si de
atribute ale lui X1, X2, …, Xi-1
– orice atribut sintetizat al lui A nu depinde de alte atribute sintetizate ale lui A
 in stransa legatura cu parcurgerea arborelui de derivare
Subalg. viziteaza(A)
pentru fiecare descendent Xi : (X1 , X2, …, Xn)
evalueaza atributele mostenite ale lui Xi
viziteaza (Xi)
sf. pentru
evalueaza atributele sintetizate ale lui A
endSubalg.
12/12/2023 7
Gramatică de atribute (GA) GA, DDS
- gramatica independenta de context
- atribute + expresii ale atributelor in unele surse se
foloseste acelasi
Definiţii dirijate de sintaxă (DDS) termen
(EN: Syntax directed definition)
- gramatica independenta de context
- atribute + reguli de calcul ale atributelor
 pot avea efecte laterale
(apeluri de proceduri sau fragmente de program)
Scheme de traducere:
(EN: Syntax directed translation)
definitie orientata sintaxa
+ alte actiuni ex.: fragment de program
se execută atunci când este întâlnit în parcurgerea arborelui
EX: A -> α { print('x')} β
se va afişa caracterul 'x' după ce se vizitează subarborele α
şi înainte de traversarea subarborelui β.
12/12/2023 8
Gramatica de atribute. Exemplu
S -> A A.a = A.x
A0 -> A1 a A1.a = A0.a

A1.b = A1.y
A0.x = A1.x
A0.y = 1
A -> b A.y = A.a

A.x = 1
A -> bb A.x = A.b

A.y = 1
12/12/2023 9
Generarea codului intermediar
Cod intermediar cu trei adrese.

Exemple.
12/18/2023 1
Generarea codului intermediar
In urmatoarele exemple,
pentru generarea codului intermediar vom atributa gramatica
ce descrie structurile sintactice.
Vom folosi ca atribute:

 nume de variabile ( pt. expresii )
 cod ( cod cu trei adrese)
 nume de etichete
Vom folosi niste functii speciale

 newVarName - creeaza (nume de) variabile
( newTemp …)
 newLabel - creeaza nume de etichete
12/18/2023 2
Exemplu:
Fie secventa: a-b+c

E→ E + ID
E→ E - ID
O gramatica independenta de E→ ID
context, simplificata, care descrie
sintaxa expresiei artimetice date: ID → a
ID → b
ID → c
Vrem sa obtinem: codul cu trei adrese echivalent semantic

T1 := a - b
T2 := T1 + c
12/18/2023 3
E → E1+ID E.varn = newVarName()
E.cod = E1.cod ||
E.varn := E1.varn + ID.varn
E → E1 - ID E.varn = newVarName()
E.cod = E1.cod ||
E.varn := E1.varn - ID.varn
E → ID E.cod= “ ”
E.varn = ID.varn
ID → a ID.varn= a Gramatica
ID → b ID.varn= b atributata
ID12/18/2023
→c ID.varn= c 4
Exercitiu:
Dati o gramatica independenta de context (forma simplificata)
care descrie sintaxa expresiilor aritmetice , a.i.
a+b-c
sa fie un cuvant al gramaticii.
(Gramatica va respecta structurile lexicale, sintactice si semantice!)
a) atributati gramatica:
- introduceti (cel putin) atributul cod
cod - cod intermediar cu 3 adrese, reprezentare cvadruple
- definiti reg. evaluare pt. atributul cod
- folositi si alte atribute daca e nevoie
b) dati arborele de derivare
c) descrieti evaluarea atributului cod pentru exemplul dat
12/18/2023 5
Exercitiu:
care descrie sintaxa instructiunii if , a.i.
if a > b then max:=a else max:=b
este un cuvant al gramaticii.
12/18/2023 6
Exercitiu:
… similar pentru:
while a>=b do a:=a-b
12/18/2023 7
Compilator:
multi-limbaj,
multi-target .
(masina)
in stransa
legatura cu
separarea
fazelor
Sursa imagine: Wikipedia, 2016

