Transmiterea informatiilor la nivel fizic in diferite medii de comunicatii

CAPITOLUL I INTRODUCERE

ntreptrunderea ntre domeniul calculatoarelor i cel al comunicaiilor a avut o influen profund asupra modului n care sunt organizate sistemele de calcul. Conceptul de Centru de Calcul n accepiunea sa de ncpere unde exist un calculator mare, la care utilizatorii vin s-i ruleze programele, este depit. Vechiul model n care un singur calculator mare deservete problemele organizaiei, a fost nlocuit de un model n care munca este realizat de un numr mare de calculatoare, independente dar interconectate. O reea de calculatoare este o colecie de sisteme autonome interconectate. Dac un calculator poate s porneasc, s opreasc sau s controleze n mod forat un altul, atunci calculatoarele nu sunt autonome. Adeseori se face confuzie ntre reelele de calculatoare i sistemele distribuite. Deosebirea esenial const n faptul c ntr-un sistem distribuit, existena mai multor calculatoare autonome este transparent pentru utilizator. ntr-o reea, utilizatorii trebuie s se conecteze explicit la o anumit main, s comande explicit execuia proceselor la distan, s transfere explicit fiierele, etc. Un sistem distribuit este de fapt o aplicaie construit pe infrastructura unei reele de calculatoare.

Reelele de calculatoare au urmtoarele caracteristici, care le fac atractive pentru utilizatori: Fiabilitate ridicat.

Pagina 1 din 48

Reelele de calculatoare au o fiabilitate ridicat, doearece permit accesul la mai multe uniti de prelucrare i echipamente periferice alternative. Pre de cost sczut. Calculatoarele personale au un raport de pre/performan mult mai bun dect sistemele mari. O reea alctuit din mai multe calculatoare personale ieftine, poate s concureze n ceea ce privete performanele cu un sistem de calcul de categoria celor medii. Scalabilitate. Performanele unei reele de calculatoare pot s fie nbuntite pe parcurs, prin adugarea de noi echipamente, din ce n ce mai performante. Principalele aplicaii ale reelelor de calculatoare beneficiaz de posibilitile de partajare a resurselor i de schimbul de informaii ntre echipamente, pe care acestea le ofer. Pentru buna distribuire a resurselor i a informaiilor ntre echipamentele reelei de calculatoare acestea sunt organizate sub forma mai multor straturi, fiecare dintre ele baznduse pe cel inferior. Scopul fiecrui nivel este s asigure anumite servicii nivelurilor superioare, protejndu-le de detaliile de implementare a acestora. Nivelul n de pe o main converseaz cu acelai nivel de pe maina partenerului de comunicaie. Regurile i conveniile utilizate n conversaie sunt cunoscute sub denumirea de protocol. Un protocol de comunicaie reprezint o nelegere ntre prile ce comunicasupra modului de desfurare a comunicrii. De fapt nivelurile superioare nu comunic direct, ci prin intermediul nivelurilor de dedesubt. Comunicaia efectiv se realizeaz la fiecare calculator gazd pe vertical i pe orizontal doar ntre nivelurile aflate la baza ierarhiei. Modelul de organizare al unui echipament de calcul conectat la o reea de calculatoare, este prezentat n figura_1:

Nivelul n+1

Nivelul n+1

Comunicaie virtual
Nivelul n
Pagina 2 din 48

Nivelul n

Nivelul 1

Nivelul 1

Figura_1. Organizarea echipamentelor de reea Comunicaie efectiv

Cele mai cunoscute modele arhitecturale ale reelelor de calculatoare sunt: Modelul OSI; Modelul TCP/IP; Modelul Novell NetWare. Primul model, are un caracter mai teoretic, i este foarte util pentru nelegerea funcionrii reelelor de calculatoare. Ultimele dou au la baz arhitecturi funcionale de reele de calculatoare. Modelul OSI (Open System Interconnection) a fost propus de ctre ISO (International Standards Organisation) n anul 1984. Modelul OSI ofer o descriere a modului n care componentele hardware i software dintr-o reea pot funciona pe mai multe niveluri pentru a face posibil comunicaia. Acest model prevede structurarea funciilor de reea pe apte niveluri. Nivelurile modelului OSI sunt: Nivelul Fizic; Nivelul Legtur de date; Nivelul Reea; Nivelul Transport; Nivelul Sesiunii; Nivelul Prezentare; Nivelul Aplicaie. Pentru ca un mesaj de nivel n s ajung la destinaie, acesta strbate pe vertical toate nivelurile de dedesubt, pn la nivelul fizic. Fiecare nivel adaug mesajului un antet specific (vezi figura_2). La destinaie mesajul strbate n sens invers stiva de protocoale, fiecare nivel eliminnd propriul antet.
Pagina 3 din 48

Aplicaie Prezentare Sesiune Transport Reea Leg. de date Fizic

Mesaj

Ap Ap AT AR ALD

Date p Date s

Date T Date R Date LD Date

pachet

cadru semnal

Figura_2.Cltoria unui mesaj prin stiva de protocoale OSI Subreeaua de comunicaie poate s modifice anteturile pachetului pn la nivelul reea inclusiv sau chiar s fragmenteze pachetele pentru a le putea trimite prin anumite tipuri de reele.

1 .NIVELUL FIZIC

Nivelul Fizic se gsete la baza ierarhiei modelului OSI. Acesta realizeaz efectiv transmisia biilor prin mediul fizic, ntre calculatoarele nvecinate (ntre care exist o legtur fizic), fr a le interpreta semnificaia. Specificaiile nivelui fizic se refer la: -Viteza de comunicaie; -Tipul comunicaiei (duplex sau semiduplex); -Modalitatea de reprezentare a valorilor binare; -Tipul de conector i tipul de cablu; - Modalitatea de stabilire i de ncheiere a conexiunii.

Pagina 4 din 48

2 .NIVELUL LEGTUR DE DATE

Acest nivel transform mediul de comunicaie ntr-unul lipsit de erori nedetectate. n acest scop, mbrac pachetele nivelului reea n cadre , pe care le transmite secvenial i prelucreaz cadrele de comfirmare sosite de la receptor. Deoarece nivelul Fizic nu face dect s transmit o succesiune de bii, fr s se preocupe de structura sau semnificaia acestora, nivelului Legtur de date i revine sarcina de a marca i de a recunoate delimitrile cadrelor. Marcarea se realizeaz prin inserarea unor abloane speciale la nceputuli la sfritul fiecrui cadru. Dac abloanele apar accidental n interiorul cadrului, trebuie luate msuri pentru a se evita confuziile. Recepionarea cadrelor poate fi afectat de diverse perturbaii.astfel cadrele pot s soseasc la destinaie cu erori sau se pot pirde cu totul. Pierdera confirmrilor duce la apariia unor cadre duplicate, deoarece cadrele neconfirmate vor fi retransmise. Toate aceste probleme trebuie rezolvate la acest nivel. Nivelul Legtur de date poate s ofere nivelurilor superioare mai multe clase de servicii, caracterizate prin calitate i pre. Pentru verificarea corectitudinii este nevoie de nite mesaje de confirmare din partea receptorului. Dac linia poate transmite date n ambele sensuri, este mai economic s se ataeze confirmrile de cadrele care circul n sens invers, ocupnd astfel un singur cmp din antetul acestora (procedeul se numete piggybacking). Dac nu apare nici un astfel de cadru n timp util, trebuie transmis confirmarea printr-un cadru separat pentru evitarea retrasmisiilor. O alt funcie a acestui nivel, ce este implementat i n cadrul unor niveluri superioare, este controlul fluxului. Prin cotrolul fluxului se evit ca un transmitor rapid s sufoce cu o multitudine de pachete un receptor lent. Pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de un mecanism prin care receptorul s poat s determine transmitorul s-i ntrerup periodic transmisia pachetelor. De obicei controlul fluxului i tratarea erorilorsunt integrate. Pentru reelele cu difuzare de mesaje, trebui s se rezolve problema accesului la nivelui Legtur de date, care se numete subnivelul de Acces la Mediu.

3 . NIVELUL REEA
Pagina 5 din 48

Acest nivel se ocup de controlul funcionrii subreelei de comunicaie. Principala problemce trebuie rezolvat este dorijarea pachetelor de la surs spre destinaie. Exist algoritmi de dirijare statici, ce se bazeaz pe nite rute nscrise n memoria comutatoarelor, i care se modific rar, i algoritmi dinamici, care stabilesc traseul pentru fiecare pachet n funcie de distane, de ntrzieri sau de gradul de ncrcare a liniilor subreelei de comunicaie. O alt funcie a nivelului Reea este evitarea congestionrilor. n acest scop trebuie s existe o comunicare ntre toate comutatoarele, pentru limitarea numrului de pachete transmise pe rutele aglomerate. La acest nivel se poate realiza i contabilizarea traficului diverilor utilizatori. Aceast problem poate s fie dificil de rezolvat dac pachetele traverseaz reele cu sisteme de contabilizare diferite. Dac lungimea unui pachet depete limita suportat de o reea pe care trebuie s o traverseze, acesta va fi fragmentat i refcut n partea cealalt. Deoarece pachetele trebuie dirijate uneori prin reele diferite, nivelul Reea trebuie s rezolve problemele legate de diferenele de protocol i de schemele de adresare diferite. n cadrul reelelor cu difuzare de mesaje problema dirijrii este extrem de simpl, i n consecin acest nivel este foarte subire, sau poate s lipseasc.

4.NIVELUL TRANSPORT

Nivelul Transport este primul nivel n care are loc o comunicaie de tip capt-la-capt ntre calculatoarele gazd. Anteturile i mesajele de control ale protocoalelor de acest nivel nu vor fi modificate sau interpretate n reeaua de comunicaie. La nivelurile inferioare, comunicaiile se desfoar ntre vecinii imediai. Calculatoarele gazd pot s fie separate de multe comutatoare. Acest nivel asigur transportul mesajelor nivelului Sesiune la destinaie, n ordine i fr erori.

Pagina 6 din 48

Pentru creterea eficienei transmisiilor, mesajele ce nu au o lungime corespunztoare, vor fi mpachetate. Cele prea lungi vor fi fragmentate n mai multe pachete, iar cele prea scurte vor fi concatenate ntr-un singur pachet. Nivelul Transport izoleaz nivelurile superioare de schimbrile de tehnomogie ce afecteaz nivelurile de dedesubt. Acest nivel stabilete i anuleaz conexiunile de nivel Reea. Exist urmtoarele 3 variante: Pentru fiecare conexiune de nivel Transport, se creeaz o singur conexiune de nivel Reea. Dac ntreinerea unei conexiuni de nivel Reea este costisitoare, se pot multiplexa mai multe conexiuni de nivel Transport, pe o singur conexiune de nivel Reea. O singur conexiune de nivel Transport poate s fie distribuit pe mai multe conexiuni de nivel Reea, asigurndu-se echilibrarea ncrcrii acestora. O alt funcie a nivelului Transport, pe care am ntlnit-o i la nivelul Legtur de date, este controlul fluxului. De data aceasta este vorba ns de controlul fluxului ntre comutatoare, dar se realizeaz prin tehnici similare. Anteturile nivelului Transport conin nite numere de port, care indic aplicaia crei i aparin mesajele. Cel mai obinuit tip de conexiune de nivel Transport este un canal capt-la-capt, care furnizeaz mesajele fr erori, n ordinea n care au fost transmii. Exist ns i alte tipuri de servicii, cum ar fi de exemplu transmiterea mesajelor individuale fr garanii referitoare la livrare sau trimiterea mesajelor ctre destinaii multiple.

