Subiecte Bac Stiinte Ale Naturii

Ministerul Educaţiei Naţionale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2014
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
Model
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
5p 1. Determinaţi raţia progresiei geometrice  bn n1 cu termeni reali, ştiind că b2  1 şi b5  8 .
5p 2. Calculaţi  f f  0  pentru funcţia f :  , f  x   x2  2 x  7 .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2log5  x  3  log5  x  1 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând la întâmplare un număr din mulţimea A  1,2,3,...,50 , acesta
să fie număr divizibil cu 11.
5p 5. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii v  2i   a  1 j şi u  i  2 j sunt coliniari.
 
5p 6. Rezolvaţi în mulţimea  0,  ecuaţia 2sin x  1  0 .
 2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1 0 1 0
1. Se consideră matricele A    şi B   0 5  .
 0 4   
5p a) Arătaţi că A  B  B  A .
5p b) Verificaţi dacă det  A  B   det A  det B .
 a 0
5p c) Determinaţi numărul matricelor X    pentru care X  A , unde a şi b sunt numere reale.
2
 0 b 
2. Se consideră x1 , x2 , x3 rădăcinile complexe ale polinomului f  X 3  X  a , unde a este număr
real.
5p a) Pentru a  2 , arătaţi că f 1  0 .
5p b) Determinaţi numărul real a , ştiind că  2  x1  2  x2   2  x3   2 .
5p c) Pentru a  0 , determinaţi un polinom de grad trei, având coeficienţii reali, care are rădăcinile
1 1 1
, şi .
x1 x2 x3
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f :  0,    , f ( x)  ln( x  1)  ln x .
5p a) Calculaţi f ( x) , x   0,   .
5p b) Arătaţi că funcţia f este descrescătoare.
5p c) Calculaţi xlim

xf ( x) .
x
2. Se consideră funcţia f :  2,    , f  x  .
x2
1
5p a) Calculaţi  ( x  2) f ( x)dx .
0
2014
5p b) Arătaţi că   f  x   ( x  2) f '( x)  dx  1 .
2013
5p c) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a graficului funcţiei
x
g : 1,2  , g ( x)  .
f  x
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model


Proba E. c)
Simulare pentru elevii clasei a XII-a
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
5p 1. Determinați conjugatul numărului complex z = 1 + i + i 2 + i3 + i 4 + i 5 + i 6 .
5p 2. Determinați valoarea maximă a funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = − x + 4 x − 5 .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 − x 2 + 3 = x .

5p 4. Calculaţi probabilitatea ca alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta
să aibă cifrele distincte.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,3) , B ( 4,0 ) și C ( 2,0 ) . Determinaţi aria
triunghiului ABC .
5p 6. Arătați că ( sin x + cos x )2 + ( sin x − cos x )2 = 2 pentru orice număr real x .
1 1 1
1. Se consideră determinantul D ( a, b ) = 1 a b , unde a și b sunt numere reale.
1 a2 b2
5p a) Calculați D (1,0 ) .
5p b) Arătați că D ( a, b ) = ( a − 1)( b − 1)( b − a ) pentru orice numere reale a și b .
5p c) Demonstraţi că numărul D ( m, n ) este par pentru orice numere întregi m și n .
2. Se consideră inelul ( ℤ 6 , +, ⋅) , unde ℤ 6 = 0,
ɵ 1,
ɵ 2,
{
ɵ 3,
ɵ 4,
ɵ 5ɵ .
}
5p a) Rezolvaţi în ℤ 6 ecuaţia 3ɵ x + 2ɵ = 5ɵ .
5p b) Determinați mulțimea valorilor funcției f : ℤ 6 → ℤ 6 , f ( x ) = x3 − x .
5p c) Determinaţi numărul elementelor mulţimii H = x10 | x ∈ ℤ 6 . { }
1
1. Se consideră funcţia f : ( 0, + ∞ ) → ℝ , f ( x) = + ln x .
x
f ( x ) − f ( 2)
5p a) Calculați lim .
x →2 x−2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Demonstraţi că f ( x ) ≥ 1 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) .
x2
2. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x +1
1
5p a) Calculaţi ∫ ( x + 1) f ( x ) dx .
0
e
5p b) Calculați ∫ ( x + 1) f ( x ) ln x dx .
1
e 2 − 4e + 7
5p c) Arătați că F ( e − 1) = , unde F : ( −1, +∞ ) → ℝ este primitiva funcției f pentru care
2
F (0) = 1 .
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Simulare pentru elevii clasei a XI-a
5p 1. Determinaţi numărul real x știind că numerele 4, 36 și x sunt în progresie geometrică.
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + a , unde a este număr real. Determinaţi numărul real
a pentru care ( f f )( x ) = x pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3− x + 2 = 3 .
5p 4. Determinaţi numărul submulţimilor cu cel mult 3 elemente ale mulţimii M = {1, 2,3,4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 2, −3) şi dreapta d : 2 x + y − 5 = 0 . Determinați
ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d .
 π 3 5
5p 6. Calculați sin 2 x , știind că x ∈  0,  și cos x = .
 2 7
1. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O(0,0), A(0, 2), B(3,5) şi C (6,8) .
5p a) Determinaţi ecuaţia dreptei AC .
5p b) Verificaţi dacă punctele A, B şi C sunt coliniare.
5p c) Demonstraţi că aria triunghiului AOB este egală cu aria triunghiului BOC .
1 2  4 3
2. Se consideră matricele A =   şi B =  .
3 4  2 1
5p a) Calculați 2 A + 2 B .
5p b) Arătați că ( A − B ) ⋅ ( B − A ) = −8I 2 .
a b
5p c) Determinaţi matricea X =   ∈ M 2 (ℝ ) cu proprietatea că A ⋅ X = X ⋅ B .
 1 3
x
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x) = ln .
x+e
5p a) Calculaţi lim f ( x ) .
x →e
5p b) Arătaţi că dreapta de ecuaţie x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f .
5p c) Determinați ecuația asimptotei spre +∞ la graficul funcției f .
 x − 6, x ≤ 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  2 , unde a este număr real.
 x − a, x > 2
5p a) Determinaţi numărul real a știind că funcţia f este continuă în punctul x = 2 .
5p b) Pentru a = 8 , rezolvați ecuația f ( x ) = 0 .
5p c) Pentru a = 8 , stabiliți semnul funcţiei f .
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XI-a

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Se consideră numărul complex z = 2 + 3i . Calculați z .
2
5p 2. Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie cu axa Ox a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,

f ( x ) = x2 − 6x + 9 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log9 x + 5 = 1 .

2
( )
să fie divizibil cu 13.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −2,0 ) , B ( 2,0 ) şi C ( 0,3) . Calculaţi aria
triunghiului ABC .
π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = cos x + sin , unde x este număr real. Calculați E   .
x
2 2
2a + 1 1 
1. Se consideră matricea A ( a ) =   , unde a este număr real.
 1− a 2
5p a) Calculaţi det ( A (1) ) .
5p b) Determinaţi numărul real a ştiind că det ( A ( a ) ) = 1 .
5p c) Determinaţi inversa matricei A ( 0 ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 2 xy − 3 x − 3 y + 6 .
5p a) Calculați 1 2 .
5p b) Arătaţi că x y = 2  x − 3 
 y −  + pentru orice numere reale x și y .
3 3
 2  2 2
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x x = 2 .
−x
1. Se consideră funcţia f : ( −∞, 2 ) → ℝ , f ( x ) =
e
.
x−2
x →1
(1 − x ) e− x , x ∈ ( −∞, 2 ) .
5p b) Arătaţi că f ′( x) =
( x − 2 )2
1
5p c) Arătaţi că f ( x ) ≤ − pentru orice x ∈ ( −∞, 2 ) .
e
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) =
ln x
.
x +1
2
5p a) Arătaţi că ∫ ( x + 1) f ( x ) dx = 2ln 2 − 1 .
1
e
5p b) Arătaţi că ∫ ( f ( x ) + ( x + 1) f ' ( x ) ) dx = 1 .
1
5p c) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotaţia în jurul axei Ox a graficului funcţiei
g : [ 2,3] → ℝ , g ( x) =
ln x
.
f ( x)
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 9
Pagina 1 din 1

Proba E. c) – 2 iulie 2014
Varianta 5
5p 1. Se consideră numărul complex z = 2 + i . Calculați z 2 .
5p 2. Determinaţi numărul real m știind că punctul M ( m,1) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x − 3 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 3 ( x − 3) = 2 .
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu număr impar de elemente ale mulțimii A = {1, 2, 3, 4} .
5p 5. În dreptunghiul ABCD se notează cu M mijlocul laturii AD . Arătaţi că MB + MC = 2 AB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A . Arătați că sin B ⋅ cos C + sin C ⋅ cos B = 1 .
 0 2014  1 0
1. Se consideră matricele A =   și I 2 =  .
 1 −1  0 1
5p a) Calculați det A .
5p b) Arătați că A + A ⋅ A = 2014 I 2 .
5p c) Rezolvaţi în M2 (ℝ ) ecuaţia matriceală A ⋅ X = 2014 I 2 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 6 X 2 + mX − 6 , unde m este număr real.
5p a) Calculați f ( 0 ) .
1 1 1
5p b) Arătaţi că + + = 1 ştiind că x1 , x2 şi x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x1 x2 x1 x3 x2 x3
5p c) Determinaţi numărul real m știind că rădăcinile polinomului f sunt trei numere întregi
consecutive.
x
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = .
x +1
2
(1 − x )(1 + x ) ,
5p a) Arătaţi că f ′ ( x ) = x∈ℝ .
( x + 1)
2
2
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0 = 1 , situat pe graficul

funcţiei f .
5p c) Determinați punctele de extrem ale funcției f .
1 1 1
2. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = + + .
x +1 x + 2 x + 3
1
 1 1 
5p a) Arătaţi că ∫  f ( x ) − −  dx = ln 2 .
0  x + 2 x + 3 
5p b) Arătaţi că orice primitivă a funcţiei f este concavă pe intervalul ( −1, +∞ ) .
5p c) Arătaţi că suprafaţa plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și
x = n , are aria mai mare sau egală cu ln 4 , pentru orice număr natural nenul n .

Pagina 1 din 1

Varianta 1
5p 1. Determinaţi partea reală a numărului complex z = 3 + 2 (1 − i ) .
5p 2. Arătați că x1 + x2 + 2 x1 x2 = 23 ştiind că x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x − 3 x + 10 = 0 .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 + x + 1 = 1 .

5p 4. Determinați câte numere naturale impare de trei cifre distincte se pot forma cu elementele mulțimii
{1, 2, 3} .
5p 5. Determinaţi numărul real a pentru care dreptele de ecuații y = ( a − 1) x + 1 și y = 2 x − 3 sunt
paralele.
5p 6. Determinați raza cercului circumscris triunghiului ABC în care AB = 3 , AC = 4 și BC = 5 .
 x 1
1. Se consideră matricea A ( x ) =   , unde x este număr real.
1 x
5p a) Calculați det ( A ( 2 ) ) .
1 0
5p b) Determinaţi numărul real x pentru care A ( x ) ⋅ A ( − x ) = I 2 , unde I 2 =  .
0 1
n 2 ( n − 1)( n + 3)
5p c) Arătați că det ( A (1) + A ( 2 ) + ⋯ + A ( n ) ) = pentru orice număr natural nenul n .
4
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x ∗ y = 4 ( x + y − 3) − xy .
5p a) Calculaţi 2 ∗ 4 .
5p b) Arătaţi că x ∗ y = 4 − ( x − 4 )( y − 4 ) pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x ∗ x ∗ x = x .
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x ln x − x + 1 .
5p a) Arătați că lim f ( x ) = 1 .
x →e
5p b) Arătați că f ′ ( x ) = ln x , x ∈ ( 0, +∞ ) .
5p c) Arătați că f ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
1
2. Se consideră funcția f : ( −3, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x + 8 x + 15
2
2014
5p a) Arătați că ∫ ( x + 3)( x + 5) f ( x ) dx = 2014 .
0
1
1
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) ⋅ f ′ ( x ) dx = − 144 .
−1
5p c) Determinați numărul real a , a > 0 ştiind că suprafaţa plană delimitată de graficul funcției f , axa
1 10
Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = a , are aria egală cu ln .
2 9

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 7
5p 1. Determinați numărul real x pentru care numerele 2, x + 2 și 10 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice.
5p 2. Determinați valoarea minimă a funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 2 x − 10 .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x − 2 x = 3 .

2
( )
să fie par.
5p 5. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii u = ( a − 2 ) i − 2 j şi v = 3i + 2 j sunt opuşi.
5p 6. Calculaţi cosinusul unghiului A al triunghiului ABC în care AB = 4 , AC = 5 şi BC = 6 .
 0 1 0 0 0 1
   
1. Se consideră matricele A = 1 0 1 şi B =  0 1 0  .
 
 0 1 0 1 0 0
   
5p a) Calculaţi det B .
5p b) Arătați că AB = BA .
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care det ( B + xA ) = 1 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy − 4 ( x + y − 5) .
5p a) Calculați 4 ∗ 5 .
5p b) Arătați că x ∗ y = ( x − 4)( y − 4) + 4 pentru orice numere reale x și y .
5p c) Calculați 1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ ⋯ ∗ 2014 .
x2 − 3
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x) = .
x2 + 3
x →+∞
12 x
5p b) Arătaţi că f ′( x) = , x∈ℝ .
(x )
2
2
+3
5p c) Arătaţi că funcția f este convexă pe intervalul ( −1,1) .

2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x .
e
1
5p a) Arătaţi că ∫ f ( x ) ⋅ f ' ( x ) dx = 2 .
1
e
3e4 + 1
∫ x f ( x ) dx =
3
5p b) Arătaţi că .
1
16
5p c) Determinaţi aria suprafaţei plane delimitate de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 şi x = e .

Pagina 1 din 1
Ministerul Educaţiei și Cercetării Științifice
Proba E. c)
Varianta 8
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 + i . Arătați că z − 2i = 0 . 2
5p 2. Calculați ( g f )( 3) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x + 2015 .

−5 x
= 53−3 x .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu patru elemente ale mulțimii {1, 2, 3, 4, 5} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0, 4 ) . Determinaţi ecuaţia dreptei d care trece
prin punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie y = 2 x + 7 .
5p 6. Determinaţi aria triunghiului MNP , ştiind că MN = 12 , MP = 3 și m(∢M ) = 30° .
 1 −a 
1. Se consideră matricea A ( a ) =   , unde a este număr real.
 −a 1 
5p a) Arătați că det ( A ( 0 ) ) = 1 .
5p b) Determinați numerele reale a , pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
1 0
5p c) Arătați că A ( a ) A ( b ) = A ( a + b ) + abI 2 , pentru orice numere reale a și b , unde I 2 =  .
0 1
2. Se consideră polinomul f = X 3 − mX + 2 , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( 0 ) = 2 .
5p b) Determinați numărul real m , știind că restul împărțirii lui f la polinomul g = X 2 + X − 2 este
egal cu 0 .
5p c) Demonstrați că x13 + x23 + x33 = −6 , pentru orice număr real m , unde x1 , x2 şi x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e − x − 1 . x
f ( x ) − f ( 0)
5p a) Arătați că lim =0.
x →0 x
5p b) Arătați că funcția f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] .
5p c) Demonstrați că e x ≥ x + 1 , pentru orice număr real x .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x + 5 .
1
∫ ( f ( x ) + 2 x − 5) dx = 3 .
1
5p a) Arătați că
0
2
f '( x)
5p b) Calculaţi ∫ f ( x ) dx .
0
2015
1 1
5p c) Arătați că ∫ f ( x)
dx ≤ .
4
2014

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. Calculați ( 2 − 3i )( 2 + 3i ) , unde i 2 = −1 .
5p 2. Calculați f ( f ( 3) ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x − 1 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3 x + 17 = log3 81 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta
să fie divizibil cu 5.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, a ) , B ( 3, 2 ) și C ( 2,1) . Determinați numărul real
a pentru care punctele A , B și C sunt coliniare.
x x  π  1+ 2
5p 6. Se consideră E ( x ) = sin + cos , unde x este număr real. Arătați că E   = .
3 2 2 2
 1 2a 
 2a 4 
5p a) Arătați că A (1) + A ( −1) = 2 A ( 0 ) .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( A(a ) ) = 0 .
5p c) Rezolvaţi în mulțimea M2 ( ℝ ) ecuaţia A ( 2 ) ⋅ X = A ( 8 ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 21 .
5p a) Arătați că ( −3 ) 3 = 3 .
5p b) Arătați că x y = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Calculați 1 2 3 … 2015 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3e x + x 2 .
f ( x) − f (0)
5p a) Arătați că lim =3.
x →0
x
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Arătaţi ca funcţia f este convexă pe ℝ .
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + .
x
3
 1
5p a) Arătați că ∫  f ( x ) −  dx = 4 .
1
x
2
 1 x
5p b) Arătați că ∫  f ( x ) −  e dx = e .
2
1
x
5p c) Determinaţi numărul real a , a > 1 , ştiind că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa
Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 și x = a , are aria egală cu 4 + ln a .
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Determinați al doilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 1 și rația r = 2 .
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul A ( m,0 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x + 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x + 4 = log 2 8 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2,3,4,5,6,7,8} , acesta să fie
divizibil cu 3.
5p 5. Determinaţi numărul real a , știind că vectorii u = ( a + 1) i + 4 j și v = i + 2 j sunt coliniari.
3 1  π
5p 6. Arătați că sin 2 x = , știind că sin x = și x ∈  0,  .
2 2  2
 a 3
 a −1 2 
5p a) Arătați că A ( 2014 ) + A ( 2016 ) = 2 A ( 2015 ) .
5p b) Determinați numărul real a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
5p c) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația det ( A ( 2 ) + xA ( 3) ) = 0 .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = − xy − x − y − 2 .
5p a) Arătați că ( −1) ∗ 1 = −1 .
5p b) Arătaţi că x ∗ y = − ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia ( x + 2 ) ∗ ( 2 x − 3) = 5 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 4 − 8 x 2 + 16 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 4 x ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ .
f ( x ) − x4
5p b) Calculați lim .
x2 + 1
x → +∞
5p c) Determinaţi coordonatele punctelor situate pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul
funcției f este paralelă cu axa Ox .
x+2
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x
2
7
5p a) Arătați că ∫ x f ( x ) dx = 2 .
1
5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x + 2 ln x + 2015 este o primitivă a funcției f .
5p c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcţiei g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = ( f ( x ) − 1) ln x ,
axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 1 și x = e are aria egală cu 1.

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 3 + i și z2 = 3 − i . Arătați că numărul z1 z2 este real.
5p 2. Determinaţi numărul real a , știind că punctul A (1, 1) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = x + a .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 x3 + 2 x − 4 = x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea A = {1, 2, 3,..., 80} , acesta să fie divizibil
cu 7.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0, 0 ) , A (1, 2 ) și B ( 2, a ) . Determinați numărul
real a , știind că punctele O , A și B sunt coliniare.
x π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = cos + sin x , unde x este număr real. Arătați că E   = 3 .
2 3
2 x
 x 2
5p b) Determinaţi numărul real a , știind că A (1) + A ( 3) = a A ( 2 ) .
1 0
5p c) Arătați că A ( x ) A ( y ) = 2 A ( x + y ) + xyI 2 , pentru orice numere reale x și y , unde I 2 =  .
0 1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 3 xy + 6 x + 6 y + 10 .
5p a) Arătați că 2 ∗ (−2) = −2 .
5p b) Arătați că x ∗ y = 3( x + 2)( y + 2) − 2 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuația x ∗ x ∗ x = x .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x + 1) e x .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = ( x + 2 ) e x , x ∈ ℝ .
funcţiei f .
5p c) Arătați că funcția f este convexă pe intervalul [ −3, +∞ ) .
x3 + 3 x
2. Se consideră funcţia f : R → ℝ , f ( x ) = .
x2 + 1
1
∫ (x )
+ 1 f ( x ) dx = 0 .
2
5p a) Arătați că
−1
1
1
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 2 + ln 2 .
0
5p c) Determinaţi numărul real m , m > 0 , știind că suprafața plană delimitată de graficul funcției
g : ℝ → ℝ , g ( x ) = f ( x) − x , axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = m , are aria egală cu ln 2 .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
5p 1. Calculați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice ( an )n ≥1 , ştiind că a1 = 3 și raţia r = 2 .
5p 2. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2 x − 2 .

2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 − 4x + 5 = 1 .

5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii {1, 2, 3, 4, 5} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,3) , B ( −2,1) şi C ( −2,5 ) . Determinaţi

lungimea vectorului AM , știind că M este mijlocul segmentului BC .
1  π
5p 6. Calculați ctg a , ştiind că sin a = și a ∈  0,  .
3  2
2 x
1 3
5p a) Calculaţi det ( A ( 3) ) .
5p b) Arătați că A ( −2015 ) + A ( 2015 ) = 2 A ( 0 ) .
5p c) Determinaţi numerele reale x pentru care det ( A ( x ) ) = x 2 .
2. În ℤ 5 [ X ] se consideră polinomul f = X 3 + aX , unde ℤ 5 = 0,

ɵ 1,
ɵ 2,
ɵ 3,
{
ɵ 4ɵ și a ∈ℤ .
5 }
5p a) Calculaţi f 0ɵ . ()
5p b) Determinaţi a ∈ ℤ 5 , știind că f 3ɵ = 3ɵ . ()
() ( )
5p c) Arătaţi că, dacă f 1ɵ = f 2ɵ , atunci f 3ɵ = f 4ɵ . () ()
x + ln x
x
1 − ln x
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2
5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0 = 1 , situat pe graficul
funcţiei f .
5p c) Determinaţi intervalele de monotonie ale funcţiei f .
1
2. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + .
x +1
1
 1 
5p a) Calculați ∫  f ( x ) −  dx .
0  x + 1 
1
4
5p b) Arătaţi că ∫ x f ( x ) dx = 3 − ln 2 .
0
5p c) Determinaţi numărul natural nenul n , ştiind că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f ,
1
axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 , x = 1 , are aria egală cu + ln n 2 + n .
2
( )
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
5p 1. Calculați a2015 , știind că ( an )n≥1 este progresie aritmetică cu a1 = 2015 și r = −1 .

5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul A ( 2, −3) aparţine graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x 2 − ( 2m + 1) x + 3 .
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia x + 1 − x − 1 = 2 .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând una dintre submulțimile cu 2 elemente ale mulțimii
{1, 2, 3,..., 9} , aceasta să fie formată doar din pătrate perfecte.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 5, −2 ) şi C (1, 2 ) . Determinaţi coordonatele
punctului B , ştiind că patrulaterul OABC este paralelogram.
5p 6. Se consideră dreptunghiul ABCD cu AB = 3 3 și BD = 6 . Calculaţi aria triunghiului ABC .
1 x 4
1. Se consideră determinantul D ( x ) = 2 x − 1 7 − x , unde x este număr real.
1 −2 x2
5p a) Calculați D (1) .
5p b) Arătaţi că D ( x ) = − ( x − 1)( x + 1)( x + 2 ) , pentru orice număr real x .
5p c) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia D 2 − 3 = 0 .
x
( )
 1 + 3a −6a 
2. Se consideră matricea X ( a ) =  , unde a este număr real.
 a 1 − 2a 
5p a) Arătați că X ( −1) + X (1) = 2 X ( 0 ) .
5p b) Arătați că X ( a ) ⋅ X ( b ) = X ( a + b + ab ) , pentru orice numere reale a și b .
5p c) Determinaţi valorile reale ale lui a pentru care matricea X ( a ) este inversabilă.
x2
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) =
.
x −1
5p a) Arătați că dreapta de ecuație x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcției f .
f ( x) − 4
x−2
x→ 2
5p c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f .

e x +1 − 3, x ≤ −1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  , unde a este număr real.
2 x + ( a − 3) x − 4, x > −1
3
5p a) Determinaţi numărul real a pentru care funcţia f este continuă în x = −1 .

5p b) Arătaţi că f ( x ) + 2 ≤ 0 , pentru orice x ≤ −1 .
5p c) Pentru a = −1 , arătaţi că ecuația f ( x ) = 0 are cel puţin o soluţie în intervalul [ 0,2] .
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați numărul real care are partea întreagă −2 și partea fracționară 0, 75 .
4
5p 2. Calculați distanța dintre punctele de intersecție a graficului funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = − x + 4
3
cu axa Ox și, respectiv, cu axa Oy .
()
2 x+10
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 1 = 81 .
3
5p 4. Determinați numărul natural n pentru care Cn0 + Cn1 + Cn2 + … + Cnn = 64 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( −1,1) , N ( 3,1) și P ( 3,5 ) . Arătați că triunghiul
MNP este isoscel.
5p 6. Calculați raza cercului înscris în triunghiul ABC , știind că AB = 6 , AC = 8 și BC = 10 .
 x a a
 
1. Se consideră matricea A ( x, a ) =  − a x a  , unde x și a sunt numere reale.
 −a −a x 
 
5p a) Calculați det ( A ( 2,0 ) ) .
5p b) Arătați că A ( x, a ) + A ( x, − a ) = 2 x A (1,0 ) , pentru orice numere reale x și a .
5p c) Rezolvaţi în mulțimea numerelor reale ecuația det ( A ( x, −3) ) = 0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 .
5p a) Arătați că x y = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele întregi a și b , știind că a b = 2 .
5p c) Calculaţi ( −1) 0 1 ... 2015 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = xe x − e x + 1 .
5p a) Calculați f ′ ( x ) , x ∈ ℝ .
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funcției f .
5p c) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 4 x3 + 3 x 2 + 2 x + 1 .
1
5p a) Calculați ∫ f ( x ) dx .
0
5p b) Determinați primitiva F a funcției f pentru care F ( −1) = 1 .
a 0
1
5p c) Arătați că pentru orice număr real nenul a are loc relația
∫ f ( x ) dx + ∫ f ( x ) dx = a 4 − 1 .
0
aa
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a

Pagina 1 din 1
Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice
Proba E. c)
Varianta 8
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 − i . Arătați că z 2 = −2i .
5p 2. Calculați ( g f )( 0 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2016 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x − 2016 .
−3 x
= 3x −4 .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2, 3,… , 100} , acesta să fie
pătrat perfect.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0,1) . Determinaţi ecuaţia dreptei d , care trece
prin punctul A şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie y = 3 x − 2016 .
π
5p 6. Determinaţi aria triunghiului ABC , ştiind că AB = 6 , AC = 4 și A = .
6
 m − 1 −1 
1. Se consideră matricea A ( m ) =   , unde m este număr real.
 2 m − 2
5p b) Demonstrați că A (1 + m ) + A (1 − m ) = 2 A (1) , pentru orice număr real m .
5p c) Demonstrați că matricea A ( m ) este inversabilă, pentru orice număr real m .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = −3 xy + 9 x + 9 y − 24 .
5p a) Arătați că x ∗ y = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Demonstrați că legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă.
5p c) Determinați numărul real x , pentru care ( x ∗ x ) ∗ x = 12 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x3 − 3ln x .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) =
(
3 x3 − 1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2x + 3
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x + 3x + 3
2
∫(x )
+ 3 x + 3 f ( x ) dx = 6 .
2
5p a) Arătați că
1
5p b) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și
x = 3 are aria egală cu ln 7 .
0
5p c) Demonstrați că ∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = 0 .
−1

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați al doilea termen al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , ştiind că b1 = 4 și rația q = 2 .
5p 2. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 2 x .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 ( 2 x + 1) = log3 5 .

5p 4. Determinați numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii {0, 1, 2, 3, 4} .
5p 5. Determinați numărul real m , știind că punctul M (1,0 ) aparține dreptei de ecuație y = mx − 2 .
π
5p 6. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , în care AB = 2 și C = .
4
2− a 1 
 1 2 − a
5p a) Arătați că det ( A ( 2 ) ) = −1 .
5p b) Demonstrați că A ( a ) + A ( − a ) = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real a .
5p c) Determinați numărul real x , știind că A ( x ) A ( x ) = 2 A (1) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 4 X 2 + mX + 4 , unde m este număr real.
5p a) Arătați că f ( −1) + f (1) = 0 , pentru orice număr real m .
5p b) Pentru m = −1 , arătați că polinomul f se divide cu polinomul X 2 − 1 .
1 1 1 
5p c) Determinați numărul real m , știind că x12 + x22 + x32 − 4  + +  = 0 , unde x1 , x2 și x3 sunt
 x1 x2 x3 
rădăcinile polinomului f .
x − x +1
2
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x −1
x ( x − 2)
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
5p b) Determinați ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 2 , situat pe graficul
funcției f .
7
5p c) Demonstraţi că f ( e ) < .
2
ex
x2
2
∫ x f ( x ) dx = e ( e − 1) .
2
5p a) Arătați că
1
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcţiei f este convexă pe intervalul [ 2, +∞ ) .
5p c) Demonstrați că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 și x = 2 are aria mai mică sau egală cu e ( e − 1) .

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Calculați rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b3 = 5 şi b4 = 10 .

5p 2. Determinați valoarea maximă a funcției f : [1,5] → ℝ , f ( x ) = x − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 + 12 = x + 2 .
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3, 4 ) şi B (1,0 ) . Determinaţi ecuația dreptei
AB .
π
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , în care AB = 6 şi C = .
3
1 + x −x 
 2x 1 − 2x 
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale x , x ≠ 1 , pentru care matricea A ( x ) este egală cu inversa ei.
5p a) Arătați că x y = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Arătați că 1 2 3 4 = 3 .
5p c) Determinați numerele reale x , pentru care x x x = x .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x − ln x .
x −1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Demonstrați că funcţia f este convexă pe intervalul ( 0,+∞ ) .
5p c) Demonstrați că ln x ≤ x − 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .

1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = .
x +1
2
∫(x )
+ 1 f ( x ) dx = 1 .
2
5p a) Arătaţi că
0
π
1
∫ x f ( x ) dx = 1 − 4 .
2
5p b) Demonstrați că
0
n +1
5p c) Determinaţi numerele naturale n , ştiind că ∫ 2 x f ( x ) dx = ln 2 .
n

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
5p 1. Determinați primul termen al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b5 = 48 și b8 = 384 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 7 x + 6 . Determinați distanța dintre punctele de

intersecție a graficului funcției f cu axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 32 x = 16 ⋅ 2 x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr natural n din mulțimea {1, 2, 3, 4, 5} , acesta să
verifice egalitatea n 2 − 5n + 6 = 0 .

