Serviciile de interes economic general (SIEG) – Reglementareaeuropeană

Istoriarelativîndelungată a serviciilorpublice(SP)
înstateleeuropeneșiconstruireaunorfundamentedoctrinarejuridicesolide, în special
1
îndreptulfrancez, pentru SP, văzutca element central al acțiuniipublice (caansamblu de
decizii ale autoritățiloradministrațieipublice), suntîncununate de dezvoltarea la niveleuropean
a unui set de concepteautonomespecificeserviciului public, susținute de
reglementărispecifice.
Sub denumirea de servicii de interes general (SIG), ComunicareaComisieiEuropene(CE)
privindServiciile de InteresGeneralîn Europa (1996) a subliniatimportanțaacelorserviciipe
care piațaliberă nu le poateoferiînaceleașicondițiiuniforme de calitate, suportabilitate (a
tarifului), siguranță, acces universal, tratamentegal. Practic, CE
identificănevoiaunuiregimjuridicderogatoriuînanumitămăsură de la regulilepieței interne
(libere) pentru SIG.
Pentru a supliniaceastă incapacitate – parțialăsautotală – a piețeilibere de a
asigurauneleserviciiîncondițiile de mai sus - condițiiuniforme de calitate, suportabilitate (a
tarifului), siguranță, acces universal, tratamentegal–statul (însenslarg,
incluzândautoritățipublice, instituțiipublice, centralesau locale, unitățiadministrativ-
teritoriale) poateinterveniprinorganizareaacestorservicii.
Organizareapresupuneînprimulrândimpunereacondițiilorpe care piața nu le puteaasigura
– sub forma obligațiilor de serviciu public(OSP, sau PSO – public service obligations),
definite întermenii de mai sus (i.e. condițiiuniforme de calitate, suportabilitate (a tarifului),
siguranță, acces universal, tratamentegal)
SIG pot aveacaracter economic sau nu.

Reglementare
TFUE face referire la SI(E)G în art. 14 (introdusîn 1996) șiîn art. 106(2),
precumșiînProtocolul nr. 26 (introdusîn2009)
Li se adaugă art. 36 din Cartadrepturilorfundamentale – avândaceeașiforțăjuridică cu
Tratatele

Com CE „Un cadru de calitatepentru SIG” [(2011) 900] defineșteconceptelecheie din

acestdomeniu

SIG (SGI – services of general interest)

2 elementedefinitorii:

1
R. Chapus – statul are 2 mari misiuni regelemntarea rel sociale și prestarea serv pb, L. Duguit (școala fr. a
serviciului pb) – noțiunea de serviciu public a înlocuit noțiunea de suveranitate ca fundament al dr. public.
 (i) serviciipe care statul le declarăcafiind de interes general, și
(ii) cu privire la care suntstabilite OSP (PSO)

SIEG – servicii de interes economic general (SGEI – services of general economic

interest)
Cuprindceledouăcomponente de mai sus (SIG) la care se adaugăcaracterul economic al
activitățiipe care o presupuneasigurareaserviciului.Caracterul economic se referă la
activitatea de derulare a serviciului nu la interesul public urmărit.
Activitateaeconomică a fostdefinită de CJUE cafiindoriceactivitate de furnizare (oferire) de
bunurisauservicii (lucrăriinclusiv) uneipiețe.
SIEG suntimportantepentrucăînceeace le privește se poatederoga – înanumitelimite – de la
regulile TFUE privindliberacirculație, concurențașiajutorul de stat, întemeiul 106(2) TFUE
Com CE privindajutorul de stat înmateria SIEG (2012) – enumeră 4 categorii de SIG
fărăcaracter economic:
(i) serv care implicăexercițiulautoritățiipublice
(ii) servsociale (întemeiatepesolidaritate: caracterobligatori, scopnelucrativ)
(iii) servsănătatepublice (finanțate din veniturifiscale)
(iv) serveducație (finanțate din veniturifiscale)
(v) serv de punere la dispozițiapublicului a infrastructurii: - introdusîn 2016

SSIG (serviciisociale de interes general) – SSGI – social services of general interest

Sisteme de asigurărisociale care acoperăprincipaleleriscuri ale vieții +
alteserviciiesențialeprestate direct persoanelor (
SSIG pot aveacaracter economic sau nu, linia de demarcație e fluidă, depinde de
specificulfiecărui stat, de modulconcretîn care suntorganizateșifuncționeazăserviciile sociale