5.NIVELUL SESIUNE

Nivelul Sesiune ofer n principal urmtoarele trei servicii: Controlul dialogului. Gestionarea jetonului. Sincronizarea.

Pagina 7 din 48

Prin controlul dialogului ntre procesele care comunic, se stabilete care parte urmeaz transmis, cnd, pentru ct timp, etc. Gestionarea jetonului se poate utiliza pentru excluderea mutual a proceselor ce efectueaz operaii critice. Sincronizarea ntre procese se realizeaz prin inserarea unor marcatori n fluxul de date, cu scopul ca n caz de eec s se poat relua operaiunea din punctul n care a fost ntrerupt.

6.NIVELUL PREZENTARE

Nivelul prezentare ofer servicii de transformri asupra datelor opernd la nivelul sintactic i semantic al informaiei transmise. Serviciile tipice oferite de acest nivel sunt: Compresia datelor. Conversia datelor ntre formatul de reprezentare al calculatorului gazd i formatul standard folosit pentru transfer. Criptarea informaiilor. Autentificarea. Compresia are efectul benefic de reducere a volumului de date ce sunt transmise prin reea, ns cu preul unui effort de calcul mai mare. Conversia datelor este esenial pentru asigurarea interoperabilitii ntre sisteme de calcul ce au o structur diferit. Criptarea informaiilor poate s asigure (ntr-o anumit msur) confidenialitatea comunicaiilor. Autentificarea are rolul de a stopa accesurile neautorizate la resursele unei reele de calculatoare. La acest nivel funcioneaz un redirector, care are rolul de a dirija operaiile de intrare/ieire ctre resursele unui server.

7.NIVELUL APLICAIEI

Pagina 8 din 48

Acesta este cel mai nalt nivel n ierarhia modelului OSI. El servete drept fereastr prin care aplicaiile au acces la serviciile de reea. Cele mai cunoscute protocoale de nivel Aplicaie sunt cele de transfer de fiiere (FTP File Transfer Protocol), pota electronic (SMTP Simple Mail Transfer Protocol), accesarea unor pagini hipertext (HTTP Hipertext Transfer Protocol), terminal virtual, etc. Un protocol de terminal virtual realizeaz corespondena ntre funciile terminalului real, i cele ale unui terminal virtual de reea. Pe baza unui astfel de protocol se pot realiza aplicaii de reea independente de tipul de terminal. Protocoalele de nivel aplicaie sunt responsabile de tratarea erorilor (ce nu au putut fi rezolvate la nivelurile inferioare) i controlul fluxului.

CAPITOLUL II

TRANSM ITEREA INFORMAIILOR LA NIVEL FIZIC

Nivelul fizic are sarcina de a transporta o secven de bii de la o main la alta. Pentru transmisie se pot folosi diverse medii fizice, fiecare fiind caracterizat, prin lrgime de band, ntrziere, pre i cost de instalare i ntreinere. Mediile fizice se pot mpri n dou categorii: -medii ghidate (cabluri de cupru sau fibre optice); -medii neghidate (unde electromagnetice, raze infraroii, fascicule laser, etc.).

A.VITEZA DE COMUNICAIE Viteza maxim de comunicaie ce poate fi suportat de un mediu fizic depinde de o serie de factori, dintre care de foarte mare importan sunt lrgimea de band i nivelul de zgomot. Limea de band reprezint diferena dintre frecvena cea mai mare i cea mai mic a unui semnal ce poate fi transmis prin mediul respectiv.

Pagina 9 din 48

Nu exist mediu capabil s transmit semnalele fr pierderi de putere. Dac toate armonicele semnalului ar fi atenuate n aceeai msur, semnalul ar ajunge la destinaie fr distorsiuni. Din pcate ns nivelul de atenuare a armonicelor crete odat cu frecvena acestora. Figura_3 prezint forma de und a unui semnal digital, i ceea ce rmne dup filtrarea unor armonice. Urmeaz un scurt exemplu de calcul a numrului de armonice care ar putea fi transferate printr-un circuit telefonic, n funcie de viteza de comunicaie. Notm cu v viteza de comunicaie n bii/secund (bps). Perioada armonicei fondamentale T, reprezint durata de transmitere a 8 bii. Deci T= 8/v. Frecvena armonicei fundamentale ff = 1/v = v/8. Numrul de armonice na =H/ff , unde H este limea de band a circuitului. Pentru circuitele telefonice, H3KHz, deci na 2400/v. Rezult imediat, c pentru o vitez de 9600 bii/s, vor ajunge la destinaie doar dou armonice, i pentru viteze mai mari, situaia se nrutete i mai mult. Viteza maxim de comunicaie suportat de un anumit mediu fizic, este limitat de limea de band a acestuia, chiar i pentru medii perfecte. Pentru obinerea unor viteze ct mai mari, se folosesc tehnici de codificare sofisticate, cu mai multe niveluri de tensiune.

Semnalul iniial

Amplitudinile primelor 16 armonice din dezvoltarea Fourier

9 10 11 12 13 14 15 16
Pagina 10 din 48

Suma primelor 8 armonice

Suma primelor patru armonice Suma primelor dou armonice Prima armonic
Figura_3. Distorsiunea unui semnal digital prin eliminarea unor armonice B. VITEZA MAXIM DE COMUNICAIE PRINTR-UN MEDIU FIZIC

Transmiterea datelor de la un calculator la altul se realizeaz bit cu bit. n acest scop, transmitorul codific informaiile binare prin nivele de tensiune, frecven sau faz. Receptorul citete forma de und a semnalului i convertete starea acestuia la un moment dat, n informaie binar. Exist dou unitai de msur pentru viteza de comunicaie: baud i bps. Viteza exprimat n baud indic numrul de tranziii (numrul de schimbri de stare) pe secund a semnalului. Viteza exprimat n bps indic numrul de bii transferai pe secund. Dac pentru codificare se folosesc dou stri, atunci viteza n bps este egal cu viteza exprimat n baud. ns dac pentru codificare se folosesc 2 stri, atunci fiecare baud va transporta n bii de date. n acest caz, viteza exprimatm n bps este de n ori mai mare dect viteza exprimat n baud. Viteza maxim de transfer pentru un mediu fizic lipsit de zgomote, este dat de formula lui Nyquist: vmax=2Hlog2V [bps] Unde: H -reprezint limea de band a mediului; V -reprezint numrul de nivele discrete folosite pentru codificarea valorilor binare.

Pagina 11 din 48

Claude Shanon a demonstrat c pentru mediile fizice care au o lime de band finit i sunt afectate de zgomote aleator distribuite n banda respectiv. Viteza maxim de transfer este dat de urmtoarea formul: vmax=Hlog2(1+S/N) [bps] Unde: H -reprezint limea de band a mediului; S/N reprezint raportul semnal/zgomot. Un calcul sumar, arat c o linie telefonic nu va putea transporta, conform formulei lui Shanon, un flux de date mai mare de 30 kbps, chiar dac raportul semnal/zgomot este de 30 dB (1dB= 10 log10 S/N). n mod normal viteza maxim calculat cu formula lui Shanon nu poate fi atins, deoarece n fiecare canal exist numeroase alte perturbaii, pe lng cele luate n considerare de respectiva formul. Se poate observa c datorit naturii funciei log2, viteza poate fi mrit mai uor prin creterea limii de band dect prin creterea raportului semnal/zgomot. Modemurile din ultima generaie pentru linii telefonice ating viteze de pn la 56 kbps. Pentru a ajunge la asemenea performane, aceste modemuri utilizeaz o band de frecvene mai lat de 3 kHz. Figura_4 ilustreaz curba de rspuns tipic amplitudine frecven a unui circuit telefonic. Amplitudine

0dB

300 3300 3.300 Figura_4.Curba de rspuns a unui circuit telefonic.

Frecven (Hz)

La un nivel de 0 dB limea de band este de aproximativ 3kHz. Pentru niveluri mai sczute ns banda de frecvene este cu ceva mai lat, ceea ce permite obinerea unor viteze de transmisie mai mari.

C.TRANSMISIA N BANDA DE BAZ

Pagina 12 din 48

Pentru transmisia n banda de baz se folosesc semnale digitale pe o singur frecven. Semnalele sunt transmise sub forma unor impulsuri luminoase sau electrice. ntreaga lime de band a mediului fizic este folosit pentru transmiterea unui singur semnal de date. Nivelul distorsiunilor i atenurile cresc odat cu distana dintre transmitor i receptor. Pentru compensarea acestui neajuns, se pot instala pe traseu repetoare, care recepioneaz semnalul i l retransmit amplificat i regenerat n forma sa iniial.

C1. CODIFICAREA MANCHESTER Cea mai simpl metod de reprezentare a cifrelor binare este bazat pe utilizarea a dou niveluri de tensiune. Pentru cifra 0 se va folosi nivelul cobort de tensiune, iar pentru cifra 1 nivelul ridicat. Aceast tehnic simpl are dou inconveniente, care o fac improprie folosirii n transmisiile de date la viteze mari. Este dificil determinarea marginilor biilor. n acest scop sunt necesare semnale de ceas, care s permit sincronizarea receptorului cu treansmitorul datelor. n cazul unor succesiuni lungi de cifre de aceeai valoare, nu au loc tranziii ale semnalului, deci se va genera o component important de curent continuu. Aceasta face imposibil folosirea unor elemente ieftine de izolare electric ntre echipamentele de comunicaie i mediul fizic (elemente de cuplare n curent alternativ). Codificarea Manchester asigur o tranziie la mijlocul fiecrui bit. Aceste tranziii pot fi folosite pentru sincronizare ca semnal de ceas, iar semnalul rezultat nu va avea component continu. Pentru codificarea datelor se folosesc tranziii i nu niveluri, ceea ce diminueaz efectul zgomotului. Preul ce trebuie pltit pentru toate aceste avantaje este dublarea limii de band necesare pentru transmiterea semnalului rezultat. Exist urmtoarele variante de codificare: Manchester, care codific biii prin sensul tranziiei de la mijlocul intervalului acestora. Tranziia 1 0 indic cifra 1, iar tranziia 0 1 indic cifra 0. (vezi figura_5.a). Manchester diferenial, ce codific biii prin tranziia de la nceputul perioadei acestora. Orice tranziie indic cifra 0, iar lipsa tranziiei indic cifra 1. (vezi figura_5.b). Manchester Manchester diferenial 1 0 1 0

Pagina 13 din 48

(a)

sau

(b) Figura_5.Codificrile Manchester i Manchester diferenial

D. Transmisia n band larg

Transmisia n band larg folosete semnale analogice, ntr-un domeniu de frecvene. Dac limea de band a mediului fizic este suficient de mare, se pot realiza mai multe transmisii simultan. De exemplu acelai cablu poate fi folosit att pentru transmisii TV, ct i pentru reelele de calculatoare. Dac pentru transmisia n banda de baz se folosesc repetoare pentru regenerarea semnalelor, n cazul transmisiei n band larg se folosesc amplificatoare, pentru a reduce semnalele analogice la puterea lor iniial. 0 1 0 0 0 1 1 0

Figura_6. Prezint forma de und a unui cuvnt de date codificat Manchester i Manchester diferenial