12/19/2022 1
Exemple:
CIL - Common Intermediate Language

– Microsoft .Net
anterior cunoscut sub numele MSIL
(Microsoft Intermediate Language)
RTL - register transfer language

- GNU Compiler Collection
- multe alte compilatoare
12/19/2022 2
Codul intermediar
• limbaj intermediar:
– usor de transcris din arborele sintactic
– usor de translatat in cod masina
– proiectat inclusiv pt. a fi inteles/utilizat de oameni
– mai apropiat de limbajul procesorului decat limbajul
sursa
Reprezentari intermediare:
"intre" arborele de analiza sintactica si ASM
• high-level: mentine structura limbajului
(tinde sa fie)
• mid-level: independent de limbaj si masina
• low-level: dependent de masina
12/19/2022 3
Codul intermediar
• Arbore sintactic abstract

• Forma poloneza postfixata
• Cod intermediar cu 3 adrese
Reprezentari:
– cvadruple
– triplete
– triplete indirecte
12/19/2022 4
Arbore sintactic abstract
“Abstract syntax trees”
Alte denumiri (intalnite in literatura de specialitate, in lb/ romana)
arbore de sintaxa abstracta, arbore sintactic
 reprezentare apropiata de structura sintactica a programelor

 nu este arborele de derivare, ci o varianta simplificata
Proprietati:
• nodurile interioare sunt operatori
• descendentii unui nod sint operanzii lui
 fiecare subarbore formeaza o "unitate logica"
12/19/2022 5
Exemplu: id1:=id2*id3+id4
12/19/2022 6
Exercitii propuse:
Descrieti arborele sintactic abstract pentru urmatoarele

instructiuni:
• if id1>id2 then id3:=id2

else id3:=id1
• while id1>id2 do
id1:=id2-id1
12/19/2022 7
Forma poloneza
• aceeasi idee ca si la:
forma poloneza postfixata pentru expr. aritmetice
Exemplu:
id1 := id2 * id3 + id4 => id1 id2 id3 * id4 + :=
Proprietate:
• operatorii apar in ordinea in care se executa operatiile
Avantaj:
evaluarea se face parcurgand o singura data expresia si
executand operatiile tinand cont de aritatea lor
12/19/2022 8
Cod intermediar cu 3 adrese
• secventa de instructiuni cu forma generala:
<rezultat> := <arg1> <operator> <arg2>
• operatii:
– binare
– unare – se reprezinta doar un operand
• reprezentare
– cvadruple
– triplete Pentru triplete si triplete indirecte
vom lucra numai cu exemple cu
– triplete indirecte atribuiri si expresii aritmetice.
12/19/2022 9
3 adrese – reprezentare cvadruple
• structura tip inregistrare ce contine 4 campuri:
operator arg1 arg2 rez
Exemplu:
operator arg1 arg2 rez
A := B*(C+D) … … … …
+ C D T1
* B T1 T2
:= T2 A
12/19/2022 10
3 adrese – reprezentare triplete
• structura tip inregistrare ce contine 3 campuri:
operator arg1 arg2
• se renunta la introducerea numelor temporare ce

stocheza rezultate intermediare
• se considera ca instructiunea care calculeaza o
valoare temporara retine acea valoare
12/19/2022 11
3 adrese – reprezentare triplete
Exemplu:
A := B*(C+D)
operator arg1 arg2

… … … …
(51) + C D
(52) * B (51)
(53) := A (52)
12/19/2022 12
3 adrese – reprez. triplete indirecte
• codul contine instructiunile intr-o ordine oarecare

• pentru a obtine ordinea in care se executa operatiile,
se foloseste un tabel suplimentar cu 2 campuri:
nr. de ordine a nr. operatiei

operatiei propriu-zise
12/19/2022 13
3 adrese – reprez. triplete indirecte
nr. de ordine nr. operatiei
a operatiei propriu-zise
51 131
52 132
53 133 operator arg1 arg2