5p 5. Determinați numărul real a , știind că vectorii u = ( a + 1) i + ( a − 1) j și v = 6i + 2 j sunt coliniari.
5p 6. Arătați că ( 2sin x + cos x ) + ( sin x + 2cos x ) − 4sin 2 x = 5 , pentru orice număr real x .
2 2

1 2  0 x
1. Se consideră matricele A =   și B =   , unde x și y sunt numere reale.
4 1  y 0
5p a) Arătați că det ( 2 A ) = −28 .
1 0
5p b) Determinați numerele reale x și y , știind că A + 2 B = I 2 , unde I 2 =  .
0 1
5p c) Dacă AB = BA , arătați că det B ≤ 0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 3 xy + 3 x + 3 y + 2 .
5p a) Arătați că ( −1) 1 = −1 .
5p b) Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x x = x .
5p c) Determinați perechile ( a , b ) de numerele întregi, știind că a b = 8 .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 2 ) e x .
5p a) Arătați că f ' ( x ) = ( x − 1) e , x ∈ ℝ .
x

5p c) Demonstrați că f ' ( x ) ≥ −1 , pentru orice număr real x .
2 x2 + 1
x
2
 1
1
x
5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x + ln x + 2016 este o primitivă a funcţiei f .

2
5p c) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
g : [1, 2] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) este mai mic decât 14π .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
5p 1. Determinați partea reală a numărului complex z = i (1 + i ) .
2
5p 2. Determinaţi numerele reale m , ştiind că imaginea funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + mx + 1 este

intervalul [ −1, +∞ ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 22 x + 2 x +1 = 4 − 2 x .
5p 4. Determinaţi numărul elementelor mulţimii M = {1, 2, 3,… , 2016} care sunt divizibile cu 5 şi nu
sunt divizibile cu 10.
5p 5. Se consideră triunghiul ABC şi punctul M astfel încât CM = 2 BM . Arătați că AM = 2 AB − AC .
5p 6. Determinaţi numerele reale x ∈ [ 0, π ] , pentru care sin 2 x = sin x .
 1 1 1
1. Se consideră matricea A ( x ) =  2015 2016 x  , unde x este număr real.

 20152 20162 x 2 

5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) ) = ( 2015 − x )( 2016 − x ) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numărul real x pentru care det ( A ( x ) ) are valoarea minimă.
−1 −1 1 0
2. Se consideră matricele A =   , I 2 =  0 1  și X ( a ) = I 2 + aA , unde a este număr real.
 1 1   
5p a) Calculați A ⋅ A .
5p b) Demonstrați că X ( a ) ⋅ X ( b ) = X ( a + b ) , pentru orice numere reale a și b .
5p c) Determinați inversa matricei M = X ( −3) ⋅ X ( −2 ) ⋅ X ( −1) ⋅ X ( 0 ) ⋅ X (1) ⋅ X ( 2 ) ⋅ X ( 3) ⋅ X ( 4 ) .
mx 2 + 4 x − m
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = , unde m este număr real.
x −1
5p a) Arătaţi că dreapta de ecuaţie x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f , pentru orice
număr real m .
5p b) Determinați numărul real m , pentru care dreapta de ecuaţie y = 3 este asimptotă orizontală la
f ( x)
graficul funcției g : (1, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = .
x
f ( x) − 5
5p c) Pentru m = −1 , calculaţi lim .
x→ 2 x−2
x
 + 2a , x<2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  2 , unde a este număr real.
ax + log 2 x, x ≥ 2
5p a) Pentru a = 0 , calculaţi f ( −1) ⋅ f ( 4 ) .
5p b) Demonstrați că funcţia f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real a .
 1 1
5p c) Demonstrați că, dacă a ∈  − ,  , ecuația f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în intervalul ( −1, 4 ) .
 2 4

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați raţia progresiei aritmetice ( an )n≥1 , ştiind că 2a10 = a5 + a6 + 36 .

5p 2. Determinați abscisele punctelor de intersecţie a graficului funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 3 x − 1
cu dreapta de ecuație y = x − 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2

x − 1 + log x 2 − 1 = 4 .
x +1 2 ( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să aibă produsul cifrelor divizibil cu 10.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) , B (1, 4 ) și C ( 5,1) . Determinaţi
coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC .
1 + cos 2 x  π
5p 6. Arătaţi că = ctg 2 x , pentru orice x ∈  0,  .
1 − cos 2 x  2
1 1 1
 
1. Se consideră matricea M ( x ) =  2 3 1 , unde x este număr real.
 x 2 x − 1 1
 
5p a) Calculaţi det ( M ( 0 ) ) .
5p b) Demonstrați că 2 M ( x ) − M ( − x ) = M ( 3 x ) , pentru orice număr real x .
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele O ( 0,0 ) , A ( n, 2n − 1) şi B n , 2n − 1 , unde n
2 2
( )
este număr natural, n ≥ 2 . Demonstrați că aria triunghiului OAB este număr natural.
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie asociativă x y = 6 xy − 2 x − 2 y + 1 .
1
5p a) Calculați 1 .
3
5p b) Determinaţi elementul neutru al legii de compoziţie „ ” .
1 2 3 2016
5p c) Calculați … .
1008 1008 1008 1008
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x .
x +3
4
3 ( x − 1)( x + 1) x 2 + 1( ) , x∈ℝ .
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = −
(x )
2
4
+3
funcției f .
5p c) Demonstrați că − ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice număr real x .

1 1
4 4

Pagina 1 din 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = xe x − 2 .
5p a) Determinaţi primitiva F a funcţiei f , pentru care F (1) = 0 .
1
5p b) Calculați ∫ x f ( x ) dx .
0
x
5p c) Determinați numerele reale x , știind că ∫ f ( t ) dt = 0 .
1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 01
( )
2
5p 1. Arătați că 5+2 −4 5 =9.
5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul M ( m, 4 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,

f ( x) = x + 2 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 4 x + 9 = log 4 25 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9} , acesta să
fie divizibil cu 2.
5p 5. Determinaţi numărul real a , pentru care vectorii u = ( a − 1) i − 3 j și v = 2i − 6 j sunt coliniari.
 π 1 3
5p 6. Dacă x ∈  0,  şi cos x = , arătaţi că sin 2 x = .
 2 2 2
1 + 3x 2x 
 −6 x 1 − 4 x 
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numărul real x , știind că A 2 A 2 = A (1) .
x x
( ) ( )
2. Se consideră polinomul f = X 3 − X 2 + aX + 2 , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f ( −1) + f (1) = 2 , pentru orice număr real a .
5p b) Determinați numărul real a , pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul X 2 − 2 X + 2 .
5p c) Demonstrați că x13 + x23 + x33 + 3x1 x2 + 3 x2 x3 + 3x1 x3 = −5 , pentru orice număr real a , unde x1 , x2
și x3 sunt rădăcinile polinomului f .
x + 2 x − 11
2
x−3
( x − 1)( x − 5 ) , x ∈ ( 3, +∞ ) .
( x − 3)2
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f .
5p c) Demonstrați că f (π ) > 13 .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( 3x + 1) e x .
1
1 5
5p a) Arătaţi că ∫ e x f ( x ) dx = 2 .
0
5p b) Determinați numărul real m , pentru care funcţia F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( 3x + m ) e x este o primitivă a
funcției f .
a
5p c) Determinați numărul real nenul a , știind că ∫ f ( x ) dx = 3a .
0

Pagina 1 din 1
Ministerul Educaţiei Naționale
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați al treilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , ştiind că a1 = 4 și a2 = 7 .
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − 4 x + 1 = 0 . Arătați că 4 x1 x2 − ( x1 + x2 ) = 0 .
1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 22 x+1 =
.
8
acesta să fie multiplu de 15 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0,1) , B (1,1) și C ( 3, a ) , unde a este număr
real. Determinați numărul real a , știind că punctele A , B și C sunt coliniare.
3
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 4 3 , AC = 4 și sin C = . Calculați sin B .
2
 0 x 
 x 0 
5p a) Arătați că det ( A (1) ) = −1 .
1 0
5p b) Demonstrați că A ( x ) A ( y ) = xyI 2 , pentru orice numere reale x și y , unde I 2 =  .
0 1
a
5p c) Determinați numărul real a , știind că A 3 A 3
a +1
( ) ( ) (
A 3a + 2 = A ( 27 ) . )
2. Se consideră polinomul f = X 3 + mX 2 + 2 X − 4 , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 1 , arătați că f (1) = 0 .
5p b) Arătați că, dacă polinomul f se divide cu X + 2 , atunci restul împărțirii lui f la X + 3 este egal
cu −1 .
1 1 1 1
5p c) Determinați numărul real m , știind că + + + x1 + x2 + x3 = , unde x1 , x2 și x3 sunt
x1 x2 x3 2
x + 2017
ex
− ( x + 2016 )
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
ex
funcției f .
5p c) Demonstrați că funcția f este convexă pe [ −2015, +∞ ) .
1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 .
x +1
1
1 4
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 3 .
0
π
5p b) Determinați primitiva F a funcţiei f , știind că F (1) = + 1.
4
n
1
5p c) Determinați numărul natural n , știind că ∫ x f ( x ) dx = 2 ln 5 .
0

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 10
5p 1. Determinați primul termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a3 = 10 și rația r = 3 .
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul A (1,3) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x 2 − mx + 2m .
1 1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 + = .
x
4 2
5p 4. Determinaţi câte numere naturale pare, de două cifre distincte, au cifrele elemente ale mulțimii
{1, 2, 3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 4, 2 ) şi B ( 2, 4 ) . Determinaţi ecuația mediatoarei
segmentului AB .
5p 6. Calculaţi lungimea razei cercului circumscris triunghiului dreptunghic ABC care are catetele AB = 8
și AC = 6 .
 1 2x + 5 
5 1 
5p a) Arătați că det ( A ( −2 ) ) = −4 .
5p b) Demonstrați că A ( x ) + A ( − x ) = A ( 2017 ) + A ( −2017 ) , pentru orice număr real x .
 p  6
5p c) Determinați numerele reale p și q , pentru care A ( 0 )   =   .
 q  6
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy + 6 x + 6 y + 30 .
5p a) Arătați că x y = ( x + 6 )( y + 6 ) − 6 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Arătați că e = −5 este elementul neutru al legii de compoziție „ ”.
5p c) Determinați numărul real x pentru care x ( −2017 ) = 2017 ( −6 ) .
2
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = + ln x .
x
x−2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2
funcţiei f .
2
5p c) Demonstrați că + ln x ≥ 1 + ln 2 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
x2 + 2
2x
2
13
5p a) Arătaţi că ∫ 2 x f ( x ) dx = .
1
3
5p b) Determinați primitiva F a funcției f , pentru care F (1) = 1 .
n
5p c) Demonstrați că 2 ∫ ( f ( x ) + x f ' ( x ) ) dx = n − 1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
2
1
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
5p 1. Se consideră numărul complex z = 1 − i . Arătați că z 2 + 2i = 0 .
5p 2. Calculați ( g f )( 0 ) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2017 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x − 2017 .
2
−3 x
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x = 3x −4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2, 3,… , 100} , acesta să fie
pătrat perfect.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 0,1) . Determinaţi ecuaţia dreptei d , care trece
prin punctul A şi este perpendiculară pe dreapta de ecuaţie y = x − 10 .
π
5p 6. Determinaţi aria triunghiului ABC , ştiind că AB = 6 , AC = 4 și A = .
6
 m − 1 −1 
1. Se consideră matricea A ( m ) =   , unde m este număr real.
 2 m − 2
5p b) Demonstrați că A (1 + m ) + A (1 − m ) = 2 A (1) , pentru orice număr real m .
5p c) Demonstrați că matricea A ( m ) este inversabilă, pentru orice număr real m .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = −3 xy + 9 x + 9 y − 24 .
5p a) Arătați că x ∗ y = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Demonstrați că legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă.
5p c) Determinați numărul real x , pentru care ( x ∗ x ) ∗ x = 12 .
(
3 ( x − 1) x 2 + x + 1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Determinați ecuația asimptotei verticale la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstraţi că f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2x + 3
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2
.
x + 3x + 3
2
∫(x )
+ 3 x + 3 f ( x ) dx .
2
5p a) Calculați
1
5p b) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații x = 0 și
x = 3 are aria egală cu ln 7 .
0
5p c) Demonstrați că ∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = 0 .
−1

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
5p 1. Determinați numărul real x , știind că numerele x + 2 , 7 și 2x sunt în progresie aritmetică.
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − 2 ( m − 1) x + 2m2 − 2m = 0 . Determinați numărul real
x1 x2
m , m ≠ 0 , m ≠ 1 pentru care + = 4.
x2 x1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 52 x = 125 ⋅ 5− x .
5p 4. Determinaţi probabilitatea ca, alegând una dintre submulțimile cu două elemente ale mulțimii
M = {1, 2, 3,… , 10} , aceasta să conțină elementul 10.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) , B ( 2,3) și C ( 3, a ) , unde a este număr
real. Determinați numărul real a pentru care punctele A , B și C sunt coliniare.
1 π 
5p 6. Arătați că 2 2 tg x + 1 = 0 , știind că sin x = și x ∈  , π  .
3 2 
 x +1 x −1 
 2 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  2  , unde x este număr real.
 x −1 x +1
 
 2 2 
5p a) Calculați det ( A ( 3) ) .
5p b) Demonstrați că det ( A ( x ) ) ⋅ det ( A ( y ) ) = det ( A ( xy ) ) , pentru orice numere reale x și y .
( )
5p c) Demonstrați că det ( A (1) + A(2) + … + A (n)) = n det ( A(1)) + det ( A (2)) + … + det ( A (n)) , pentru orice
număr natural nenul n .
 1 3 1 0 1 0
2. Se consideră matricele A =  , B=  și I 2 =  .
 0 8 2 1 0 1
5p a) Calculați A − B .
1 0
5p b) Arătați că ( A + I 2 ) ⋅ ( B − I 2 ) = 6  .
3 0
5p c) Demonstrați că, dacă X ∈ M2 ( ℝ ) astfel încât X ⋅ A = A⋅ X și X ⋅ B = B ⋅ X , atunci
X ⋅ Y = Y ⋅ X , pentru orice Y ∈ M2 ( ℝ ) .
x 2 + ax + 6
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = , unde a este număr real.
x +1
5p a) Pentru a = 7 , calculaţi lim f ( x ) .
x → −1
5p b) Determinați numărul real a , pentru care dreapta de ecuaţie y = x + 2 este asimptotă oblică spre
+∞ la graficul funcției f .
5p c) Demonstrați că, oricare ar fi numărul real a , funcția f nu admite asimptotă orizontală spre +∞ .

Pagina 1 din 2
 2mx
 , x ∈ ( −∞, −2 )
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  2 − x , unde m este număr real.
 2 x + 4 − m, x ∈ [ −2, +∞ )

5p a) Demonstrați că funcţia f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real m .
5p b) Pentru m = 1 , rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația f ( x ) = 0 .
5p c) Determinați numărul real m pentru care lim f ( x ) = lim
x → −∞ x → +∞
( f ( x) − 2x) .

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați numărul complex z , știind că 2 z + z = 6 + i , unde z este conjugatul lui z .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 4 x − 5 . Calculați f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) + … + f (10 ) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 ( x + 3) = 1 + log 2 ( x + 1) .
acesta să aibă cifrele egale.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) și B ( 5,5 ) . Determinați ecuația dreptei care
trece prin punctul C ( −2,6 ) și este perpendiculară pe dreapta AB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 3 2 , m ( ∢ACB ) = 30° și m ( ∢BAC ) = 45° . Determinați
lungimea laturii BC .
1 1 1 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  2 3 x  , unde x este număr real.
 4 9 x2 
 
5p a) Calculați A (1) − A ( 0 ) .
5p b) Arătați că det ( A ( x ) ) = ( x − 2 )( x − 3) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numărul real a pentru care det ( A ( a ) ) ≤ det ( A ( x ) ) , pentru orice număr real x .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x y = 4 xy − 4 x − 4 y + 5 .
5p b) Arătați că N = 2016 2017 este pătratul unui număr natural.
5p c) Determinați numerele naturale a și b pentru care a b = 13 .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 ln x .
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = x ( 2 ln x + 1) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
funcției f .
5p c) Demonstrați că 1 + 2e f ( x ) ≥ 0 , pentru orice număr real x , x ∈ ( 0, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1) e x .
1
1
∫ f ( x)e
−x
5p a) Arătați că dx = − .
0
2
5p b) Determinați numărul real a , știind că funcția F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( x + a ) e x este o primitivă a
funcției f .
1
1
∫ x f ( x ) dx ≤ − 20 .
3
5p c) Arătați că
0

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 4
5p 1. Se consideră numerele complexe z1 = 3 + 2i ș i z 2 = 3 − 2i . Ar ătaț i că numă rul z1 + z 2 este real.
5p 2. Determinaţi numărul real m , știind că punctul M ( 2, m ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = x2 − 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 33 x−5 = 3−2 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea A = {1, 2, 3,…, 20} , acesta să fie
multiplu de 5.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,5 ) , B (1,3) și C ( m,1) , unde m este număr
real. Determinați numărul real m , știind că punctul C aparține dreptei AB .
π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = cos + sin x , unde x este număr real. Arătați că E   = 3 .
x
2 3
 x x + 1 1 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  2 x 1 , unde x este număr real.
3 0 1

5p b) Determinați numărul real x , pentru care A ( x ) + A ( x + 2 ) = 2 A ( 2 ) .
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( n, n + 1) , N ( 2, n ) și P ( 3,0 ) . Determinați
numărul natural n , știind că punctele M , N și P sunt coliniare.
2. Se consideră polinomul f = X 3 + aX 2 + X − 1 , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f (1) − f ( −1) = 4 , pentru orice număr real a .
5p b) Pentru a = 2 , calculați câtul și restul împărțirii polinomului f la polinomul X 2 + X + 1 .
5p c) Determinați numărul real a pentru care x1 + x2 + x3 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = x1 x2 x3 − 1 , unde x1 , x2
1. Se consideră funcția f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x − x + 1 .
2
x −1
x ( x − 2)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
funcției f .
f ( x)
5p c) Demonstrați că lim = 0.
x →+∞ e x +1
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x + 2 x .
1
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) − 2 x ) dx = e − 1 .
0
5p b) Determinaţi volumul corpului obţinut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcţiei
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − e x .
a
2a3
5p c) Determinaţi numărul real a , știind că ∫ x f ( x ) dx = 1 + 3
.
0
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 9
5p 1. Arătați că 3 ( 3 −1)( )
3 + 1 − 12 = 0 .
5p 2. Determinați numărul real a , pentru care graficele funcțiilor f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 x + 3 și

g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x + a se intersectează într-un punct de abscisă x = 1 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x + 1 = 1 − x .
5p 4. Determinaţi câte numere naturale de trei cifre distincte au cifrele elemente ale mulțimii {0,1, 2,3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele d1 , de ecuație y = ax + 2 şi d 2 , de ecuație
x
y = + 1 . Determinaţi numărul real a , știind că dreptele d1 și d 2 sunt paralele.
4
5p 6. Arătați că sin ( π − x ) cos ( 2π + x ) − sin ( 2π + x ) cos ( π − x ) = sin 2 x , pentru orice număr real x .
1 0  −3 −2 
1. Se consideră matricele I 2 =  , A=  și M ( x ) = I 2 + x A , unde x este număr real.
0 1 3 2
5p a) Arătați că det ( M (1) ) = 0 .
5p b) Demonstrați că M ( x ) − M ( 2018 ) = M ( −2018 ) − M ( − x ) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați perechea de numere naturale nenule ( m, n ) pentru care M ( m ) M ( n ) = M ( mn ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 8 xy + x + y .
 1  1 1
5p a) Arătați că x y = 8  x +  y +  − , pentru orice numere reale x și y .
 8  8 8
5p b) Determina ți numerele reale x , pentru care x x = 1 .
5p c) Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 8 x + 1 . Demonstrați că f ( x y z ) = f ( x ) ⋅ f ( y ) ⋅ f ( z ) ,
pentru orice numere reale x , y și z .
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x2 + 1 .
x +3
(1 − x )( x + 3) , x ∈ ℝ .
5p a) Arătați că f ' ( x ) =
( )
2
x2 + 3
funcției f .
5p c) Demonstrați că f ( 2) > f (3 3) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x e x .
3
x f ( x)
5p a) Arătați că ∫ ex
dx = 9 .
0
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f are un singur punct de inflexiune.
5p c) Determinați numărul natural nenul n , pentru care suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei
f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 și x = n are aria egală cu 1.
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinați produsul primilor trei termeni ai progresiei geometrice ( bn )n≥1 , ştiind că b2 = 4 .
5p 2. Se consideră funcțiile f , g : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1)2 și g ( x ) = 2018 − x . Calculați g ( f (1) ) .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 25 x = 5 x .
acesta să aibă cifra zecilor egală cu 9 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreapta d de ecuație ( a − 1) x − a 2 y − a 2 = 0 , unde a este
număr real nenul. Determinați numărul real nenul a , știind că dreapta d este paralelă cu axa Ox .
5 1  π
5p 6. Arătaţi că tg x + ctg x = , știind că sin x = și x ∈  0,  .
2 5  2
1 0 x+2 x 
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( x ) =   , unde x este număr real.
0 1  1 −2 
5p b) Demonstrați că xA ( y ) − yA ( x ) = ( x − y ) A ( 0 ) , pentru orice numere reale x și y .
(
5p c) Determinați numerele reale a , știind că ( aA ( −1) + A ( a ) ) A ( 0 ) = a + 7 I 2 .
2
)
2. Se consideră polinomul f = 4 X 3 − 6 X + m , unde m este număr real.
5p b) Demonstrați că, oricare ar fi numărul real m , polinomul f nu se divide cu polinomul X 2 + X + 1 .
2
5p c) Determinați numărul real nenul m , știind că  1 + 1 + 1  = 1 ⋅ 1 ⋅ 1 , unde x1 , x2 și x3 sunt
 x1 x2 x3  x1 x2 x3
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 1 − ln x − 1 .
x x
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) .
ln x
x
5p b) Determina ț i ecua ţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 1 , situat pe graficul
funcției f .
, pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
ln x 1
5p c) Demonstrați că ≤1−
2 x x
2. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 3 x 2 +
1
.
x +1
2
5p a) Arătați că ∫ ( x + 1) f ( x ) dx = 22 .
0
1
 1  x3
5p b) Calculați ∫  f ( x ) −  e dx .
0
 x + 1 
5p c) Determinați numărul natural nenul n , știind că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei
Ox a graficului funcției g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − 3 x 2 este egal cu π .
n
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 5
5p 1. Arătați că 1 + i + ( i − 1)(1 + i ) − ( i − 1) = 0 , unde i 2 = −1 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x + 1 . Calculați ( f f )(1) .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 2 x − 5 x + 7 = log 2 3 .

2
( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale pare de două cifre,
acesta să fie divizibil cu 5 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,3) , B ( −2,1) , C ( 4,3) și D ( 8,5 ) .
Demonstrați că patrulaterul ABCD este paralelogram.
 π
5p 6. Arătați că sin x + 3cos x = 2 2 , știind că tg x = 1 și x ∈  0,  .
 2
a 5
1. Se consideră matricea X ( a ) =   , unde a este număr real.
1 a
5p a) Arătați că det ( X (1) ) = −4 .
5p b) Demonstrați că X ( − a ) + X ( a ) = X ( −2018 ) + X ( 2018 ) , pentru orice număr real a .
5p c) Determinaţi perechile de numere reale ( a, b ) pentru care X ( a ) X ( b ) = X ( a ) + X ( b ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 2 X 2 − X + m , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 2 , arătați că f ( 2 ) = 0 .
5p b) Arătați că, dacă polinomul f se divide cu X + 1 , atunci polinomul f se divide cu X 2 − 3 X + 2 .
x1 x x
5p c) Determinați numărul real nenul m , știind că + 2 + 3 = 6 , unde x1 , x2 și x3 sunt
x2 x3 x3 x1 x1x2
x x +1 x + 2
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = + + .
x +1 x + 2 x + 3
1 1 1
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = + + , x ∈ ( −1, +∞ ) .
( x + 1) 2
( x + 2) 2
( x + 3)2
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcţiei f .
5p c) Determinați imaginea funcției f .
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 3 x 2 + 2 x + 1 + ln x .
2
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) − ln x ) dx = 11 .
1
e
f ( x) 3e2 + 4e − 4
5p b) Arătați că
∫ x
dx =
2
.
1
5p c) Determinați numărul real a , a > 1 , știind că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa
Ox și dreptele de ecuații x = 1 și x = a are aria egală cu a 3 + a 2 + a − 2 .
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Determinaţi al doilea termen al progresiei aritmetice ( an )n≥1 , știind că a1 = 7 și a3 = 15 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x + 2 . Determinaţi numerele naturale n , pentru care
f (n) < 8 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 − 1 = x + 1 .
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu trei elemente ale mulțimii {0, 1, 2, 3, 4} .
x
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele d1 : y = + 2 și d 2 : y = ( m − 3) x + 1 , unde m este
2
număr real. Determinați numărul real m , pentru care dreptele d1 și d 2 sunt perpendiculare.
1 3
, atunci ( sin x + cos x ) = .
2
5p 6. Arătaţi că, dacă sin 2 x =
2 2
 a b
1. Se consideră matricea X ( a, b ) =   , unde a și b sunt numere reale.
 9b a 
5p a) Arătați că det ( X ( 3,1) ) = 0 .
5p b) Demonstrați că X ( a, b ) X ( c, d ) = X ( ac + 9bd , ad + bc ) , pentru orice numere reale a , b , c și d .
5p c) Determinați perechile de numere întregi ( m, n ) pentru care det ( X ( m, n ) ) = 1 .
2. Se consideră polinomul f = 2 X 3 − 4 X 2 − 7 X + m , unde m este număr real.
5p b) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu X + 2 .
5p c) Determinați numărul real m , știind că suma a două rădăcini ale polinomului f este egală cu 1.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1) e x + 1 .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = xe x , x ∈ ℝ .
n
5p c) Demonstrați că n e ≤ , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 .
n −1
2. Se consideră funcția f : [ 2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x x − 2 .
3
4
5p a) Arătați că ∫ f ( x) x − 2 dx =
3
.
2
5p b) Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
f ( x + 2)
g : [ 0,1] → ℝ , g ( x ) = ⋅ e x este egal cu π .
x+2
x
1
∫ f (t ) ⋅ t−2
dt
5p c) Calculați lim 3
.
x →+∞ x2
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
7
5p 1. Arătați că numărul N = log5 7 + log5 35 − 2log 5 este natural.
25
5p 2. Știind că f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2 , calculați S = ( f f )(1) + ( f f )( 2 ) + … + ( f f )(10 ) .
( )
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x + 1 + 3 = log 2 7 x + 9 .
2 2
( )
5p 4. Determinaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {i, i 2 , i 3 , i 4 } , unde i 2 = −1 ,
acesta să fie număr real.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M (1, n ) , N ( n,3) și P ( 2n,5 ) , unde n este număr
natural. Știind că vectorii MN și MP sunt coliniari, determinați numărul natural n .
 π  π
5p 6. Arătați că sin  x −  + cos  x +  = 0 , pentru orice număr real x .
 3  6
1 0 0  2 4 1
   
1. Se consideră matricele I 3 =  0 1 0  și X ( a ) =  3 9 1 , unde a este număr real.
0 0 1  2 
   a a 1
5p a) Arătați că det ( X ( −1) ) = 12 .
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( X ( a ) − I 3 ) = 0 .
( )
5p c) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 4 ) , B ( 3,9 ) și C a, a 2 , unde a este număr
natural. Determinați numerele naturale a pentru care ABC este triunghi și are aria mai mică decât 3.
1 + 3 x 3x 
2. Se consideră matricea M ( x ) =   , unde x este număr real.
 − 3x 1 − 3x 
5p a) Demonstrați că M ( x ) M ( y ) = M ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați inversa matricei M ( x ) , unde x este număr real.
5p c) Determinați numărul real pozitiv x pentru care are loc egalitatea M ( x )M ( )
x + 5 = M ( 5) .
x − x−2
2
x
f ( x)
5p a) Calculaţi lim .
x−2 x→ 2
5p b) Determinați ecuaţia asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f .
f ( mx )
5p c) Demonstrați că există un singur număr natural nenul m pentru care lim = m2 − m .
x → +∞ f ( x)
 x 2 − ax + 2a − 4, x ∈ ( −∞, 2 )
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  , unde a este număr real.
x −1
 2 − 2, x ∈ [ 2, +∞ )
4 f ( x)
5p a) Arătați că lim = 1 , pentru orice număr real a .
x → − ∞ (1 − 2 x )2

Pagina 1 din 2
5p b) Demonstrați că funcţia f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real a .
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real a , a < 3 , ecuația f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în
intervalul (1,3) .

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați conjugatul numărului complex z = (1 − i )( 2 + i ) + 5i .
5p 2. Determinați numerele naturale n pentru care n 2 + n − 12 < 0 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia lg ( x + 1) = 2lg ( x − 5 ) .
5p 4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are 45 de submulțimi cu două
elemente.
5p 5. Se consideră dreptunghiul ABCD și v = AB + AC + AD . Știind că lungimea vectorului v este
egală cu 20 , determinați lungimea vectorului BD .
5p 6. Arătați că, dacă x este număr real pentru care sin x + cos x = 2 , atunci tg x + ctg x = 2 .
 1 0 2x 
 
1. Se consideră matricea A ( x ) =  −2 x 1 −2 x 2  , unde x este număr real.
 0 0 1 
 
5p b) Determinați numărul real a pentru care det ( A ( a ) + aA ( 0 ) ) = 8 .
5p c) Știind că det ( ( m + n ) A ( x ) ) = det ( mA ( x ) ) + det ( nA ( x ) ) + 18 , pentru orice număr real x,
determinați numerele naturale m și n , m < n .
2. Pe mulțimea ℤ 7 se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = xy + 6ɵ x + 6ɵ y + 2ɵ .
ɵ ɵ ɵ
( )( )
5p a) Demonstrați că x ∗ y = x + 6 y + 6 + 1 , pentru orice x, y ∈ ℤ 7 .
5p b) Demonstrați că x ∗ 1ɵ = 1ɵ ∗ x = 1ɵ , pentru orice x ∈ ℤ 7 .