Pagina 14 din 48

E. TRANSMISIA DATELOR PRIN SISTEMUL TELEFONIC

Reeaua telefonic comutat utilizeaz diverse metode de transmisie, de la perechi de fire, pn la microunde, i filtreaz semnalele ale cror frecvene sunt n afara benzii de trecere de 300Hz-3.400Hz (banda vocal). Deci datele n forma lor iniial de impulsuri de curent continuu nu pot fi transmise prin aceste circuite, i este necesar o conversie a informaiilor digitale n tonuri (sau forme de und asemntoare tonurilor) care au frecvene n band vocal. La captul emitor impulsurile semnalului digital sunt convertite n tonuri i transmise prin canalul telefonic, iar la captul receptor se realizeaz conversia invers. Aceasta este funcia unui modem (modulator-demodulator). Modemul emitor moduleaz un semnal analogic sinusoidal numit purttoare pe baza datelor, i utilizeaz acest semnal pentru transportul informaiilor la cellalt capt al circuitului telefonic. Modemul receptor demoduleaz semnalul analogic pentru reconstituirea semnalului iniial. n timp ce modemurile mai vechi nu acionau asupra datelor, cele moderne sunt capabile de a realiza compresia acestora, cu ajutorul unui procesor specializat. Circuitele telefonice restricioneaz utilizarea anumitor frecvene din banda de trecere, care sunt folosite pentru transmisia semnalelor de control n centrale. Modemurile nu pot utiliza aceste frecvene, deoarece s-ar putea ca reeaua s le interpreteze ca semnale de control. Forma de und a purttoarei este caracterizat complet prin frecven, amplitudine i faz. Acetia sunt deci singurii parametri care pot fi modificai prin modulare pentru codificarea datelor. Figura_7 ilustreaz modulaia n amlitudine , frecven i faz. Modulaia simpl n amlitudine nu se utilizeaz n comunicaiile de date, deoarece este sensibil la zgomotele cauzate de diverse interferene. Modemurile de mic vitez folosesc modulaia n frecven, cele de vitez mare modulaia n faz, iar cele de foarte mare vitez realizeaz o combinaie de modulaie n faz i amplitudine.

Pagina 15 din 48

01000110

Modulaie n frecven

Modulaie n amplitudine

Modulaie n faz Figura_7. Modulaiile n amplitudine, frecven i faz

Modemurile performante utilizeaz o combinaie de modulaie cu deplasare diferenial de faz i modulaie n amplitudine, rezultnd mai multe stri posibile. Figura_8 reprezint dou diagrame amplitudine faz (constelaii) pentru modemurile de 9600 bps. Alegerea numrului de faze i a nivelurilor de amplitudine se face funcie de o estimare cu privire la distorsiunile ce pot fi cauzate de sistemele telefonice. Pentru asigurarea interoperabilitii modemurilor realizate de diveri productori, a fost necesar dezvoltarea unor standarde. Standardul ITU V.32 utilizeaz o purttoare cu frecvena de 1800Hz, i o vitez de modulare de 2400 baud. Constelaia acestui modem are 16 puncte, deci fiecare baud va transporta 4 bii de date. Viteza maxim de comunicaie este de 9.600 bps.

Pagina 16 din 48

12 faze, 3 amplitudini 8 faze, 2 amplitudini Figura_8.

Standardul ITU V.32 bis permite realizarea de comunicaii full duplex la viteze de pn la 14.400 bps n reelele telefonice comutate. Pentru a se ajunge la o astfel de vitez, ar trebui ca transmisia s se fac cu 6 bii/baud. Pentru evitarea erorilor ce ar putea s apar la recepie datorit confuziei ntre punctele nvecinate, s-a introdus un bit redundant, care este calculat de transmitor i verificat de receptor. Astfel se ajunge la o constelaie cu 128 de puncte. Majoritatea modemurilor de v32 bis permit i comprimarea datelor n conformitate cu un standard ce se numete v.42 i care asigur un raport de compresie de aproximativ 4:1, n funcie de specificul datelor transmise. Astfel combinaia v.32 bis + v.42 are o productivitate potenial de 57,6 kbps. Standardul ITU v.34 introduce o tehnic sofisticat de codificare a datelor care permite atingerea unei viteze de 28.800 bps i a unei rate foarte sczute de erori. Viteza de modulare este n acest caz de 3.200 baud, iar fiecare baud codific 9 bii de date. Ultimele standarde elaborate sunt v.32 bis, ce atinge viteza de 33.600 bps, i V.90 care definete un modem asimetric, ce poate recepiona date cu viteze de pn la 56 kbps, i poate transmite n acelai timp date cu viteze de pn la 33,6 kbps.

F. CABLUL COAXIAL

Cablul coaxial este frecvent utilizat n cadrul reelelor locale de calculatoare.

Pagina 17 din 48

Izolator exterior Conductor exterior Figura_9. Structura cablului coaxial.

Strat izolator (plastic)

Conductor central (cupru)

Numele acestui cablu vine de la faptul c aceti doi conductori au o ax comun. Autoecranarea d rezultate bune la frecvene de peste 100 kHz. Pierderile rezistive cresc proporional cu ptratul frecvenei. Acest tip de cablu poate transporta semnale ce au frecvene de pn la 9.000 de MHz. Pentru interconectarea echipamentelor de calcul se pot folosi urmtoarele dou tipuri de cabluri coaxiale: Cablu coaxial pentru transmisii n banda de baz, ce are o impedan de 50 i este folosit n cadrul reelelor locale; Cablul coaxial de band larg, ce are o impedan de 75 , i este folosit n cadrul reelelor metropolitane. Datorit transmisiei analogice, cu acest tip de cablu se pot interconecta calculatoare aflate la distane mari, ns este nevoie de modemuri speciale, care au un pre de cost ridicat. Acest tip de cablu are avantajul c este deja instalat n majoritatea localitilor importante. G. FIBRE OPTICE

Capacitatea de transmisie a unui mediu fizic depinde direct de frecvena maxim pe care acesta o poate transporta. Fibrele optice sunt adecvate aplicaiilor ce necesit rete mari de transfer, pe distane lungi. Fibrele optice prezint urmtoarele avantaje: Pierderile de putere sunt mici, deci se pot folosi fr probleme pentru transmisii la distane mari;

Pagina 18 din 48

Frecvena de operare este cea a luminii. Lungimea de und a transmisiilor prin fibre actuale este de 1,2 microni, ceea ce corespunde unei frecvene de 800 THz. Aceast frecven permite atingerea unor viteze de 20 Gbps; Nu sunt afectate de zgomote electromagnetice i diafonie; Nu prezint probleme de securitate, sunt imposibil de realizat cuplaje inductive neautorizate; Nu produc scntei, deci nu prezint pericol de explozie; Principalul dezavantaj al acestor cabluri const n dificultatea de realizare a conexiunilor. Pentru transmiterea informaiilor se folosete o surs de lumin, ale crei raze cad sub diferite unghiuri n raport cu axul fibrei optice (vazi figura_10). Dac unghiul de inciden este 0, fasciculul luminos intr perpendicular pe seciunea transversal, i se va propaga pe o direcie paralel cu axa fibrei (figura_10.a). Dac unghiul de inciden se situeaz ntre anumite limite, , atunci raza luminoas este reflectat n interiorul fibrei, i se propag n zigzag pn ajunge la cellalt capt (figura_10.b). Dac unghiul de inciden este prea mare, raza luminoas va iei n afara fibrei optice i va fi absorbit de stratul de izolaie al cablului (vazi figura_10.c).

(a)
Fascicul luminos Fibr optic

(b)

Fascicul luminos

Fibr optic

(c)
Pagina 19 din 48

Figura_10. Propagarea razelor luminoase prin fibre optice. Modul n care se propag lumina prin fibrele optice, depinde de diametrul acestora. n cazul fibrelor optice cu diametru mult mai mare dect lungimea de und a fasciculului luminos, propagarea se realizeaz n zigzag. Unghiurile de inciden se mai numesc i moduri, iar o fibr care transport mai multe moduri se numete multimod. Propagarea multimod are dezavantajul c la prsirea fibrei apare o interferen ntre fasciculele de moduri diferite, vor fi defazate. Acest efect se numete dispersie modal a ntrzierii, i limiteaz capacitatea de transport a fibrei, deoarece lrgete impulsurile n domeniul timp (vezi figura_11). Efectul dispersiei modale a ntrzierii limiteaz lungimea cablurilor multimod.

Semnal intrare

Semnal ieire

Figura_11. Transmiterea semnalelor Dac diametrul fibrei este doar de cteva ori mai mare dect lungimea de und a prin fibre optice multimod fasciculului luminos, se va propaga doar o singur raz n lungul fibrei, i nu vor aprea interferene. Aceste fibre se numesc monomod. Limitarea limii de band a fibrelor optice are dou cauze: Dispersia modal a ntrzierii, ce apare n cazul fibrelor multimod; Dispersia de material, ce apare n cazul unor surse luminoase ce emit mai multe componente spectrale, ce se vor propaga prin fibr cu viteze diferite. Cablurile optice sunt folosite pentru legturi punct-la-punct, deoarece tehnologia de conectare nu permite realizarea unor legturi multipunct. Datorit limii de band i a atenurilor reduse, acest tip de cablu este preferat pentru interconectarea reelelor locale aflate la distan.
Pagina 20 din 48

H. CABLUL TORSADAT

Cablul torsadat (Twister Pair, pereche de fire rsucite) este n prezent cel mai folosit tip de cablu pentru reelele locale.

Figura_12. Cablu torsadat. Rsucirea firelor este necesar pentru reducerea interferenelor, deoarece o pereche de cabluri lungi dispuse n paralel s-ar comporta ca i o anten ce ar capta diverse zgomote electromagnetice din mediul nconjurtor. n cazul unui cablu cu mai multe perechi torsadate, paii de rsucire sunt diferii pentru fiecare pereche, i ei sunt astfel calculai nct s se minimizeze diafonia (interferena ntre perechile cablului). Cu civa ani n urm, acest tip de cablu era folosit doar n telefonie, i avea o lime de band de 4kHz. Datorit progreselor tehnologice, n prezent cablurile torsadate ce suport o lime de band de 125 MHz au devenit obinuite, i tendina de cretere a performanelor se menine. Cablurile torsadate pentru reele de calculatoare se mpart n 3 categorii: UTP (Unshielded Twisted Pair), care prevede doar un nveli de plastic exterior pentru protejarea perechilor. STP (Shielded Twisted Pair), care prevede att ecranarea separat a fiecrei perechi pentru eliminarea diafoniei, ct i un ecran exterior pentru toate perechile, pentru reducerea interferenelor i a posibilitilor de interceptare neautorizate. FTP, care prevede doar o folie exterioar de ecranare pentru ntreg cablul.

I. COMUNICAII RADIO DE NALT FRECVEN

Pagina 21 din 48

Undele electromagnetice de nalt frecven sau (HF Hight Freqvency) sau frecvene cuprinse ntre 3 o 30 MHz. Benzile din acest domeniu sunt alocate prin tratate internaionale unor servicii: posturi de radio, radioamatori, comunicaii mobile navale i aeronautice, etc. Prin unde din domeniul HF se pot realiza comunicaii la distane mari (de exemplu 6.500 km), cu puteri mici de emisie, deoarece sunt reflectate de diverse straturi ale ionosferei.

Ionosfer

Emitor

Figura_13. Propagarea undelor electromagnetice din gama HF.

