Laborator 9 PIMB

L9. Determinarea vitezei de plutire a seminţelor individuale sau altor produse agricole

Scopul lucrării

Separarea (curăţarea, sortarea) seminţelor, precum şi curăţirea altor produse de

impurităţi se efectuează în mod frecvent cu ajutorul curentului de aer. Tot cu ajutorul
curentului de aer se efectuează adesea şi transportul seminţelor şi al altor produse folosindu-se
aşa-numitul sistem de transport pneumatic.
Pentru alegerea şi reglarea corectă a vitezei curentului de aer este necesară cunoaşterea
comportării particulelor în curentul de aer, care este caracterizată în primul rând, prin viteza
lor de plutire.
Deoarece seminţele cât şi celelalte produse agricole prelucrate cu ajutorul curentului
de aer au forme şi dimensiuni foarte variate, viteza de plutire a acestora se determină
experimental cu ajutorul unei instalaţii speciale. În cadrul lucrării se vor determina cu ajutorul
acestei instalaţii, vitezele de plutire pentru seminţele de grâu, orz, porumb, mazăre sau soia şi
floarea soarelui.

Consideraţii teoretice

Viteza de plutire a particulei up se defineşte ca acea valoare a vitezei curentului de aer

ascendent care menţine particula în suspensie, respectiv echilibru dinamic.
Viteza de plutire poate fi determinată analitic (pentru particule ideale, de formă sferică
sau sferoidă, izotrope şi care ar avea o poziţie stabilă în curentul de aer) şi experimental.

Fig. 9.1 Determinarea vitezei de plutire

Considerând o particulă materială într-un curent de aer ascendent (fig.9.1) a cărui

viteză uaer o considerăm constantă în toate punctele din secţiunea conductei, asupra particulei
actionează următoarele forţe:
G  mg - greutatea particulei;
Fr  0.5  C r  a S (u aer  u ) 2 – rezistenţa curentului de aer;
FA   aV p g – forţa arhimedică, neglijabilă în raport cu celelalte;
în care: m este masa particulei (kg); g – acceleraţia gravitaţiei (m/s2); Cr – coeficient de
rezistenţă care depinde de forma particulei şi de starea suprafeţei; ρa – densitatea aerului
(kg/m3); S – aria proiecţiei conturului particulei pe un plan perpendicular pe viteza relativă a
curentului de aer (m2); u – viteza particulei (m/s)
La echilibru viteza seminţei (u=0) este zero şi uaer reprezintă chiar viteza de plutire a
seminţei (uaer= up). Considerând mişcarea unei particule materiale în aer şi anume căderea
acesteia sub acţiunea forţei de gravitaţie, ecuaţia mişcării va putea fi scrisă astfel:

1
Laborator 9 PIMB
du
m  G  Fr  Fa  0 (1)
dt
Astfel, explicitând şi apoi simplificând ecuaţia obţinem relaţia de calcul a vitezei de plutire:
Cr   d p g  p   a 
2

up  (2)
18
în care: η este vâscozitatea fluidului; Cr este coeficientul de rezistenţă la înaintare care
depinde de forma particulei şi starea suprafeţei acesteia; dp este diametrul particulei; ρp –
densitatea particulei.
Pentru viteze mari ale aerului viteza de plutire se poate calcula cu relaţia (Jukovschi):
2mg
up  (3)
C r  aer S
Din cele de mai sus rezultă că viteza de plutire poate fi determinată şi pe calea
măsurării vitezei staţionare de cădere a particulelor în aer.
În cazul unor particule de masă cunoscută şi care în curentul de aer ar menţine aceeaşi
secţiune S perpendiculară pe direcţia curentului de aer şi în consecinţă Cr ar rămâne constant
viteza de plutire ar putea fi determinata cu relaţia (3).
Aceste condiţii nu pot fi îndeplinite decât de particulele sferice (de exemplu seminţele
de mazăre, soia). Întrucât seminţele au forme diferite, şi în curentul de aer îşi schimbă poziţia
(S, Cr pot varia pentru particulele de formă alungită în limite foarte largi), viteza de plutire nu
poate fi determinată cu suficientă precizie decât pe cale experimentală.
Pentru seminţele cu formă diferită de forma sferică, cu oarecare aproximaţie, se poate
determina viteza de plutire cu relaţia (3), considerând:
S  (abc) 2 (4)
în care, a – lungimea seminţei, b – lăţimea seminţei, c- grosimea seminţei, iar pentru Cr
luându-se o valoare corespunzătoare formei şi dimensiunilor particulei (Tabel 1).