5p c) Calculați 0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x
(x 2
− 6x + 9 .)
(
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = e x − 4 x + 3 , x ∈ ℝ .
x 2
)
5p b) Determinați punctele de extrem ale funcției f .
5p c) Demonstrați că ( x − 3)2 ≤ 4e1− x , pentru orice x ∈ ( −∞,3] .
3 x 2 − 4 x + 1, x ∈ ( −∞,1)

2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  ln x .
 , x ∈ [1, +∞ )
 x
5p a) Demonstrați că funcția f admite primitive pe ℝ .
e
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = 2 ( 4 − e ) .
−1
en +1
7
5p c) Determinați numărul natural n pentru care ∫ f 2 ( x ) dx = .
3
en

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Model
{
5p 1. Arătați că suma elementelor mulțimii n ∈ ℕ n ( n + 2 ) < 14 este egală cu 3. }
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ax + b . Determinați numerele reale a și b , știind că
f ( 0 ) = 1 și f ( x + 1) = f ( x ) + 2 , pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale inecuaţia ( x + 5 ) − 9 > 0 .
2
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor ordonate cu două elemente ale mulțimii {1, 3, 5, 7, 9} .

5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0, 2 ) , B ( 3,5 ) şi C ( −1,3) . Determinaţi
coordonatele simetricului punctului A faţă de mijlocul segmentului BC .
5p 6. Calculaţi sinusul unghiului D al triunghiului DEF , știind că semiperimetrul triunghiului DEF
este egal cu 6 , DE = 4 și DF = 5 .
1 0 1 1 0 0
   
1. Se consideră matricele A =  0 −1 1  și I 3 =  0 1 0  .
 1 −1 0  0 0 1
   
5p a) Arătați că det A = 2 .
5p b) Determinați numerele reale x și y pentru care A ⋅ A ⋅ A = xA + yI 3 .
5p c) Determinați inversa matricei B = A + I 3 .
2. Pe mulţimea M = ( 0, +∞ ) se defineşte legea de compoziţie x y = x 2log3 y .
5p a) Arătați că 2 9 = 16 .
5p b) Determinați numărul real x , x ∈ M pentru care x 3 = 25 .
5p c) Demonstraţi că legea de compoziţie „” este comutativă.
x
e
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x −1
e x ( x − 2)
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
5p b) Determinați intervalele de monotonie a funcției f .
5p c) Demonstrați că e x −2 − x + 1 ≥ 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = sin x .
π
3
1
5p a) Arătaţi că ∫ f ( x ) dx = 2 .
0
π
2
5p b) Arătați că ∫ x f ( x ) dx = 1 .
0
5p c) Determinaţi volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox a graficului funcției
 π
g : 0,  → ℝ , g ( x ) = f ( x ) .
 4

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Model
SUBIECTUL I – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
2
 1 1 
5p 1. Arătați că numărul a =  −  este întreg, unde i = −1 .
2
1− i 1+ i 
5p 2. Determinați cel mai mare număr natural m pentru care soluțiile ecuației x 2 − 7 x + m = 0 sunt
numere reale.
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x + 3x +1 + 3x + 2 = 117 .
5p 4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi, știind că aceasta are exact 36 de submulțimi cu
două elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1,1) , B ( 3, − 3) și C ( 3,0 ) . Determinaţi ecuaţia
medianei din C a triunghiului ABC .
 π
5p 6. Determinați x ∈  0,  pentru care cos x sin (π − x ) − sin x cos (π + x ) = 1 .
 2
SUBIECTUL al II-lea – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
 2 a 1  2 x + ay + z = 1
 
1. Se consideră matricea A ( a ) =  3 2a − 1 1 și sistemul de ecuații  3x + ( 2a − 1) y + z = 1 ,
a − 3 a 1 ( a − 3) x + ay + z = 2a − 1
 
unde a este număr real.
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( A ( a ) ) = 0 .
5p c) Pentru a = 1 , determinați soluțiile ( x0 , y0 , z0 ) ale sistemului pentru care x02 = y0 z0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 5 xy − 5( x + y) + 6 .
5p a) Demonstrați că x ∗ y = 5 ( x − 1)( y − 1) + 1 , pentru orice numere reale x și y .

5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x ∗ x ∗ x < 26 .
1 1 1
5p c) Determinați numărul natural nenul n pentru care 2 ∗ ∗ = −19 .
n ( n + 1) ( n + 2 )2
2
SUBIECTUL al III-lea –- Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)

2 ( x − 1)
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = ln x − .
x
x−2
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2
5p b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcţiei f
este perpendiculară pe dreapta de ecuație y = x .
π 
5p c) Demonstrați că f   < 0 .
2

Pagina 1 din 2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 1 .
3
0
x
5p b) Determinați aria suprafeței plane delimitate de graficul funcției g : ℝ → ℝ , g ( x ) = , axa
f ( x)
Ox și dreptele de ecuații x = 0 și x = 1 .
x
5p c) Demonstrați că există un unic număr real x pentru care ∫ e ( ) dt = x .
f t

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
5p 1. Determinați numărul complex z , știind că 3z + 2 z = 5 + 2i , unde z este conjugatul lui z .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + a , unde a este număr real. Determinați numărul real
a pentru care ( f f f )( x ) = x + 3 , pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 3 ( 2 x + 3) − log3 x = 1 .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta
să se dividă cu 10 .
5p 5. Determinați numărul real a pentru care vectorii u = ( a + 1) i + ( 5a − 1) j și v = i + 3 j sunt coliniari.
3
5p 6. Calculați aria triunghiului ABC , știind că AB = 6 , AC = 10 și cos A = .
5
 x +1 0 x + 2
1. Se consideră matricea M ( x ) =  0 x 0  , unde x este număr real.
3− x 0 4 − x
 
5p a) Calculați det ( M ( −1) ) .
5p b) Demonstrați că M ( x ) + M ( y ) = M ( 0 ) + M ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați perechile de numere naturale m și n , știind că suma elementelor matricei M (m) ⋅ M (1)
este egală cu suma elementelor matricei M (1) ⋅ M ( n ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 4 x + 4 y − 4 xy − 3 .
5p a) Demonstrați că x ∗ y = 1 − 4 ( x − 1)( y − 1) , pentru orice numere reale x și y .
1
5p b) Arătați că x ∗ ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p c) Determinați numerele reale x pentru care x ∗ x ∗ x ∗ x = x .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 5ln x − x 2 − 3x .
5p a) Arătați că f ′ ( x ) =
(1 − x )( 2 x + 5) ,
x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Demonstrați că funcția f este concavă pe ( 0, +∞ ) .
5p c) Demonstrați că 5ln x ≤ x 2 + 3x − 4 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
(
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 4 x + 5 e x . )
5p a) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe ℝ .
1
∫ ( f ( x) − x )
e − 5e x dx .
2 x
5p b) Calculați
0
e2 − 1
−1
(
2 e2 − 1 ).
5p c) Demonstrați că
e 3
≤ ∫ f ( x ) dx ≤ e 3
−3

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
SUBIECTUL I – Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 de puncte)
5p 1. Se consideră progresia aritmetică ( an )n≥1 cu a3 = 11 și a4 = 13 . Primul termen al acestei progresii
este egal cu:
A. −1 B. 3 C. 7 D. 11
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x 2 − 8 x + m , unde m este număr real. Dacă vârful
parabolei asociate funcției f are coordonatele egale, atunci numărul real m este egal cu:
A. 6 B. 8 C. 10 D. 12
5p 3. Mulțimea soluțiilor ecuației x + 12 = x este:
A. {−3,4} B. {4} C. {−3} D. {−4,3}
{ }
5p 4. Probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = n ∈ ℕ∗ n ≤ 120 , acesta să fie multiplu de
25 este egală cu:
1 4 1 29
A. B. C. D.
30 121 24 30
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M ( 3,5 ) și N ( 4,4 ) . Punctul P , situat pe axa Ox ,
pentru care punctele M , N și P sunt coliniare este:
A. P ( −8,0 ) B. P ( 0,8 ) C. P ( 0,0 ) D. P ( 8,0 )
 2π   2π 
5p 6. Se consideră expresia E ( x ) = sin x + sin  x +  + sin  x −  , unde x este număr real. Pentru
 3   3 
orice număr real x , expresia E ( x ) este egală cu:
A. 0 B. 3 cos x C. sin x D. 1
SUBIECTUL al II-lea – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
1− x 2 3
1. Se consideră determinantul D ( x ) = 1 2−x 3 , unde x este număr real.
1 2 3− x
5p a) Arătați că D (1) = 5 .
5p b) Demonstrați că, pentru orice număr întreg p , p ≠ 6 , numărul D ( p ) este divizibil cu 6 − p .
5p c) Determinați valoarea maximă pe care o poate lua D ( n ) , atunci când n este număr natural.
 −1 1  0 x + 1
2. Se consideră matricele A =   și B ( x ) =   , unde x este număr real.
 −1 0  x −1 1 
5p a) Arătați că B (1) + B ( 3) = 2 B ( 2 ) .
5p b) Determinați numărul real x pentru care A ⋅ B ( x ) = B ( x ) ⋅ A .
5p c) Determinați numerele reale x pentru care B ( x ) ⋅ B ( x ) = B ( x ) .
SUBIECTUL al III-lea – Scrieți, pe foaia de examen, rezolvările complete. (30 de puncte)
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) =
( x − 4 )2 .
x
f ( x)
5p a) Calculaţi lim .
x → +∞ x
Pagina 1 din 2
x3 − 8 x 2 + 16 x
5p b) Calculaţi lim .
x→ 4 f ( x)
5p c) Demonstrați că pentru orice număr real a , a > 0 , lim

1
x → +∞ a
( f ( x + a ) − f ( x ) ) nu depinde de a .
 x2
 , x ∈ ( −∞,1)
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  x − 2 , unde m este număr real.
ln x + m, x ∈ [1, +∞ )

5p a) Determinați numărul real m , pentru care funcţia f este continuă pe ℝ .
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre −∞ la graficul funcției f .
5p c) Pentru m ≤ 0 , demonstrați că funcția f este surjectivă.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
5p 1. Arătați că (1 + i ) − 2i = 0 , unde i = −1 .
2 2
5p 2. Determinați numărul real nenul m , știind că abscisa vârfului parabolei asociate funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x ) = mx 2 + 8 x − 7 este egală cu 12 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 4 x 2 − 10 x + 40 = 2 . ( )
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M = {1, 2,3,… ,100} , acesta să fie
număr impar.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, −1) , B ( −2,0 ) și C ( 0,3) . Determinaţi
lungimea vectorului BD , știind că ABCD este paralelogram.
 π 3
5p 6. Arătați că sin 3 x + sin 2 x + sin x = 3 , știind că x ∈  0,  și sin x = .
 2 2
1 0 1 1
1. Se consideră matricele I 2 =  , A=  și M ( a ) = I 2 + aA , unde a este număr real.
0 1  3 3
5p b) Demonstrați că M ( a ) M ( b ) = M ( a + b + 4ab ) , pentru orice numere reale a și b .
5p c) Determinați numerele reale a pentru care M ( a ) M ( a ) = M ( 2 ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 5 x + 5 y − xy − 20 .
5p a) Arătați că x ∗ y = − ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x ∗ x ≥ x .
5p c) Calculați 1∗ (−2) ∗ 3 ∗ (−4) ∗… ∗ (−2018) ∗ 2019 .
x + 6x + 9
2
ex
− ( x + 1)( x + 3)
5p a) Arătaţi că f ′ ( x ) = , x∈ℝ .
ex
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcţiei f .
x+ y+2
5p c) Demonstrați că 0 ≤ ( x + 3)( y + 3) ≤ 4e 2 , pentru orice x, y ∈ [ −3, +∞ ) .
x3
x +1
2
5p a) Arătați că ∫ ( x + 1) f ( x ) dx = 4 .
0
x3 x 2
5p b) Arătaţi că funcția F : ( −1, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = − + x − ln ( x + 1) este o primitivă a funcției f .
3 2
5p c) Determinați numărul real a , a > 1 , știind că suprafața plană delimitată de graficul funcției
1
g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = 3 f ( x ) , axa Ox , dreptele de ecuații x = 1 și x = a 2 are aria egală cu ln 5 .
x
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 6
5p 1. Determinaţi termenul b3 al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b1 = 1 și rația q = 5 .
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − x + 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 4 x − 5 . Determinați
abscisele punctelor de intersecție a graficelor celor două funcții.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x + x = 4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = { }
1, 2, 3,…, 49 , acesta să fie
număr natural.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,3) , B ( −3,0 ) și C ( −3,6 ) . Determinați ecuația
medianei din A a triunghiului ABC .
5p 6. Arătați că sin x ( 3sin x − cos x ) + cos x ( sin x + 3cos x ) = 3 , pentru orice număr real x .
 a 4
 −4 a 
5p a) Arătați că det ( A ( −1) ) = 17 .
5p b) Demonstrați că A ( 2019 − a ) + A ( 2019 + a ) = 2 A ( 2019 ) , pentru orice număr real a .
5p c) Determinați perechile de numere reale x și y , pentru care A ( x ) A ( y ) = 2 A ( −8 ) .
4x + 4 y
2. Pe mulţimea G = ( −2, 2 ) se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = .
4 + xy
5p a) Arătați că 0 este elementul neutru al legii de compoziţie „ ∗ ”.
8
5p b) Determinați x ∈ G , pentru care x ∗ x = .
5
2 ( x − 1)
5p c) Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → G , f ( x ) = . Demonstrați că f ( xy ) = f ( x ) ∗ f ( y ) ,
x +1
pentru orice x, y ∈ ( 0, +∞ ) .
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 1 − 2 x + 2 ln ( x + 1) .
−2 x
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( −1, +∞ ) .
x +1
funcției f .
5p c) Demonstraţi că ln (1 + cos x ) ≤ cos x , pentru orice x ∈ ( 0, π ) .
x+3
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x .
e
1
∫ f ( x ) e dx = 6 .
x
5p a) Arătaţi că
−1
5p b) Demonstraţi că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe intervalul [ −3, +∞ ) .
5p c) Determinaţi numărul natural nenul n , știind că suprafaţa plană delimitată de graficul funcţiei f ,
axa Ox şi dreptele de ecuaţii x = 0 și x = n are aria egală cu 4 − 6e − n .
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 7
5p 1. Determinați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice ( an )n≥1 , dacă a1 = 2 și rația r = 2 .
5p 2. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 10 x + 9

cu axa Ox .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x +1 − 3 ⋅ 5 x = 2 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr x din mulțimea A = {0,1, 2,3, 4,5,6,7,8,9} , acesta să
fie soluție a ecuației x 2 − 4 x + 4 = 0 .

5p 5. Determinați lungimea vectorului AB + AC , știind că triunghiul ABC este echilateral și AB = 2 .
2π 
5p 6. Arătați că sin  − x  + sin ( x + π ) = 1 , pentru orice număr real x .
2
2 
 1 + 4a −6a 
 2a 1 − 3a 
5p a) Arătați că det ( A (1) ) = 2 .
5p b) Demonstrați că A ( a ) A ( b ) = A ( a + b + ab ) , pentru orice numere reale a și b .
5p c) Determinați perechile de numere naturale m și n pentru care A ( m ) A ( n ) = A ( 2 ) .
5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x x ≤ 9 .
5p c) Calculați 1n 2n 3n … 2019n , pentru orice număr natural nenul n .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x − ln xe .
x−e
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
5p b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f , în care tangenta la graficul funcţiei f
este paralelă cu axa Ox .
5p c) Demonstraţi că ecuația e x = xe are exact o soluție în ( 0,+∞ ) .
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( x − 1)( x + 1) e x .
3
f ( x)
5p a) Arătați că ∫ ex
dx = 6 .
0
5p b) Determinaţi aria suprafeței plane delimitate de graficul funcţiei f , axa Ox şi dreptele de ecuaţii
x = 1 și x = 2 .
a
2 xe x
5p c) Determinaţi numărul real a , a > 2 , știind că ∫ f ( x ) dx = 3ln 2 .
2

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Model
5p 1. Arătați că ( 0,3 ⋅ 10 − 1)( 0,3 ⋅ 10 + 1) = 8 .
5p 2. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2 − 6 x + m = 0 , unde m este număr real. Determinați
numărul real m pentru care x1 x2 ( x1 + x2 ) = 12 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2 5 − x = x + 10 .
acesta să aibă cifra zecilor cu 3 mai mare decât cifra unităților.
5p 5. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii u = ai + ( a − 1) j și v = 3 i + 4 j sunt coliniari.
5p 6. Arătaţi că, dacă x este număr real pentru care sin x = cos x , atunci cos 2 x = 0 .
 a 2b 
1. Se consideră matricea A ( a, b ) =   , unde a și b sunt numere reale.
 −b a 
5p a) Arătați că det ( A (1,1) ) = 3 .
( )
5p b) Demonstrați că A ( a, b ) ⋅ A ( b, a ) = A − ab, a + b , pentru orice numere reale a și b .
2 2
5p c) Determinați perechile de numere întregi m și n pentru care det ( A ( m, n ) ) = 1 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 15 X 2 + mX − 80 , unde m este număr real.

5p b) Determinați numărul real m pentru care x1 ( x1 − x2 ) + x2 ( x2 − x3 ) + x3 ( x3 − x1 ) = 0 , unde x1 , x2
5p c) Determinați rădăcinile polinomului f , știind că acestea sunt numere reale în progresie aritmetică.
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x − x − 10 .
5p a) Arătaţi că f ' ( 0 ) = 0 .
5p b) Demonstrați că oricare două tangente la graficul funcției f sunt concurente.
( )
5p c) Demonstrați că e ≥ ( x + 1) x − x + 1 , pentru orice număr real x .
3
x 2
9
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ( 0, +∞ ) , f ( x ) = x + .
x
3
 9
1
x
2
5p b) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = , axa
f ( x)
Ox și dreptele de ecuații x = 1 și x = 9 are aria egală cu 2ln 3 .
3
 9 5π 3+ 3 −a
5p c) Determinați numărul real a , știind că ∫  f ( x ) − x  arctg x dx = 12 − 2
.
1

Pagina 1 din 1
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Proba E. c)
Test 1
5p 1. Determinaţi suma primilor trei termeni ai progresiei geometrice  bn  , știind că primul termen
n 1
este b1  2 și rația este q  3 .
5p 2. Se consideră funcțiile f :  , f  x   x 2  3x  2 și g :  , g  x   2 x  4 . Calculați
suma dintre abscisele punctelor de intersecție a graficelor celor două funcții.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x  3  x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A   1, 2, 3, 
, 50 , acesta să nu
fie număr natural.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2,3 , B  2,1 și C  2,5  . Determinați ecuația
medianei din A a triunghiului ABC .
5p 6. Determinați x   0,   , știind că  2sin x  cos x 2  4cos x sin x  cos x   4 .

 x 3
1. Se consideră matricele A  x     , unde x este număr real.
 3 x 
5p a) Arătați că det  A  x    x 2  9 , pentru orice număr real x .
5p b) Demonstrați că A  2020  x   A  2020  x   2 A  2020  , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numărul natural n , pentru care A  n  A  2  n   2 A  6  .
2. Pe mulțimea M   0,   se definește legea de compoziție asociativă x  y  x 2  y 2 .
5p a) Arătați că N  33  31 este un număr natural.
5p b) Determinați numărul x  M pentru care  x  x  x 2  300 .
5p c) Se consideră funcția f :  ,0   0,   , f  x   2020 x . Arătați că f  x  y   f  x   f  y  ,

pentru orice x, y   ,0 .

x2
1. Se consideră funcţia f :  , f  x  .
x2  5
 5  x  x  1
5p a) Arătaţi că f '  x   , x .
x 
2
2
5
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre  la graficul funcţiei f .
1 1
5p c) Demonstraţi că   f  x   , pentru orice număr real x .
2 10
1  3ln x ln x
2. Se consideră funcţiile f :  0,    , f  x   4
și F :  0,    , F  x   3 .
x x
5p a) Arătați că funcția F este o primitivă a funcției f .
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 1

Pagina 1 din 2
e
5p b) Calculați  f  x  dx .
1
e2
3
 x F  x  dx  2 .
2
5p c) Arătați că
e

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 2
5p 1. Determinați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice  an n1 , știind că a2  2 .
 
5p 2. Determinați numărul real a pentru care punctul A a, a 2 aparține graficului funcției f :  ,
f  x  4x  4 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2  5 x  7  x  1 .
5p 5. Determinaţi numărul real m , pentru care vectorii u  mi  5 j și v  3 i  3 j sunt coliniari.
5p 6. Arătaţi că sin x  cos x   sin x  cos x   2 , pentru orice număr real x .
2 2

 4 6  1 0
1. Se consideră matricele A    , I2    și M  x   I 2  xA , unde x este număr real.
 2 3  0 1
5p a) Arătați că det A  0 .
5p b) Demonstrați că M  x  M  y   M  x  y  xy  , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați perechile de numere naturale  m, n  pentru care M  m  M  n   M  6  .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y  xy  x  y  2 .
5p a) Arătați că x y   x  1 y  1  1 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x x  5 .
5p c) Calculați 1n 2n 3n 2020n , pentru orice număr natural nenul n .
1. Se consideră funcţia f :  0,    , f  x   x  e ln x .
xe
5p a) Arătaţi că f '  x   , x   0,   .
x
5p b) Demonstrați că graficul funcției f nu admite în niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de
ecuație y  x .
5p c) Demonstraţi că ecuația e x  x e  0 are exact o soluție în  0,   .
2. Se consideră funcţia f :  , f  x   x  x  2 e x .
3
f  x
5p a) Arătați că  ex
dx  18 .
0
1
0
n
 x  1 e x 3ln 2
5p c) Determinaţi numărul natural nenul n , știind că  f  x  dx  2 .
1

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Test 3
5p 1. Determinaţi al treilea termen al progresiei geometrice  bn n1 , știind că b1  1 și b2  2 .
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   3x  1 . Determinaţi numerele naturale x , pentru care
f  x  7 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2  8  x  2 .
5p 4. Determinaţi numărul submulțimilor cu două elemente ale mulțimii 0, 1, 2, 3 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A 1,1 , B  4, 4  , C 1, a  și D  2,1 , unde a este
număr real. Determinați numărul real a , pentru care dreptele AB și CD sunt paralele.
1
5p 6. Calculaţi lungimea ipotenuzei BC a triunghiului dreptunghic ABC , în care AB  10 și cos B  .
2
1  x x 
1. Se consideră matricea A  x     , unde x este număr real.
 2x 1  2x 
5p a) Arătați că det  A 1   4 .
5p b) Demonstrați că A  x  A  y   A  x  y  3xy  , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numerele reale a pentru care A  a  A  a   A  5  .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x  y  5  x  y  4   xy .
5p a) Arătați că x  y    x  5  y  5   5 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați valorile reale ale lui x pentru care x  x  x .
5p c) Calculați 1 2  3  4   2019  2020 .
, f  x    x  2  e x .
2
1. Se consideră funcţia f : 
5p a) Arătaţi că f   x    x  x  2  e  x , x  .
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre  la graficul funcţiei f .
 x  2  y  2 
5p c) Demonstrați că 0   4 , pentru orice x, y   2,   .
e x y
2. Se consideră funcția f :  , f  x   x 3e x .
1
1 1
5p a) Arătați că  e x f  x  dx  4 .
0
2
1
5p b) Calculați  x2 f  x  dx .
1
5p c) Demonstrați că orice primitivă a funcției f are un singur punct de inflexiune.

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Test 4
5p 1. Determinați termenul b7 al progresiei geometrice  bn n1 , știind că b5  3 și b6  6 .
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  20 . Determinaţi numerele reale a , știind că f  a   a .

1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5 x  .
53 x
5p 4. Determinaţi câte numere naturale impare, de două cifre distincte, au cifrele elemente ale mulțimii
1, 2,3, 4,5,6 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  1,0  , B  0,1 şi C 1,0  . Determinaţi
coordonatele ortocentrului triunghiului ABC .

5p 6. Calculaţi cos 2x , știind că tg x  3 și x   0,  .
 2
1 1 0 0
1. Se consideră matricele A    , B   1 1  și M  x   A  xB , unde x este număr real.
 0 0   
5p a) Arătați că det  M 1   0 .
5p b) Demonstrați că M  x  M  y   M  y  M  x  dacă și numai dacă x  y .

5p c) Determinați perechile de numere întregi  m, n  pentru care M m2  1 M n2  M n2 M m2  1 .       
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y  x  y  7 xy .
1
5p a) Arătați că x y  7 x  7   y  17   17 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x , pentru care x x  5 .
5p c) Dați exemplu de numere distincte a, b  \ pentru care numărul a b este natural.
2  x  1
1. Se consideră funcţia f :  0,    , f  x   ln x  .
x
x2
5p a) Arătaţi că f '  x   2 , x   0,   .
x
5p b) Determinați abscisa punctului situat pe graficul funcției f în care tangenta la graficul funcţiei f
este paralelă cu dreapta de ecuație y   x .

5p c) Demonstrați că f 2  0 .  
2. Se consideră funcţia f :  0,    , f  x   ln x .
e
5p a) Arătaţi că  f '  x  dx  1 .
1
e 2
f  x  dx .
5p b) Calculați  x
1
p
p2
5p c) Determinaţi numărul real p , p  1 , știind că  x f  x  dx  2
ln p  3 .
4
1
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Test 5
5p 1. Arătați că  0, 2  10  1 0, 2  10  1  3 .
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  2 . Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația
f  x  x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2 6  x  x  14 .

acesta să aibă cifra zecilor cu 2 mai mică decât cifra unităților.
5p 5. Determinaţi numărul real a , pentru care u  v  0 , unde u  ai   a  1 j și v  2 i  3 j .
3 3  
5p 6. Arătaţi că tg x  , știind că sin x  și x   0,  .
4 5  2
 x  ay  1

1. Se consideră sistemul de ecuații  2 x  y  az  4 , unde a este număr real și A  a  matricea
 3 x  y  z  1

coeficienților sistemului.
5p a) Arătați că det  A  0    1 .
5p b) Pentru a  1 , determinați soluția sistemului de ecuații.
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr rațional p , matricea A  p  este inversabilă pentru orice
număr rațional p .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziţie asociativă și cu element neutru
x  y  xy  101x  101 y  10302 .
5p a) Arătaţi că x  y   x  101 y  101  101 , pentru orice numere reale x şi y .
5p b) Determinaţi numerele reale care sunt egale cu simetricul lor în raport cu legea „  ”.
5p c) Determinaţi numerele întregi x și y , cu x  y , pentru care x  y  202 .
1. Se consideră funcţia f : , f  x  ex  x  5 .

5p a) Determinați panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x  0 , situat pe graficul
funcției f .
5p b) Demonstrați că funcția f este convexă pe .
5p c) Demonstrați că e 1  x   1 , pentru orice număr real x .
x
x2  4
2. Se consideră funcţia f :  0,     0,   , f  x   .
x
3
 4
5p a) Arătați că   f  x    dx  4 .
1
x
6
2
2
e
 4 e2  1
5p c) Determinați numărul real nenul a , știind că     x 
f x  ln x dx 
a
.
1
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Test 6
5p 1. Determinaţi suma primilor cinci termeni ai progresiei aritmetice  an n 1 , știind că a1  5 și rația
r  2.
5p 2. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a pentru care ecuația x 2  ax  a  1  0 are soluții reale
distincte.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3  3 x 2  x  2  1 .
5p 4. Calculaţi 2C43  3 A42 .
 
5p 5. Se consideră vectorii u  i  a j și v  2i  a 2  1 j , unde a este număr real. Determinați numărul
real a pentru care vectorii u și v sunt coliniari.

5p 6. Se consideră triunghiul ascuțitunghic ABC cu AB  8 , BC  8 și aria egală cu 16 . Determinați
măsura unghiului B .
0 1 1 0
1. Se consideră matricele A    , I2    și M  x, y   xI 2  yA , unde x și y sunt numere
1 0 0 1
reale.
5p a) Arătați că det A  1 .
5p b) Demonstrați că M  x, y   M  a, b   M  xa  yb, xb  ya  , pentru orice numere reale a , b , x și y .
5p c) Determinați perechile  x, y  de numere reale, știind că det  M  x, y    4 și suma elementelor
matricei M  x, y   M  x, y  este egală cu 8 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definesc legile de compoziție x  y  x  y  1 și x y  xy  x  y  2 .
5p a) Arătați că 2 1  3   2 1   2 3 .
xx
1
5p b) Determinați numerele reale x pentru care 3x x
  .
9
5p c) Determinați numerele reale x și y pentru care  x  1   2 y  1  2 și  x  y  4  10 .
 5 x  3, x   ,1
1. Se consideră funcţia f : , f  x  
 .
 x  x  x  3, x  1,  
2 2
5p a) Arătaţi că funcția f este continuă pe .

5p b) Arătaţi că, pentru orice număr real a , a  1 , tangenta la graficul funcției f în punctul A  a, f  a  
nu este paralelă cu axa Ox .
5p c) Demonstraţi că funcția f este convexă pe 1,   .
x  2x
2. Se consideră funcţiile f :  0,    , f  x   x  x  1 și g :  0,     , g  x  .
2x
5p a) Demonstraţi că funcţia f este o primitivă a funcţiei g .
Pagina 1 din 2
4
5p b) Calculaţi  g  x  dx .
1
m
5p c) Determinaţi numărul real m , m  1 , pentru care  f  x   g  x  dx  20 .
1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 7
5p 1. Determinaţi suma primilor cinci termeni ai progresiei geometrice  bn n1 , știind că b1  1 și b2  2 .
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   3x 2  11x  6 . Determinați mulțimea valorilor reale ale lui
x pentru care punctele A  x, f  x   sunt situate sub axa Ox .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația lg 1  x   lg  7  x   1 .
5p 4. Determinați numărul natural n , n  2 , pentru care Cn1  Cn2  6 .
 