Pmnt

Unda electromagnetic

Mediul de transmisie n cazul radioreleelor este spaiu liber. Coeficientul de atenuare, n dB, nu crete la fel ca i n cazul cablurilor proporional cu distana ci doar cu logaritmul acestuia. Astfel se pot obine distane mai mari de acoperire fr amplificare dect dac s-ar utiliza cabluri de cupru. n practic apar atenuri suplimentare datorit absorbiei atmosferice i datorit dispersiei pe stropii de ploaie. Problema stropilor de ploaie apar doar la frecvene ce depesc 10 GHz. n acest caz este necesar utilizarea unei distane mai mici ntre radiorelee ceea ce duce ca frecvenele mai mari s se utilizeze n reele mici. n cazul comunicaiilor terestre interferenele datorit propagrii pe trasee multiple pot crea serioase probleme. Acestea se datoreaz reflexiilor la nivelul solului, suprafaa apelor i tranziiilor abrupte ntre straturile troposferice. Capacitatea de transmisie a legturilor radio sunt limitate. n cazul comunicaiilor terestre aceasta se datoreaz absorbiei i datorit faptului c aceleai frecvene pot fi reutilizate doar n locuri diferite suficient de deprtate. Astfel n canalele radio se realizeaz o

Pagina 22 din 48

transmisie a semnalului digital la debite de 155 Mbps, un debit SDH, 2x155 Mbps iar n viitor se vor utiliza transmisii la 622 Mbps. Pentru comunicaiile spaiale se aplic acelai factor de baz din comunicaiile terestre la care se mai adaug atenuarea datorit ploii. n sistemele cu satelii se utilizeaz frecvene n jur de 30 GHz. Problema n acest caz apare datorit numrului limitat de satelii geostaionari care pot fi plasai pe orbite n planul ecuatorial. Distana minim dintre satelii se dorete a fi de 2 . Dezavantajul major al sistemelor cu satelii este ntrzierea mare introdus (260 ms pentru o legtur sol satelit - sol). Acest lucru introduce probleme n comunicaiile telefonice i n comunicaiile de date interactive. Legturile de radioreleu, incluznd i satelii, poate fi util n cazul n care nc nu exist o zon cablat sau dac este vorba de o zon geografic greu accesibil.

CAPITOLUL III TEHNICI DE ALOCARE STANDARDIZATE

n orice reea cu difuzare de mesaje (reea local care folosete un mediu de fizic partajat sau reea cu transmisii prin satelit), problema cheie const n a determina cine poate utiliza canalul, atunci cnd exist mai muli utilizatori concureni. Pentru excluderea mutual a staiilor ce transmit date, s-au dezvoltat dou categorii de tehnici de alocare a mediului fizic: Tehnici de alocare static. Tehnici de alocare dinamic. Tehnicile de alocare static realizeaz de fapt o multiplexare a transmisiilor, prin divijarea mediului fizic n timp (TDM Time Division Multiplexing) sau n frecven (Frequency Division Multiplexing). Divizarea rigid a mediului fizic duce la folosirea ineficient a limii de band, deoarece aceasta este distribuit n mod egal tuturor staiilor, chiar i celor care nu au nevoie la un moment dat.
Pagina 23 din 48

Tehnicile de alocare dinamic sunt mai flexibile i ncearc s mpart limea de band a mediului fizic ntre staiile ce au date de transmis. n acest capitol vor fi prezentate cele mai cunoscute tehnici de alocare dinamic standardizate. IEEE (Institute of Electrical Engineers) a definit cteva standarde n reelele locale, care difer la nivelul fizic i la nivelul de acces la mediu, ns sunt compatibile la nivelul legturii de date. Standardul 803.2 descrie nivelul legturii de date, pentru care s-a definit protocolul LLC (Logical Link Control). Pentru nivelurile de dedesubt, au fost definite standardele 802.3 (Ethernet CSMA/CD), 802.4 (Token Bus) i 802.5 (Token Ring).

Standardul IEEE 802.3, Ethernet

Reelele 802.3 sunt reele de difuzare, ce folosesc protocolul CSMA/CD pentru accesul la mediul fizic. Comunicaiile se realizeaz prin transmisii n banda de baz, iar valorile binare sunt codificate Manchester diferenial. Pentru interconectarea echipamentelor, se pot folosi urmtoarele 5 tipuri de cabluri: Coaxial gros; Coaxial subire; Cu perechi torsadate; Fibr optic.

Cablul coaxial gros sau 10Base5 funcioeaz la viteze de 10 b Mbps, poate suporta maxim 5 segmente de 500m lungime, interconectate prin repetoare . Numrul maxim de echipamente ce pot fi conectate printr-un segment este de 500. Pentru conectare se folosesc nite conectori vampiri, la care unul din pini este introdus on n miezul cablului coaxial. Acest conector face legtura cu un transiver(transceiver) care este responsabil cu detecia purttoarei i a coliziunilor. Legtura ntre transiver i interfaa calculatorului se realizeaz prntr-un cablu separat de maxim 50m lungime. Acest cablu conine 5 perechi torsadate, dintre care 2 sunt folosite pentru date(intrare /ieire), 2 pentru semnale de control (intrare/ieire) i una pentru alimentarea electronicii transiverului.
Pagina 24 din 48

Cablul coaxial subire (10Base2) difer de cel gros prin faptul c lungimea segmentelor se reduce la 200m, peun segment de cablu se pot conecta doar 30 de echipamente, iar pentru conectare se folosesc mufe BNC. Transiverul se afl n acest caz pe placa de interfa. Reelele bazate pe cablu coaxial au o topologie liniar, sunt relativ ieftine i simplu de instalat (n special varianta cu cablu subire), ns au ca principal dezavantaj fragilitatea conectorilor, iar un conector defect poate s blocheze complet comunicaiile n segmentul respectiv de cablu. Cablul torsadat (10BaseT) conine 4 perechi torsadate, se monteaz n stea , distana maxim (pe cablu) ntre calculator i concentrator este de 100m. Pentru conectare se folosesc mufe RJ45, care sunt ieftine i uor de ntreinut. Fibrele optice (10BaseF) au un pre de cost ceva mai ridicat , ns sunt din ce n ce mai frecvent folosite datorit avantajelor pe care le prezint (pierderi mici, imunitate la zgomote, etc.). Formatul cadrelor IEEE 802.3 este prezentat n figura urmtoare:

PREAMBUL (7 octei)

D. St.

Adresa destinaie (2 sau 6 octei) (0-46 octei)

Adresa surs (2 sau 6 octei) control(4octei)

Lung. Date Completare Sum de Cmpul Preambul este alctuit din 7octei 10101010, care formeaz o und Date (0 1.500 octei)

dreptunghiular de10MHz, ce permite receptorului s-i sincronizeze ceasul cu cel al transmitorului. Urmtorul cmp ocup un singur octet , se numete Delimitator Start, are valoarea 10101011 i are rolul de a semnaliza nceputul propriu-zis al cadrului. Urmtoarele cmpuri specific adresa destinaiei i a sursei. Adresle care ncep cu 0 sunt adrese obinuite, iar cele ce ncep cu 1 sunt adrese de grup. Pachetele transmise ctre grupuri vor fi recepionate de toate echipamentele din cadrul grupului. Adresa ce are toi biii 1 este rezervat pentru dofuzare. Pachetele trimise la aceast adres vor fi recepionate de ctre toate staiile reelei.
Pagina 25 din 48

Adresa unei interfee Ethernet este nscris de ctre fabricant i de obicei nu poate fi schimbat. Cmpul Lungime date specific lungimea cmpului de date n octei. n cazul apariiei unor coliziuni, transmitorii pot s-i ntrerup brusc transmisia. Astfel pe cablu pot s apar fragmente scurte de cadre . Pentru a se putea distinge mai uor cadrele corecte, standul stabilete ca lungimea minim a acestora s fi 64 de octei. Cmpul Completare are rolul de a aduce cadrele mai scurte la lungimea minim. Un alt motiv pentru evitarea cadrelor scurte este detectarea corect a coliziunilor. n lipsa acestei restricionri, ar putea s apar urmtoarea situaie: un transmitor A trimite un cadru scurt C, care parcurge mediul fizic pn la staia cea mai ndeprtat B. Cu pui timp nainte ca C s ajung la staia B, aceasta ncepe transmisia unui cadru propriu care ntr n coliziune cu C. Dac C este foarte scurt transmitorul i-ar putea ncheia transmisia nainte ca semnalul rezultat n urma coliziunii s se propage napoi pri mediul fizic pn la acesta i astfels nu sesizeze coliziunea. Condiia ce trebuie ndeplinit pentru ca astfel de fenomene s nu se produc este ca timpul (t) necesar transmisiei cadrului cel mai scurt admis s depeasc durata de propagare dus ntors a semnalului prin mediul fizic, ntre cele mai ndeprtate staii (2). t>2 Pentru o reea local de 2500m, ce functioneaz la 10 Mbps, acest timp corespunde perioadei de transmisie a 64 de octei. Pe msur ce crete viteza de comunicaie ar trebui s creasc lungimea minim a cadrelor sau s scad lungimea maxim a cablului. Cmpul Suma de control permite detectarea erorilor de comunicaie . Dup producerea unei coliziuni, conform protocolului CSMA/CD, staiile care au inrat n coliziune vor atepta perioade de timp aleatoare nainte de a ncerca din nou. Timpii de ateptare sunt generai n modul urmtor: -dup prima coliziune se ateapt 0 sau 1 interval de lungime 2; -dup a doua coliziune se ateapt 0,1,2 sau 3 astfel de intervale; -dup a n-a coliziune succesiv se ateapt 0,1,2-1 intervale, n<11; -dup 10 coliziuni succesive durata maxim de ateptare este limitat la 1024 itervale, iar dup a 16-a coliziune succesiv se raporteaz eec,i rezolvarea problemei rmne n
Pagina 26 din 48

sarcina nivelurilor superioare. Acest algoritm adapteaz dinamic timpii de ateptare la numrul de staii ce vor s transmit. Protocolul CSMA/CD nu ofer confirmri. Pentru o comunicaie sigur, destinaia trebuie s verifice suma de control, i dac e corect s transmit n sens invers o confirmare.