… … … …
(131) + C D
(132) * B (131)
(133) := A (132)
12/19/2022 14
Cvadruple. Conventii cu care vom lucra noi
• operanzi: constanta numerica
valoarea unei variabile
• operanzi speciali
– @ adresa variabilei
– ^ variabila de la adresa indicata de valoarea variabilei
• operatii
– aritmetice binare: +, * , …
– aritmetice unare: -
– de atribuire (copiere): :=
– relatii <,>,…
– salt neconditionat goto et
– salt conditionat g<operlogic> exp1 exp2 et
12/19/2022 15
Optimizare cod intermediar
rearanjarea codului intermediar in vederea obtinerii
unui program mai eficient
optimizari
Exemple: locale
1. realizarea unor calcule in mom. compilarii
2. eliminarea operatiilor redundante si a expresiilor
comune
3. eliminarea codului inaccesibil (secvente moarte)
optimizarea
4. scurtcircuitarea expresiilor logice ciclurilor
5. factorizarea invariantilor de cicluri
12/19/2022 16
Modele de calcul
Masini de calcul abstracte idealizate, simplificate
organizarea masinii
– actiuni (instructiuni) + valorile cu care operam (operanzii)
Masina cu registri
– registri: valorile cu care operam
– instructiuni:
operanzii: registri de intrare , registru de iesire
Masina cu stiva calculator de tip stiva

– operanzii – in stiva
– instructiuni: opereaza asupra varfului stivei
12/18/2023 1
Masina cu registri
Exemplu:
Fie expresia aritmetica
A+B
Codul pentru masina cu registri echivalent expresiei aritmetice date este:

load A, r0
load B, r1
add r0, r1, r2
Pentru simplificare, noi vom folosi doar exemple de tipul:

Dandu-se o expresie aritmetica
cu operatorii: … (add, sub, mul, div), stim sa determinam:
codul pentru masina cu registri
Operatorii pentru exemplele cu care vom lucra:

load, add, sub, mul, div, store
12/18/2023 2
Masina cu stiva
Modelul se bazeaza pe faptul ca orice expresie poate fi scrisa in
forma poloneza postfixata.
Pentru simplificare, noi vom
folosi doar exemple de tipul:
Exemplu: Dandu-se o expresie aritmetica,

Fie expresia aritmetica stim sa determinam:
B+C-D a) forma poloneza postfixata
Forma poloneza postfixata este b) codul pentru masina cu stiva
BC+D-
Codul pentru masina cu stiva echivalent expresiei aritmetice date este:
push B
push C
add
push D In exemplele cu care vom lucra vom
sub considera o masina cu stiva si 6 operatii:
push, pop, add, sub, mul, div
12/18/2023 3
Masina cu stiva / masina cu registri
Exemplu: 2+3
• Masina cu stiva
Push 2
Push 3
Add
• Masina cu registri
Load 2, r0
Load 3, r1
Add r0, r1, r2
12/18/2023 4
Alte modele de calcul
+ combinatii
• Masina cu acumulator
acumulator : un registru special
- operand implicit
- rezultate stocate in acumulator
+…
• Masina cu acumulator si stiva
stiva + acumulator (registru special)
… …
12/18/2023 5
Java bytecode :
exemplu
12/18/2023 6
Idei execitii atributare gramatici
– cod intermediar
.
1/3/2024 1
Exercitiu:
care descrie sintaxa instructiunii if , a.i.
if a > b then max:=a else max:=b
este un cuvant al gramaticii.
1/3/2024 2
2
Idee rezolvare – reguli de evaluare a atributelor,
asociate regulii de productie ce descrie sintaxa instructiunii if
Fie sintaxa instr. if-then-else descrisa astfel:
S→if E then S1 else S2
reguli de evaluare pt. atributului cod:
S.et_false = newLabel ()
S.et_after = newLabel()
S.cod = E.cod ||
g= , E.varn , false , S.et_false ||
S1.cod ||
goto S.et_after ||
S.et_false ':' ||
S2.cod ||
1/3/2024
S.et_after ':' 3
3
Exercitiu:
… similar pentru:
while a>=b do a:=a-b
1/3/2024 4
4
Idee rezolvare – reguli de evaluare a atributelor, asociate
regulii de productie ce descrie sintaxa instructiunii while
S→ while E do S1
S.et_begin = newLabel ()
S.et_after = newLabel()
S.cod = S.et_begin ':' ||
E.cod ||
g=, E.var, false, S.et_after ||
S1.cod ||
goto S.et_begin ||
1/3/2024
S.et_after ':' 5
5
• Recapitulare, Exemple, Aplicatii
Automate
• Translatoare
• Masini Turing
1/9/2024
Automat finit: model fizic
Automat finit: model matematic
• Un automat finit este un ansamblu
M = (Q, , , q0, F) : AF cu numar
• Q – alfabetul starilor minim de stari
•  – alfabet de intrare
•  : Qx → P(Q) functie de tranzitie