OSU – obligații de serviciu universal (USO – universal service obligations)

Un tip de PSO care asigurăacces universal (al tuturorutilizatorilorpotențiali) la
serviciulrespectiv – puse la dispozițiapublicului la o calitatedeterminatășila unprețsuportabil

SIEG și art. 106(2) TFUE

Dr.concurențeiîn UE funcționeazăînsistembinar: regulilemenitesăprotejezeliberaconcurență
(i.e. interdicțiaînțelegerilormonopoliste, interdicțiaabuzului de pozițiedominantă,
interdicțiaconcentrăriloreconomice, interdicțiaacordăriiajutorului de stat) se
aplicădoarîntreprinderilor (undertakings), nu șialtorentități.
Înacestsens, întreprinderea (undertaking) e
definităprinprismaactivității:întreprindereaesteaceaentitate
caredesfășoarăactivitateeconomicășiestepotențialsupusăconcurenței
 Întreprinderilor li se aplică integral regulileconcurenței.
 Entităților care nu pot fi calificatecaîntreprinderi nu li se aplicăregulileconcurenței.
Însăîncazulîntreprinderilor care realizeazăSIEG se poate face o excepție – întemeiul art.
106(2) TFUE statele pot deroga de la regulileconcurențeicu îndeplinireaurmătoarelorcondiții
cumulative:
(i) SIEG să fie realizat de o întreprindere (undertaking – însensularătatmai sus,
de entitate care desfășoară o activitateeconomică – de furnizare de bunuri,
serviciicătrepiață – încondiții de concurențăactualăsaupotențială)
(ii) ExistăPSO (obligații de serviciu public) claridentificate care
asigurăprestareaserviciului la anumitestandardepe care piața nu le
poateoferi (ineficiențapieței – market failure)
(iii) Derogările de la
aplicarearegulilormenitesăasigureliberaconcurențăsuntnecesareșiproporțion
ale cu asigurarea PSO (înmăsuraîn care aplicareadeplină a
regulilorconcurențeiarîmpiedicarealizareaserviciului public)

Directiva 23/2014 privindconcesiunileconsacrălibertateastatelormembre de a înființa SIEG,

daraceastălibertateesterelativă, pentrucăexistența PSO ca element obligatoriu al SIEG
estecondiționată de neasigurarea de cătrepiațaliberă a serviciuluirespectivîncondiții de
calitate, siguranță, acces universal, suportabilitate, egalitate de tratament (deci de market
failure). Înabsențaacestuieșec al piețeilibere, chiardacăautoritățilepubliceardefiniobligații de
serviciu public, testul de proporționalitateva fi ratat (condiția a treia care permiteinstituirea de
derogări de la regulileconcurenței – privindlibertățile de circulație a bunurilor, serviciilor,
capitalurilor, privindconcurența, privindajutorul de stat, privindachizițiilepublice).
Efectulneîntruniriicelortreicondiții (de exemplu, înființareaunui SIEG îndomeniiîn care nu
existăeșec de piață) esteinaplicabilitatea art. 106(2) TFUE,
deciinadmisibilitateaoricărorderogări de la regulileconcurenței.Entitatea care
varealizaserviciulrespectiv, înmăsuraîn care este o întreprindere (adicădesfășoară o
activitateeconomică, de oferire de bunurișiserviciiuneipiețe – vezidefinițiile de mai sus ale
întreprinderiișiactivitățiieconomiceîncontextulstabiliriidomeniului de aplicare al dreptului UE
al concurenței), va fi supusă integral regulilorconcurenței (asociatulsăuentitatepublică nu o
vaputeasprijinipentrucă un astfel de sprijinva fi ajutor de stat etc.)
Statul (însensulcelmailarg) vaputeaînființaîntreprinderișidesfășuraactivitățile sale, inclusiv de
naturăeconomică, înmodalitateape care o considerăpotrivită (art. 345 TFUE
consacrăneutralitateadreptului UE înmaterie de proprietate, însensulcă nu
favorizeazăproprietateapublicăsauprivatăcamodalitate de desfășurare a
activitățiloreconomice). Însădacăalegesăderulezeactivitățieconomice care nu pot fi
calificateca SIEG, atunciacestoractivități le vor fi pedeplinaplicabileregulileconcurenței,
întimpcepentru SIEG se pot instituiunelederogărijustificate de interesul public care a
justificatînființarealor.