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A 2a  1, a 2 , unde a este număr real. Determinați
numerele reale a pentru care punctul A aparține dreptei d de ecuație y  x  4 .
12
5p 6. Determinați cos 2x , știind că x este număr real și sin x  .
13
 1 1 2   x  y  2z  1
  
1. Se consideră matricea A  a    1 2 1  și sistemul de ecuații  x  2 y  z  2 , unde a este
a 1 1   ax  y  z  3
 
număr real.
5p a) Arătați că det  A 1   9 .
5p b) Demonstrați că suma elementelor matricei B  a   A  a   A  a  nu depinde de numărul real a .
5p c) Pentru a  2 , arătați că sistemul de ecuații este incompatibil.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x  y  xy  m  x  y  , unde m este
număr real.
5p a) Arătați că  1  1  1 , pentru orice număr real m .
5p b) Demonstrați că x  y   x  m  y  m   m , pentru orice numere reale x , y și m .
2
5p c) Pentru m  1 , determinați numerele reale x pentru care 5x  5 x1  1 .

2 1
1. Se consideră funcţia f :  0,    , f  x   .
x x
5p a) Arătaţi că f '  x   1  x , x   0,   .
x2
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei spre  la graficul funcţiei f .
f ' x
5p c) Calculați lim .
x 1 x 1
1
2. Se consideră funcţiile f :  0,    , f  x   e x  m , unde m este număr real, și
x
F :  0,    , F  x   ln x  e x  4 x  1 .
5p a) Determinați numărul real m astfel încât funcția F să fie o primitivă a funcției f .

Pagina 1 din 2
e
5p b) Pentru m  4 , calculați  f  x  dx .
1
2
5p c) Pentru m  0 , calculați  x f  x  dx .
1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 8
1
5p 1. Arătați că  log2 63  log2 7    2.
log2 3
5p 2. Determinați mulțimea valorilor reale ale lui m pentru care ecuația x 2  mx  m  0 nu are soluții
reale.
1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x  20  .
2
81
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta
să verifice inegalitatea n!  n  n  1 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  4,0  , B  0,4  și O  0,0  . Determinați
coordonatele punctului C , știind că AB  OC .
5p 6. Determinați numărul real a , a  1 , știind că a  1 , 2a și 2a  1 sunt lungimile laturilor unui
triunghi dreptunghic.
 1 0 ln a 
1. Se consideră matricea A  a    0 a 0  , unde a   0,   .
0 0 1 
 
5p a) Arătați că det  A  e    e .
5p b) Demonstrați că det A a
2
    det  Aa   Aa  , pentru orice a  0,  .
5p c) Determinați numerele a, b   0,   pentru care A  a   A  b   2 A  a   A  b  .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă
x y  3xy  3 2  x  y   6  2 .
5p a) Arătați că 2 1 2 .
5p b) Demonstrați că x y  3 x  2   y  2   2 , pentru orice numere reale x și y .
4 5 6 2020
5p c) Calculați .
1 2 3 2017
2  3  4, x   ,1
x x

1. Se consideră funcţia f :  , f  x    x 2  x  1 .
 , x  1,  
 x2
5p b) Demonstrați că funcția f este crescătoare pe  ,1 .
5p c) Demonstraţi că f  x   1 , pentru orice număr real x .
2x  4
2. Se consideră funcţia f :  1,    , f  x  .
x  4x  3
2
1
5p a) Arătați că   x  1 x  3 f  x  dx  5 .
0

Pagina 1 din 2
2
0
5p c) Demonstrați că orice primitivă F :  1,    a funcției f este concavă.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 9
5p 1. Comparați numerele log2 16 și 3 125 .
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   x2   a  2 x  2a  1 , unde a este număr real.
Determinaţi numerele reale a pentru care graficul funcției f este tangent axei Ox .
 x 2
 53x 5 .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5x
5p 4. Demonstrați că numerele C41 , A42 și A52 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  1,1 , B 1, a  și C  4,2a  1 , unde a este
număr real. Determinați numărul real a , pentru care punctele A , B și C sunt coliniare.
5p 6. Determinați raza cercului circumscris triunghiului MNP , știind că MN  16 și m  P   30 .
 1 a 1   x  ay  z  a
  
1. Se consideră matricea A  a    1 1 a  și sistemul de ecuații  x  y  az  1 , unde a este
 a 1 1  ax  y  z  1
  
număr real.
5p a) Arătați că det  A 1   4 .
5p b) Determinați mulțumea valorilor reale ale lui a pentru care matricea A  a  este inversabilă.
5p c) Arătați că sistemul de ecuații nu admite nicio soluție  x0 , y0 , z0  pentru care x0  y0  z0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x  y  3 x 3  y 3  8 .
5p a) Arătați că 2020   2020   2 .
5p b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „  ”.
5p c) Știind că  , este grup, demonstrați că funcția f :  , f  x   x 3  8 este morfism de la
grupul  , la grupul  , .

1 1
1. Se consideră funcţia f :  2     , f  x   .
x2 x4
5p a) Arătați că xlim

 x f  x   2 .
5p b) Demonstrați că funcţia f este descrescătoare pe intervalul  2,   .
5p c) Determinați x   1,   pentru care f  x   .
x 1
2. Se consideră funcția f :  , f  x  .
ex
2
x 1
 f  x  dx  e 1 .
2
5p a) Arătați că
0
1
5p b) Calculați  e f  x  dx .
3x 2
0
Pagina 1 din 2
a
f  x b
f  x
5p c) Se consideră numerele reale pozitive a , b și c . Demonstrați că, dacă 1   dx , 1   dx
0
x 1 0
x 1
c
f  x
și 1   dx sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice, atunci a , b și c sunt termeni
0
x 1
consecutivi ai unei progresii aritmetice.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 10
5p 1. Determinați numărul real a , a  1 , pentru care numerele a  1 , 3 și a  7 sunt termeni consecutivi

ai unei progresii geometrice.
5p 2. Determinați suma absciselor punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f :  ,
f  x   x 2  6 și g :  , g  x  x  3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x  2  3x  8  0 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A  2,3,4,5,6,7,8,9 , acesta să
verifice inegalitatea Cn2  3Cn1 .

5p 5. Determinați numerele reale m , m  2 , pentru care vectorii u  4i  m j și v   m  2  i  2 j sunt
coliniari.
5p 6. Determinați perimetrul triunghiului ABC , știind că AB  5 , AC  4 și m  A  60 .
 
 m2  1 x  my  4 z  1


1. Se consideră sistemul de ecuații  x yz0 , unde m este număr real.
 mx  3 y  z  1

5p a) Determinați numărul real m pentru care tripletul  1,0,1 este soluție a sistemului de ecuații.
5p b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui m pentru care sistemul de ecuații admite soluție unică.
5p c) Determinați numerele m \ 7,2 , pentru care sistemul de ecuații admite soluția  x0 , y0 , z0  , cu
x0 , y0 , z0  .
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y  x  y  11xy .
1 1
 1
 
5p a) Demonstrați că x y  11 x  11 y  11  11 , pentru orice numere reale x și y .
5p b) Determinați numerele reale x , pentru care x x  8 .

11
5p c) Calculați partea întreagă a numărului a  1 

1
11
1 2
11    1  113  1  114  .
1. Se consideră funcţia f :  0,    , f  x  2 x x  x .
3
5p a) Arătaţi că f '  x   x  1 , x   0,   .
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul A 1,  1  .

 
 3
 
5p c) Demonstrați că x 2 x  3  1 , pentru orice x   0,   .
n
2. Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră funcţia f n :  1,    , f n  x   nx .
x 1
5p a) Determinați primitiva G :  1,    a funcției g :  1,     
, g  x   x3  1 f3  x  , știind
că G  0   2020 .
Pagina 1 din 2
1
5p b) Calculați  f1  x  dx .
0
1
 fn  x  dx  n  1 , pentru orice număr natural nenul n .

5p c) Demonstrați că 1
0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 11
5p 1. Arătați că log 2  3 4  3 2  1   log2  3 2  1 .

5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   2 x  a , unde a este număr real. Determinați numărul real
a , astfel încât f  x   f   x   2020 , pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x  31 x  4 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să
fie cuprins între 122 și 170 .
5p 5. Se consideră paralelogramul ABCD . Arătați că AB  2 BD  3DA  CA .
5p 6. Lungimile laturilor unui triunghi sunt egale cu 2 , 3 şi 4 . Arătaţi că triunghiul este obtuzunghic.
 3 13   1 0
1. Se consideră matricele A    și I 2   .
 1 4   0 1
5p a) Arătați că det A  det  A  I 2  .
5p b) Determinați numărul real a , știind că A  A  A  aI 2 .
5p c) Determinați perechile  m, n  de numere naturale, cu m  n , pentru care det  A  mI 2   det  A  nI 2  .
xy
2. Pe mulțimea M   0,1 se definește legea de compoziție x y  .
1  x  y  2 xy
1
5p a) Arătați că x  x , pentru orice x  M .
2
5p b) Demonstrați că legea de compoziție „ ” este comutativă.
5p c) Se consideră funcția f :  0,     0,1 , f  x   x . Arătați că f  x  f  y   f  xy  , pentru orice
x 1
x, y   0,   .
ex  x
ex
1 x
ex
5p b) Demonstrați că tangenta la graficul funcției f în punctul A 1, f 1  este paralelă cu asimptota spre
 la graficul funcției f .
1
5p c) Arătaţi că g '  x   g  x   , pentru orice număr real x , unde g :  , g  x   f ''  x  .
ex
2x 1
2. Se consideră funcţia f :  , f  x  4x   .
x 12
x 1
2
x 
 1 f  x  dx  3 .
2
5p a) Arătaţi că
0

Pagina 1 din 2
1
0
e
 2x 1 
5p c) Determinați numărul real a pentru care   f  x   2  ln x dx  e  a .
2
1 x 1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 12
5p 1. Determinaţi termenul a 2 al unei progresiei aritmetice  an n 1 în care a1  2a2  a3  4 .
1
5p 2. Se consideră funcția f : , f  x   x 2  x  6 . Arătați că numărul f  3  f   este natural.

 3
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log5  4  x   3  log5  24  x  .
5p 4. Determinați numărul de elemente ale unei mulțimi care are exact 45 submulțimi cu două elemente.
5p 5. Se consideră vectorii u  ai  3 j și v  i  j . Determinați numărul real a , știind că vectorii u  v și
3v sunt coliniari.
5p 6. Un triunghi dreptunghic are catetele de lungime 6 , respectiv 8 . Determinați raza cercului înscris în
acest triunghi.
 1 0 5  a 10 
1. Se consideră matricele I 2    și A  a     , unde a este număr real.
 0 1  2 4  a 
5p b) Determinați numărul real a , știind că A  a   A  a   A  0  .
5p c) Determinați matricea X  2   cu proprietatea A  1  X  A  0  .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x  y  3x  2 y  1 .
5p a) Arătați că 5  8  0 .
5p b) Determinați numărul real x pentru care 2020 x  2020 x  2 .
5p c) Demonstrați că există o infinitate de perechi  m, n  de numere întregi pentru care m  n  0 .
1. Se consideră funcţia f :  
, f  x   ln x  x 2  1 . 
1
x2  1
5p b) Demonstrați că, pentru orice număr real nenul a , tangentele la graficul funcţiei f în punctele
A  a , f  a   și B   a , f  a   sunt paralele.
f  x  f x
x  ln x
2. Se consideră funcţia f :  0,    , f  x   x  2ln  2 x  1 .
1
  f  x   2ln  2 x  1  dx  2 .
1
5p a) Arătaţi că
0
1
0
 16 
5p c) Dacă F este o primitivă a funcției f , arătați că F    F   .
 5
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Test 13
1  2i
5p 1. Arătați că modulul numărului complex z  este egal cu 1 .
1  2i
   
x x
5p 2. Arătați că funcția f :  , f  x  2 1  2 1 este pară.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x  2  x .
acesta să aibă ambele cifre divizibile cu 3 .
5p 5. În triunghiul isoscel ABC cu AB  AC , ecuația mediatoarei laturii AC este y  3 x  1 și ecuația
perpendicularei din A pe BC este 2 y  x  7 . Determinați coordonatele centrului cercului
circumscris triunghiului ABC .
 
5p 6. Determinați x   0,  , știind că sin x cos   x   sin   x  cos x  1 .
 2
 1 ln a 
1. Se consideră matricea A  a     , unde a   0,   .
0 1 
5p a) Arătați că det  A  a    1 , pentru orice a   0,   .
5p b) Demonstrați că A  a   A  b   A  ab  , pentru orice a , b   0,   .
 1 2020 
5p c) Determinați a   0,   , astfel încât A  a   A  a   A  a   
1 
.
0
1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y  xy  x  y .
3
1
5p a) Demonstrați că x y   x  3 y  3  3 , pentru orice numere reale x și y .
3
5p b) Se consideră funcția f :  , f  x   3x  3 . Arătați că f  xy   f  x  f  y  , pentru orice
numere reale x și y .
 x1  3 x2  3    xn  3  3n
5p c) Demonstrați că x1 x2 xn  , pentru orice n , n  2 și orice
3n1
numere reale x1 , x2 , , xn 1 și xn .
x 1
1. Se consideră funcţia f : 1,    , f  x  .
x 1
1
5p a) Arătaţi că f '  x    , x  1,   .
 x  1 x2  1
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x0  2 , situat pe graficul
funcției f .
5p c) Determinați coordonatele punctului de intersecție a celor două asimptote ale graficului funcției f .

Pagina 1 din 2
x
2. Se consideră funcţia f :  , f  x   x2  .
x2  9
1 
x 1
5p a) Arătați că   f  x   x 2  9  dx  3 .
0 
4
5p b) Calculați   f  x   f   x   dx .
0
a
f  x a  a2  9
5p c) Determinați numărul real a , a  4 , astfel încât  x
dx  10  ln
9
.
4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 14
5p 1. Arătați că numerele 11  5 , 6 și 11  5 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
geometrice.
1 x
5p 2. Se consideră funcția f :  1,1  , f  x   ln
. Demonstrați că funcția f este impară.
1 x
3
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x  2 x  .
4
5p 4. Determinați numărul de submulțimi ordonate cu 3 elemente ale mulțimii 1,3,5,7 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  1, 2  , B  0,3 și C  1,2  . Determinați
ecuația dreptei AD , știind că ABCD este paralelogram.
5p 6. Triunghiul ABC are AB  10 și AC  5 . Arătați că sin C  2sin B .
 1 2 1  x  2 y  z  1
  
1. Se consideră matricea A  a    2 3 0  și sistemul de ecuații  2 x  3 y  1 , unde a
 2 4 a 2 x  4 y  az  2
  
este număr real.
5p a) Arătați că det  A  a    a  2 , pentru orice număr real a .
5p b) Pentru a  0 , determinați inversa matricei A  a  .
5p c) Pentru a  2 , rezolvați sistemul de ecuații.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x  y  5  x  2  y  2   2 .
5p a) Arătați că x   2   2 , pentru orice număr real x .
e x  10
5p b) Se consideră funcția f :  , f  x  . Demonstrați că f  x  y   f  x   f  y  ,
5
pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numărul real x , astfel încât x  x  x  23 .
1. Se consideră funcţia f :  , f  x   x2  4 x  5  x  2 .
x2
5p a) Arătați că f '  x   1 , x  .
x2  4 x  5
5p b) Demonstrați că axa Ox este asimptotă orizontală spre  la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstrați că imaginea funcției f este intervalul  0,   .
x3  x  1 x2  1
2. Se consideră funcțiile f : 0,   , f  x  și F : 0,   , F  x   ln  x  1 .
x2  x  1 x
5p a) Arătați că funcția F este o primitivă a funcției f .
2
5p b) Calculați   x  1 f  x  dx .
1
a
1 a 1
5p c) Determinați numărul real a , a  1 , astfel încât  f  x  dx  2  ln 2
.
1
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Test 15
5p 1. Arătați că  2  3i 2  i  5i  12  , unde i 2  1 .
5p 2. Se consideră funcția f:  , f  x   x  a . Determinați numărul real a , astfel încât
f f  x   f  x  1 , pentru orice număr real x.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5  2 x 1  3x  12  5x .
5p 4. Determinați numărul funcțiilor f : 1,2,3  1,2,3,4 , care au proprietatea f 1  3 .
5p 5. În reperul cartezian xOy , se consideră rombul ABCD cu A  1,3 și C  2,4  . Determinați panta
dreptei BD .
  
5p 6. Determinați x   0,  , astfel încât cos2 x cos  x    sin 2 x sin   x  .
 2  6 6 
 2x 0
1. Se consideră matricea A  x     , unde x este număr real.
0 3x 

5p a) Arătați că det  A  x    6 x , pentru orice număr real x .
1 1  1 1
5p b) Determinați numărul real x , știind că A  x      A x  .
0 1  0 1
5p c) Demonstrați că, orice matrice X  2   cu proprietatea că X  X  A 1 are două elemente
numere iraționale.
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y  x 2  xy  y 2 .
5p a) Arătați că x x  0 , pentru orice număr real x .
5p b) Se consideră numerele reale a și b cu a  b . Determinați numărul real x pentru care x a  x b .
5p c) Determinați numărul real x cu proprietatea că x  x  1   x3 .

1. Se consideră funcţia f :  1,    , f  x   2 x   x  1 ln  x  1 .
5p a) Arătaţi că f '  x   1  ln  x  1 , x   1,   .
5p b) Determinați intervalele de monotonie ale funcţiei f .
5p c) Demonstrați că funcţia f este concavă.
2. Se consideră funcţia f :  , f  x  x  ex .
1
3
5p a) Arătaţi că  f  x  dx  2  e .
0
1
5p b) Calculați  xf  x  dx .
0
1
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n   x n  x  f  x   dx . Demonstrați
0
că I n  nI n 1  e , pentru orice număr natural n , n  2 .

Pagina 1 din 1
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Proba E. c)
Test 16
5p 1. Determinați partea întreagă a numărului 2  3 5 .

5p 2. Se consideră funcțiile f :  , f  x   x2  4 x  5 , g :  , g  x   2  x și h :  ,
h  x   2  x . Arătați că f g  x    f h  x  , pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x  3  3  x  2 3 .
5p 4. Se consideră mulțimea A  1,2,3, ,30 . Determinați numărul de elemente ale mulțimii A care sunt
divizibile cu 2 sau cu 3 .
5p 5. Se consideră triunghiul ABC , punctul G , centrul său de greutate și punctele M și N astfel încât
1 2
BM  BA și CN  CA . Arătați că punctele M , N și G sunt coliniare.
4 5
1
5p 6. Arătaţi că, dacă triunghiul ABC este înscris într-un cerc de rază , atunci cos2 A  1  BC 2 .
2
 2 0
1. Se consideră matricea A  a     , unde a este număr real.
 a 2
5p a) Arătați că det  A  a    4 , pentru orice număr real a .
5p b) Arătați că A  a   A  b   2 A  a  b  , pentru orice numere reale a și b .
5p c) Determinați numărul real x și numărul natural n pentru care A 1  A  2    A  5  2n A  x  .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y  x  y  7 .
5p a) Arătați că 5 2  0 .
5p b) Se consideră funcția f :  0,    , f  x   7  log 7 x . Arătați că f  x  f  y   f  xy  , pentru
orice x, y   0,   .
5p c) Demonstrați că a 2 b2  0 , pentru orice numere întregi a și b .
1. Se consideră funcţia f :  , f  x   e 2 x  x  5 .
5p a) Arătaţi că f '  x   e 2 x  2 x  9  , x  .
f ' x
x  f  x
e9
5p c) Arătaţi că e 
2x
, pentru orice x   ,5 .
2 5  x 
, f  x 
x
2. Se consideră funcţia f :  .
x 1
2
2
5p a) Arătaţi că  f  x x 2  1 dx  2 .
0
Pagina 1 din 2
2
  1  2 5
5p b) Arătați că   f  x   f    dx  5  2  ln .
1  x  1 2
 f e  dt  ln e 
x
5p c) Determinați a  1,   astfel încât
t x
 e2 x  1  ln a  1 , pentru orice număr real x .
0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 17
5p 1. Se consideră progresia aritmetică  an n 1 cu a1  1  3 3 și rația r  3 . Arătați că partea
fracționară a lui a5 este egală cu 3  1.
5p 2. Se consideră f :  , f  x   x 2  1 . Arătați că numărul f  2   f  1  f  0   f 1  f  2 

este natural.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3  5 x  1  2log3  x  1 .
5p 4. Determinați numărul de mulțimi X cu proprietatea 1,2,3  X  1,2,3,4,5 .
5p 5. Se consideră vectorii u  ai  3 j și v  2i  bj , unde a și b sunt numere reale. Determinați
numerele reale a și b , știind că 2u  3v  0 .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic isoscel, cu ipotenuza BC  8 2 . Arătați că raza cercului
înscris în ABC este egală cu 4 2  2 .  
 1 0 1 a
1. Se consideră matricele I 2    și A  a    2  , unde a este număr real.
 0 1 a a 3 
5p a) Arătați că det  A  a    0 , pentru orice număr real a .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care det  A  2   xI 2   0 .
5p c) Arătați că, dacă A  a   A  b   A  b   A  a  , atunci a  b .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x  y  3 x 2  y 2 .
5p a) Arătați că 0  8  4 .
5p b) Demonstrați că legea de compoziție „  ” nu are element neutru.
5p c) Demonstrați că există o infinitate de perechi  m, n  de numere naturale nenule pentru care numărul
m  n este natural nenul.
1. Se consideră funcţia f :  1,    , f  x  x  x 1 .
5p a) Arătaţi că f '  x   2 x  1  1 , x   1,   .

2 x 1
5p b) Determinați intervalele de monotonie ale funcției f .
5p c) Demonstrați că ln x  ln x  1  1  2 , pentru orice x   e,   .
2. Se consideră funcţia f :   
, f  x   e x x2  4 x  5 .
1
f  x 10
5p a) Arătaţi că  e x
dx 
3
.
0
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este convexă.
5p c) Determinați numerele reale a , b și c astfel încât funcția F :  
, F  x   e x ax 2  bx  c 
este o primitivă a funcției f .
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Test 18
 
2
5p 1. Arătați că diferența numerelor 5  2 3 și 1  3 este număr întreg.
5p 2. Se consideră funcțiile f:  , f  x   2 x  1 și g :  , g  x   2 x 2  2 x . Determinați

numerele reale m , pentru care f  m  g  m  .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2  5x  1  2 x  5 .

5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr a din mulțimea A  2, 1, 1, 2,3 , acesta să verifice
inegalitatea a  1  2 .
5p 5. Se consideră A , B , C și D patru puncte coplanare, M mijlocul segmentului AD și N mijlocul
segmentului BC . Arătați că 2MN  AB  DC .
5p 6. Triunghiul ABC este înscris într-un cerc de rază 1 . Arătați că 4sin A sin B  AC  BC .
 a  1 a 1
1. Se consideră matricea A  a, b    , unde a și b sunt numere reale.
 b b  2 
5p a) Arătați că det  A  2,3   0 .
5p b) Demonstrați că, dacă a  și b  \ , atunci matricea A  a , b  este inversabilă.
5p c) Determinați matricea X  2   
pentru care A 1, 2  X  A  0,0  .
2. Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție asociativă x y  5 xy  x  y .
5p b) Demonstrați că e  0 este elementul neutru al legii de compoziție „ ”.
5p c) Determinați elementele simetrizabile în raport cu legea de compoziție „ ”.
x3
x2  1

x2 x2  3  , x
5p a) Arătaţi că f '  x   .
 
2
x2  1
5p b) Se consideră dreapta d , asimptota spre  la graficul lui f . Determinați abscisele punctelor
situate pe graficul funcției f , în care tangenta la grafic este paralelă cu dreapta d .
5p c) Demonstrați că funcția f este convexă pe  0, 3  .
2. Se consideră funcţia f :  , f  x   e x cos x .


f  x
dx  0 .
0

Pagina 1 din 2

2
0
  
3 f x  
 2
5p c) Arătați că  f  x
dx  e 2 ln 2 .
0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 19
1 1
5p 1. Determinați numerele raționale a și b , știind că  ab 2 .
2 1 3  8
x2  2  1 
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x  . Arătați că f  2020   f   3.
x 1
2
 2020 
2 x 3
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 4 x  4 2  7 .
5p 4. Determinați numărul de funcții f : 1,2,3  0,1,2 cu proprietatea că f 1  f  2   f  3  0 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră paralelogramul ABCD cu A  1,3 , B  3,5 și C  4,  2  .
Determinați ecuația dreptei AD .
 
5p 6. Determinați x   ,  , știind că tg 2 x  1 .
2 
 1 2 1  x  2y  z  2
  
1. Se consideră matricea A  a    0 1 3  și sistemul de ecuații  y  3 z  4 , unde a este
 2 1 a   2 x  y  az  2
  
număr real.
5p b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a pentru care sistemul de ecuații are soluție unică.
5p c) Pentru a  1 , rezolvați sistemul de ecuații.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x  y  2 xy  x  y  1 .
1 1
5p a) Arătați că 2   .
2 2
5p b) Determinați numărul real a , astfel încât a  x  a , pentru orice număr real x .
5p c) Se consideră funcția f :  , f  x   2 x  1 . Demonstrați că f  x  y   f  x   f  y  , pentru
orice numere reale x și y .
1. Se consideră funcţia f :  
, f  x   x  ln 2 x  1 . 
x
5p a) Arătați că f '  x   1  2 ln 2 , x  .
2x  1
5p b) Demonstrați că funcția f este crescătoare.
5p c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre  la graficul funcției f .
2. Se consideră funcția f :  , f  x   x  2 sin x .

2 f  x
5p a) Arătați că  x  2 dx  1 .
0

Pagina 1 din 2

2
0
1
sin 2 x 1
5p c) Determinați numărul natural n , n  2 , pentru care  f 2  x  dx  9 .
1
n

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 20
5p 1. Se consideră a un număr real. Arătați că numărul z   a  2i    a  2i  este real, unde i 2  1 .
2 2
2x
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   . Arătați că f  x   1 , pentru orice număr real x .
x 1
2
x 1
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia  2  2x . 3 2
5p 4. Determinați numărul funcțiilor f : 1,2,3  1,2,3,4 care sunt strict crescătoare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră dreptele de ecuații ax  y  5  0 , unde a este număr real și
x  4 y  3  0 . Determinați numărul real a pentru care cele două drepte sunt paralele.

5p 6. Determinați x   0,  , astfel încât tg x  3ctg x  2 3 .
 2
1 0 1  x  z 1
  
1. Se consideră matricea A   0 1 1  și sistemul de ecuații  y  z  2 , unde a este număr real.
1 1 0 x  y  a
  
5p a) Arătați că det A  2 .
 1 1 1 
1 
5p b) Arătați că matricea B   1 1 1  este inversa matricei A .
2 
 1 1 1
5p c) Determinați numărul real a , știind că sistemul de ecuații are soluția  x0 , y0 , z0  cu x0 , y 0 , z0
termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
2. Pe mulțimea numerelor complexe se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru
z1 z2  iz1z2  z1  z2 .
5p a) Arătați că i i  i .
5p b) Demonstrați că z1 z2  i  z1  i  z2  i   i , pentru orice numere complexe z1 și z 2 .
5p c) Demonstrați că simetricul numărului 1 1  i  în raport cu legea de compoziție „ ” este număr real.
2
1. Se consideră funcţia f :  0,    , f  x   x n  n ln x  1 , unde n este număr natural nenul.
5p a) Arătaţi că f '  x  

n xn  1  , x   0,   .
x
f  x   xn
5p b) Arătați că lim  0 , pentru orice număr natural nenul n .
x  x
5p c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a pentru care ecuația f  x   a are soluție în
intervalul  0,1 .
2. Se consideră funcţia f :  , f  x   x2  1 .
3
5p a) Arătaţi că  f  x  dx  12 .
0

Pagina 1 din 2
1
 f  xe
x3  3x
5p b) Calculați dx .
0
1 1
5p c) Arătați că 15 f 7
 x  dx  14 f 6  x  dx  128 .
0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 6
5p 1. Se consideră o progresie aritmetică ( an )n≥1 cu a1 = 2 și rația r = 3 . Calculați a3 .

5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + 1 . Determinați numerele reale x pentru care
( )
f x2 = 9 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 32 x + 2 − 32 x = 8 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1,2,3,4,5,6,7,8,9} , acesta să fie
divizor al lui 100 .
5p 5. Se consideră un punct P în planul paralelogramului ABCD . Arătați că PA + PC = PB + PD .
5p 6. Arătați că sin  x − π  + cos  x + π  = 0 , pentru orice număr real x .
 4  4
 12 + a a 
 1+ a 3 + a 
1 0
5p b) Determinați numerele reale a pentru care det ( A ( a ) − (12 + a ) I 2 ) = 0 , unde I 2 =  .
0 1
5p c) Se consideră matricea X ∈ M2 ( ℝ ) cu proprietatea X ⋅ X = A ( 0 ) . Arătaţi că cel puţin un element al
matricei X este număr iraţional.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = x + 3 y − 2 .
5p b) Determinați numărul real a pentru care x a = x , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numerele reale x pentru care x x6 = 4 .
1. Se consideră funcţia f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 − 2 x 2 − 1 .