• q0  Q - stare initialã
• F  Q multimea stãrilor finale
Automat push-down (APD)
Model fizic
1/9/2024
Automat push-down (APD)
M = (Q, , G, , qo,Zo, F)
• Q alfabetul stărilor;
•  alfabetul de intrare;
• G alfabetul memoriei stivă;
• :Qx( U {e})xGP (QxG*) funcţia de tranziţie
– are ca valori submulţimi finite din QxG* (posibil
multimea vida)
1/9/2024
Transformarea acceptarii dupa criteriul stivei vide
in acceptare dupa criteriul starii finale
Fie: M – APD care accepta L dupa criteriul stivei vide
Dorim sa construim M’ care accepta L dupa criteriul starii finale
M’ – contine tot ce contine M , dar mai adaugam:
• qnou o noua stare initiala
• qf o noua starea finala
• Znou noul simbol initial al stivei
Adaugam si tranzitiile corespunzatoare noilor stari, asa cum este schitat mai jos:
In mod analog se poate face transformarea

acceptarii dupa criteriul starii finale in
acceptare dupa criteriul stivei vide.
1/9/2024
Translator finit
M = (Q, , D, , qo, F)
• D alfabetul de iesire;
• :Qx( U {e}) P0 (Q x D*)
multimea partilor finite
1/9/2024
model fizic
Translator
finit
1/9/2024
Translator finit
Exemplu:
M = ( Q, , D, , qo, F )
M = ({q0, q1}, {a}, {b} ,  , q0 , {q1} )
(q0, a) = {q1, {b}}
d(q1, e) = {q1, {b}}
Translatarea definita de M:
T(M)={(x,y)| x* , yD*, (q0,x,e) |-* (q,e,y), qF)
1/9/2024
Alte automate
In literatura mai gasim:
(intre multe alte tipuri)
• Automatele Mealy: la fiecare

tranzitie se produce un simbol de
ieşire.
• Automatele Moore: fiecarei stari

(intrare intr-o stare) i se asociaza un
simbol de ieşire.
1/9/2024
Translator push-down
M = (Q,  , G, D, , qo, Z0, F)
• G alfabetul memoriei stivă;
• D alfabetul de iesire;
• : Q x ( U {e}) x G P0 (Q x G*x D*)
1/9/2024
multimea partilor finite
Translator model fizic
push-down
1/9/2024
Translator push-down
M = (Q,  , G, D, , qo, Z0, F)
Q = {q}  (q, a, E) = {(q, e, a)}