Standardul IEEE 802.3u, Fast Ethernet

Odat cu creterea numrului de echipamente dintr-o reea local, este de ateptat s creasc i traficul prin mediul de comunicaie. Extinderea reelelor de calculatoare este limitat de capacitatea de transport a acestuia. n cazul n care traficul prin mediul fizic a ajuns la saturaie, se poate rezolva problema comunicaiei in reea pe dou ci: Creterea vitezei de comunicaie, care de obicei implic schimbarea interfeelor de comunicaie i a ntregii infrastructuri de cabluri, conectori i concentratoare; nlocuirea concentratorului cu un comutator, care elimin coliziunile i permite comunicaii n paralel ntre toate echipamentele. Standardul IEEE 802.3u (Ethernet rapid) permite comunicaii la viteze de 100 mbps, pe cablu UTP sau fibr optic. Sunt posibile urmtoarele trei variante de cablu: UTP categoria 3 (100BaseT4); UTP categoria 5 (100BaseFX); Fibre Optice (100BaseFX). n cazul cablului UTP categoria 3 (100BaseT4) se folosete o frecven de semnalizare de 25MHz, (cu 5 MHz mai mult dect la standardul 802.3). Pentru obinerea vitezei de 10 Mbps, se folosesc toate cele 4 perechi torsadate ale cablului UTP. Una dintre perechi se va folosi pentru transmisii spre concentrator, a doua pentru transmisii n sens invers, iar celelalte dou vor fi comutate n sensul transmisiei curente. Pentru a se ajunge la viteza dorit, nu se folosete codificarea Manchester, ci o codificare original pe trei stri (ntr-o perioad de tact, semnalul se poate afla n una din cele trei stri). Deoarece datele se transmit simultan pe trei perechi de fire, sunt posibile n total 3 = 27 combinaii, care sunt suficiente pentru codificarea a patru bii, cu o anulit redundan. Aceast schem de
Pagina 27 din 48

codificare se numete 8B6T (8 Bii nseamn 6 Trii). Dac pe fiecare tact se transmit patru bii, iar frecvena semnalului este de 25 MHz,rezult o vitez de comunicaie de 100Mbps. n plus exist n permanen un canal invers de 33,3Mbps care folosete perechea rms . Pentru cablul UTP categoria 5 (100BaseTX) arhitectura este mai simpl deoarece cablul suport o frecven de semnalizare de 125 MHz. Numai dou din cele patru perechi ale cablului sunt folosite pentru transmisii de date, celelalte dou rmnnd disponibile (de exemplu pentru telefonie). Cu cele dou perechi de fire se realizeaz o legtur bidirecional ntre echipament i concentrator. Schema de codificare a valorilor binare se numete 4B5B, i prevede transmiterea a 4 bii n 5 perioade de tact. Aceast codificare urmrete ca semnalul rezultat s aib suficiente tranziii, s conin o cantitate de redundan pentru detectarea erorilor i definirea unor abloane speciale pentru delimitarea cadrelor. Pentru cablurile 100BaseT4 i 100BaseTX se pot folosi dou tipuri de concentratoare: Concentratoare partajate (hub-uri), n cadrul crora toate liniile sunt concentrate logic, formnd un singur domeniu de coliziuni. n acest caz se aplic regulile standardului 802.3. Concentratoare comutate (switch-uri), care memoreaz cadrele sosite pe fiecare linie n cte un modul de intrare, urmnd ca acestea s fie transferate ieirilor corespunztoare destinaiei lor printr-un fund de sertar de vitez foarte mare. Astfel toate echipamentele pot transmite i recepiona cadre simultan. Fundul de sertar nu a fost standardizat, n intenia de a se permite competiia ntre diverii productori de echipamente.

Cablul 100BaseFX conine dou fibre optice multimod, cte una pentru fiecare direcie. Distana ntre staii i concentrator poate ajunge la 2km. Aceste distane sunt mult prea mari pentru aplicarea protocolului CSM/CD, deoarece i ntrzierile de propagare a semnalelor sunt pe msur. n consecin pentru utilizarea acestor cabluri este nevoie de switch-uri cu memorie tampon. Exist concentratoare care permit conectarea unui amestec de staii 802.3 i 802.3u, pentru a simplifica modernizarea reelelor.

Standardul IEEE 802.4, Token Bus

Pagina 28 din 48

Natura probabilistic a protocolului CSMA/CD i fragilitatea inelului au determinat companiile interesate n automatizri industriale s susin elaborarea unui standard separat, adecvat domeniilor lor de activitate. Principalele argumente n sprijinul elaborrii acestui standard au fost urmtoarele: La reelele Ethernet, timpul pe care o staie trebuie s-l atepte nainte de a putea s transmit un cadru este nedeterminat, iar cadrele sunt lipsite de prioriti. Topologia inel nu se potrivete cu structura liniar a liniilor de asamblare, i ntreruperea inelului blocheaz total comunicaiile n reea. Reeaua propus (Token Bus) are o topologie liniar, ns din punct de vedere logic, staiile sunt aezate ntr-un inel virtual. Fiecare staie trebuie s cunoasc adresele celor doi vecini: cel din stnga i cel din dreapta (vezi figura urmtoare).

Figura_14. Organizarea unei reele Token Bus

Pentru interconectarea echipamentelor, se folosesc cabluri coaxiale de band larg i modemuri. Au fost definite 3 scheme diferite de modulaie, care permit reprezentarea simbolurilor 0, 1 i liber, i a nc 3 simboluri rezervate pentru controlul reelei. Viteza de comunicaie poate fi de 1,5 sau 10Mbps. Tehnica de acces la mediul fizic se bazeaz pe un jeton unic. Doar staia care deine jetonul la un moment dat, are drept de transmisie. n acest mod se evit coliziunile. O staie poate s rmn n posesia jetonului doar o perioad limitat de timp, dup care este obligat s-l transmit staiei urmtoare din cadrul inelului logic. n aceast perioad staia poate s transmit unul sau mai multe cadre. Standardul Token Bus definete 4 clase de prioriti (0, 2, 4 i 6). Fiecare staie are patru corzi diferite de ateptare, n care se depoziteaz cadrele ce trebuie transmise, n ordinea prioritilor. Cnd o staie intr n posesia jetonului, deservete cele 4 cozi n ordinea prioritilor. Astfel este garantat o fraciune cunoscut din lrgimea de band a reelei, pentru traficul de prioritate maxim (6), ce conine de obicei informaii care trebuied transmise n timp real. Formatul cadrelor IEEE 802.4 este prezentat n figura de mai jos:
Pagina 29 din 48

Pre.

Del.

Cont.

Adresa destinaie

Adresa surs (6 octei) CRC (4octei) Del. Stop

Start Date (0 8212 octei) C. (6 octei)

Cmpul Preambul are acelai rol de sincronizare a ceasurilor, ca i n cazul standardului 802.3. Cmpurile Delimitator Start i Delimitator Stop marcheaz limitele cadrului cu ajutorul simbolurilor rezervate ale modulatoarelor. Pentru cadrele de date, cmpul Control Cadru indic prioritatea,i poate s conin o cerere de confirmare adresat receptorului. Pentru ntreinerea inelului logic, este nevoie de nite cadre cu semnificaie special. Tipul acestor cadre este specificat cu ajutorul unor bii ai cmpului Control Cadru . Tabelul urmtor prezint cteva tipuri de cadre de control:

TIP CADRU Jeton Solicitare jeton Solicitare succesor Solicitare succesor 2 Cine urmeaz Rezolvare conflict

FUNCIE Trnsfer jetonul staiei urmtoare Anun iniializarea inelului Permite intrarea staiilor n inel Anu defectarea succesorului Se folosete dac exit mai multe staii ce vor s

intre n inel Stabilre succesor Permite ieirea staiilor din inel ntreinerea inelului logic

Iniializarea inelului este declanat de prima staie care sesizeaz trecerea unei perioade prea lungi de timp, fr apariia jetonului. Pentru semnalizarea inteniei de creare a unui nou jeton staia va transmite un cadru Solicitare jeton. Dac nu mai concureaz nimeni pentru aceast operaiune, staia ce a emis cadrul va crea un nou jeton, i va iniializa un inel n care se va gsi doar ea. n cazul n care la transmisia cadrului se produce o coliziune, se va alege staia care va crea jetonul prin Binary countdown.

Pagina 30 din 48

Dup stabilirea inelului logic, fiecare staie pstreaz adresele staiilor predecesoare i sucesoarea. Periodic, deintorul jetonului transmite un cadru Solicitare succesor, ce conine adresa transmitorului i adresa succesorului. Staiile ceau adresele cuprinse ntre dou , pot s cear intrarea n inel. Transmitorul ateapt rspunsul o peerioad de timp egal cu durata de propagare dus-ntors a semnalului ntre staiile cele mai ndeprtate. Dac vor ncerca mai multe staii s rspund la aceast cerere, se va produce o coliziune. Rezolvarea situaiei ncepe cu un cadru Rezolvare conflict din partea transmitorului i urmeaz o tehnic de semnaloizare asemntoare cu Binary countdown, n urma creia se alege staia ce va intra n inel. La fiecare solicitare, va vintra n inel cel mult o staie. Nu exist nici o garanie referitoare la timpul maxim trebuie s-l atepte pentru a intra n inel. Staia care dorete s prseasc inelul,trebuie s transmit predecesorului un cadru Stabilire succesor, prin care-i face cunoscut adresa noului succesor. ntreinerea inelui logic nu este de loc simpl, pentru c trebuie s rezolve toate situaiile speciale ce pot s apar. De exemplu, n lipsa unor msuri de precauie, transmiterea jetonului ctre o staie ce s-a defectat ar avea drept consecin pierderea acestuia. Pentru evitarea acestor situaii, saia care a transmis jetonul ascult mediul de comunicaie. Dac nici dup a doua tentativ de plasare a jetonului nu recepioneaz nimic din parte destinatarului, trnsmite un cadru Cine urmeaz, specificnd adresa succesorului. Staia urmtoare rspunde cu un cadru Stabilire succesor. Astfel staia defect va fi eliminat automat din inel. Dac i staia urmtoare s-a defectat, staia care ncearc s paseze jetonul trimite un cadru Solicitare succesor 2, lacare rspund toate staiile din reea. n cazul n care rspund mai multe staii la aceast solicitare, se va rezolva conflictul prin Binary countdown. Jetonul se poate pierde i dac deintorul acestuia se defecteaz. Dac apare aceast problem ea se rezolv prin reiniializarea inelului. Fiecare sataie din reea are un cronometru care msor timplu scurs de la recepionarea ultimului cadru. Dac o staie constat c acest timp este suspect de lung, va emite un cadru Solicitare jeton, care declaneaz procedura de iniializare a inelului.

Pagina 31 din 48

n afar de pierderea jetonului, se poate ntmpla din cauza unor erori, s apar mai multe jetoane n reea. Dac deintorul jetonului recepioneaz o transmisie de la o alt staie, renun la propriul jeton. n cazul n care n urma acestor manevre inelul rmne fr jeton, va urma reiniializarea acestuia.

IEEE 802.5, Token Ring

Acest standard poate fi utilizat att pentru reelele locale, ct i cele metropolitane, deoarece comunicaia nu se baueaz pe un mediu fizic partajat, ci pe o colecie de legturi punct - la - punct, ce formeaz un inel. n consecin nu vor exista coliziuni, i nu mai este nevoie de electronica analogic de detectare a acestora. Pentru conectarea echipamentelor se poate folosi cablu torsadat, coaxial sau fibr optic. La configurarea unei reele Token Ring trebui s se in seama de lungimea fizic a unui bit (msurat pe cablu), care va fi dependent de viteza de comunicaie. Dac notm cu R rata de transfer a datelor prin mediul fizic, atunci timpul de transmisie a unui bit tbit = I/R. Viteza de propagare a semnalelor prin cablu vp 200 m/s. Deci lungimea unui bit l bit = vp t bit = vp / R. De exemplu, pentru o vitez de transmisie de 10 Mbps, conform formulei de mai sus, lungimea unui bit pe cablu de cupru este de 20m. Topologia unei reele Token Ring este prezentat n figura _15.