 1 
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 2 x  1 −  , x ∈ (1, +∞ ) .

 x2 − 1 
5p b) Calculaţi lim x − f ( x ) .
2
x →+∞ x
5p c) Demonstraţi că axa Ox este tangentă la graficul funcţiei f .
x
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 .
x + 2x + 2
1
∫(x ) 1
5p a) Arătați că 2
+ 2 x + 2 f ( x ) dx = .
0
2
2
5p b) Arătați că ∫  f ( x ) + 2 
1 1
 dx = ln 5 .
0 x + 2x + 2  2
e
 1  e2 + 5
5p c) Arătați că ∫  − 2  ln x dx = .
 f ( x)  4
1 
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Arătați că log 2 7 + log 2 6 − log 2 21 = 1 .
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 2 x − 1 . Demonstrați că
f ( x ) ≥ g ( x ) , pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 + 12 = 2 x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr x din mulțimea A = {−2, −1,0,1, 2} , acesta să fie
soluție a ecuației x 2 − 3 x + 2 = 0 .
5p 5. Determinaţi numerele reale a şi b , pentru care u = 3v , unde u = ai + 6 j și v = 2 i + b j .
5p 6. Se consideră expresia E ( x ) = sin 2 x − cos 2 x + 2 ( sin x + cos x ) − 2 , unde x este număr real.
π 
Arătaţi că E   = 0 .
4
 x + 2 x + 3
 x − 3 x − 2
5p a) Arătați că det ( A ( x ) ) = 5 , pentru orice număr real x .
5p b) Determinați numărul natural n astfel încât A ( −3) + A ( −2 ) + A ( −1) + A (1) + A ( 2 ) + A ( 3) = nA ( 0 ) .
 1 8
5p c) Determinați numărul real x pentru care A ( x ) ⋅ A (1) =  .
 −4 −7 
x + y +1
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = .
x + y2 + 1
2
5p a) Arătați că 0 ∗ 1 = 1 .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x ∗ x = 1 .
5p c) Demonstrați că x ∗ ( − x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x .
1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x x + 2 x + 2 . 2
2 x 2 + 3x + 2
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
x2 + 2 x + 2
f '( x )
x →+∞ f ( x)
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real a , ecuația f ( x ) = a are cel puțin o soluție.
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = xe x + x .
1
∫ ( f ( x ) − xe ) dx = 12 .
x
5p a) Arătați că
0
2
5p b) Arătați că ∫x
1
⋅ f ( )
x 2
dx =
e4 − e + 3
2
.
1
1
5 − 3e
5p c) Se consideră F : ℝ → ℝ , primitiva funcției f pentru care F (1) = 0 . Arătați că ∫ F ( x ) dx = 3
.
0

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Determinaţi primul termen al progresiei aritmetice ( an )n ≥1 , știind că a2 = 3 și a3 = 5 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 1 . Determinaţi numărul natural n pentru care
f (n) = 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 − 9 = x − 1 .

5p 4. Determinaţi numărul de submulțimi cu trei elemente ale mulțimii {1, 2,3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M (1,1) , N ( 3,3) , P ( 4,3) și Q (1, a ) , unde a este
număr real. Determinați numărul real a , pentru care patrulaterul MNPQ este trapez cu bazele MN
și PQ .
1
5p 6. Calculaţi lungimea ipotenuzei BC a triunghiului dreptunghic ABC , în care AB = 5 și cos B = .
2
 a 0
1. Se consideră matricea A =   , unde a și b sunt numere reale.
 0 b
5p a) Arătați că det ( A ⋅ A ) = a 2b 2 , pentru orice numere reale a și b .
5p b) Se consideră matricea X ∈ M2 ( ℝ ) astfel încât A ⋅ X = X ⋅ A . Demonstrați că, dacă a și b sunt
x 0
numere reale distincte, atunci există numerele reale x și t astfel încât X =  .
0 t
5p c) Pentru a = 4 și b = 0 , determinați matricele Y ∈ M2 ( ℝ ) pentru care Y ⋅ Y = A.
2. Pe mulţimea M = [ 0, +∞ ) se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = x y + 1 + y x + 1 .
5p a) Arătați că 3 ∗ 3 = 12 .
5p b) Demonstrați că x ∗ 0 = 0 ∗ x = x , pentru orice x ∈ M .
5p c) Determinați x ∈ M pentru care x + 2 x ∗ 3 = 7 .
2
( )
1. Se consideră funcţia f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x ln ( x + 1) .
x
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = ln ( x + 1) +
, x ∈ ( −1, +∞ ) .
x +1
5p b) Arătați că funcția f este convexă.
5p c) Se consideră funcția g : ( −1,0] → ℝ , g ( x ) = ( x + 1) . Demonstrați că, dacă x1 , x2 ∈ ( −1,0] astfel
x
încât x1 ≤ x2 , atunci g ( x1 ) ≥ g ( x2 ) .
2. Se consideră funcţia f : [ 0,1] → ℝ , f ( x ) = 1 − x3 .
1
3
0
1
∫ x ( f ( x ) ) dx = 12 .
2 3 1
5p b) Arătați că
0
1 1
∫ ( f ( x ) ) dx ≤ ∫ ( f ( x )) dx , pentru orice număr natural nenul n .

n +1 n
0 0
Pagina 1 din 1
Examenul naţional de bacalaureat 2021

Proba E. c)
Model
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
5p 1. Arătați că numerele log 2 3 , log 2 6 și log 2 12 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
5p 2. Se consideră funcția f :  , f  x   x2  x  1 . Determinați numărul real x pentru care

f  x  x .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2 x  1  2 x  1 .
acesta să aibă cifra zecilor pară și cifra unităților impară.
5p 5. Determinaţi numărul real a , pentru care vectorii u  ai  j și v  8i  2 j sunt coliniari.
5p 6. În triunghiul ABC dreptunghic în A , BC  12 și B   . Arătați că aria triunghiului ABC este

6
egală cu 18 3 .
 2a  1 4a  4 
1. Se consideră matricea A  a     , unde a este număr real.
 1  a 3  2a 
5p b) Demonstrați că A  a   A  b   A  a  b  1 , pentru orice numere reale a și b .
2 3 4
     
5p c) Determinați numărul natural n , știind că A 1  A  2   A 2  A 2  A 2  A  32   A  n  .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y  3x2  5xy  2 y 2 .

5p b) Demonstrați că x x  0 , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numerele reale x pentru care 2 x 3x  0 .
1. Se consideră funcţia f :  , f  x   x2  2x  2  x .
x 1
5p a) Arătaţi că f '  x    1, x  .
x  2x  2 2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x  1 , situat pe graficul

funcției f .
 x2  1  
2
 2 x 2  1  2  4 x 2  4 x  2   x  1 , pentru orice număr real x .
2
2x
x2  1
1
  4  f  x   dx   .
2
5p a) Arătați că
0

Pagina 1 din 2
5p b) Demonstrați că suprafața plană delimitată de graficul funcției f , axa Ox și dreptele de ecuații
x  0 și x  1 are aria egală cu 2  2 1 .
2
  dx  ln
f x2
5p c) Arătați că  x
 34  17  4 2  4 . 
1

Pagina 2 din 2
Ministerul Educaţiei

Proba E. c)
Testul 1
 
2
5p 1. Arătați că numărul a  3  4 3  2  3 este întreg.
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ  ℝ , f  x   2 x  3 și g : ℝ  ℝ , g  x   4 x 2  2 x . Determinați

abscisele punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f și g .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 2 x  4 x  2  64  2 x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr a din mulțimea A  2, 1, 1, 3,4 , acesta să verifice
inegalitatea a 2  2a  1  3 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră paralelogramul MNPQ cu M  2,3 , N  5, 4  și P  4,0  .
Determinați ecuația dreptei MQ .
AB  AC  BC
5p 6. Triunghiul ABC este înscris într-un cerc de rază 5 . Arătați că sin A  sin B  sin C  .
1000
 a a  2
1. Se consideră matricea A  a, b     , unde a și b sunt numere reale.
 b  1 b 1 
5p a) Arătați că det  A 1,0    0 .
5p b) Demonstrați că, dacă a   ,0  şi b   0,   , atunci matricea A  a, b  este inversabilă.
5p c) Determinați matricea X  M2  ℝ  pentru care A 1,3  X  A  2,1 .
2
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y  3 xy   x  y   .
3
7
5p a) Arătați că 1  1   .
3
 1  1 1
5p b) Demonstrați că x y  3  x   y    , pentru orice numere reale x și y .
 3  3 3
1 1 1
5p c) Calculați 1 … .
2 3 2021

1
1. Se consideră funcția f : ℝ  ℝ , f  x   1  2
.
x 1
2x
5p a) Arătați că f '  x   , xℝ .
 
2
x2  1
5p b) Demonstrați că dreapta de ecuație y  2021 este paralelă cu asimptota spre  la graficul funcției
f .
5p c) Determinați punctele de inflexiune ale funcției f .
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Testul 1

Pagina 1 din 2
2. Se consideră funcția f : ℝ  ℝ , f  x   e x sin x .
2
f  x
5p a) Arătați că  sin x dx  e  e  1 .
1

2
0
  
2 f x 
 2 ln 2
5p c) Arătați că  f  x
dx   .
 e
6

Pagina 2 din 2
Ministerul Educației
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Examenul național de bacalaureat 2021
Proba E. c)
Testul 2
Filiera teoretică, profilul real, specializarea științe ale naturii
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
5p 1. Determinați modulul celui de-al cincilea termen al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b1 = −1
și b2 = 3 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = −2 x 2 + 7 x + 9 . Determinați mulțimea valorilor reale ale lui
x pentru care f ( x ) > 0 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3 ( x − 1) = log 3 ( 6 − x ) − 2 .
5p 4. Determinați numărul natural n , n ≥ 2 , pentru care Cnn −2 − An1 = 5 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A ( 3, − 1) , numărul real m și dreapta d de ecuație
y = ( m − 1) x − 2m . Determinați numărul real m pentru care distanța de la punctul A la dreapta d este
egală cu 0 .
2
5p 6. Determinați cos (π − 2x ) , știind că x este număr real și cos x = .
3
 3 1 −1  3x + y − z = 1

1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 − a 1  și sistemul de ecuații  x − ay + z = 3 , unde a este
 2 a −1  2 x + ay − z = 2
  
număr real.
5p b) Determinați numerele reale a pentru care matricea B ( a ) = A ( a ) ⋅ A ( a ) are două elemente egale
cu 0 .
5p c) Pentru a = 1 , arătați că sistemul de ecuații nu are soluții.
1 1
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = x + y − xy .
2 2
5p a) Arătați că ( −3) ∗ 3 = 9 .
1  1  1
5p b) Demonstrați că x ∗ y = −  x −  y −  , pentru orice numere reale x și y .
4  2  2
x x−1 1
5p c) Determinați numerele reale x pentru care 2 ∗ 4 = .
4
3 4 x
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = −1 + − 2 .
x x
(
3 x 2− x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
3
x
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞ la graficul funcției f .
4x ⋅ f '( x )
x →4 x−4
Pagina 1 din 2
2 xe x − 2 x + 1
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x
5p a) Arătați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = ln x + 2e x − 2 x + 2021 este o primitivă a funcției f .
e
∫ f ( x ) dx = 2e
e
5p b) Arătați că − 4e + 3 .
1
2
5p c) Calculați ∫ x f ( x ) dx .
1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 3
5p 1. Arătați că 10 − 6 , 2 și 10 + 6 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.

x 2021
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = . Arătați că funcția f este impară.
x2 + 1
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4 x − 3 ⋅ 2 x+1 = 16 .
5p 4. Determinați numărul de submulțimi cu 2 elemente ale mulțimii {0, 2, 4,6,8} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1, −2 ) , B ( 0,3) și C ( −2, 2 ) . Determinați
ecuația dreptei d care trece prin punctul C și este paralelă cu dreapta AB .
5p 6. Triunghiul ABC are măsura unghiului A de 30° și măsura unghiului B de 45° . Arătați că
AC = BC 2 .
 4 1 m  4 x + y + mz = 9
  
1. Se consideră matricea A ( m ) =  1 2 −1 și sistemul de ecuații  x + 2 y − z = 4 , unde m
 −2 −3 0   −2 x − 3 y = −7
  
este număr real.
5p a) Arătați că det ( A ( m ) ) = m − 10 , pentru orice număr real m .
5p b) Determinați inversa matricei A ( 9 ) .
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real m , m ≠ 10 , dacă ( a, b, c ) este soluția sistemului de
ecuații, atunci log 2 a = b + c .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 7 ( x − 3)( y − 3) + 3 .
5p a) Arătați că x ∗ 3 = 3 , pentru orice număr real x .
5p b) Determinați numărul real x , astfel încât x ∗ x ∗ x = −46 .
5x
5p c) Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = + 3 . Demonstrați că f ( x ) ∗ f ( y ) = f ( x + y ) , pentru
7
orice numere reale x și y .
x
2
x + 2x + 2
x+2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ℝ .
( x2 + 2x + 2) x2 + 2 x + 2
5p c) Determinați imaginea funcției f .
2 x3 − x − 2
x2 ( x + 2)
1
5p a) Arătați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = 2 x + − 4ln ( x + 2 ) este o primitivă a funcției f .
x

Pagina 1 din 2
2
5p b) Calculați ∫ ( x + 2 ) f ( x ) dx .
1
m
1 17
5p c) Determinați numărul real m , m > 2 , astfel încât ∫ f ( x ) dx = 2m + m − 2
.
2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 4
5p 1. Determinați suma primilor șapte termeni ai progresiei aritmetice ( an )n1 , știind că a1 = −5 și rația
r = 8.
5p 2. Determinați valorile reale nenule ale lui a pentru care ecuația ax 2 − x − a − 1 = 0 are două soluții
distincte în mulțimea numerelor reale.
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x − 3 x3 + x 2 − 9 = 2 x .
5p 4. Calculați 5 A32 − 3C53 .
( )
5p 5. Se consideră vectorii a = 2i + m j și b = 5i − m 2 + 1 j , unde m este număr real. Determinați
numerele reale m pentru care vectorii a și b sunt coliniari.

5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB  BC , AC = 6 , BC = 10 și aria egală cu 15 . Determinați
măsura unghiului C .
1 −1 1 0
1. Se consideră matricele A =   , I2 =   și M ( a, b ) = aI 2 + bA , unde a și b sunt numere
1 −1 0 1
reale.
5p b) Demonstrați că M ( a, b )  M ( x, y ) = M ( ax, ay + bx ) , pentru orice numere reale a , b , x și y .
5p c) Arătați că, dacă x și y sunt numere reale pentru care matricele B = M ( x, 2 y ) + M ( y, 2 x ) și
( ) ( )
C = M x 2,1  M y 2,1 sunt egale, atunci x 2 + y 2 = 0 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definesc legile de compoziție x  y = xy + 2 x + 2 y + 2 și
x y = x + y + 2.
5p a) Arătați că (1  2 ) (1  3) = 1  ( 2 3) .
5p b) Demonstrați că x  e = e , pentru orice număr real x , unde e este elementul neutru al legii de
compoziție „ ”.
5p c) Determinați numărul natural n pentru care n  ( −n )  n ( −n ) .
 x − 1 + x 2 − x + 1, x  ( −,0 )
1. Se consideră funcția f : , f ( x) = 
→ .
 x ln ( x + 1) , x  0, + )
5p b) Demonstrați că funcția f este convexă pe ( 0, + ) .
5p c) Arătați că, pentru orice număr real a , a  0 , tangenta la graficul funcției f în punctul A ( a, f ( a ) )
nu este paralelă cu axa Ox .
1 1+ x x
2. Se consideră funcțiile f : ( 0, + ) → , f ( x ) = 2 x − și g : ( 0, +  ) → , g ( x ) = .
x x2
5p a) Demonstraţi că funcţia f este o primitivă a funcţiei g .
Pagina 1 din 2
4
5p b) Calculați  g ( x ) dx .
1
4
1
1
5p c) Determinați numărul real m , m ( 0,1) , pentru care  f ( x ) g ( x ) dx = 3 .
2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 5
1
5p 1. Arătați că ( 2 − lg 40 ) ⋅ =1 .
lg 5 − lg 2 2
2
5p 2. Determinați valorile reale ale lui m pentru care soluția ecuației 2 x − m 2 + 1 = 0 este număr real
strict mai mic decât 0 .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 2 x + x = 42 x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta
să verifice inegalitatea ( n + 1)!− n ! ≤ n + 2 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −6,6 ) și B ( 0, 2 ) . Determinați coordonatele

punctului C , știind că AO = 2 BC .
5p 6. Determinați numerele reale a , a > −2 , știind că a 2 + 1 și a + 2 sunt lungimile ipotenuzei,
respectiv razei cercului circumscris unui triunghi dreptunghic.
1 0 a
 
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 0 1  , unde a ∈ ( 0, +∞ ) .
a 1 1 

5p b) Demonstrați că det ( A ( a ) ⋅ A (1) − A ( a + 1) ) > 0 , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) .
2 2
( ) ( ) ( )
2 2
( )
5p c) Arătați că matricea B ( n ) = A 1 + A 2 + A 3 + ... + A n este inversabilă, pentru orice număr
natural n , n ≥ 2 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = 3 ( xy + 4) − 3( x + y ) .
5p a) Arătați că 32= 3.
5p b) Demonstrați că x y = 3 x − 3 ( )( y − 3 ) + 3 , pentru orice numere reale x și y .
1 1 1
5p c) Calculați 31 3 2 3 3 … 3 2021 .
 x − arctg x, x ∈ ( −∞,0 )

1. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) =  5x .
 2 , x ∈ [ 0, +∞ )
x + x + 4
5p a) Arătaţi că funcția f este continuă pe ℝ .
5p b) Demonstrați că funcția f este crescătoare pe ( −∞,0 ) .
5p c) Demonstrați că f ( x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x .

Pagina 1 din 2
x +1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2
.
x + 2x
5
5p a) Arătați că ∫ x ( x + 2 ) f ( x ) dx = 16 .
1
3
5p b) Calculați ∫ f ( x ) dx .
1
5p c) Demonstrați că orice primitivă F a funcției f este concavă.

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 6
5p 1. Calculați media geometrică a numerelor x = log 6 8 + log 6 27 și y = 22 ⋅ 33 + 62 .

5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 x + a , unde a este număr real. Determinaţi valorile
reale ale lui a pentru care graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte.
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 7 2− x = 7 2 x −1 .
5p 4. Arătați că produsul numerelor A52 , C62 și A42 este pătratul unui număr natural.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1, a + 1) , B ( 2, −3) și C ( 3, 1 − a ) , unde a
este număr real. Determinați numărul real a pentru care punctele A , B și C sunt coliniare.
5p 6. Determinați raza cercului înscris în triunghiul MNP , dreptunghic în N , știind că MN = 12 și
NP = 16 .
a 2 1   ax + 2 y + z = 1
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  2 4 − a  și sistemul de ecuații  2 x + 4 y − az = 1 , unde a este
 1 a −1   x + ay − z = 0
  
număr real.
5p b) Determinați valorile reale ale lui a pentru care matricea A ( a ) este inversabilă.
y0 z0
5p c) Arătați că sistemul de ecuații nu admite nicio soluție ( x0 , y0 , z0 ) astfel încât x0 = = .
2 3
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = 3 x3 + y 3 − 27 .
5p a) Arătați că 2021 ∗ ( −2021) = −3 .
5p b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „ ∗ ”.
5p c) Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 27 . Demonstrați că f ( x ) ∗ f ( y ) = f ( x + y ) ,
3
pentru orice numere reale x și y .

x3 + 3
x6 + 7
( )(
−3x 2 x3 − 1 x3 + 7 ) , x ∈ℝ .
( x6 + 7 )
2
5p b) Determinați asimptotele graficului funcției f .

4
5p c) Demonstrați că f ( x ) − f ( y ) ≤ , pentru orice numere reale x și y .
7

Pagina 1 din 2
2x + 1
e2 x
e f ( x)
1 3x
5p a) Arătați că ∫ 2x + 1
dx = e − 1 .
0
1
5p b) Calculați ∫ e f ( x ) dx .
x
0
2
1 1 e −1
5p c) Arătați că ∫ x ( x + 2 ) f  x  dx = 2e2 .
1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 7
5p 1. Determinați termenul a2021 al progresiei aritmetice ( an )n1 , știind că a1 = 2 și a3 = 8 .
5p 2. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f : → , f ( x ) = 2 x − 3 cu
dreapta d de ecuație y = − x + 3 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3x+ 2 = 27 .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = 0,1, 2,3, 4,5,6,7,8,9 , acesta să fie
divizor al numărului 48 .
5p 5. Se consideră vectorii u = 2i + m j și v = ( m − 4 ) i + 2 j , unde m este număr real. Determinați
numărul real m pentru care u  v = 0 .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC cu AB = 6 , AC = 3 și unghiul A de 120 . Calculați perimetrul
triunghiului ABC .
 2a 1 1  2ax + y + z = 0
  
1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 2a 1  și sistemul de ecuații  x + 2ay + z = 1 , unde a este
 1 a −1  x + ay − z = −1
  
număr real.
5p a) Arătaţi că det ( A ( −1) ) = −3 .
5p b) Determinați valorile reale ale lui a pentru care sistemul de ecuații admite soluție unică.
5p c) Determinați numărul întreg a , știind că există numerele reale y0 și z0 astfel încât (1, y0 , z0 ) este
soluție a sistemului de ecuații.
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x y = x + 5 xy + y .
5p a) Verificați dacă e = 0 este elementul neutru al legii de compoziție „ ”.
 1  1 1
5p b) Demonstrați că x y = 5  x +  y +  − , pentru orice numere reale x și y .
 5  5 5
5p c) Calculați partea întreagă a numărului q =  −   −  ...  −

1 1 1 
.
 2  3  2021 
1. Se consideră funcţia f : ( 0, + ) → , f ( x ) = ( x + 1) ln x .
1
+ ln x , x  ( 0, + ) .
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = 1 +
x
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcţiei f în punctul A (1,0 ) .
5p c) Demonstrați că funcția f este convexă pe 1, + ) .
xn + 1
2. Se consideră funcţia f : → , f ( x) = , unde n este număr natural nenul.
x2 + 1
5p a) Pentru n = 3 , se consideră funcția g : → ( )
, g ( x ) = x 2 + 1 f ( x ) . Determinați primitiva G a
funcției g pentru care G ( 0 ) = 2021 .

Pagina 1 din 2
1
5p b) Pentru n = 1 , calculați  f ( x ) dx .
0
1

5p c) Demonstrați că   f ( x ) dx  1 , pentru orice număr natural n , n  2 .
4 0

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 8
5p 1. Determinaţi suma primilor trei termeni ai progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b2 = 2 și b3 = 4 .

5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 5 x + 3 . Determinați produsul absciselor punctelor în
care graficul funcţiei f intersectează axa Ox .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x + 2 = 1 − x .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta
să aibă toate cifrele pare.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,3) , B ( −1,0 ) şi C ( a, a + 2 ) , unde a este

număr real. Determinaţi numărul real a pentru care vectorii OC și AB sunt coliniari.
 π  π
5p 6. Arătaţi că sin  x +  + sin  x −  = sin x , pentru orice număr real x .
 3   3
 a a +1
 a + 2 a + 3
5p b) Arătaţi că matricea A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a .
5p c) Demonstraţi că, dacă a şi b sunt numere întregi și X ∈ M2 ( ℝ ) astfel încât A ( a ) ⋅ X = A ( b ) ,
atunci elementele matricei X sunt numere întregi.
2x 2 y
2. Pe mulţimea A = ( 0, +∞ ) se definește legea de compoziţie x y = + .
y x
5p a) Arătaţi că numărul a = 2 4 este întreg.
5p b) Arătaţi că x y ≥ 4 , pentru orice x, y ∈ A .
5p c) Arătaţi că legea de compoziţie „ ” nu admite element neutru.
1 1
1. Se consideră funcția f : ( −1,1) ∪ (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = − .
x −1 x +1
−4 x
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) .
( x − 1)2 ( x + 1)2
5p b) Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f în punctul în care graficul intersectează axa Oy .
f ( x)
x →+∞ f ( x + 1)
x+2
x+4
2
5p a) Arătați că ∫ ( x + 4 ) f ( x ) dx = 6 .
0

Pagina 1 din 2
1
5p b) Calculați ∫ f ( x ) dx .
0
n
−x
5p c) Arătaţi că ∫ f ( x)e dx < 1 , pentru orice număr natural nenul n .
0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 9
5p 1. Determinați al patrulea termen al progresiei aritmetice ( an )n1 , știind că a3 = 5 şi a5 = 11 .

5p 2. Se consideră funcţia f : → , f ( x) = x2 + 1 . Determinaţi numărul real a știind că f (a) = f (a + 1) .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 − x + 13 = x + 1 .
acesta să aibă cifrele strict mai mici decât 3 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,4 ) , B ( −1,1) şi C ( 3, a ) , unde a este număr
real. Determinaţi numărul real a pentru care dreptele OC și AB sunt perpendiculare.
   
5p 6. Arătaţi că, pentru orice număr real x , cos  x +  + cos  x −  = cos x .
 3   3
 1 + 5 x −2 x 
1. Se consideră matricea A ( x ) =   , unde x este număr real.
 10 x 1 − 4 x 
5p b) Demonstraţi că A ( x )  A ( y ) = A ( x + y + xy ) , pentru orice numere reale x şi y .
5p c) Determinaţi perechile de numere întregi ( m, n ) pentru care matricea A ( m ) este inversa matricei
A( n) .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x y = xy + x + 2ay , unde a este
număr real.
5p a) Arătați că 1 0 = 1 , pentru orice număr real a .
5p b) Determinaţi numărul real a , știind că x 1  4 dacă și numai dacă x  ( 3, + ) .
1
5p c) Arătaţi că legea de compoziţie „ ” este asociativă dacă şi numai dacă a = .
2
x
1. Se consideră funcţia f : → , f ( x) = .
ex
5p a) Arătaţi că e x ( f ( x ) + f ' ( x ) ) = 1 , pentru orice număr real x .
5p b) Determinaţi ecuația asimptotei orizontale spre + la graficul funcţiei f .
5p c) Demonstrați că dreapta de ecuație y = x este tangentă la graficul funcţiei f .
2. Se consideră funcţia f : → , f ( x ) = sin x .

5p a) Arătaţi că  f ( x ) dx = 2 .
0

5p b) Calculaţi  xf ( x ) dx .
0
1 1
5p c) Arătaţi că  f ( x ) dx   f 2 ( x ) dx .
0 0
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 10
1
5p 1. Arătați că, dacă z1 = 1 − 2i și z2 = 1 + i , unde i 2 = −1 , atunci z1 + z2 = z1 z2 .
2
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + m , unde m este număr real. Determinați numărul real
m , astfel încât ( f f )( x ) = 2 f ( x − 1) , pentru orice număr real x .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5 x +1 ⋅ 2 x = 50 ⋅ 7 x −1 .
5p 4. Determinați numărul funcțiilor f : {0, 2, 4} → {3,5,7,9} cu proprietatea f ( 2 ) ≤ 8 .
5p 5. În reperul cartezian xOy , se consideră punctele A ( −2, 4 ) , B ( 2,0 ) și C astfel încât AC = BC .
Determinați ecuația dreptei d , care trece prin punctul C și este perpendiculară pe dreapta AB .
 π  π  π
5p 6. Determinați x ∈  0,  pentru care sin  2 x +  cos x = cos  2 x +  sin x + 1 .
 2  3  3
 4x 0  −1 1 
1. Se consideră matricele A ( x ) =   , unde x este număr real și B =  .
0 9 x   0 1

5p a) Arătați că det ( A ( x ) ) = 62 x , pentru orice număr real x .
5p b) Determinați numărul real x pentru care A ( x ) ⋅ B = B ⋅ A ( x ) .
5p c) Demonstrați că orice matrice X ∈ M2 ( ℝ ) cu proprietatea că X ⋅ X = A (1) are toate elementele
numere întregi.
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 2 x 2 + xy + 2 y 2 .
5p b) Se consideră numerele reale a , b și c astfel încât 2a + 2b + c ≠ 0 . Știind că c a = c b ,
demonstrați că a = b .
5p c) Determinați numerele reale x pentru care x ( x + 1) = 5 x3 + 2 .
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x ln x + a ( x + 1) , unde a este număr real.
5p a) Arătați că f ' ( x ) = ln x + 1 + a , x ∈ ( 0, +∞ ) , pentru orice număr real a .
5p b) Pentru a = 1 , determinați intervalele de monotonie a funcției f .
5p c) Demonstrați că, pentru orice număr real a , funcția f este convexă.
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x + e x .
0
1
5p a) Arătați că ∫ f ( x ) dx = − e .
−1
1
∫ x f (x ) dx .
2
5p b) Calculați
0
2
5p c) Pentru fiecare număr natural nenul n , se consideră numărul I n = ∫ x n ( f ( x ) − 2 x ) dx . Demonstrați
0
că I n+1 + ( n + 1) I n = 2 n +1 2
e , pentru orice număr natural nenul n .
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Testul 11
5p 1. Determinaţi al patrulea termen al progresiei geometrice ( bn )n1 , știind că b2 = 6 și b3 = 3 .

5p 2. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = x 2 + 3x − 4 . Determinați numerele reale a , pentru care
f ( −a ) + f ( a ) = 0 .
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 2 x +1 = 16  4− x .
acesta să aibă cifra unităţilor egală cu dublul cifrei zecilor.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2,5) , B ( 4, −3) şi C ( a, a + 3) , unde a este un
număr real. Determinați numărul real a pentru care dreapta OC trece prin mijlocul segmentului AB .
2  2 
5p 6. Arătați că sin  x +  − cos  x +  = cos 2 x , pentru orice număr real x .
 2  2
1 1 1 a
1. Se consideră matricele A =   şi B ( a, b ) =   , unde a şi b sunt numere reale.
 2 2 b 1
5p a) Arătați că det ( B (1, 2 ) ) = −1 .
5p b) Arătați că det ( A  B ( a, b ) ) = 0 , pentru orice numere reale a şi b .
5p c) Determinați numerele reale a şi b pentru care A  B ( a, b ) = B ( a, b )  A .
2. Pe mulțimea M = 1, + ) se definește legea de compoziție x y = | x − y | +1 .
5p b) Calculați a − b , știind că a = ( 2 3) 4 şi b = 2 (3 4) .
5p c) Arătați că există o infinitate de perechi ( m, n ) de numere naturale nenule pentru care m n = m .
x −1
1. Se consideră funcția f : (1, + ) → , f ( x ) = ln .
x +1
2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x  (1, + ) .
x −1 2
5p b) Calculați lim f ( x ) .
x →+
5p c) Demonstrați că funcția f nu este surjectivă.
2. Se consideră funcția f : → , f ( x) = x +1 .
1
5p a) Arătați că  2 f ( x ) dx = 3 .
0
1
5p b) Calculați  e f ( x ) dx .
x
0
e e
 f (e ) dx   e f ( x )dx .
x
0 0

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Testul 12
5p 1. Determinați termenul b8 al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b5 = 3 și b6 = 6 .