Tabel 1 Coeficientul Cr în funcţie de Rep

Rep Cr Rep Cr Rep Cr Rep Cr
0.1 240 7 5.4 500 0.55 70000 0.5
0.2 120 10 4.1 1000 0.46 100000 0.48
0.5 49.5 20 2.55 2000 0.42 200000 0.42
0.7 36.5 50 1.5 5000 0.385 400000 0.084
1.0 26.5 70 1.27 10000 0.405
2.0 14.4 100 1.07 20000 0.45
5 6.9 200 0.77 50000 0.49

Numărul Reynolds al particulei poate fi calculat cu relaţia:

u d
Re p  aer ech (5)

în care, ν este vâscozitatea cinematică a aerului (ν = 1.26·10-5 [m2/s]); dech diametrul
echivalent, definit ca valoarea diametrului sferei cu acelaşi volum ca al particulei (Vp), obţinut
cu relaţia:
6 Vp
d ech  (6)


Instalaţia de măsurare şi aparatura folosită

Pentru studiul comportării seminţelor în curentul de aer se foloseşte instalaţia

prezentată în figura 9.2, şi constă din ventilatorul centrifugal (1), dispozitivul de reglare a
debitului (2), conducta de alimentare cu seminţe (3), tubul transparent tronconic gradat (4).

2
Laborator 9 PIMB
Pentru măsurarea vitezei curentului de aer se foloseşte anemometrul multifuncţional portabil
(5), cu ajutorul căruia se determină şi alţi parametrii ai aerului, precum temperatura şi
umiditatea relativă.
Pentru măsurarea greutăţii particulelor şi eventual a dimensiunilor acestora se
foloseşte o balanţă de precizie şi şublere sau micrometre. În cazul în care se impune şi
determinarea volumului particulei se folosesc eprubete speciale, gradate, cu apă sau alt lichid
care nu trebuie să fie absorbit de particula respectivă.

Fig. 9.2 Schema instalaţiei pentru determinarea vitezei de plutire

În figura 9.3 este prezentată schema anemometrului digital portabil mutifuncţional LM 8000.
Acesta este compus din: buton de pornire/oprire (3-1), buton de stop (3-2), buton de reţinere
a valorilor maxime/minime (3-3), buton de resetare (3-4), buton de scară temperatură (3-5),
buton de selectare a funcţiilor (3-6), senzor debit aer (3-7), senzor de temperatură (3-8),
senzor de umiditate (3-9), senzor de lumină (3-10), ecran de afişare digital (3-11),
compartiment pentru baterii (3-12), curea de transport (3-13).

Fig. 9.3 Vedere de ansamblu şi schema anemometrul digital

Modul de lucru

1. Înainte de începerea experienţelor se verifică întreaga instalaţie şi aparatura de măsură

asigurându-se buna funcţionare a acestora. Se observă ca robinetul de refulare a
ventilatorului să fie închis.
2. Se stabilesc seminţele a căror viteză de plutire va fi determinată şi se măsoară masa şi
dimensiunile acestora. În cazul seminţelor aceleiaşi culturi se numerotează cu cerneală

3
Laborator 9 PIMB
sau creion special fiecare sămânţă înregistrându-se în tabelul de date masa,
dimensiunile şi eventual forma acestora.
3. Se înregistrează temperatura şi umiditatea relativă a aerului.
4. Se introduce sămânţa în tubul de alimentare care se închide cu un buşon de cauciuc şi
se porneşte ventilatorul. În timp ce unul din operatori deschide progresiv vana de
refulare a ventilatorului, mărind debitul şi respectiv viteza curentului de aer, un altul
urmăreşte antrenarea seminţei de către curentul de aer şi ridicarea acesteia în tubul
tronconic. În momentul în care particula a apărut în tubul tronconic se manevrează
uşor deschiderea vanei de refulare până când particula se ridică la jumătatea tubului.
În acest moment se încetează deschiderea vanei de refulare şi se înregistrează viteza
curentului de aer cu anemometrul. După un interval de 30-60 de secunde se opreşte
ventilatorul, se extrage sămânţa şi se introduce alta, repetându-se operaţiile de mai sus.
5. După efectuarea experimentărilor şi a măsurătorilor corespunzatoare toate datele
primare obţinute se vor înegistra în tabele.
6. Se vor face observaţii: asupra comportării particulelor de diferite forme în curentul de
aer; asupra modului de aducere a particulelor în câmpul vizual de măsură.
7. Se vor face aprecieri asupra preciziei determinării unor mărimi (se compară cu valorile
din literatura de specialitate din Tabelul 2), se vor analiza sursele de erori şi se vor
formula sugestii de îmbunătăţire a lucrării.

Tabel 2. Vitezele de plutire ale unor produse agricole

Produsul up [m/s] Produsul up [m/s]

grâu 9 - 11.5 in 5.2
orz 8.5 – 11 mac 2.5 -4.3
porumb 12.5 -14 făină 8.1
mazăre 15.5 – 16.5 neghină 7 -9
soia 17 - 20 paie tocate 3.5 -4.25

4
Laborator 9 PIMB
Tabel centralizator rezultate

up [m/s]
Temp Umid. Masa a b c
Produs up up up min up max up
[°C] (%) [g] [mm] [mm] [mm]
măs calc med