Intrare

Ieire

Pagina 32 din 48

Interfa de comunicaie Calculator Informaiile se rotesc pe inel ntr-un anumit sens, i cu un anumit tact. Fiecare bit sosit pe cablu va fi memorat ntr-un tampon, i la tactul urmtor va fi transmis pe cellalt cablu. n timp ce se afl n interfa, bitul poare fi inspectat i eventual modificat nainte de a fi expediat. Astfel fiecare interfa introduce o ntrziere de 1 bit (vezi figura_15). Pentru excluderea mutual a staiilor ce doresc s transmit, se folosete un jeton. n perioadele de inactivitate, jetonul se rotete pe inel. Pentru ca acest lucru s fie posibil, jetonul trebuie s ncap pe inel (deci cablul trebuie s fie suficient de lung). Cnd o staie dorete s transmit un cadru, trebuie s preia jetonul i s-l elimine de pe inel nainte de a ncepe transmisia. Pentru aceasta este suficient s inverseze un singur bit al jetonului, care are o lungime de 3 octei. Astfel jetonul se transform n primii trei octei ai unui cadru de date. Deoarece exist un singur jeton, numai o singur staie va putea transmite cadre la un moment dat. Interfeele inelului au urmtoarele dou moduri de lucru: Tramsmisie i Recepie. n modul recepie, datele de la intrare sunt copiate la ieire cu ntrzire de un bit . O interfa se poate gsi n modul Tramsmisie, numai dac posed jetonul. n acest mod, interfaa ntrerupe legtura dintre intrare i ieire, introducnd propriile informaii pe inel. Pentru a putera comuta din modul Recepie n modul Transmisie n interval de 1 bit, interfasa trebuie s aib pregtit ntr-un buffer propriu cadru ce trebuie transmis. Pe msur ce biii cadrului se ntorc prin el la staia care ia transmis, acetia sunt eliminai de pe cadru. Lungimea cadrelor nu este limitat ,deoarece nu este necesar ca aceasta s ncap pe inel. La sfritul transmisie, staia transmitoare trebui s regenereze jetonul. Dup eliminarea de pe cablu a ultimului bit al ultimului cadru transmis, staia transmitoare trebui s treac n mod recepie, pentru a evita eliminarea jetonului. La ncrcare redus, jetonul se va roti liber e cablu, iar la ncrcare mare jetonul eliberat de ctre o staie la sfritul transmisiei, va fi imediat acaparat de ctre staia urmtoare.
Pagina 33 din 48

Pentru reprezentarea valorilor binare, se folosete codificarea Manchester diferenial. Cele dou combinaii invalide (fr tranziie la mijlocul perioadei bitului,1/1 i 0/0) sunt flsite pentru controlul inelui. Singurul dezavantaj al acestui standard cont n faptul c ntreruperea cablului de legtur blocheaz comunicaiile n ntreaga reea. Perntu eliminarea acestui dezavantaj cablarea reelei se face sub form de stea (vezi figura urmtoare). Toate legturile ctre staii pleac de la un centru de cablare. Dac una dintre staii se defecteaz sau trebuie dezactivat temporar, operaiunea de eliminare din reea se face la nivelul centrului de cablare, prin acionartea unor relee de trecere controlate prin soft (vezi figura_16).

Echipamente de calcul

Centru de cablare Figura_16. Cablarea unei reele Token Ring Formatul jetonului i formatul cadrelor Token Ring sunt prezentate n figura urmtoare:

Del. Start

Cont. acces

Del. Stop

Format jeton Format cadru

Del. Cont. Cont. Figura_xy. Formatul jetonului Adres destunaie i formatul cadrelor Start acces cadru ( 6 octei )

Adres surs ( 6 octei ) CRC( 4 octei ) Del Stare Stop cadru

Token Ring
Date
Pagina 34 din 48

-Cmpurile Delimitator start i Delimitator stopToken Ring 1 octet i marcheaz Figura_17.Fomatul cadrelor au lungimea de nceputul i sfritul unui cadru cu ajutorul unor codificri Manchester invalide. Cmpul Delimitator conine un bit ce este setat n cazul n care o interfa detecteaz o eroare n interiorul cadrului(de exemplu un ablon Manchester invalid), i un bit prin care se poate marca ultimul cadru dint-o secven logic. -Cmpul Control acces (8 bii) conine urmtoarele informaii:

Prioritate cadru( 3 bii )

Jeton

Mon.

Prioritate rezervat ( 3 bii )

unde : Prioritate cadru ( 3 bii ) indic prioritatea cadrului; Jeton este un bit ce indic dac octetul aparine unui cadru de date sau unui jeton; Monitor este un bit ce indic dac pachetul curent a trecut prin interfaa staiei monitor; Prioritate rezervat ( 3 bii ) indic cea mai nalt prioritate ce a fost cerut pentru noul jeton . - Cmpul Control cadru (8 bii) este folosit de cadrele de control i indic tipul acestora. - Lungimea cmpului de date este limitat prin faptul c intervalul de timp n care o staie poat s dein jetonul, i deci s transmit un cadru este fixat prin standard la 8,9 ms. Cmpul Stare cadru (8 bii) are urmtoarea structur:

C A C Biii A i C sunt dublai pentru siguran deoarece ei nu sunt protejai de suma de

control. Destinaia comut bitul A de pe 0 pe 1, pentru a indica faptul c pachetul a ajuns, i bitul C de pe 0 pe 1, dac reuete s preia cadrul. Sunt posibile urmtoarele combinaii:

Pagina 35 din 48

A C 0 0 1 0 1 1 Prioritatea cadrelor

Semnificatie Destinatie inexistenta (sau oprita) Destinatia exista, cadru neacceptat Cadru preluat de destinatie

Prioritate jetonului este indicat de cmpul Control acces. O staie care dorete s transmit un cadru de prioritate n, trebuie s atepte pn cnd poate captura un jeton de prioritate mai mic sau egal cu n. dac staia nu poate acapara un jeton pentru c prioritatea acestuia este prea mare, poate s-i anune intenia prin nscrierea prioritaii dorite n biii de rezervare ai cmpului Control acces. Rezervarea este posibil numai dac nu s-a fcut deja o rezervare de prioritate mai mare. La terminarea cadrului curent, noul jeton va fi eliberat la prioritatea rezervat. Pentru a se evita blocajele, staia care ridic prioritatea jetonului, este obligat s o refac atunci cnd termin de transmis. Aceast schem difer substanial de cea de la Token Bus, n care orice staie are rezervat un fragment din limea de band. La Token Ring dac o staie are de transmis numai pachete de prioritate mic, poate s atepte la nesfrit apariia unui jeton corespunztor.

ntreinerea jetonului

Supravegherea i ntreinerea inelui sunt realizate de ctre o staie monitor. Dac monitorul se defecteaz este desemnat o alt staie pentru aceast funcie, cu ajutorul unui protocol de tratarea conflictelor. Orice staie trebuie s aib capacitatea de a deveni monitor. Dac o staie observ absena monitorului ( la iniializarea inelului sau n caz de defectare a monitorului), transmite un cadru de tip Solicitare jeton. Dac acest cadru parcurge inelul nainte de a fi transmis un al cadru de acelai fel, emitorul devine noul monitor. Staia monitor are urmtoarele responsabiliti:

Pagina 36 din 48

Moniterizeaz jetonul i l reface dac se pierde.n acest scop monitorul cronometreaz intervalele de timp ntre dou apariii ale jetonului.Dac un astfel de interval depete durata maxim admis de deinere a jetonului, monitorul va emite un nou jeton i va drena inelul; Insereaz bii de ntrziere astfel nct jetonul s ncap pe inel; Preia iniiativa n cazul n care se ntrerupe inelul pentru localizarea i scurtcircuitare staiei ce a cauzat ntreruperea; Cur inelul de cadre deteriorate sau orfane. Un cadru orfan apare dac o staie trimite un cadru scurt ntr-un inel lung, i se defecteaz nainte de al elimina. Cadrele orfane sunt detectate cu ajutorul bitului Monitor al Cmpului Control Acces. n acest scop, fiecare cadru care trece prin interfaa monitorlui, va fi marcat cu ajutorul acestui bit. Dac un cadru trece i a doua oar prin aceast interfa, nseamn c este orfan, i va fi eliminat; Transmite periodic nite cadre de control prin care-i anun prezena. CAPITOLUL IV APLICATII

Scopul nivelului fizic este de a transporta o secventa de biti de la o masina la alta. Pentru aceasta pot fi utilizate diverse medii fizice. Fiecare dintre ele este definit de largimea sa de banda, intarziere, cost, si usurinta de instalare si de intretinere. Aceste medii pot fi impartite in doua grupe mari: mediile ghidate, cum ar fi cablul de cupru si fibrele optice,si mediile neghidate, cum ar fi undele radio si laserul. Cablul torsadat. Cel mai vechi si inca cel mai utilizat mediu de transmisie este cablul torsadat. Un cablu torsadat este format din 2 fire de cupru izolate, avand o grosime tipica de 1 mm. Firele sunt impletite intr-o forma elicoidala, pentru a reduce interferenta electrica (2 fire paralele constituie o antena; daca le impletim nu mai formeaza o antena). Cablurile torsadate pot fi folosite atat pentru transmisia analogia cat si pentru cea digitala. Banda de frecventa depinde de grosimea firului si de distanta parcursa, dar in multe cazuri poate fi atinsa o viteza de mai multi megabiti / secunda pe distante de cativa kilometri. Exista numeroase feluri de cablu torsadat, doua dintre acestea fiind importante pentru retelele de calculatoare. Cablurile torsadate din Categoria 3 sunt formate din 2 fire izolate
Pagina 37 din 48

impletite impreuna. In mod obisnuit 4 astfel de perechi sunt grupate intr-un material din plastic pentru a le proteja si a le tine impreuna. Incepand cu 1988, au fost introduse cablurile din Categoria 5, care sunt similare celor din categoria 3, dar au mai multe rasuciri pe centimetru, si sunt izolate cu teflon, rezultand o interferenta redusa si o mai buna calitate a semnalului pe distante mari. Aceste 2 categorii sunt cunsocute sub denumirea de cabluri UTP Unshielded Twisted Pair (cablu torsadat neecranat). Cablul coaxial in banda de baza. Acesta are o ecranare mai buna decat cablurile torsadate, putand acoperi distante mai mari la rate de transfer mai mari. Exista 2 tipuri de cabluri coaxiale folosite pe scara larga. Primul, cablul de 50 de ohmi, este folosit in transmisia digitala, iar al doilea, cablul de 75 de ohmi, este frecvent folosit in transmisia analogica. Un cablu coaxial este format dintr-o sarma de cupru dura, protejata de un material izolant. Acest material este incapsulat intr-un conductor circular, de obicei sub forma unei plase strans intretesute. Conductorul exterior este acoperit cu un invelis de plastic protector. Structura si ecranarea cablului coaxial asigura o buna combinatie intre o banda de frecventa larga si o imunitate la zgomot excelenta. Banda de frecventa poate depinde si de lungimea cablului. Pentru cabluri de 1 km este posibila de transfer a datelor intre 1 si 2 Gbps. Pe distante lungi calburile coaxiale au fost deja in mare parte inlocuite cu fibre optice.

Cablul coaxial de banda larga.

Celalalt model de cablu coaxial este folosit pentru transmisia analogica in sistemele de televiziune prin cablu. Deoarece retelele de banda larga se bazeaza pe tehnologia standard a televiziunii prin cablu, cablurile pot fi folosite pana la 300 MHz (si de multe ori pana la 450 MHz), si datorita transmisiei analogice pot acoperi distante de aproape 100 km. Sistemele de banda larga sunt impartite in mai multe canale, in televiziune fiind frecvent folosite canalele de 6 MHz. Fiecare canal poate fi folosit in televiziunea analogica, in transmisia audio de calitateaaa CDului (1.4 Mbps) sau intr-un flux de date la o viteza de 3 Mbps (de exemplu), independent de celelalte. O diferenta majora intre banda de baza si banda
Pagina 38 din 48

larga este aceea ca sistemele de banda larga acopera de obicei o suprafata mai mare, fiind nevoie de amplificatoare analogice care sa reamplifice periodic semnalul. Aceste amplificatoare pot transmite semnalul intr-o singura directie, astfel ca un calculator care transmite un pachet nu poate sa primeasca date de la alte calculatoare daca intre ele se afla un amplificator. Pentru a ocoli aceasta problema, au fost dezvoltate 2 tipuri de sisteme de banda larga: sisteme cu cablu dual (pe un cablu se transmite, pe celalalt se receptioneaza), si sisteme cu cablu simplu (pentru transmisie si receptie sunt alocate benzi diferite de frecventa).