5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f ( x ) = x − x − 3 . Arătați că ( f f )
2
( 3) = 3.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația 2lg x = lg ( 5 x + 6 ) .
5p 4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să
aibă cifra sutelor egală cu cifra unităţilor.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0,3) , B ( −1, −2 ) și C ( a, −2 ) , unde a este număr
real nenul, a ≠ −1 . Determinați numărul real a pentru care ortocentrul triunghiului ABC este O .
5p 6. În triunghiul ABC , AB = 6 , AC = 3 6 și B = π . Determinați măsura unghiului C .
3
 1 a
 −a 1 
5p a) Arătați că det A ( ( 2 )) = 3 .
5p b) Arătați că matricea A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a .
5p c) Determinați numărul întreg k pentru care A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) = kA (1) .
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru
x y = 3xy − 2 x − 2 y + 2 .
1 1
5p a) Arătați că numărul este întreg.
3 3
2
5p b) Arătați că x x ≥
, pentru orice număr real x .
3
5p c) Determinați numărul real x pentru care x x x = e , unde e este elementul neutru al legii de
compoziție „ ”.
ex
x2 + 1
e x ( x − 1)
2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x∈ℝ .

( )
2
x2 + 1
5p b) Arătaţi că graficul funcției f nu admite asimptotă spre +∞ .
 5  5
5p c) Demonstrați că f   < f   .
 3   2 
2. Se consideră funcția f : [ 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x .
4
∫ f ( x ) dx = 21 .
4
5p a) Arătați că
1
Pagina 1 din 2
1
∫ f (e ) dx .
x
5p b) Calculați
0
4
f ( x)
5p c) Arătați că ∫ e dx = 2e2 .
1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Simulare
13
5p 1. Se consideră numărul complex z = 3 + 2i . Arătați că z + =6.
z
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 3 x − 5 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x 2 + x . Determinați
numărul real a pentru care ( f g )( a ) = ( f g )( −a ) .
5p 3. Rezolvați în mulţimea numerelor reale ecuaţia 33 x +5 = 9 ⋅ 3x +1 .
5p 4. Se consideră A , o mulțime cu 4 elemente. Calculați probabilitatea ca, alegând o mulțime din
mulțimea submulțimilor lui A , aceasta să aibă un număr impar de elemente.
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,3) , B ( 3,5 ) și C ( 0,6 ) . Determinaţi ecuația
dreptei d care trece prin punctul A și este paralelă cu mediana din vârful C a triunghiului ABC .
π
5p 6. Calculați lungimea laturii BC a triunghiului ABC , știind că AB = 2 , AC = 2 3 și B = .
3
1 + 2 x 0 − 4 x 
 
1. Se consideră a un număr real nenul și matricea A ( x) =  0 a 0  , unde x este număr real.
 x 0 1 − 2 x 

5p a) Arătați că det ( A ( x ) ) = a , pentru orice număr real x .
5p b) Determinați numărul real nenul a astfel încât A ( x ) ⋅ A ( y ) = A ( x + y ) , pentru orice numere reale
x și y .
5p c) Pentru a = 1 , determinați matricea X ∈ M3 ( ℝ ) pentru care A (2) ⋅ X = A (3) .
(
2. Pe mulțimea M = [ 0, +∞ ) se definește legea de compoziție asociativă x ∗ y = log 2 2 x + 2 y − 1 . )
5p a) Arătați că 0 ∗ 2021 = 2021 .
5p b) Determinați elementul neutru al legii de compoziție „∗” .
5p c) Determinați x ∈ M pentru care x ∗ ( x + 1) ∗ ( x + 2 ) = log 2 54 .
x2 + x + 1
x2 + 1
1 − x2
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = , x∈ℝ .
(
2 x2 + 1 ) ( )(
x2 + x + 1 x2 + 1 )
5p b) Determinaţi ecuaţia asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funcţiei f .
x2 + x + 1 x2 − x + 1
5p c) Demonstrați că 2≤ + ≤ 6 , pentru orice număr real x .
x2 + 1 x2 + 1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x + 3 − 2ln x .
3
5p a) Arătați că ∫ ( f ( x ) + 2ln x ) dx = 14 .
1
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare

Pagina 1 din 2
e
5p b) Calculați ∫ ( 2 x + 3 − f ( x ) ) dx .
1
1
4 ( 2 − ln 2 )
5p c) Arătați că ∫x
2
( )
f x3 + 1 dx =
3
.
0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Determinați termenul b4 al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b5 = 6 și b6 = 18 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ, f ( x) = x + x − 4 . Determinaţi numerele reale m , știind că f ( m ) = m .
2
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 100 ⋅ 102 x = 103 x .

5p 4. Determinaţi câte numere naturale pare, de două cifre, se pot forma cu cifre din mulțimea {0,1, 2,3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( − 4,0 ) , B ( 4,0 ) şi C ( 0, 4 ) . Determinaţi
coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC .
π
5p 6. Arătați că sin 2 x = 1 , știind că tg x = 1 și x ∈  0,  .
 2
x+2 3 
 −1 x − 2 
5p b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x pentru care matricea A ( x ) este inversabilă.
5p c) Se consideră numerele reale a , b și c , astfel încât A (a) ⋅ A(b) = A(c) . Demonstrați că a2 + b2 + 2c = 3 .
2. Pe mulțimea M = [ −1,1] se definește legea de compoziție x y = x 1 − y 2 + y 1 − x 2 .

5p b) Determinați x ∈ M pentru care x x = 0 .
5p c) Demonstrați că x 1 − x 2 = 1 , pentru orice x ∈ [ 0,1] .
1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = e + x ln x − 1 .
x
5p a) Arătaţi că f ' ( x ) = e x + ln x + 1 , x ∈ ( 0, +∞ ) .
funcției f .
1 1 1 
5p c) Demonstrați că e x + x ln x ≥ e + ln , pentru orice x ∈  , +∞  .
2 2 2 
x
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 2 + .
x2 + 2
1
17
5p a) Arătaţi că ∫ f ( x) x 2 + 2 dx =
6
.
0
5p b) Demonstrați că orice primitivă a funcției f este crescătoare pe ℝ .
5p c) Se consideră funcția g : ℝ → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − x
. Determinați a ∈ ( 0, +∞ ) pentru care
x +2
2
1
3 a+ 3
∫ g ( x ) dx = 2
+ ln
2
.
0
Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 2
5p 1. Determinaţi al treilea termen al progresiei geometrice ( bn ) , știind că b1 = 2 și b2 = 6 .
n≥1
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 7 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x − 7 . Calculaţi ( f g )( 7 ) .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x − 1 = x − 2 .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta
să verifice inegalitatea n ( n − 1)( n − 2 )( n − 3)( n − 4 ) > 0 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1,1) , B ( −1,0 ) , C ( 3,5 ) și D ( 5,6 ) . Demonstraţi
că punctele B , D și mijlocul segmentului AC sunt coliniare.
5p 6. Determinaţi x ∈ ( 0, π ) , ştiind că ( sin x − cos x )2 = 2 .
1 0  1 + 2a 2a 
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( a ) =   , unde a este număr real.
0 1  −2
a
1 − 2a 
5p b) Arătați că A (1) + A ( 2 ) − A (1) ⋅ A ( 2 ) = I 2 .
5p c) Se consideră numerele naturale m şi n , astfel încât A ( m ) ⋅ A ( n ) = A ( m + n ) . Arătaţi că m = n = 1 .
2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = x 2 + y 2 + x + y .
5p a) Arătați că ( −1) ∗ ( −1) = 0 .
2 2
5p b) Demonstrați că x ∗ y =  x + 1  +  y + 1  − 1 , pentru orice numere reale x și y .
 2  2 2
5p c) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x pentru care x 2 ∗ x 2 ≤ 4 .
1
1. Se consideră funcţia f : ( −2, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 + 4 x − ln ( x + 2 ) .
2
( 2 x + 3)( 2 x + 5 ) , x ∈ −2, +∞ .
( )
2 ( x + 2)
x2 + 4x − f ( x )
5p b) Calculaţi lim .
x →+∞ x
15 1
5p c) Demonstraţi că x 2 + 4 x + ≥ ln ( 2 x + 4 ) , pentru orice x ∈ ( −2, +∞ ) .
4 2
2
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 1 + 2 .
x +1
3
∫(x )
+ 1 f ( x ) dx = 18 .
2
5p a) Arătaţi că
0
3
5p b) Arătaţi că ∫ x f ( x ) dx = 4 + ln 5 .
1
5p c) Demonstrați că F ( x + 1) ≥ F ( x ) + 1 , pentru orice număr real x , unde F este o primitivă a lui f .

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 4
5p 1. Arătați că 3 ( 4 − i ) + 3i (1 + i ) = 9 , unde i 2 = −1 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 4 . Calculați ( f f )( 2 ) .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3 x 2 − 2 x + 4 = 1 . ( )
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 2, 4 ) și B ( 3, a ) , unde a este număr real.
Determinați numărul real a , știind că punctele O , A și B sunt coliniare.
π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = cos x + cos 2 x + cos3 x , unde x este număr real. Arătați că E   = 0 .
4
1 0  x + 3y 4y 
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( x, y ) =   , unde x și y sunt numere
 0 1   −2 y x − 3y 
reale.
5p a) Arătați că det ( A (1,1) ) = 0 .
5p b) Demonstrați că, dacă matricea A ( x, y ) este inversabilă, atunci x ≠ y .
5p c) Determinaţi perechile ( m, n ) , de numere întregi, pentru care A ( m, n ) ⋅ A ( − m, n ) = I 2 .
2. Pe mulţimea A = [ 0, +∞ ) se definește legea de compoziție x y = 4xy − (1 − x − y ) .
1
5p b) Arătați că x x ≥ 5 , pentru orice x ∈ A , x ≠ 0 .
5p c) Demonstrați că, dacă m și n sunt numere naturale impare, atunci m n este număr natural impar.
(
3 ( x − 1) x 2 + x + 1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
funcției f .
5p c) Demonstrați că x ≥ 3ln x + 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
3
2. Se consideră funcţia f : ℝ → ℝ , f ( x ) = xe x .
2
f ( x)
5p a) Arătaţi că  ex
dx = 2 .
0
1 2
 ( f ( x ) + e ) dx = e .
x e +1
5p b) Arătaţi că
−1
−1+ a
2a
5p c) Demonstrați că  f ( x ) dx ≥ − , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) .
−1− a
e
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Model
5p 1. Arătați că numărul N = log 2 24 − log 2 12 + 3 este pătratul unui număr natural.

( )
5p 2. Determinați numărul real a pentru care punctul A a, a 2 aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,
f ( x) = 2x −1.
5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuația x 2 − 2 x − 2 = x − 2 .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A = {1!, 2!, 3!, ..., 10!} , acesta să fie
divizibil cu 9 .
5p 5. Se consideră triunghiul ABC și punctul D mijlocul segmentului BC . Arătați că, pentru orice

puncte E și F astfel încât AE = FD , are loc relația 2 EB + FC = AB + AC . ( )
π
5p 6. Arătați că ( sin x + cos x )2 − ( sin x − cos x )2 = 2cos  − 2 x  , pentru orice număr real x .
2 
 x 2 1
1. Se consideră matricea A ( x ) = 
 x − 1 1
, unde x este număr real.
 
5p a) Arătați că det ( A ( −1) ) = 3 .
5p b) Demonstrați că matricea A ( x ) este inversabilă, pentru orice număr real x .
5p c) Determinați matricea X ∈ M2 ( ℝ ) pentru care A (1) ⋅ X ⋅ A (1) = A ( 2 ) .
2. Pe mulţimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă și cu element neutru
x y = xy − 2 ( x + y − 1) + 2 .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x − 2 x + 2 = x .( )( )
5p c) Determinați numerele raționale al căror simetric în raport cu legea de compoziție „ ” este număr
rațional.
 1
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ( 0, +∞ ) , f ( x ) = x  1 − ln x 2 + 1
 x
( )  .
( x − 1)2 ,
5p a) Arătați că f ' ( x ) = x ∈ ( 0, +∞ ) .
x2 + 1
5p b) Determinați numărul natural nenul n , știind că tangenta la graficul funcției f în punctul
1
A ( n, f ( n ) ) este paralelă cu dreapta de ecuație y = x + 1 .
5
5p c) Demonstrați că funcția f este bijectivă.

Pagina 1 din 2
1 2ln x ln x
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = − și funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = ,
x3 x3 x2
o primitivă a lui f .
e
2 2ln x 
5p a) Arătați că ∫x  f ( x ) + 3  dx = 1 .
1  x 
5
∫ x⋅ f (x )
2 5ln 2
5p b) Arătați că + 3 dx = − .
1
128
e2
a2 − 1
5p c) Determinați numerele reale a pentru care ∫ x ⋅ F ( x ) dx = .
e
2

Pagina 2 din 2
Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie

Proba E. c)
Simulare
5p 1. Calculați termenul b4 al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b1 = 2 și b2 = 4 .

5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = mx 2 − 2 x + 1 , unde m este număr real nenul. Determinați
numărul real nenul m pentru care axa Ox este tangentă graficului funcției f .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3x+2 − 3x − 6 ⋅ 3x−1 = 6 .
5p 4. Se consideră mulțimea A , a numerelor naturale de două cifre. Determinați probabilitatea ca,
alegând un număr n din mulțimea A , numărul 2n − 60 să aparțină mulțimii A .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −1, 4 ) , B ( 5, 2 ) și C , mijlocul segmentului AB .
Determinați ecuația dreptei d care trece prin punctul C și este perpendiculară pe dreapta AB .
5p 6. Se consideră triunghiul isoscel ABC , cu măsura unghiului A egală cu 120° și AB = 6 . Arătați că
aria triunghiului ABC este egală cu 9 3 .
1 0  0 1
1. Se consideră matricele I 2 =  , A=  și B ( x ) = xI 2 + iA , unde x este număr real și
0 1  −1 0 
i 2 = −1 .
5p b) Determinați numărul real x pentru care B ( 3) ⋅ B ( 5 ) = 8 B ( x ) .
5p c) Determinați perechile ( m, n ) de numere întregi pentru care matricea B ( m ) + iB ( n ) nu este
inversabilă.
2. Pe mulțimea M = [1, +∞ ) se definește legea de compoziție x ∗ y = xy − ( x − 1)( y − 1) .
5p a) Arătați că 2 ∗ 5 = 8 .
5p b) Arătați că e = 1 este elementul neutru al legii de compoziție „ ∗ ”.
5p c) Demonstrați că ( nx ) ∗ y ≥ x ( n ∗ y ) , pentru orice x, y ∈ M și orice număr natural n , n ≥ 2 .

4 x
x2 + 3
( ) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
6 1 − x2
x ( x 2 + 3)
2
5p b) Determinați a ∈ ( 0, +∞ ) , știind că tangenta la graficul funcției f în punctul A ( a, f ( a ) ) este

paralelă cu axa Ox .
1
x+
x x
5p c) Demonstrați că > , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
x2 + 3 x2 +
1
+5
x2
Pagina 1 din 2
ex + 2x
ex
1
5p a) Arătați că ∫ e f ( x ) dx = e .
x
0
0
5p b) Arătați că ∫ f ( x ) dx = −1 .
−1
1
a ( e + 1)
5p c) Determinați numărul real a pentru care ∫ F ( x ) f '' ( x ) dx = e2
, unde F : ℝ → ℝ este
0
primitiva funcției f cu proprietatea F ( 0 ) = 0 .

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 3
5p 1. Arătați că 2 ( )(
2 −1 2 + 2 = 2 . )
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 x 2 − 4 x . Determinați abscisele punctelor de intersecție a
graficului funcției f cu axa Ox .
1
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x −3 = 2 x .
2
5p 4. Calcula ț i probabilitatea ca, alegând un num ăr din mul ț imea numerelor naturale de două cifre, acesta
să fie multiplu de 11 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A( −1,0) , B ( 0,3) și C ( 4,0 ) . Arătați că triunghiul
ABC este isoscel.
3x x  π π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = tg x + sin − 2cos , unde x ∈  0,  . Arătați că E   = 1 .
2 2  2  3
 x + 1 −x 
1. Se consideră matricele M ( x ) =   , unde x este număr real.
 −2 x 2 x + 1 
5p b) Arătați că M ( x ) ⋅ M (1) = M ( 4 x + 1) , pentru orice număr real x .
5p c) Determinați numărul real x pentru care M ( x ) ⋅ M (1) ⋅ M (1) = M ( x + 2 ) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 5 xy + 10 x + 10 y + 18 .
5p a) Arătați că ( −1) 0 = 8 .
5p b) Demonstrați că x y = 5 ( x + 2)( y + 2 ) − 2 , pentru orice numere reale x și y .
5p c) Determinați numărul întreg m pentru care m m = m .
x2 + 1
1. Se consideră funcția f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = + ln ( x − 1) .
x −1
x2 − x − 2
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
( x − 1)2
funcției f .
x2 + 1
5p c) Demonstrați că + ln ( x − 1) ≥ 5 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) .
x −1
x+4
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 2 .
6x + 1
2
(
5p a) Arătați că  f ( x ) 6 x + 1 dx = 10 .
2
)
0
Pagina 1 din 2
2
 4  ln 5
5p b) Arătați că   f ( x ) − 2  dx = 6 .
0 6x + 1 
1
5p c) Determinați numărul real m pentru care
x+4
 f ( x) ⋅ e
2x
( )
dx = m e2 − 1 .
0

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 1
5p 1. Determinați termenul a1 al progresiei aritmetice ( an ) , știind că a2 = 6 și a3 = 12 .
n ≥1
5p 2. Se consideră funcția f :ℝ → ℝ, f ( x ) = x − 5 . Determinați numărul real a pentru care
f ( a ) + f ( 2a ) = 2 .
1
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5 x ⋅ = 25 .
5
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre, acesta să
fie multiplu de 16 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 3, 2 ) și B (1, 4 ) . Determinați coordonatele
punctului C , astfel încât punctul A este mijlocul segmentului BC .
3x x π 
5p 6. Se consideră expresia E ( x ) = sin x + sin − cos , unde x este număr real. Arătați că E   = 1 .
2 2 3
 1 −1 1 0  x 3− x
1. Se consideră matricele A =   , I2 =   și B ( x ) =   , unde x este număr
 −1 1  0 1 2− x x 
real.
5p b) Arătați că B ( x ) − B ( 0 ) = xA , pentru orice număr real x .
5p c) Arătați că matricea C ( a ) = B ( a ) ⋅ B (1) − B ( a + 1) este inversabilă, pentru orice număr întreg a .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x ∗ y = ( 2 x − 1)( 2 y − 1) + 1 .
5p a) Arătați că 1 ∗ 2 = 4 .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x ∗ x = 2 .
 1
5p c) Determinați numărul întreg nenul m pentru care m ∗ 1 +  = 1 .
 m 
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x2 + 1 + ln x .
4 x2 + 1
5p a) Arătați că f ′ ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
f ( x ) − ln x
5p b) Arătați că lim 2 = 2.
x →+∞ x + x + 4
5p c) Demonstrați că funcția f este bijectivă.
(
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x e x + 2 x 2 . )
4
f ( x)
5p a) Arătați că  e x + 2 x2 dx = 8 .
0

Pagina 1 din 2
1
 ( f ( x) − 2x ) dx = 1 .
3
5p b) Arătați că
0
2
e4 − e
5p c) Determinați numărul real a pentru care x
1
⋅ f( )
x 2
dx =
2
+a.
1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 7
5p 1. Arătați că media aritmetică a numerelor a = 20 − 21 și b = 22 + 21 este egală cu 21 .

5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 1 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 3 − x . Arătați că
f ( a ) + g ( a ) = 2 , pentru orice număr real a .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 7 x − 6 = x .
5p 4. Determinați câte numere naturale pare, de două cifre, au cifrele elemente ale mulțimii {1, 2,3, 4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 6,0 ) și B ( 6,6 ) . Arătați că triunghiul AOM
este isoscel, unde punctul M este mijlocul segmentului OB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic în A , astfel încât AC = 4 și măsura unghiului B este
egală cu 60° . Arătați că înălțimea din vârful A a triunghiului ABC are lungimea egală cu 2 .
1 0 1 −x 
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( x ) =   , unde x este număr real.
0 1 x x + 1
5p b) Arătați că A ( −1) ⋅ A ( 2 ) − A ( −1) = 2 I 2 .
5p c) Determinați numerele reale x pentru care A ( x ) ⋅ A ( − x ) + xA ( x ) = 3I 2 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 4 ( xy + 1) − 3 ( x + y ) .
5p b) Arătați că, dacă a 3 = 4 , atunci a ( −a ) = 0 .
5p c) Determinați valorile reale ale lui x pentru care ( x 1) ( x − 1) ≤ 4 .
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 2 x 2 + x + 3 − 5ln x .
( x − 1)( 4 x + 5) , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x
f ( x ) + 5ln x
5p b) Arătați că lim = −2 .
x →+∞ 3 − x − x2
5p c) Demonstrați că 2 x 2 + x ≥ 3 + 5ln x , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ( 3 − 2 x ) e x .
1
f ( x)
dx = 2 .
0
2
 f ( x ) dx = e
2
5p b) Arătați că −5.
0
1
e3 x 2
5p c) Determinați a ∈ ( −∞,1) pentru care  f 3 ( x ) dx = 9 .
a
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Model
5p 1. Arătați că numerele 5 − 2 6 , 1 și 5 + 24 sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice.
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = ax + 1 , unde a este număr real nenul. Determinați
numărul real nenul a pentru care ( f f )(1) = 1 .
2− x
1
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x ⋅   = 32 .
4
5p 4. Determinați numărul de submulțimi ordonate, cu câte două elemente, care se pot forma cu
elementele mulțimii M = {0,1,2,3,4} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( −2,1) și B ( 2,5) . Determinați ecuația dreptei d
care trece prin punctul B și este perpendiculară pe dreapta AB .
π
5p 6. Arătați că ( tg x + 1)( ctg x − 1) = 2ctg2 x , pentru orice x ∈  0,  .
 2
 a 1 a + 1 ax + y + ( a + 1) z = a

1. Se consideră matricea A ( a ) =  1 a 
−1  și sistemul de ecuații  x + ay − z = 4 , unde
 2 −a 4   2 x − ay + 4 z = −4
 
a este număr real.
5p b) Determinați mulțimea valorilor reale ale lui a pentru care sistemul are soluție unică.
5p c) Arătați că, dacă sistemul are soluția unică ( x0 , y0 , z0 ) , atunci x0 + y0 + z0 = 2 .
2. Se consideră polinomul f = X 3 − 3 X 2 + 2 X + m , unde m este număr real.
5p a) Pentru m = 6 , arătați că f ( −1) = 0 .
5p b) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul g = X 2 + 2 .
5p c) Determinați numărul real m pentru care x13 + x23 + x33 = 0 , unde x1 , x2 și x3 sunt rădăcinile
polinomului f .
x +1
1. Se consideră funcția f : ( −1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x + .
ex
2x + 1
5p a) Arătați că f ' ( x ) = 1 − , x ∈ ( −1, +∞ ) .
2e x x + 1
5p b) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f .
e
5p c) Demonstrați că f ( x ) − x ≤ , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) .
2
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x 2 + x ln x .
2
5p a) Arătați că  3 ( f ( x ) − x ln x ) dx = 7 .
1

Pagina 1 din 2
e
f ( x)  1
5p b) Arătați că  x 3
dx = 2  1 −  .
 e
1
x +1
5p c) Arătați că suprafața plană delimitată de graficul funcției g : [1, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = , axa Ox și
f ( x)
dreptele de ecuații x = 1 și x = e are aria strict mai mare decât 1 .

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Simulare
5p 1. Arătați că 2 1  i   i  2  i   1 , unde i  1 .
2
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ  ℝ , f  x   3x  10 . Determinați numărul real a pentru care punctul

A  2a, a  aparține graficului funcției f .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2 x 2  2  2 x .
5p 4. Determinați câte numere naturale impare, de trei cifre, se pot forma cu elementele mulțimii
A  0,1, 2,3,4 .

5p 5. Determinați numărul real a pentru care vectorii u  ai   a  1 j și v  i  2 j sunt coliniari.

5p 6. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic în A , cu măsura unghiului B egală cu și BC  24 .
6
Bisectoarea unghiului C al triunghiului ABC intersectează latura AB în punctul D . Determinați
lungimea segmentului CD .
1 0 0  x  1 1 1 
1. Se consideră matricele I 3   0 1 0  și A  x    0
 
x

0  , unde x este număr real.
0 0 1  1 1 x  1
  
5p b) Determinați numărul real x pentru care A  0   A  x   A  0  .
5p c) Determinați numerele reale a și b pentru care  A 1 1  aA 1  bI3 , unde  A 11 este
inversa matricei A 1 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x  y  xy  x  y  1  2 xy .
5p a) Arătați că 1  2  8 .
5p b) Arătați că e  0 este elementul neutru al legii de compoziție „  ”.
 1
5p c) Determinați numărul natural nenul n pentru care n      0 .
 n
2 x  1  ln x
1. Se consideră funcția f :  0,    ℝ , f  x   .
x
ln x
5p a) Arătați că f '  x   , x   0,   .
x2
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre  la graficul funcției f .
ln y ln x 1 1
5p c) Demonstrați că    , pentru orice x, y  1,   cu x  y .
y x x y
2. Se consideră funcția f : ℝ  ℝ , f  x   x3  x .
5
  f  x  x  dx  8 .
3
5p a) Arătați că
3

Pagina 1 din 2
2
x2 ln 5
5p b) Arătați că  f  x   x  2 dx  3
.
0
f  x  e x
5p c) Se consideră funcția g :  0,    ℝ, g  x   . Arătați că orice primitivă G :  0,    ℝ
x
a funcției g este concavă.

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 6
5p 1. Arătați că ( 6 −2 )( 6+2 =2. )
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + 1 . Determinați numerele reale a pentru care
f (a) = 1 − a .
(
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log 4 x 2 + 4 = log 4 ( 6 x − 4 ) . )
5p 4. Determinați câte numere naturale de două cifre, cu cifra zecilor număr impar, se pot forma cu
elementele mulțimii {1, 2,3, 4,5} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, −5 ) și B ( 5,5 ) . Determinați distanța de la
punctul O la mijlocul segmentului AB .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic în A , cu AC = 6 și tgC = 3 . Arătați că aria
triunghiului ABC este egală cu 18 3 .
1 0 1 − a a 
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( a ) =   , unde a este număr real.
0 1  −3a 3a + 1
5p b) Arătați că A ( a ) − I 2 = a ( A (1) − I 2 ) , pentru orice număr real a .
5p c) Determinați numărul întreg m pentru care A ( m ) ⋅ A ( 2m ) = A (1) .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = xy − x − y + 4 .
5p b) Determinați numerele reale x pentru care x x = 3x .
5p c) Determinați numărul real a , știind că x a = x + a , pentru orice număr real x .
1. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = e x x 2 + 2 x − 2 . ( )
5p a) Arătați că f ' ( x ) = e x + 4 x , x ∈ℝ .
x 2
( )
f ( x)
5p b) Arătați că lim = 1.
x →+∞ f '( x )
5p c) Demonstrați că e
x+4
( )
x 2 + 2 x − 2 ≤ 6 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] .
3
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x3 + .
x
2
5p a) Arătați că   f ( x ) − 3  dx = 15 .
1
x 4
5p b) Demonstrați că orice primitivă G : ( 0, +∞ ) → ℝ a funcției g : ( 0, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = 1 f ( x ) este

x
crescătoare.
3
1 π
5p c) Arătați că  f ( x ) dx = 12 3
.
1

Pagina 1 din 1
Proba E. c)
Varianta 1
(
5p 1. Arătați că 4 − 6 3 + 3 2 3 − 1 = 1 . )
5p 2. Se consideră funcțiile f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 5 x − 3 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = 2 x + 3 . Determinați numărul real
a pentru care f ( a ) = g ( a ) .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 22 x+1 ⋅ 23 = 1 .
5p 4. Determinați câte numere naturale, de două cifre distincte, se pot forma cu cifre din mulțimea
A = {3, 4,5,6} .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 4,0 ) , B ( 0, 2 ) , C ( 3,3) și M , mijlocul segmentului
AB . Arătați că segmentele MO și MC au lungimile egale.
π 
5p 6. Se consideră E ( x ) = 2sin x sin 2 x − cos x , unde x este număr real. Arătați că E   = 0 .
6
1 0  3 + a 2 − 2a 
1. Se consideră matricele I 2 =   și A ( a ) =   , unde a este număr real.
 0 1   1 − a 1 + 3a 
5p b) Arătați că A ( 0 ) ⋅ ( A ( a ) − A ( 0 ) ) = aI 2 , pentru orice număr real a .
(( ) )
5p c) Demonstrați că det A a − aA ( a ) ≥ 0 , pentru orice număr real a .
2
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = x 2 − 4 xy + 3 y 2 .

5p b) Determinați numerele reale x pentru care ( 2 x ) x = −1 .
5p c) Determinați perechile ( m, n ) de numere întregi, cu m < n , pentru care m n = 3 .
4x − 4
1. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 5 + .
x2
4( 2 − x)
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) .
x3
5p c) Demonstrați că f ( x ) − f ( y ) ≤ 1 , pentru orice x , y ∈ [1, +∞ ) .
2. Se consideră funcția f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = 3x 2 + 4ln x .
2
5p a) Arătați că  ( f ( x ) − 4ln x ) dx = 7 .
1
e
 x ( f ( x ) − 3x ) dx = e2 + 1 .
2
5p b) Arătați că
1
e
( 3e −1)( 3e + 5)
, pentru orice primitivă F : ( 0, +∞ ) → ℝ a funcției f .
5p c) Demonstrați că  f ( x ) F '' ( x ) dx = 2
1

Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Varianta 7
5p 1. Arătați că 3 − 4i + i ( 4 − i ) = 4 , unde i 2 = −1 .
5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = 4 − 2 x . Arătați că (f f )(1) = 0 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log5 x 2 − 2 x + 6 = log 5 6 . ( )
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de două cifre,
acesta să fie divizibil cu 3 și cu 7 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A (1, 2 ) , B ( a,0 ) și C ( 0, b ) . Determinați numerele
reale a și b , știind că punctul A este mijlocul segmentului BC .
5p 6. Se consideră triunghiul ABC , cu AB = AC = 10 și BC = 16 . Arătați că AD = 6 , unde AD este
înălțime în triunghiul ABC .
 1 0 1 2  x + 1 2 x + 1
1. Se consideră matricele I 2 =  , A =  și B ( x ) =   , unde x este număr
0 1  −1 −2   x − 1 2 x − 1
real.
5p a) Arătați că det ( B ( 2 ) ) = 4 .
5p b) Determinați numărul real a pentru care B ( 0 ) ⋅ B (1) = aA .
5p c) Determinați numărul real x pentru care A ⋅ B ( x ) = A ⋅ ( B ( 0 ) − 3I 2 ) .
2. Se consideră polinomul f = X 3 + 2 X 2 + mX − 3 , unde m este număr real.