 = {a,+,*}  (q, +, E) = {(q, EE+, e)}
G = {E, +, *}  (q, *, E) = {(q, EE*, e)}
D = {a, +, *}  (q, e, +) = {(q, e, +)}
qo=q  (q, e, *) = {(q, e, *)}
Zo=E
Considerand criteriul stivei vide,

descrieti translatarea pe care acesta o defineste .
1/9/2024
Vezi:
… am lucrat LL(1)
si cu alte LR(*)
translatoare
1/9/2024
Ne reamintim: Analizorul LL(1)
• Automat: (a,b,P)
– banda de intrare: a
– stiva b (stiva de lucru)
– banda de iesire P => sirul regulilor de productie
• config. initiala: (w$, S$, e)
• config. finala: ($, $, P )
• tranzitii
– push (ax$, Ab, P)├─ (ax$,ab,Pi) dc.: M(A,a) = (a,i)
– pop (ax$, ab, P) ├─ (x$, b, P)
– acc ($, $, P) ├─ acc
– err in celelalte cazuri
1/9/2024
Automatul LL(1)
ca translator push-down (modificat)
[Moldovan]
Limbajul acceptat
se defineste dupa
criteriul stivei vide.
1/9/2024
Masini Turing
• infinita
banda de intrare • finita la stanga
•…
cap citire/scriere
UC
1/9/2024
Masini Turing
O miscare a masinii Turing consta din:
• se schimba starea
• se inlocuieste simbolul curent de pe banda de intrare
• capul citire/scriere se muta cu o pozitie la stanga sau
la dreapta
1/9/2024
Masina Turing cu banda infinita
O masina Turing este: M = (Q, , G, , q0, #, F)
• Q – multime finita de stari
• G – multimea simbolurilor benzii
• # - un simbol din G, numit simbolul blanc
•  – o submultime a lui G -{#}
•  – este functia de tranzitie
: Q x G → P(Q x G x {L,R})
• q0 – starea initiala
• F  Q – multimea starilor finale
1/9/2024
Masina Turing cu banda infinita
• configuratie
a1 q a2 a1a2  G*, separate de capul de citire
pana la cel mai din stanga/dreapta simbol ne-blank
• tranzitie
(p,Y,L)  (q,Xi)
X1X2…Xi-1qXi Xi+1…Xn├─X1X2 … Xi-2 p Xi-1YXi+1…Xn
(p,Y,R)  (q,Xi)
X1X2…Xi-1qXi Xi+1…Xn├─X1X2 … Xi-1Y p Xi+1…Xn
• limbaj acceptat
{w  * | q0w ├─ a1qa2 , q  F, a1a2  G*}
1/9/2024
Exemplu: masina Turing
Functia de tranzitie 0011 ?
 G-
0 1 X Y #
q0 (q1,X,R) (q3,Y,R) 0
q1 (q1,0,R) (q2,Y,L) (q1,Y,R) 0
q2 (q2,0,L) (q0,X,R) (q2,Y,L) 0
q3 (q3,Y,R) (q4,# ,R) 0
q4 1
1/9/2024
Masini Turing
• Masina Turing cu o singura banda
versus Masina Turing cu mai multe benzi
O mașină Turing cu k benzi
nu este mai puternică decât o mașină Turing standard
• Mașină Turing deterministă (MTD)
versus mașină Turing nedeterministă (MTND)
Cele două sunt computațional echivalente,
adică orice MTND se poate transforma într-o MTD
(și invers).
1/9/2024
Masini Turing
Teza lui Church
• Logicianul Alonzo Church a emis ipoteza că maşina Turing este
modelul cel mai general de calcul care poate fi propus.
 maşina Turing este la fel de puternică ca orice alt model de calcul
 nu înseamnă că poate calcula la fel de repede ca orice alt model de calcul, ci că
poate calcula aceleaşi lucruri
• Acest enunţ nu este demonstrabil în sens matematic.
Dacă avem un model de calcul, putem defini precis ce înţelegem prin complexitate:
• Timpul de calcul pentru un şir dat la intrare: este numărul de mutări făcut de maşina
Turing înainte de a intra în starea ``terminat'';
• Spaţiul consumat pentru un şir de intrare: este numărul de căsuţe de pe bandă pe
care algoritmul le foloseşte în timpul execuţiei sale.
1/9/2024
Potrivirea sirurilor de caractere
(pattern matching) folosind AF
Exercitiu:
Gasiti subsecventa:
ACACAGA
in textul:
ACACACAGA
1/9/2024
Gramatici • Recapitulare, Exemple, Aplicatii
1/16/2024 1
Limbaje formale si tehnici de compilare
Limbaj formal Structura unui compilator
Limbaj regulare:
• gramatici regulare,
• automate finite,
• expresii regulare.
Limbaje independente de context:

• Gramatici independente de
context, automate push-down
• Gramatici speciale: LL(k), LR(k)
Gramatici de atribute
1/16/2024 2
Gramatica
• NS=f
• P  (N  S )* N (N  S )* x (N  S )*
Notatie:
1/16/2024 3
• Gramatici de tip 0
dependente de context  gramatici monotone
( monotonic, non-contracting )
gramatici independente de context
gramatici regulare
1/16/2024 Clasificarea Chomsky 4

• Gramaticile monotona
–  a  b  P: |a| <= |b | a , b  (N  S )*
– caz special: S→ e poate  P In acest caz S nu apare în membrul
• Gramatica dependenta de context

reguli de productie sunt de forma:
aAbagb AN
a , b, g  (N  S )* , g  e
– caz special: S→ e poate  P In acest caz S nu apare în membrul
1/16/2024 Tipuri de gramatici 5

Transformarea gramaticilor monotone
in gramatici dependente de context
Ideea:
Pentru fiecare regula de productie de forma: X1 ... Xm → Y1 ... Yn ,( stim ca m>=n,)
introducem:
X1 X2 ... Xm-1 Xm → Z1 X2 ... Xm-1 Xm

Z1 X2 ... Xm-1 Xm → Z1 Z2 ... Xm-1 Xm
…
Z1 Z2 ... Xm-1 Xm → Z1 Z2 ... Zm-1 Xm
Z1 Z2 ... Zm-1 Xm → Z1 Z2 ... Zm-1 Zm Ym+1 ... Yn
Z1 Z2 ... Zm-1 Zm Ym+1 ... Yn → Y1 Z2 ... Zm-1 Zm Ym+1 ... Yn

Y1 Z2 ... Zm-1 Zm Ym+1 ... Yn → Y1 Y2 ... Zm-1 Zm Ym+1 ... Yn
…
Y1 Y2 ... Zm-1 Zm Ym+1 ... Yn → Y1 Y2 ... Ym-1 Zm Ym+1 ... Yn
Y1 Y2 ... Ym-1 Zm Ym+1 ... Yn → Y1 Y2 ... Ym-1 Ym Ym+1 ... Yn
• unde Zi – sunt neterminale nou introduse, distincte pentru fiecare regula de productie
• A aB

1/16/2024 Tipuri de gramatici 7

Gramaticile regulare si liniare in diverse surse.
Gramatica regulara la dreapta Conventiile folosite in
cadrul acestui curs:
• A aB
vezi definitiile
• A b de pe slide-urile anterioare.
Discutie: unele surse accepta si: A→ e
alte surse nu accepta deloc e -productii
Gramatica regulara la stanga
• A B a
• A b …
Gramatica liniara la dreapta (gr.regulara la dreapta extinsa)
• A a1 a2 … an B
• A b1 b2 … bm …
Gramatica liniara la stanga (gr.regulara la dreapta extinsa)
…
Gramatica liniara:
• are cel mult un neterminal in membrul drept al regulii de productie
e.g.: S → aSb
1/16/2024 S → ab 8
Gramatici independente de context
Ne reamintim:
• gram. ε -independenta
• eliminarea regulilor de productie de redenumire
• forma normala Greibach
• forma normala Chomsky (FNC)
[…] si echivalente
1/16/2024 9
Forma normala Greibach
Gramatica in forma normala Greibach
• reg. prod. sunt de forma
• A a a unde a  (N U S )* si a S
• caz special:
S→ e poate  P
In acest caz S nu apare în membrul drept al nici unei reguli de productie.
1/16/2024 10
Forma normala Greibach
Teorema:
Pentru orice gramatica independenta de context
exista o gramatica in forma normala Greibach echivalenta.
Constructie:
Fie: gram. e –independenta, fara redenumiri
1. (similar cu algoritmul pt. eliminarea recursivitatii stanga)
• impunem o ordine asupra neterminalelor: N = {A1,A2,…,An}
si apoi modific r.p. a.i. sa nu existe Ai→Aja cu i<j
2. Pentru k = n-1 , … , 1
avem neterminalul Ak
pentru toate r.p. Ak  Aj a (k<j)
se inlocuiesc cu: Ak  ba ,
pentru toti b a.i. : Aj  b (in toate modurile posibile)
1/16/2024 11
Forma normala Chomsky
Gramatica in forma normala Chomsky
Regulile de productie sunt de forma:

• A BC
• A d unde A,B,C N si d S
caz special:
S→ e poate sa apara in multimea regulilor de productie,
dar in acest caz S nu apare în membrul drept al nici unei reguli de
productie.
1/16/2024 12
Forma normala Chomsky
Teorema:
Pentru orice gramatica independenta de context
exista o gramatica in forma normala Chomsky echivalenta
Constructie:
Fie: gram. e –independenta, fara redenumiri
Folosim transformari de forma:
A  X1X2 … Xn : A  X1Z1
Z1  X2Z2
Zn-2  Xn-1Xn
1/16/2024 13

Cursuri LFTC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri LFTC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de baza

• alfabet • multimi speciale

10/2/2023 LFTC - Dana Lupsa 1

• Secv. vida = secv. de lungime 0

• Prefix: o subsecventa care

( Similar pentru limbaje)

•  w1, w2  * avem: w1w2  *

• închiderea reflexivã si tranzitivã:

10/2/2023 LFTC - Dana Lupsa 16

• Gramatica independenta de context:

10/2/2023 LFTC - Dana Lupsa 17

<intreg_fara_semn> ::= <cifra> |

• primitive (terminale): intre “ghilimele”

intreg_fara_semn = cifra { cifra } .

• închiderea reflexivã si tranzitivã:

cuvinte cheie - simboluri sintactice

TS: tabela de simboluri

Pentru fiecare atom lexical din fisierul sursa

Cat timp (mai exista caractere necitite in prg. sursa) ex.

Cat timp (mai exista caractere necitite in prg. sursa) ex

Se construieste cate o TS pt. fiecare bloc

zi = 0 daca qi nu e stare finala

(p,aw)├─ (q,w) <=> (p,a) q;

Constructie (nu demonstratie!):

• stare productiva: q  Q a.i.

Fie M = (Q, , , q0, F) automatul rezultat.

determinati automatul redus !

• x (de mai sus) diferentiaza pe q1 si q2

• q1≡0q2 ddaca (q1,q2  F) sau (q1,q2  Q-F)

• ideea: pot avea un nr. finit de relatii distincte (max. |Q|)

• Gramatici. Clasificarea Chomsky

10/17/2023 LFTC - Dana Lupsa 3

10/17/2023 LFTC - Dana Lupsa 5

• Gramatica dependenta de context

10/17/2023 LFTC - Dana Lupsa 6

• Gramatica independenta de context:

10/17/2023 LFTC - Dana Lupsa 7

10/17/2023 LFTC - Dana Lupsa 8

•L0 - multimea limbajelor generate de gram. de tip 0

Fiecare dintre familiile de limbaje:

10/17/2023 LFTC - Dana Lupsa 10

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 11

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 12

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 13

• multimile regulare asociate expresiilor regulare

Deci: Orice expresie regulara peste S

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 14

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 15

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 16

(enunt formal al teoremei)

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 17

Daca L este un limbaj regular,

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 18

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 19

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 20

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 21

PP. ca aut. M1 si M2 sunt deterministe, complet definite !

• M = (Q1xQ2, S , d, (q01,q02), F1xF2)

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 22

• M1 = (Q1, S, d1, q01, F1)

PP. ca aut. M1 este determinist complet definit !

10/17/2023 LFTC (Dana Lupsa) 24

•  : Qx( U {}) → P(Q) functie de tranzitie