Fibre optice.

Folosind tehnologiile actuale de fibre optice, banda de frecventa care poate fi atinsa este de peste 50.000 Gbps (50 Tbps). Limita practica actuala de circa 1 Gbps este o consecinta a imposibilitatii de a converti mai rapid semnalele electrice in semnale optice. Oricum, in laborator sunt posibile rate de 100 Gbps pe distante scurte, iar in cativa ani se va obtine o viteza de 1 Tbps. Sunt de asemenea in curs de realizare sistemele integral optice (inclusiv intrarea si iesirea din calculator). Un sistem de fibre optice este format din 3 componente: sursa de lumina, mediul de transmisie si detectorul. Prin conventie, un impuls de lumina inseamna bitul 1 si absenta luminii indica bitul 0. Mediul de transmisie este o fibra foarte subtire de sticla. Atunci cand intercepteaza un impuls luminos, detectorul genereaza un impuls electric. Prin atasarea unei surse de lumina la un capat al fibrei optice si a unui detector la celalalt capat, obtinem un sistem unidirectional de transmitere a datelor care accepta semnale electrice, le converteste si le transmite ca semnale luminoase si apoi le reconverteste la iesire in semnale electrice. Fenomenul fizic care sta la baza transmisiei luminii prin mediu este urmatorul: cand o raza luminoasa trece de la un mediu la altul, de exemplu de la siliciu la aer, raza este refractata la suprafata de separatie intre cele 2 medii. Pentru unghiuri de incidenta mai mari decat o anumita valoare critica, lumina este refractata inapoi in siliciu fara nici o pierdere. Fenomenul este cunoscut sub numele de reflexie totala. Se pot transmite mai multe raze cu unghiuri de incidenta diferite datorita faptului ca orice raza de lumina cu unghi de incidenta la suprafata de separare maimare decat unghiul critic va fi reflectata total. Se spune ca fiecare raza are un mod diferit, iar fibra care are aceasta proprietate se numeste fibra multimod. Daca insa diametrul fibrei este redus la cateva
Pagina 39 din 48

lungimi de unda ale luminii, fibra actioneaza ca un ghid si lumina se va propaga in linie dreapta, fara reflexii, rezultand o fibra monomod. Aceste fibre sunt mai scumpe, dar pot fi folosite pe distante mai mari. Fibrele monomod curente pot transmite date la mai multi Gbps pe distante de 30 km. Rate de transfer mai mari au fost obtinute in laborator pe distante mai scurte. Atenuarea luminii prin sticla depinde de lungimea de unda a luminii. Pentru tpiul de sticla folosit la fibre optice, atenuarea in decibeli este data de formula: Atenuare_in_decibeli=10*log(putere_transmisa/putere_consumata) In practica sunt folosite razele infrarosii. Lumina vizibila are lungimi de unda putin mai mari,de la 0.4 la 0.7 microni. Trei benzi din acest spectru sunt folosite in comunicatii; ele sunt centrate respectiv la 0.85, 1.3 si 1.55 microni. Ultimele 2 au proprietati bune de atenuare (mai putin de 5% pierderi pe kilometru). Banda de 0.85 microni are o atenuare mai mare, dar are avantajul ca la aceasta lungime de unda, laserul si echipamentul electronic pot fi facute din acelasi material (arseniura de galiu). Toate cele 3 benzi au o largime a benzii de 25.000 pana la 30.000 de Ghz.

Cablurile din fibra de sticla

Cablurile din fibra de sticla sunt similare celor coaxiale cu singura deosebire ca nu prezinta acel material conductor exterior sub forma unei plase. In centru se afla miezul de sticla prin care se propaga lumina. In fibrele multimod, miezul are un diametru de 50 de microni, aproximativ grosimea firului de par uman. In fibrele monomod, miezul este de 8 pana la 10 microni. Miezul este imbracat in sticla cu un indice de refractie mai mic decat miezul, pentru a pastra lumina in miez. Totul este protejat cu o invelitoare subtire de plastic. De obicei, mai multe fibre sunt grupate impreuna, protejate de o teaca protectoare. Fibrele pot fi conectate in 3 moduri. Primul mod consta in atasarea la capatul fibrei a unor conectori care se pot lega la un soclu pentru fibra. Conectorii pierd aproape 10-20% din lumina, dar aceste sisteme sunt usor de reconfigurat.

Pagina 40 din 48

Al doilea mod consta in imbinarea mecanica. Imbinarile mecanice se obtin prin atasarea celor 2 capete unul langa altul intr-un invelis special si fixarea lor cu ajutorul unor clame. Alinierea se poate face prin trimitere de semnale prin jonctiune si relizarea de mici ajustari pentru a maximiza semnalul. Unui specialist ii trebuie circa 5 minute pentru a realiza o jonctiune, aceasta avand ca rezultat o pierdere a luminii de 10%. A treia posibilitate este de a imbina (topi) cele 2 bucati de fibra pentru a forma o conexiune solida. Insa chiar si aici poate apare o mica atenuare. Pentru semnalizare se pot folosi 2 tipuri de surse de lumina, LED-uri si laserul din semiconductori. Ele se pot ajusta in lungime de unda prin introducerea unor interferometre intre sursa si fibra optica. Interferometrele sunt simple cavitati rezonante formate din 2 oglinzi paralele. Lumina cade perpendicular pe oglinzi. Lungimea acestei cavitati selecteaza acele lungimi de unda care incap in interior de un numar intreg de ori. Capatul fibrei optice care receptioneaza semnalul consta dintr-o fotodioda, care declanseaza un impuls electric cand este atinsa de lumina. Raspunsul tipic al unei diode este de 1 ns, ceea ce limiteaza viteza de transfer de date la aproximativ 1 Gbps.

Retelele din fibre optice

Transmisia prin fibra optica este mult mai complexa decat conectarea la Ethernet. O retea in inel este doar o colectie de legaturi punct-la-punct. Interfata fiecarui calculator lasa sa treaca impulsul de lumina catre urmatoarea legatura si totodata are rolul unei jonctiuni T pentru a face posibila transmiterea si receptia mesajelor. Se folosesc 2 tipuri de interfete. O interfata activa consta din 2 conectori sudati pe fibra centrala. Unul din ei are la capat un LED sau o dioda cu laser (pentru transmisie) si celalalt are la capat o fotodioda (pentru receptie). Conectorul este complet pasiv si prezinta incredere, deoarece un LED sau o fotodioda defecta nu intrerupe inelul, ci doar scoate un calculator din circuit. Un alt model de interfata este repetorul activ. Lumina receptionata este convertita intr-un semnal electric, regenerat la puterea maxima daca este atenuat, si retransmis ca semnal optic. Interfata cu calculatorul este o sarma de cupru obisnuita care se leaga la regeneratorul de semnal.
Pagina 41 din 48

In prezent sunt folosite si repetoare integral optice, care nu necesita conversiile optic electric - optic, ceea ce le permite sa operese cu largimi de banda foarte inalte. In cazul in care repetorul activ se deterioreaza, inelul este intrerupt si reteaua cade. Pe de alta parte, deoarece semnalul este regenerat la fiecare interfata, legaturile intre 2 calculatoare adiacente pot avea lungimi de kilometri, practic fara nici o limita in dimensiunea totala a inelului. Interfetele pasive pierd lumina la fiecare jonctiune, ceea ce are ca efect restrictii drastice in ce priveste numarul de calculatoare ce pot fi conectate si lungimea totala a inelului.

Comparatie intre fibrele optice si firul de cupru

Fibra are multe avantaje. In primul rand, largimea de banda pe care o suporta este mai mare decat a cuprului. Datorita atenuarii scazute, repetoarele sunt necesare la fiecare 30 km pe liniile lungi, in comparatie cu 5 km pentru cupru. Fibra are avantajul ca nu este afectata de socurile electrice, de interferenta campului electromagnetic sau de caderile de tensiune. De asemenea, nu este afectata de substantele chimice corozive din aer, fiind ideala pentru mediile aspre din fabrici. Companiile de telefoane prefera fibra si din alt motiv: este subtire si foarte usoara. Canalele cu cabluri sunt in general pline pana la refuz, iar prin inlocuirea cuprului cu fibra se golesc canalele, iar cuprul are o valoare foarte buna pe piata. In plus, 1000 de cabluri torsadate de 100 km lungime cantaresc 8000 kg. Doua fibre au o capacitate mai mare si cantaresec doar 100 kg, acest lucru reducand drastic necesitatea unor echipamente mecanice scumpe care trebuie intretinute. Pe traseele noi fibra castiga detasat in fata cuprului datorita costului de instalare foarte scazut. In fine, fibrele nu pierd lumina si sunt foarte dificil de interceptat. Acest lucru le ofera o excelenta securitate. Motivul pentru care fibra este mai buna decat cuprul este intrinsec. Electronii in miscare dintr-un cablu interactioneaza cu alti electroni, si sunt influentati de alti electroni din afara cablului. Fotonii dintr-o fibra nu interactioneaza intre ei si nu sunt afectati de fotonii din exterior.

Pagina 42 din 48

Pe de alta parte, fibra este o tehnologie nefamiliara si necesita o pregatire pe care cei mai multi dintre ingineri nu o au. Deoarece transmisia optica este prin natura ei unidirectionala, comunicatiile bidirectionale necesita fie 2 fibre, fie 2 benzi de frecventa diferite pe aceeasi fibra. In sfarsit, interfetele pentru fibra costa mult mai mult decat interfetele electrice. Insa este o certitudine faptul ca in viitor toate comunicatiile de date pe lungimi mai mari de cativa metri se vor face prin fibra.

Transmisiile fara fir. Transmisia radio

Undele radio sunt usor de generat, pot parcurge distante mari, penetreaza cladirile cu usurinta,fiind larg raspandite in comunicatii, atat interioare cat si exterioare. Undele radio sunt de asemenea omnidirectionale (se pot propaga in orice directie de la sursa), ceea ce elimina necesitatea unei alinieri fizice a receptorului cu emitatorul. Proprietatile undelor radio sunt dependente de frecvente. La frecvente joase, undele radio se propaga bine prin obstacole, dar puterea semnalului scade mult odata cu distanta de la sursa, aproximativ cu cubul distantei in aer. La frecvente inalte, undele radio tind sa se propage in linie dreapta si sa sara peste obstacole. De asemenea, ele sunt absorbite de ploaie. Toate undele radio sunt supuse la interferente datorate motoarelor si a altor echipamente electrice. Datorita capacitatii undelor radio de a se propaga pe distante mari, interferenta intre utilizatori devine o problema. In benzile inalte si foarte inalte, undele de la sol tind sa fie absorbite de pamant. Oricum, undele care ating ionosfera (intre 100 si 500 km) sunt refractate de aceasta si trimise inapoi spre pamant.