5p b) Determinați numărul real m pentru care polinomul f este divizibil cu polinomul X + 1 .
5p c) Determinați numărul real m pentru care (1 − x1 )(1 − x2 ) (1 − x3 ) = x1 x2 x3 , unde x1 , x2 și x3 sunt
3x 2
1. Se consideră funcția f : (1, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = .
x2 + x − 2
3x ( x − 4 )
5p a) Arătați că f ' ( x ) = , x ∈ (1, +∞ ) .
(x )
2 2
+ x−2
17
( )
5p c) Demonstrați că f ( x ) + f x 2 ≥ , pentru orice x ∈ (1, 2] .
3
2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x ( x − 1) .
2
7
f ( x)
5p a) Arătați că  ( x − 1)2 dx = 20 .
3
3
x 1
5p b) Arătați că  f ( x ) dx = 2 .
2
Pagina 1 din 2
1
( ) dx = e
x f ex 2
−5
5p c) Arătați că  e x 4
.
0

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Model
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
1  3
5p 1. Arătați că + 3  1 −  = 2 .
8  8
5p 2. Se consideră funcția f : → , f ( x ) = 2 x − 2 . Determinați numărul real a pentru care f ( a ) = 0 .
5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 52 x = 52+ x .
5p 4. Calculați probabilitatea ca, alegând un număr n din mulțimea A = 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 , acesta
să verifice inegalitatea n + 9  15 .
5p 5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A ( 0,5 ) , B ( 4, −5) și C ( a, b ) , unde a și b sunt
numere reale. Determinați numerele reale a și b , știind că punctul C este mijlocul segmentului AB .
5p 6. Arătați că 2  ( sin 45 + cos 45 )  sin 30 = 1 .

 3 2  3 4 1 0
1. Se consideră matricele A =  , B =  și I 2 =  .
 −1 0   −2 −3  0 1
5p b) Arătați că B + 3I 2 = 2 A .
5p c) Determinați numărul real x pentru care A  ( xA + B ) = 2 xI 2 .
2. Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x y = 2 xy − 3( x + y ) + 1 .
5p a) Arătați că 1 0 = −2 .
5p b) Arătați că legea de compoziție „ ” este comutativă.
5p c) Determinați mulțimea numerelor reale x pentru care x ( −2x )  0 .
3x − 4
1. Se consideră funcția f : ( 4, + ) → , f ( x) = .
x−4
, x ( 4, + ) .
8
5p a) Arătați că f ' ( x ) = −
( x − 4 )2
5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre + la graficul funcției f .
5p c) Demonstrați că funcția g : ( 4, + ) → , g ( x) = f '( x) este crescătoare.
, f ( x ) = x + ( x + 3) .
2
2. Se consideră funcția f : →
 ( f ( x ) − ( x + 3) ) dx = 2 .
2
2
5p a) Arătați că
0
0
1 2
5p b) Arătați că  f ( x ) − x dx = 3 .
−2
6
f ( x)
5p c) Determinați numărul real a pentru care  x + 3 dx = 3( a − ln 3) .
0
Probă scrisă la matematică M_tehnologic Model

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic, toate
calificările profesionale
Pagina 1 din 1

Proba E. c)
Barem de evaluare şi de notare
Model
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. b  b q3  q3  8 3p
5 2
q2 2p
2. f  0  7 2p
f f  0  f  7   70 3p
3.
 x  32  x  1  x2  7 x  10  0 2p
x1  2 nu verifică ecuaţia şi x2  5 verifică ecuaţia 3p
4. Numerele divizibile cu 11 din mulţimea A sunt 11, 22, 33 şi 44  4 cazuri favorabile
Numărul elementelor mulţimii A este 50  50 de cazuri posibile 2p
nr. cazuri favorabile 2 1p
p 
nr. cazuri posibile 25
2p
5. 2 a 1
 3p
1 2
a3 2p
6. 1
sin x  2p
2

x 3p
6
1.a) 1 0 
A B    2p
 0 20 
1 0
B A   A B  B  A 3p
0 20 
b) 2 0
A B    det  A  B   18 2p
0 9
det A  det B  4  5  9  det  A  B   det A  det B 3p
c)  a2 0
X2   2p
0 b2 
 a2 0   1 0   a2  1
    a  1, b  2  sunt 4 matrice X care verifică cerinţele 3p
0 b2   0 4  b2  4
2.a) f  X 3  X  2  f 1  13  1  2  3p
220 2p
b)  2  x1  2  x2   2  x3   f  2 3p
f  2  10  a  a  8 2p

1
c) x1  x2  x3  0 , x1x2  x2 x3  x3 x1  1 , x1x2 x3  a 1p
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
   ,      0,    3p
x1 x2 x3 a x1 x2 x2 x3 x3 x1 x1 x2 x3 a
Un polinom este g  aX 3  X 2  1 1p
1.a) f ( x)   ln( x  1)  '  ln x  '  2p
1 1
  , pentru orice x   0,   3p
x 1 x
b) 1
f  x   , pentru orice x   0,   2p
x  x  1
3p
f   x   0 , pentru orice x   0,    f este descrescătoare
c) ln  x  1  ln x
lim xf ( x)  lim 
x  x 1
2p
x
1 1

 lim x  1 x  1 3p
x  1
 2
x
2.a) 1 1
 ( x  2) f ( x)dx   xdx  2p
0 0
x2 1 1 3p
 
2 0 2
b) 2
f ' x    f  x   ( x  2) f '( x)  1 pentru orice x   2,   3p
 x  2 2
2014
2014
 1  dx  x
2013
1 2p
2013
c) 2 2
V    g 2  x  dx     x  2  dx 
2 3p
1 1

 x  2 3
2 37
 2p
3 1 3

2

Proba E. c)
Simulare pentru elevii clasei a XII-a
• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. z = 1 + i − 1 − i + 1 + i − 1 = 3p
= i ⇒ z = −i 2p
2. ∆ = −4 2p
∆
Valoarea maximă a funcției f este − = −1 3p
4a
3.
3 − x = x2 + 3 ⇒ 9 − 6 x + x2 = x2 + 3 3p
x = 1 , care verifică ecuația 2p
4. Sunt 81 de numere naturale de două cifre care au cifrele distincte, deci sunt 81 de cazuri
2p
favorabile
Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
nr. cazuri favorabile 81 9
p= = = 2p
nr. cazuri posibile 90 10
5. AC = 3, BC = 2 și m ( ∢C ) = 90° 3p
AC ⋅ BC
A∆ABC = =3 2p
2
6.
( sin x + cos x )2 = 1 + 2sin x cos x 2p
( sin x − cos x )2 = 1 − 2sin x cos x ⇒ ( sin x + cos x )2 + ( sin x − cos x )2 = 2 3p
1.a) 1 1 1
D (1,0 ) = 1 1 0 = 2p
1 1 0
=0 3p
b) 1 0 0
D ( a, b ) = 1 a −1 b −1 = 2p
1 a −1 b −1
2 2
1 0 0
= ( a − 1)( b − 1) 1 1 1 = ( a − 1)( b − 1)( b − a ) , pentru orice numere reale a și b 3p
1 a +1 b +1
c) D ( m, n ) = ( m − 1)( n − 1)( n − m ) 1p
m şi n au aceeași paritate ⇒ n − m este număr par, deci D ( m, n ) este par 2p
m şi n au parități diferite ⇒ m − 1 și n − 1 au parități diferite ⇒ ( m − 1)( n − 1) este număr par,
deci D ( a, b ) este par 2p
2.a) 3ɵ x = 3ɵ 2p
x1 = 1ɵ , x2 = 3ɵ , x3 = 5ɵ 3p
Pagina 1 din 2
b) 3
ɵ 1ɵ3 = 1,
ɵ 2ɵ 3 = 2,
ɵ 3ɵ 3 = 3,
ɵ 4ɵ 3 = 4,
ɵ 5ɵ 3 = 5ɵ
0ɵ = 0, 3p
Deci Im f = 0ɵ {} 2p
c) x3 = x ⇒ x10 = x 2 , pentru orice x ∈ℤ 6 2p
{ ɵ 1,
H = x 2 | x ∈ ℤ 6 = 0, ɵ 3,} { }
ɵ 4ɵ , deci mulțimea H are 4 elemente 3p
1.a) 1 1
f ′( x) = − 2 + , x ∈ (0, +∞) 2p
x x
f ( x) − f (2) 1
lim = f ′(2) = 3p
x →2 x−2 4
b) f (1) = 1 , f ′ (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ′ (1)( x − 1) ⇒ y = 1 3p
c) x ∈ (0,1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe (0,1] 2p
x ∈ [1, +∞) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [1, +∞) 2p
f ( x) ≥ f (1) ⇒ f ( x) ≥ 1 pentru orice x ∈ (0, +∞) 1p
2.a) 1 1
∫ ( x + 1) f ( x)dx = ∫ x dx =
2
2p
0 0
x3 1 1
= = 3p
3 0 3
b) e e
∫ ( x + 1) f ( x ) ln x dx = ∫ x ln x dx =
2
2p
1 1
e
 x3  e 2
x 2e 3 + 1
=  ⋅ ln x  − ∫ dx = 3p
 3 
 1 1 3 9
c) x2  1  x2 x2
∫ x +1 ∫
dx =  x − 1 +  dx = − x + ln ( x + 1) + C ⇒ F ( x ) = − x + ln ( x + 1) + c 3p
x +1 2 2
F (0) = 1 ⇒ c = 1 1p
e 2 − 4e + 7
F ( e − 1) = 1p
2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Simulare pentru elevii clasei a XI-a
pentru lucrare.
1. 362 = 4x 2p
x = 324 3p
2. ( x + a ) + a = x pentru orice număr real x 3p
a=0 2p
3. 1
−x + 2 = 3p
2
3
x= 2p
2
4. Numărul submulţimilor cu cel mult 3 elemente ale mulţimii M este C 0 + C1 + C 2 + C 3 = 2p
4 4 4 4
= 2 − 1 = 15
4 3p
5. 1
md = −2 și mh ⋅ md = −1 ⇒ mh = , unde h este dreapta care trece prin punctul A și este
2
perpendiculară pe dreapta d 2p
h : x − 2y −8 = 0 3p
6. 2
sin 2 x + cos 2 x = 1 ⇒ sin x = 2p
7
12 5
sin 2 x = 2sin x ⋅ cos x = 3p
49
1.a) x y 1
AC : 0 2 1 = 0 2p
6 8 1
AC : x − y + 2 = 0 3p
b) 0 2 1
3 5 1 = 0 + 24 + 12 − 30 − 6 − 0 = 3p
6 8 1
= 0 ⇒ punctele A, B şi C sunt coliniare 2p
c) 0 2 1
0 0 1 = 6 ⇒ AAOB = 3 2p
3 5 1
3 5 1
0 0 1 = 6 ⇒ ABOC = 3 ⇒ AAOB = ABOC 3p
6 8 1

Pagina 1 din 2
2.a) 2 4
2A = 
8 
2p
6
8 6
2B = 
2 
2p
4
 10 10 
2 A + 2B =   1p
 10 10 
b)  −3 −1
A− B =  1p
1 3
3 1
B− A=  1p
 −1 −3 
 −8 0 
( A − B ) ⋅ ( B − A) =   = −8 I 2 3p
 0 −8 
c)  a+2 b+6   4a + 2b 3a + b 
A⋅ X =  , X ⋅B =  2p
 3a + 4 3b + 12   10 6 
 a+2 b + 6   4a + 2b 3a + b   2 −2 
 =  ⇒ a = 2 și b = −2 , deci X =   3p
 3a + 4 3b + 12   10 6  1 3 
1.a)  x 
lim f ( x ) = lim  ln = 2p
x →e x →e  x+e
1
= ln 3p
2
b)  x 
lim f ( x ) = lim  ln = 2p
x →0 x →0  x+e
x >0 x >0
= −∞ ⇒ dreapta de ecuaţie x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcţiei f 3p
c)  
 x   1 
lim f ( x ) = lim  ln = ln  lim =
x + e 
3p
x →+∞ x →+∞   x→+∞ 1 + e 
 x
= ln1 = 0 ⇒ ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = 0 2p
2.a) f este continuă în x = 2 ⇒ lim f ( x ) = lim f ( x ) = f ( 2 )
x→2 x →2 2p
x< 2 x >2
4 − a = −4 ⇒ a = 8 3p
b) x ∈ ( −∞,2] și f ( x ) = 0 ⇒ x = 6 nu convine 2p
x ∈ ( 2, +∞ ) și f ( x ) = 0 ⇒ x 2 = 8 ⇒ x = −2 2 nu convine, x = 2 2 convine 3p
c) x ∈ ( −∞,2] și f ( x ) = x − 6 ⇒ f ( x ) < 0 1p
( )
x ∈ 2,2 2 și f ( x ) = x − 8 ⇒ f ( x ) < 0 ; f 2 2 = 0
2
( ) 2p
x ∈(2 )
2, +∞ și f ( x ) = x 2 − 8 ⇒ f ( x ) > 0 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. z 2 = 22 + 2 ⋅ 2 ⋅ 3i + ( 3i ) =
2
3p
= −5 + 12i 2p
2. f ( x ) = 0 ⇒ ( x − 3) = 0
2
3p
x = 3 şi y = 0 2p
3. x2 + 5 = 9 ⇒ x 2 − 4 = 0 3p
x1 = −2 și x2 = 2 , care verifică ecuația 2p
4. Sunt 7 numere de două cifre divizibile cu 13, deci sunt 7 cazuri favorabile 2p
Sunt 90 de numere de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
nr. cazuri favorabile 7
p= = 2p
5. AB = 4 , CO = 3 și CO este înălțime 3p
4⋅3
A∆ABC = =6 2p
2
6. π  π π
E   = cos + sin = 3p
2 2 4
2 2
=0+ = 2p
2 2
1.a) 3 1
det ( A (1) ) = = 3 ⋅ 2 − 1⋅ 0 = 3p
0 2
=6 2p
b) 2a + 1 1
det ( A ( a ) ) = = 5a + 1 3p
1− a 2
5a + 1 = 1 ⇒ a = 0 2p
c) 1 1 
A(0) =   ; det ( A ( 0 ) ) = 1 2p
1 2 
2 −1
( A ( 0 ) )−1 =  −1  3p
 1
2.a) 1 2 = 2 ⋅1 ⋅ 2 − 3 ⋅1 − 3 ⋅ 2 + 6 = 3p
=1 2p
b)  3 3 9 3
x y = 2  xy − x − y + +  = 2p
 2 2 4 4
  3 3 3  3  3  3 3
= 2  x  y −  −  y −   + = 2  x −  y −  + pentru orice numere reale x și y 3p
  2 2 2  2  2  2 2
Probă scrisă la matematică M_st-nat Varianta 9

Pagina 1 din 2
c) 2 2
 3 3  3 1
2 x −  + = 2 ⇒  x −  = 3p
 2 2  2 4
x1 = 1 și x2 = 2 2p
1.a) e− x e −1
lim f ( x ) = lim = = 3p
x →1 x →1 x − 2 1 − 2
1
=− 2p
e
b)
f ′( x) =
( e ) ⋅ ( x − 2) − e
−x ' −x
⋅ ( x − 2)
'
=
−e − x ⋅ ( x − 2 ) − e − x
3p
( x − 2 )2 ( x − 2 )2
−e − x ⋅ ( x − 1) (1 − x ) e− x
= = , x ∈ ( −∞, 2 ) 2p
( x − 2 )2 ( x − 2 )2
c) f ' (1) = 0 , f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) şi f ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ (1,2 ) 3p
1
f ( x ) ≤ f (1) ⇒ f ( x ) ≤ −
pentru orice x ∈ ( −∞, 2 ) 2p
e
2.a) 2 2
2 2
∫( ) ( ) ∫
x + 1 f x dx = ln x dx = x ln x
1
− ∫ 1 dx = 3p
1 1 1
2
= 2ln 2 − x = 2ln 2 − 1 2p
1
b) e e
∫( )
f ( x ) + ( x + 1) ⋅ f ' ( x ) dx = ∫ ( ( x + 1) ⋅ f ( x ) ) dx =
'
3p
1 1
e
= ( x + 1) f ( x ) = ln e = 1 2p
1
c) 3 3
V = π ⋅ ∫ g 2 ( x ) dx = π ⋅ ∫ ( x + 1) dx =
2
2p
2 2
=π ⋅
( x + 1)3 3 37π
= 3p
3 2 3

Pagina 2 din 2
Varianta 5
pentru lucrare.
1. z 2 = ( 2 + i ) = 4 + 4i + i 2 =
2
3p
= 3 + 4i 2p
2. f ( m ) = 1 2p
m − 3 =1⇔ m = 4 3p
3. x − 3 = 9 3p
x = 12 care verifică ecuația 2p
4. Num ărul submulțimilor cu un număr impar de elemente ale unei mulțimi cu 4 elemente este
3p
egal cu C41 + C43 =
=8 2p
5. MB = MA + AB 2p
MC = MD + DC ⇒ MB + MC = 2 AB 3p
6. cos C = sin B , sin C = cos B 2p
sin B ⋅ cos C + sin C ⋅ cos B = sin 2 B + cos 2 B = 1 3p
1.a) 0 2014
det A = = 0 ⋅ ( −1) − 1 ⋅ 2014 = 3p
1 −1
= −2014 2p
b)  0 2014  0 2014   2014 −2014 
A⋅ A =   =  3p
 1 −1  1 −1   −1 2015 
 0 2014   2014 −2014   2014 0 
A + A⋅ A =  + =  = 2014 I 2 2p
 1 −1   −1 2015   0 2014 
c) 1 1 2014 
A−1 =  0 
3p
2014 1
1 2014 
X = 2014 A−1 =   2p
1 0 
2.a) f ( 0 ) = 03 − 6 ⋅ 0 2 + m ⋅ 0 − 6 = 2p
= −6 3p
b) x1 + x2 + x3 = 6 , x1 x2 x3 = 6 2p
1 1 1 x +x +x 6
+ + = 1 2 3 = =1 3p
x1 x2 x1 x3 x2 x3 x1 x2 x3 6
c) f are rădăcinile x1 = k − 1 , x2 = k și x3 = k + 1 unde k ∈ ℤ ⇒ x1 + x2 + x3 = 3k ⇒ k = 2 2p
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 1 ⋅ 2 + 1 ⋅ 3 + 2 ⋅ 3 ⇒ m = 11 3p

Pagina 1 din 2
1.a)
( ) ( )=
'
x' x2 + 1 − x x2 + 1
f ′( x) = 2p
( x + 1)
2
2
=
1 − x2
=
(1 − x )(1 + x ) , x∈ℝ 3p
( x + 1) ( x + 1)
2 2
2 2
b) y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 2p

1 1
f (1) = , f ' (1) = 0 , deci ecuaţia tangentei este y = 3p
2 2
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = −1 2p
f ' ( x ) < 0 pentru x ∈ ( −∞, −1) , f ' ( x ) > 0 pentru x ∈ ( −1,1) , f ' ( x ) < 0 pentru x ∈ (1, +∞ ) 2p
Punctele de extrem sunt x = −1 și x = 1 1p
2.a) 1 1
 1 1  1
∫  f ( x ) − x + 2 − x + 3  dx = ∫ x + 1 dx = 2p
0 0
1
= ln ( x + 1) = ln 2 3p
0
b) 1 1 1
F este o primitivă a lui f ⇒ F ′′ ( x ) = f ′ ( x ) = − − − 2p
( x + 1) ( x + 2 ) ( x + 3) 2
2 2
F ′′ ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) , deci F este concavă pe ( −1, +∞ ) 3p

c) n n
 1 1  n
 dx = ln ( ( x + 1)( x + 2 )( x + 3) ) =
1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  + + 2p
0 0
x +1 x + 2 x + 3  0
= ln
( n + 1)( n + 2 )( n + 3) 1p
6
n ≥ 1 ⇒ ( n + 1)( n + 2 )( n + 3) ≥ 24 ⇒ A ≥ ln 4 pentru orice număr natural nenul n 2p

Pagina 2 din 2
Varianta 1
pentru lucrare.
1. z = 3 + 2 − 2i = 3p
= 5 − 2i , deci partea reală a numărului z este egală cu 5 2p
2. x1 + x2 = 3 , x1 x2 = 10 3p
x1 + x2 + 2 x1 x2 = 3 + 2 ⋅ 10 = 23 2p
3. x 2 + x + 1 = 1 ⇒ x 2 + x = 0 3p
x1 = −1 și x2 = 0 care verifică ecuația 2p
4. Cifra unit ăț ilor poate fi aleas ă în 2 moduri 2p
Cum cifrele sunt distincte, cifra zecilor poate fi aleasă în 2 moduri, iar cifra sutelor poate fi
2p
aleasă într-un singur mod
Se pot forma 2 ⋅ 2 ⋅ 1 = 4 numere 1p
5. a − 1 = 2 3p
a=3 2p
6. π
A= 2p
2
5
R= 3p
2
1.a) 2 1
det ( A ( 2 ) ) = = 2 ⋅ 2 − 1 ⋅1 = 3p
1 2
=3 2p
b)  x 1  − x 1   − x + 1 0 
2
A( x ) ⋅ A( − x) =    =   3p
 1 x  1 − x   0 − x 2 + 1
 − x2 + 1 0  1 0
 = ⇔ x=0 2p
 0 − x 2 + 1  0 1 

c)  n ( n + 1) 
  
n
 1 + 2 + ... + n n
A (1) + A ( 2 ) + ⋯ + A ( n ) = 
2
=  2p
 n 1 + 2 + ... + n   n ( n + 1) 
 n 
 2 
n ( n + 1)
n ( n + 1) n ( n + 1) n 2 ( n − 1)( n + 3)
n
2
= ⋅ − n⋅n = pentru orice număr natural
n ( n + 1) 2 2 4 3p
n
2
nenul n
2.a) 2 ∗ 4 = 4 ( 2 + 4 − 3) − 2 ⋅ 4 = 3p
= 12 − 8 = 4 2p

Pagina 1 din 2
b) x ∗ y = 4 x + 4 y − 12 − xy = 4 − xy + 4 x + 4 y − 16 = 2p
= 4 − x ( y − 4 ) + 4 ( y − 4 ) = 4 − ( x − 4 )( y − 4 ) pentru orice numere reale x şi y 3p
c) x ∗ x = 4 − ( x − 4) ⇒ x ∗ x ∗ x = 4 + ( x − 4)
2 3
2p
( x − 4 )3 = x − 4 ⇒ x = 3 sau x = 4 sau x = 5 3p
1.a) lim f ( x ) = lim ( x ln x − x + 1) = 2p
x →e x →e
= e ln e − e + 1 = 1 3p
b) 1
f ′ ( x ) = ( x ln x − x + 1) = ln x + x ⋅
'
−1 = 3p
x
= ln x + 1 − 1 = ln x , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
c) f ' (1) = 0 , f ' ( x ) < 0 pentru x ∈ ( 0,1) şi f ' ( x ) > 0 pentru x ∈ (1, +∞ ) 3p
f ( x ) ≥ f (1) ⇒ f ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 2014 2014
∫ ( x + 3)( x + 5) f ( x ) dx = ∫ 1dx = 2p
0 0
=x 2014
0 = 2014 3p
b) 1 1
∫ f ( x ) ⋅ f ′( x)dx =
1 2
2
f ( x)
−1
=
2
(
1 2
)
f (1) − f 2 ( −1) = 3p
−1
1 1 1  1
=  − =− 2p
2  576 64  144
c) 1 x + 3 a 1 5 ( a + 3)
a a
1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ln = ln
0 0 ( x + 4 ) 2
− 1 2 x + 5 0 2 3( a + 5) 3p
5 ( a + 3) 10
= ⇒ a =1
3 ( a + 5) 9 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 7
pentru lucrare.
1. 2 + 10
x+2= 3p
2
x=4 2p
2. ∆ = 44 2p
∆
Valoarea minimă a funcției f este egală cu − = −11 3p
4a
3.x2 − 2 x − 8 = 0 3p
4. Sunt 45 de numere pare de două cifre, deci sunt 45 de cazuri favorabile 2p
Sunt 90 de numere de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
p= = = 2p
5. u = −v ⇔ a − 2 = −3 3p
a = −1 2p
6. 16 + 25 − 36
cos A = = 3p
2⋅ 4⋅5
1
= 2p
8
1.a) 0 0 1
det B = 0 1 0 = 0 + 0 + 0 − 1 − 0 − 0 = 3p
1 0 0
= −1 2p
b) 0 1 0
 
AB =  1 0 1 2p
0 1 0 

0 1 0
 
BA =  1 0 1  ⇒ AB = BA 3p
0 1 0 

c) 0 x 1
det ( B + xA ) = x 1 x = 2 x 2 − 1 3p
1 x 0
2 x 2 − 1 = 1 ⇔ x1 = −1 și x2 = 1 2p
2.a) 4 ∗ 5 = 4 ⋅ 5 − 4(4 + 5 − 5) = 3p
=4 2p
Pagina 1 din 2
b) x ∗ y = xy − 4 x − 4 y + 16 + 4 = 2p
= x ( y − 4) − 4 ( y − 4) + 4 = ( x − 4)( y − 4) + 4 pentru orice numere reale x și y 3p
c) x ∗ 4 = 4 ∗ x = 4 pentru orice număr real x 2p
1 ∗ 2 ∗ 3 ∗ ... ∗ 2014 = (1 ∗ 2 ∗ 3) ∗ 4 ∗ (5 ∗ ... ∗ 2014) = 4 ∗ (5 ∗ ... ∗ 2014) = 4 3p
1.a) x2 − 3
lim f ( x ) = lim 2 = 2p
x →+∞ x →+∞ x + 3
=1 3p
b)
( )( ) ( )( )
' '
x2 − 3 ⋅ x2 + 3 − x2 − 3 ⋅ x2 + 3
f ′( x) = = 2p
( )
2
x2 + 3
=
(
2 x x2 + 3 − 2x x2 − 3 ) ( )= 12 x
, x∈ℝ 3p
( ) ( )
2 2
x2 + 3 x2 + 3
c)
f ''( x) =
(
36 1 − x 2 ) , x∈ℝ
3p
(x )
3
2
+3
f '' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −1,1) ⇒ f este convexă pe intervalul ( −1,1) 2p
2.a) e
1 2 e
∫ f ( x ) ⋅ f ' ( x ) dx = 2 f ( x ) 1 = 3p
1
=
1 2
2
(
f ( e ) − f 2 (1) =
1
2
) 2p
b) e e  4 '
x x4 e e x4 1
∫ x 3
f ( x ) dx = ∫ 4 
  ln x dx = ln x − ∫ ⋅ dx = 2p
1 1   4 1 1
4 x
e4 x 4 e 3e4 + 1
= − = 3p
4 16 1 16
c) e e e
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ ln x dx = ( x ln x − x ) = 3p
1 1 1
= ( e ln e − e ) − ( ln1 − 1) = 1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 8
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut
pentru lucrare.
1.
(1 + i )2 = 1 + 2i + i 2 = 2i 3p
z 2 − 2i = 2i − 2i = 0 2p
2. f ( 3) = 0 2p
(g f )( 3) = g ( f ( 3) ) = g ( 0 ) = 2015 3p
3. x 2 − 5 x = 3 − 3x ⇔ x 2 − 2 x − 3 = 0 3p
x1 = −1 și x2 = 3 2p
4. 5!
C54 = = 3p
4! ⋅ 1!
=5 2p
5. Panta dreptei d este egală cu 2 2p
Ecuația dreptei d este y = 2 x + 4 3p
6. 12 ⋅ 3 ⋅ sin 30° 6 ⋅ 3
A ∆MNP = = = 3p
2 2
=9 2p
1.a)  1 0
 ⇒ det ( A ( 0 ) ) =
1 0
A(0) =  = 2p
0 1 0 1
= 1 ⋅1 − 0 ⋅ 0 = 1 3p
b) 1 −a
det ( A ( a ) ) = = 1 − a2 3p
−a 1
1 − a 2 = 0 ⇔ a1 = −1 și a2 = 1 2p
c)  1 + ab −b − a   1 −a − b   ab 0 
A( a ) A(b) =   , A(a + b) =   , abI 2 =   3p
 − a − b ab + 1   −a − b 1   0 ab 
 1 + ab − a − b 
A ( a + b ) + abI 2 =   = A ( a ) A ( b ) , pentru orice numere reale a și b 2p
 − a − b 1 + ab 
2.a) f ( 0 ) = 03 − m ⋅ 0 + 2 = 3p
=0−0+2= 2 2p
b) Restul este ( 3 − m ) X 3p
3−m = 0 ⇔ m = 3 2p
c) x1 + x2 + x3 = 0 2p
x13 + x23 + x33 = m ( x1 + x2 + x3 ) − 6 = m ⋅ 0 − 6 = −6 3p
Probă scrisă la matematică M_șt-nat Varianta 8

Pagina 1 din 2
1.a) f ( x ) − f ( 0)
lim = f '( 0) 2p
x →0 x
f ( x) − f (0)
f ' ( x ) = e x − 1 și f ' ( 0 ) = 0 ⇒ lim =0 3p
x →0 x
b) ex ≤ 1 ⇔ x ≤ 0 2p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] , deci f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] 3p
c) f ' ( 0 ) = 0 și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe intervalul [ 0,+∞ ) 2p
Cum f este descrescătoare pe intervalul ( −∞,0] , obţinem f ( x ) ≥ f ( 0 ) ⇒ e x ≥ x + 1 , pentru
3p
orice număr real x
2.a) 1 1 1
∫ ( f ( x ) + 2 x − 5) dx = ∫ ( x )
− 2 x + 5 + 2 x − 5 dx = ∫ x 2 dx =
2
2p
0 0 0
x3 1 1
= = 3p
3 0 3
b) 2
f '( x )
∫ f ( x ) dx = ln ( x )0=
2
2
− 2x + 5 3p
0
= ln 5 − ln 5 = 0 2p
c) f ( x ) = ( x − 1) + 4 ≥ 4 , pentru orice număr real x
2
2p
2015 2015
1 1 1 2015 1
∫ f ( x)
dx ≤ ∫ dx = x
4
=
4 2014 4
3p
2014 2014