Transmisia prin microunde

Pagina 43 din 48

Peste 100 MHz, undele se propaga in linii drepte si pot fi din acest motiv directionate. Concentrand toata energia intr-un fascicul ingust cu ajutorul unei antene parabolice, se obtine o valoare mult mai ridicata a ratei de semnal - zgomot, dar antenele care transmit si cele care receptioneaza trebuie sa fie aliniate cu precizie una cu alta. In plus, faptul ca aceste unde sunt orientate permite ca mai multe transmitatoare sa fie aliniate si sa comunice cu mai multe receptoare fara interferente. Datorita faptului ca microundele se propaga in linii drepte, daca turnurile sunt foarte departate, atunci sta in cale pamantul. De asemenea sunt necesare, periodic, repetoare. Cu cat turnurile sunt mai inalte, cu atat repetoarele se pot afla la distante mai mari. Distanta intre repetoare creste aproximativ cu radicalul inaltimii turnului. Pentru turnuri cu o inaltime de 100 m, repetoarele se pot afla la distante de 80 km. Spre deosebire de undele radio la frecvente joase, microundele nu trec bine prin cladiri. In plus, cu toate ca unda poate fi bine directionata la emitator, apare o divergenta in spatiu. Unele unde pot fi refractate de straturile atmosferice joase si sosi intarziate (defazate) fata de celelalte. Undele intarziate pot anula semnalul (unda directa). Acest efect se numeste atenuare multicai (multipath fading) si este o problema serioasa, care depinde de vreme si de frecventa. La frecventa de aproape 8 GHz apare o noua problema: absorbtia de catre apa. Undele sunt absorbite de catre ploaie. Microundele au mai multe avantaje semnificative fata de fibra. Cel mai important avantaj este ca nu sunt necesare drepturi de acces la drum, cumparand un mic teren la fiecare 50 km si montand un turn pe el se poate ocoli sistemul telefonic si se poate realiza o comunicare directa. Comunicatiile cu microunde sunt prin comparatie cu alte medii de transmisie mai ieftine. Pretul ridicarii a doua turnuri simple (doi stalpi inalti asigurati cu 4 cabluri) si prin montarea unei antene pe fiecare turn, poate fi mult mai mic decat pretul ingroparii a 50 de km de fibra intr-o zona urbana foarte populata sau peste un munte, si poate fi mai mic decat costul inchirierii fibrei de la o companie telefonica, mai ales cand acestea nu au platit inca integral cuprul care a fost inlocuit cu fibra.

Undele infrarosii si milimetrice

Pagina 44 din 48

Acestea sunt larg folosite pentru comunicatiile pe distante reduse. Telecomenzile pentru tv, aparate video si stereo folosesc comunicatiile in infrarosu. Ele sunt relativ directionale, ieftine si usor de construit, dar prezinta un dezavantaj major: nu penetreaza obiectele solide. (In general, cum ne deplasam de la undele lungi catre lumina vizibila, undele se comporta din ce in ce mai mult ca lumina si din ce in ce mai putin ca undele radio). Pe de alta parte, faptul ca undele infrarosii nu trec prin obiecte este un avantaj din punctul de vedere al interferentei intre sisteme diferite, si al securitatii (al susceptibilitatii la interceptare). Aceste calitati au facut din undele infrarosii un candidat serios pentru LAN-urile interioare fara fir.

Satelitii de comunicatie

Primul satelit de comunicatie a fost lansat in 1962. Principalul avantaj al unui satelit artificial fata de unul natural (pana atunci Luna fusese folosit pe post de satelit, nu cu prea mult succes) este acela ca satelitul artificial poate amplifica semnalele inainte de a le transmite inapoi. Un satelit de comunicatie poate fi gandit ca un mare repetor de microunde, aflat pe cer. Acesta contine mai multe dispozitive de emisie-receptie automata (transponderi) fiecare dintre acestea ascultand pe o anumita portiune din spectru, amplificand semnalul receptionat, si redifuzandu-l pe o alta frecventa pentru a nu interfera cu semnalul care este receptionat. Unda descendenta poate fi difuzata, acoperind astfel o fractiune substantiala din suprafata Pamantului, sau poate fi concentrata pe o zona de cateva sute de km in diametru.

Satelitii geosincroni

La o altitudine de 36000 km deasupra ecuatorului, perioada unui satelit este de aproape 24 de ore (23h, 56 minute si 4.09 secunde), si deci satelitul se invarteste la aceeasi
Pagina 45 din 48

viteza ca si Pamantul. Este ideal ca satelitul sa apara fix pe cer deoarece altfel ar fi nevoie de o antena rotativa foarte scumpa (pentru urmarirea sa). Pentru a evita interferentele, in conditiile tehnologiilor actuale, nu este bine sa existe sateliti mai aproape de 2 grade in planul ecuatorial de 360 de grade. La o spatiere de 2 grade, pot exista pe cer la un moment dat doar 360 / 2 = 180 de sateliti de comunicatie geostationari. O parte din acesti sateliti sunt rezervati (in scopuri guvernamentale, militare, TV, etc). Din fericire, satelitii care folosesc portiuni diferite din spectru nu interfera, si de aceea fiecare din cei 180 de sateliti posibili pot avea mai mult fluxuri de date care urca si coboara simultan. Pentru a preveni haosul, s-au realizat acorduri internationale in urma carora au fost stabilite cine poate folosi ce benzi de frecventa. Un satelit obisnuit are 12 - 20 de transpondere, fiecare cu latime de banda de 36 - 50 MHz. Un transponder de 50 Mbps poate fi folosit pentru a codifica un singur flux de date de 50 Mbps, sau 800 de canale vocale digitale de 64 kbps, etc. Mai mult decat atat, doua transpondere pot folosi polarizari diferite ale semnalului si prin urmare pot folosi acelasi domeniu de frecvente fara sa interfere. In trecut, impartirea transponderilor pe canale s-a facut static, prin FDM. In prezent, se foloseste de asemenea TDM datorita marii sale flexibilitati. Satelitii de comunicatie au cateva proprietati care se deosebesc substantial de legaturile terestre punct-la-punct. Ca prim aspect, desi semnalele spre si dinspre satelit se propaga cu viteza luminii, distanta mare dus-intors introduce o intarziere substantiala. Depinzand de distanta intre utilizator si statia terestra si de inaltimea satelitului deasupra orizontului, timpul depropagare capat-la-capat este intre 250 si 300 msec. Pentru comparatie, legaturile terestre prin microunde au o intarziere in jur de 3 microsecunde/km, iar legaturile pe cablu coaxial sau fibra optica au o intarziere de 5 microsecunde/km (semnalele electromagnetice se propaga mai repede in aer decat in materiale solide). O alta proprietate importanta a satelitilor este aceea ca ei sunt in mod inerent sistemecu difuzare. Transmiterea unui mesaj catre miile de statii din raza de actiune a unui transponder costa tot atat de mult cat pentru o singura statie, ceea ce reprezinta un avantaj evident din punct de vedere al pretului. Pe de alta parte, din pucnt de vedere al securitatii si confidentialitatii, satelitii sunt un dezastru complet: oricine poate asculta orice. Atunci cand este necesara securitate, criptarea este esentiala.

Pagina 46 din 48

Satelitii au de asemenea proprietatea ca pretul transmisiei unui mesaj este independent de distanta parcursa. Satelitii au rate de eroare excelente si pot fi instalati aproape instantaneu, un considerent major pentru comunicatiile militare.

Sateliti de joasa altitudine

In anii '90, Motorola obtinuse acordul FCC pentru instalarea unei retele de sateliti de joasa altitudine - 77 de sateliti pentru proiectul Iridium. S-a dovedit totusi ca 66 de sateliti ar fi fost suficienti, deoarece in momentul in care un satelit dispare din campul vizual, ar putea sa ii ia locul un altul. Scopul principal al sistemului Iridium este sa furnizeze servicii mondiale de telecomunicatie, folosind dispozitive portabile care sa comunice direct cu satelitii Iridium. Sistemul furnizeaza servicii vocale, de date, paging, fax si navigare in orice loc de pe glob. Sistemul foloseste ideea din radioul celular, dar cu o modificare. In mod normal, cererile sunt fixe si utilizatorii mobili. In acest caz fiecare satelit are un numar considerabil de raze punctuale care pot scana Pamantul pe masura ce satelitul se deplaseaza.De aceea, in acest sistem atat celulele cat si utilizatorii sunt mobili, dar tehnicile de transfer folosite pentru radioul celular se aplica la fel, atat pentru cazul in care celula paraseste utilizatorul, cat si pentrucazul in care utilizatorul paraseste celula. Satelitii ar fi pozitionati la 750 km deasupra Pamantului, fiecare satelit avand maximum 48 de raze punctuale, cu un total de 1628 de celule pe suprafata Pamantului. Frecventele pot fi refolosite doua celule mai incolo ca si in radioul celular conventional. Fiecare celula va avea 174 de canale full-duplex, cu un total de 283.272 canale pe tot globul. Se estimeaza ca 200 MHz ca largime de banda ar fi suficienti pentru intregul sistem.

Sateliti versus fibre optice

In timp ce o singura fibra optica are in principiu mai multa latime potentiala de banda decat toti satelitii lansati vreodata, aceasta latime de banda nu este disponibila majoritatii utilizatorilor. Fibrele optice instalate la ora actuala sunt folosite in sistemul telefonic pentru a
Pagina 47 din 48

gestiona simultan mai multe apeluri de distanta lunga, si nu pentru a furniza utilizatorilor individuali latime de banda ridicata. Mai mult decat atat, putini utilizatori pot avea acces la un canal pe fibra optica, deoarece le sta in drum vechea bucla local din cablu torsadat (Daca oficiul final al companiei de telefoane se acceseaza pe 28.8 kbps, nu se va obtine niciodata o latime de banda mai mare de 28.8 kbps, indiferent de cata latime de banda are cablul intermediar). In cazul satelitilor, un utilizator poate sa scoata o antena pe acoperisul cladirii si sa ocoleasca complet sistemul telefonic. O alta nisa o reprezinta comunicatiile mobile. In zilele noastre multi oameni doresc sa comunice in timp ce fac jogging, navigheaza, zboara, etc. Legaturile terestre prin fibre optice nu le sunt deci de nici un folos, in schimb le pot fi utile legaturile prin satelit. Este posibil totusi ca o combinatie intre radioul celular si fibra optica sa satisfaca cerintele majoritatii utilizatorilor (cu exceptia celr din avion sau de pe mare). O alta nisa o reprezinta situatiile in care este esentiala difuzarea. Un mesaj transmis de satelit poate fi receptionat simultan de mii de statii terestre. O alta nisa o constituie comunicatia in locurile cu terenuri greu accesibile sau cu o infrastructura terestra slab dezvoltata. O alta nisa pe piata satelitilor este acolo unde dreptul de instalare a fibrei optice este dificil de obtinut sau nejustificat de scump. In fine, atunci cand instalarea rapida este critica, de exemplu in cazul sistemelor militare, satelitii obtin castig de cauza fara probleme. Pe scurt, se pare ca in viitor fluxul principal de comunicatie va fi pe fibra optica combinata cu radioul celular, iar pentru cativa utilizatori specializati, satelitii. Mai exista un factor demn de luat in calcul: economia. Desi fibra optica ofera mai multa latime de banda, daca progresele tehnologice vor reduce radical costul de instalare al unui satelit sau daca vordeveni populari satelitii de joasa altitudine, este posibil ca pe unele piete fibrele optice sa isi piarda pozitia de lider.

Pagina 48 din 48