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
1. ( 2 − 3i )( 2 + 3i ) = 4 − 9i 2 = 3p
= 13 2p
2. f ( 3) = 5 2p
f ( f ( 3) ) = f ( 5 ) = 9 3p
3. x 2 + 17 = 81 ⇔ x 2 = 64 2p
4. Sunt 90 numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
Sunt 18 numere naturale de două cifre, divizibile cu 5, deci sunt 18 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. 2−a
m AB = și mBC = 1 2p
2
m AB = mBC ⇔ a = 0 3p
6. π  π π
E   = sin + cos = 2p
2 6 4
1 2 1+ 2
= + = 3p
2 2 2
1.a) 1 2  1 −2  1 0
A (1) =   , A ( −1) =   , A(0) =   3p
2 4  −2 4  0 4
 2 0 1 0
A (1) + A ( −1) =   = 2  = 2 A(0) 2p
0 8 0 4
b)
det ( A ( a ) ) =
1 2a
= 4 − 4a 2 3p
2a 4
4 − 4a 2 = 0 ⇔ a1 = −1 şi a2 = 1 2p
c)  1 1 
−
1 4 −1  3 3 
A( 2) =   , det ( A ( 2 ) ) = − 12 ≠ 0 ⇒ ( A ( 2 ) ) =   3p
 4 4  1 −1 
 
 3 12 
 1 1 
 −
3   1 16   5 −4 
X = ( A ( 2 ) ) ⋅ A (8) ⇒ X = 
−1 3
 ⇒ X =  2p
 1 − 1  16 4   −1 5 
 
 3 12 
Pagina 1 din 2
2.a) ( −3) 3 = 2 ⋅ ( −3) ⋅ 3 − 6 ⋅ ( −3) − 6 ⋅ 3 + 21 = 3p
= −18 + 18 − 18 + 21 = 3 2p
b) x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 18 + 3 = 2p
= 2 x ( y − 3) − 6 ( y − 3) + 3 = 2 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x 3 = 3 și 3 y = 3 , pentru x și y numere reale 2p
1 2 3 … 2015 = 1 ( 2 3 … 8 ) 3 ( 10 11 … )
2015 =
( )
3p
=3 10 11 … 2015 = 3

1.a) f ( x ) − f ( 0)
lim = f '( 0) 2p
x →0 x
f ( x) − f (0)
f ' ( x ) = 3e x + 2 x și f ' ( 0 ) = 3 ⇒ lim =3 3p
x →0 x
b) f ( 0) = 3 , f '( 0) = 3 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) ⇒ y = 3x + 3 3p
c) f '' ( x ) = 3e x + 2 , x ∈ ℝ 2p
f '' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , deci f este convexă pe ℝ 3p
2.a) 3 3
 1 1 3
∫  f ( x ) −  dx = ∫ x dx = x 2 = 3p
1
x 1
2 1
1
= ( 9 − 1) = 4 2p
2
b) 2 2 2
 1 x x 2
∫  f ( x ) −  e dx = ∫ xe x
dx = xe − ∫ e dx =
x
3p
1
x  1
1 1
2 2
= 2e 2 − e − e x =e 2p
1
c) a a  x2 a a2 − 1
 1
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  x +  dx =  + ln x  = + ln a 3p
1
1
x  2 1 2
a2 − 1
+ ln a = 4 + ln a ⇔ a 2 = 9 și cum a > 1 , obținem a = 3 2p
2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. a2 = a1 + r = 1 + 2 = 3p
=3 2p
2. f ( m) = 0 ⇔ m + 1 = 0 3p
m = −1 2p
3. x2 + 4 = 8 ⇔ x 2 = 4 2p
x1 = −2 şi x2 = 2 , care verifică ecuația 3p
4. Mulțimea M are 8 elemente, deci sunt 8 cazuri posibile 1p
În mulțimea M sunt 2 numere divizibile cu 3, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. a + 1 4
= 3p
1 2
a =1 2p
6.  π 3
Cum x ∈  0,  , obținem cos x = 2p
 2 2
1 3 3
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ ⋅ = 3p
2 2 2
1.a)  2014 3   2016 3   2015 3 
A ( 2014 ) =   , A ( 2016 ) =   , A ( 2015 ) =   3p
 2013 2   2015 2   2014 2 
 4030 6   2015 3 
A ( 2014 ) + A ( 2016 ) =   = 2  = 2 A ( 2015 ) 2p
 4028 4   2014 2 
b) a 3
det ( A ( a ) ) = = 3− a 3p
a −1 2
3− a = 0 ⇔ a = 3 2p
c)  2 3  3 3   2 + 3x 3 + 3x 
A ( 2 ) + xA ( 3) =   + x =  ⇒ det ( A ( 2 ) + xA ( 3) ) = x + 1 3p
1 2  2 2  1 + 2x 2 + 2x 
x + 1 = 0 ⇔ x = −1 2p
2.a) ( −1) ∗ 1 = − ( −1) ⋅1 − ( −1) − 1 − 2 = 3p
= 1 + 1 − 1 − 2 = −1 2p
b) x ∗ y = − xy − x − y − 1 − 1 = 2p
= − x ( y + 1) − ( y + 1) − 1 = − ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 3p

Pagina 1 din 2
c) ( x + 2 ) ∗ ( 2 x − 3) = − ( x + 3)( 2 x − 2 ) − 1 2p
x2 + 2 x = 0 ⇔ x1 = −2 și x2 = 0 3p

1.a) f ' ( x ) = 4 x3 − 16 x = 3p
( )
= 4 x x 2 − 4 = 4 x ( x − 2 )( x + 2 ) , x ∈ ℝ 2p
b) f ( x ) − x4 −8 x 2 + 16
lim = lim = 2p
x → +∞ x2 + 1 x → +∞ x2 + 1
= −8 3p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x ( x − 2 )( x + 2 ) = 0 2p
Coordonatele punctelor sunt x1 = −2 , y1 = 0 ; x2 = 0 , y2 = 16 și x3 = 2 , y3 = 0 3p
2.a) 2 2  x2 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx = 
 2
+ 2 x  = 3p
1 1  1
5 7
=6− = 2p
2 2
b) 2
F ' ( x ) = ( x + 2ln x + 2015 ) ' = 1 + = 3p
x
x+2
= = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 2p
x
c) e e
2 e
A = ∫ g ( x ) dx = ∫ ln x dx = ln 2 x = 3p
1 1
x 1
= ln e − ln 2 1 = 1
2 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. z1 z2 = ( 3 + i )( 3 − i ) = 9 − i 2 = 3p
= 10 , care este număr real 2p
2. f (1) = 1 ⇔ 1 + a = 1 3p
a=0 2p
3. x3 + 2 x − 4 = x3 ⇔ 2 x − 4 = 0 3p
x=2 2p
4. Mulțimea A are 80 de elemente, deci sunt 80 de cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 11 numere divizibile cu 7, deci sunt 11 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. a
mOA = 2 și mOB = 2p
2
mOA = mOB ⇔ a = 4 3p
6. π  π π
E   = cos + sin = 2p
3 6 3
3 3
= + = 3 3p
2 2
1.a) 2 0 2 0
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2⋅2 − 0⋅0 = 3p
0 2 0 2
= 4−0= 4 2p
b) 2 1  2 3  2 2
A (1) =   , A ( 3) =   , A ( 2) =   3p
 1 2  3 2  2 2
 4 4  2 2
  = a ⇔a=2 2p
 4 4  2 2
c)  4 + xy 2 x + 2 y 
A( x ) A( y ) =   2p
 2 x + 2 y 4 + xy 
 2 x + y   xy 0   4 + xy 2 ( x + y ) 
2 A ( x + y ) + xyI 2 = 2  + =  = A ( x ) A ( y ) , pentru
x+ y 2  0 xy   2 ( x + y ) 4 + xy  3p
orice numere reale x și y

Pagina 1 din 2
2.a) 2 ∗ ( −2 ) = 3 ⋅ 2 ⋅ ( −2 ) + 6 ⋅ 2 + 6 ⋅ ( −2 ) + 10 = 3p
= −12 + 12 − 12 + 10 = −2 2p
b) x ∗ y = 3 xy + 6 x + 6 y + 12 − 2 = 2p
= 3 x ( y + 2 ) + 6 ( y + 2 ) − 2 = 3 ( x + 2 )( y + 2 ) − 2 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x ∗ x ∗ x = 9 ( x + 2) − 2
3
2p
7 5
9 ( x + 2 ) − 2 = x ⇔ x1 = − , x2 = −2 , x3 = −
3
3p
3 3
1.a)
( )
f ' ( x ) = ( x + 1) '⋅ e x + ( x + 1) ⋅ e x ' = 2p
= e x + ( x + 1) e x = ( x + 2 ) e x , x ∈ ℝ 3p
b) f ( 0) = 1 , f '( 0) = 2 2p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ′ ( 0 )( x − 0 ) ⇒ y = 2 x + 1 3p
c) f '' ( x ) = ( x + 3) e x , x ∈ ℝ 2p
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ −3, +∞ ) , deci f este convexă pe intervalul [ −3, +∞ ) 3p
2.a) 1 1
 
∫ ( x + 1) ⋅ x2 + 1 dx = ∫ ( x + 3x ) dx =  4 + 3 ⋅ 2  −1 =
2 x + 3x 3
3 x x 1 4 2
3p
−1 −1  
1 3 1 3
= + − +  = 0 2p
 4 2  4 2
b) 1
x3 + 3 x
1
 2x 
∫ x +1
2
dx = ∫  x + 2
 x + 1
 dx =

2p
0 0
 x2 1
=
 2 (
+ ln x 2 + 1 )  0 = 12 + ln 2 3p
 
c) m m
A = ∫ g ( x ) dx = ∫
2x
x +1
2 (
dx = ln x 2 + 1 ) m0 = ln ( m2 + 1) 3p
0 0
( )
ln m 2 + 1 = ln 2 ⇔ m 2 + 1 = 2 și, cum m > 0 , obținem m = 1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. a1 + a2 + a3 = 3 + ( 3 + 2 ) + ( 3 + 2 ⋅ 2 ) = 3p
= 15 2p
2. b
− = −1 2p
2a
∆ 12
− = − = −3 3p
4a 4
3. x 2 − 4 x + 4 = 0 3p
x = 2 care verifică ecuația 2p
4. Numărul submulțimilor cu 3 elemente ale unei mulțimi cu 5 elemente este egal cu C5 =
3
3p
= 10 2p
5. M ( −2,3) 2p
AM = 4 3p
6. 2 2
cos a = 3p
3
ctg a = 2 2 2p
1.a) 2 3
det ( A ( 3) ) = = 2 ⋅ 3 − 1⋅ 3 = 3p
1 3
=3 2p
b)  2 −2015   2 2015 
A ( −2015 ) =   , A ( 2015 ) =   2p
1 3  1 3 
 4 0  2 0
A ( −2015 ) + A ( 2015 ) =   = 2⋅  = 2 A( 0) 3p
 2 6  1 3
c) 2 x
det ( A ( x ) ) = =6− x 2p
1 3
x 2 + x − 6 = 0 ⇔ x1 = −3 și x2 = 2 3p
2.a)
() 3
f 0ɵ = 0ɵ + a ⋅ 0ɵ = 2p
= 0ɵ 3p
b)
()
f 3ɵ = 2ɵ + a ⋅ 3ɵ 2p
2ɵ + a ⋅ 3ɵ = 3ɵ ⇒ a = 2ɵ 3p
c) 1ɵ + a = 3ɵ + a ⋅ 2ɵ ⇒ a = 3ɵ 2p
() () () ()
f 3ɵ = 1ɵ și f 4ɵ = 1ɵ ⇒ f 3ɵ = f 4ɵ 3p
Probă scrisă la matematică M_st-nat Model

Pagina 1 din 2
1.a)
( x + ln x )' ⋅ x − ( x + ln x ) ⋅ x '
f ′( x) = = 2p
x2
 1
1 + x  ⋅ x − x − ln x 1 − ln x
=  3p
= , x ∈ ( 0, +∞ )
x2 x2
b) y − f (1) = f ' (1)( x − 1) 2p
f (1) = 1 , f ' (1) = 1 , deci ecuaţia tangentei este y = x 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = e 1p
f ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ ( 0, e ] ⇒ f este crescătoare pe ( 0,e] 2p
f ' ( x ) ≤ 0 pentru orice x ∈ [ e, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [ e, +∞ ) 2p
2.a) 1 1 1
 1   1 1 
∫  f ( x ) − x + 1  dx = ∫  x + x + 1 − x + 1  dx = ∫ x dx = 3p
0 0 0
x2 1 1
= = 2p
2 0 2
b) 1 1 1
 2 x   2 1 
∫ x f ( x ) dx = ∫  x + x + 1  dx = ∫  x + 1 − x + 1  dx = 2p
0 0 0
 x3 1 4
=  + x − ln ( x + 1)  = − ln 2 3p
 3 
 0 3
c) 1 1  x2 1 1
 1 
A = ∫ f ( x ) dx = ∫  x +  dx =  + ln ( x + 1)  = + ln 2 3p
0 0
x +1  2 0 2
1
2
1
( )
+ ln 2 = + ln n 2 + n ⇒ n = −2 nu este număr natural şi n = 1
2
2p
Probă scrisă la matematică M_st-nat Model

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. −2 + 0,75 = 3p
= −1, 25 2p
2. Punctele de intersecție cu axele de coordonate sunt A ( 3,0 ) și, respectiv, B ( 0, 4 ) 2p
Distanța AB este egală cu 5 3p
(3−1 )
3. 2 x +10
= 34 ⇔ −2 x − 10 = 4 3p
x = −7 2p
4. Cn0 + Cn1 + Cn2 + … + Cnn =2 n
3p
2 = 64 ⇔ n = 6
n 2p
5. MN = 4 2p
NP = 4 ⇒ ∆MNP este isoscel 3p
6. A∆ABC = 24 2p
p = 12 , deci r = 2 3p
1.a) 2 0 0
det ( A ( 2,0 ) ) = 0 2 0 = 3p
0 0 2
=8 2p
b)  x a a   x − a −a   2 x 0 0 
     
A ( x , a ) + A ( x, − a ) =  − a x a  +  a x − a  =  0 2x 0 = 2p
 −a −a x   a a x   0 0 2 x 
  
1 0 0
 
= 2 x ⋅  0 1 0  = 2 x A (1,0 ) , pentru orice numere reale x și a 3p
0 0 1
 
c) x −3 −3
det ( A ( x, −3) ) = 3 x −3 = x3 + 27 x 3p
3 3 x
( )
x x 2 + 27 = 0 ⇔ x = 0
2p
2.a) x y = 3 xy + 3x + 3 y + 3 − 1 = 2p
= 3 x ( y + 1) + 3 ( y + 1) − 1 = 3 ( x + 1)( y + 1) − 1 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) a b = 2 ⇔ ( a + 1)( b + 1) = 1 2p
Cum a și b sunt numere întregi, obținem a = −2, b = −2 sau a = 0, b = 0 3p
Pagina 1 din 2
c) ( −1) x = −1 , unde x este număr real 2p

( −1) 0 1 ... 2015 = ( −1) (0 1 ... 2015 ) = −1 3p
1.a) f ′ ( x ) = e x + xe x − e x = 3p
= xe x , x ∈ ℝ 2p
b)  x  x
lim f ( x ) = lim  − x − e x + 1 = lim − x + 1 = 1 3p
x →−∞ x →−∞  e  x→−∞ e
Dreapta y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcției f 2p
c) f '( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] , deci f este descrescătoare pe ( −∞,0] 2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , deci f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) 2p
2.a) 1
∫ ( 4x ) ( )0=
1
3
+ 3 x 2 + 2 x + 1 dx = x 4 + x3 + x 2 + x 3p
0
=4 2p
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = x + x + x + x + c , unde c ∈ ℝ
4 3 2
2p
F ( −1) = 1 ⇒ c = 1 , deci F ( x ) = x 4 + x3 + x 2 + x + 1 3p
c) a 0 a 0
∫ f ( x ) dx +
1
aa∫ ( )
1
( )
f ( x ) dx = ∫ 4 x3 + 3 x 2 + 2 x + 1 dx + ∫ 4 x3 + 3x 2 + 2 x + 1 dx =
aa
2p
0 0
(
= a 4 + a3 + a 2 + a − ) a1 ( a4 + a3 + a2 + a ) = a4 − 1 , pentru orice număr real nenul a 3p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1. z 2 = (1 − i ) = 1 − 2i + i 2 =
2
2p
= 1 − 2i − 1 = −2i 3p
2. f ( 0 ) = 2016 2p
(g f )( 0 ) = g ( f ( 0 ) ) = g ( 2016 ) = 0 3p
3. x2 − 3x = x − 4 ⇔ x2 − 4 x + 4 = 0 3p
x=2 2p
4. Mulțimea M are 100 de elemente, deci sunt 100 de cazuri posibile 1p
În mulțimea M sunt 10 pătrate perfecte, deci sunt 10 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. Panta unei drepte paralele cu dreapta d este egală cu 3 2p
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și este paralelă cu dreapta d este y = 3x + 1 3p
6. π 1
6 ⋅ 4 ⋅ sin 6⋅4⋅
6 = 2= 3p
A ∆ABC =
2 2
=6 2p
1.a)  −1 −1  −1 −1
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
 2 −2  2 −2
= 2 − ( −2 ) = 4 3p
b) 1 + m − 1 −1  1 − m − 1 −1   0 −2 
A (1 + m ) + A (1 − m ) =  + = = 3p
 2 1+ m − 2  2 1 − m − 2   4 −2 
 0 −1
= 2  = 2 A (1) , pentru orice număr real m 2p
 2 −1
c) m − 1 −1
det ( A ( m ) ) = = m 2 − 3m + 4 2p
2 m−2
Pentru orice număr real m , m 2 − 3m + 4 ≠ 0 , deci matricea A ( m ) este inversabilă 3p
2.a) x ∗ y = −3xy + 9 x + 9 y − 27 + 3 = 2p
= −3 x ( y − 3) + 9 ( y − 3) + 3 = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) ( x ∗ y ) ∗ z = ( −3 ( x − 3)( y − 3) + 3) ∗ z = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( −3 ( y − 3)( z − 3) + 3) = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 = ( x ∗ y ) ∗ z , pentru orice
3p
numere reale x , y și z , deci legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă

Pagina 1 din 2
c)
( x ∗ x ) ∗ x = 9 ( x − 3)3 + 3 2p
9 ( x − 3) + 3 = 12 ⇔ ( x − 3) = 1 ⇔ x = 4
3 3
3p

1.a) 3
f ′ ( x ) = 3x 2 − = 3p
x
=
3 x3 − 3 3 x − 1
=
3
( )
, x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b)
x →0 x →0
(
lim f ( x ) = lim x3 − 3ln x = +∞ ) 2p
x >0 x >0
Dreapta de ecuație x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcției f 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 1 1p
x ∈ ( 0,1] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0,1] 1p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [1, +∞ ) 1p
Cum f (1) = 1 , obținem f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 2 2
∫( ) ( )1=
2
x 2 + 3 x + 3 f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = x 2 + 3x 3p
1 1
= 10 − 4 = 6 2p
b) 3 3
( )0=
2x + 3 3
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ dx = ln x 2 + 3 x + 3 3p
0 0 x 2 + 3x + 3
= ln 21 − ln 3 = ln 7 2p
c) 0 0
1 2
∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = 2 f ( x ) −1 = 3p
−1
=
2
(
1 2 1
)
f ( 0 ) − f 2 ( −1) = (1 − 1) = 0
2
2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Matematică M_mate-info
Varianta 5
Filiera teoretică, profilul real, specializarea matematică-informatică
Filiera vocaţională, profilul militar, specializarea matematică-informatică
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
pentru lucrare.
1. 24 + a = 2 ⋅ 1020 3p
a = 2016 2p
2. ∆ = 16 − 4m 3p
16 − 4m = 0 ⇒ m = 4 2p
(3−1 )
3. 2 x −3
= 33 ⇔ −2 x + 3 = 3 3p
x=0 2p
Sunt 5 numere raționale în mulțimea A , deci sunt 5 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. d ⊥ BC ⇒ md ⋅ mBC = −1 și, cum mBC = 1 , obținem md = −1 2p
Deoarece A ∈ d , ecuația dreptei d este y − y A = md ( x − x A ) , adică y = − x + 1 3p
6. BC 2 2
= 2R ⇒ R = =
sin A 2 3p
2⋅
2
=2 2p
1.a) 1 0 0  1 0 0
 
A ( 0 ) =  1 −1 1  ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 1 −1 1 = 2p
1 1 0  1 1 0
 
= 0 + 0 + 0 − 0 − 1 − 0 = −1 3p
b) 1 a a 2
det ( A ( a ) ) = 1 −1 1 = ( 3a − 1)( a + 1) 2p
1 1 −a
Pentru orice număr real a , a ≠ −1 și a ≠ , obţinem det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci matricea A ( a )

1
3 3p
este inversabilă
c) 1
Sistemul are soluție unică, deci a ≠ −1 și a ≠ ; pentru fiecare număr real a , a ≠ −1 și
3
1 − 4a 2 ( − 3a )
2 2p
a ≠ , obținem x0 = şi y0 =
3 ( 3a − 1)( a + 1) 3a − 1
2
Cum x0 = y0 ⇔ 3a 2 − a − 2 = 0 , obținem a = − sau a = 1 3p
3
Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 5

Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = − xy + 2 x + 2 y − 4 + 2 = 2p
= − x ( y − 2 ) + 2 ( y − 2 ) + 2 = 2 − ( x − 2 )( y − 2 ) , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x ∗ x = 2 − ( x − 2)
2
2p
2 − ( x − 2 ) = 1 ⇔ ( x − 2 ) = 1 ⇔ x = 1 sau x = 3
2 2
3p
c) Cum m ∗ n ∗ p = 2 + ( m − 2 )( n − 2 )( p − 2 ) , obținem ( m − 2 )( n − 2 )( p − 2 ) = 0 2p
m = 2 sau n = 2 sau p = 2 , deci produsul numerelor m , n și p este divizibil cu 2 3p
1.a)
( )
f ' ( x ) = e x '+ ( ln x ) '+ 1' = 2p
1 1
= ex + + 0 = e x + , x ∈ ( 0, + ∞ ) 3p
x x
b) f (1) = e + 1 , f ' (1) = e + 1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = ( e + 1) x 3p
c) f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( 0, + ∞ ) , deci f este strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) 2p
( )
Cum lim f ( x ) = lim e x + ln x + 1 = − ∞ , f (1) > 0 și f este continuă, atunci ecuația
x →0 x →0
x >0 x >0 3p
f ( x ) = 0 are soluție unică în intervalul ( 0, 1)
2.a) 1 1 1
 3 
( )
x
I0 = ∫ dx = ∫  1 −  dx = x − 3ln ( x + 3 ) = 3p
0
x+3 0
x+3 0
3
= 1 − 3ln4 + 3ln3 = 1 + 3ln 2p
4
b) 1
x n + 2 + 3x n+1 x ( x + 3)
1 n +1 1
I n+1 + 3I n = ∫ dx = ∫ dx = ∫ x n+1dx = 3p
0
x + 3 0
x + 3 0
x n+ 2 1 1
= = , pentru orice număr natural n 2p
n+2 0 n+2
c)  9 
1 n +1 1 2 1 1 1
( ) n x + 6x
2 2
x n ' x n x 1
nI n = n ∫ dx = ∫ x dx = x ⋅ −∫x ⋅ dx = − ∫ x n
1 −  dx
0
x + 3 0
x + 3 x + 3 0 0 ( )
x + 3
2 4 0  (
 x + 3) 
2 2p
pentru orice număr natural nenul n
1  9  1
1
Cum 0 ≤ ∫ x n  1 −  dx ≤ ∫ x n dx = pentru orice număr natural nenul n , obţinem
 ( x + 3) 2  n + 1
0   0 3p
1
lim nI n =
n→+∞ 4
Probă scrisă la matematică M_mate-info Varianta 5

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. b2 = b1 ⋅ q = 4 ⋅ 2 = 3p
=8 2p
2. xV = 1 2p
yV = −1 3p
3. 2x + 1 = 5 ⇒ 2x = 4 3p
4. 5!
C52 = = 3p
2! ⋅ 3!
= 10 2p
5. 0 = m ⋅1 − 2 3p
m=2 2p
6. AB 2
= 2R ⇒ R = =
sin C 2 3p
2⋅
2
=1 2p
1.a) 0 1 0 1
A( 2) =   ⇒ det ( A ( 2 ) ) = = 2p
1 0 1 0
= 0 − 1 = −1 3p
b) 2− a 1  2+ a 1   4 2
A ( a ) + A ( −a ) =  + = = 3p
 1 2 − a  1 2 + a   2 4
2 1
= 2  = 2 A ( 0 ) , pentru orice număr real a 2p
 1 2
c)  x2 − 4 x + 5 4 − 2x   2 2
A( x ) A( x ) =   , 2 A (1) =   3p
 4 − 2x x 2 − 4 x + 5   2 2

 x 2 − 4 x + 5 = 2
 , de unde obținem x = 1 2p
 4 − 2 x = 2
2.a) f ( −1) = ( −1) − 4 ⋅ ( −1) + m ⋅ ( −1) + 4 = −m − 1
3 2
2p
f (1) = 13 − 4 ⋅12 + m ⋅1 + 4 = m + 1 ⇒ f ( −1) + f (1) = −m − 1 + m + 1 = 0 , pentru orice număr
3p
real m
b) m = −1 ⇒ f ( −1) = f (1) = 0 3p
X − 1 divide f și X + 1 divide f , deci polinomul f se divide cu polinomul X 2 − 1 2p

Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 4 , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = m ⇒ x12 + x22 + x32 = 16 − 2m 3p
4 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) 4m
Cum x1 x2 x3 = −4 și x12 + x22 + x32 − = 16 − 2m − = 16 − m , obținem
x1 x2 x3 −4 2p
m = 16
1.a)
( 2 x − 1)( x − 1) − ( x 2 − x + 1)
f '( x ) = = 3p
( x − 1) 2
x2 − 2 x x ( x − 2)
= = , x ∈ (1, +∞ ) 2p
( x − 1) ( x − 1)2
2
b) f ( 2) = 3 , f '( 2) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f ( 2 ) = f ' ( 2 )( x − 2 ) , adică y = 3 3p
c) f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 2, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe ( 2, +∞ ) 2p
7
Cum 2 < e < 3 şi f ( 3) = , obținem f ( e ) <
7
3p
2 2
2.a) 2 2 2
∫ x 2
f ( x ) dx = ∫ e x
dx = e x
= 3p
1 1 1
= e2 − e = e ( e − 1) 2p
b) F este o primitivă a funcţiei f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
F '' ( x ) =
e x
( x − 2 ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 2, +∞ ) , deci funcția F este convexă pe [ 2, +∞ ) 3p
x3
c) 2 2
ex
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ dx 2p
1 1 x2
2
1 ex
Cum x ≥ 1 ⇒ x 2 ≥ 1 ⇒ ≤ 1 , obţinem ≤ e x , deci A ≤ ∫ e x dx , adică A ≤ e ( e − 1) 3p
x2 x2 1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. b4 10
q= = = 3p
b3 5
=2 2p
2. x ≤5⇒ x −3≤ 2 2p
f ( x ) ≤ 2 , deci valoarea maximă a funcției este 2 3p
3. x 2 + 12 = ( x + 2 ) ⇒ 4 x − 8 = 0
2
3p
4. 7!
C72 = = 3p
2! ⋅ 5!
= 21 2p
5. y − 0 x −1
= 3p
4 − 0 3 −1
y = 2x − 2 2p
6. AB 6
= 2R ⇒ R = =
sin C 3 3p
2⋅
2
=2 3 2p
1.a) 1 0 1 0
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
0 1 0 1
=1− 0 =1 3p
b) 1 + x − x  1 + y − y   1 + x + y − xy − y − x + xy 
A( x ) A( y ) =   = = 3p
 2 x 1 − 2 x  2 y 1 − 2 y   2 x + 2 y − 2 xy 1 − 2 y − 2 x + 2 xy 
 1 + ( x + y − xy ) − ( x + y − xy ) 
=  = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 2 ( x + y − xy ) 1 − 2 ( x + y − xy ) 
c)
( )
A ( x ) A ( x ) = I 2 și, cum I 2 = A ( 0 ) , obținem A x + x − x 2 = A ( 0 ) 3p
2 x − x 2 = 0 ⇔ x = 0 sau x = 2 2p
2.a) x y = 2 xy − 6 x − 6 y + 18 + 3 = 2p
b) 1 2 3 4 = ( (1 2 ) 3) 4 = 3p
=3 4=3 2p

Pagina 1 din 2
c) x x = 2 ( x − 3) + 3 , x x x = 4 ( x − 3) + 3
2 3
2p
5 7
4 ( x − 3) + 3 = x ⇔ x =
3
sau x = 3 sau x = 3p
2 2
1.a) f ' ( x ) = x '− ( ln x ) ' = 2p
1 x −1
=1− = , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) 1
f '' ( x ) = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ f este convexă pe intervalul ( 0,+∞ ) 3p
c) f '( x ) = 0 ⇔ x = 1 1p
Cum f (1) = 1 , obținem f ( x ) ≥ 1 , deci ln x ≤ x − 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 1 1 1
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) ⋅ x 2 + 1 dx = ∫1dx = x 0 =
1 1
2 2
3p
0 0 0
=1− 0 =1 2p
b) 1 1
x 2
1
1 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx = ∫1dx − ∫ x 2 + 1 dx =
2
2p
0 0 0 0
1 1 π
= x − arctg x = 1 − arctg1 = 1 − 3p
0 0 4
c) n +1 n +1 n +1 ( n + 1)2 + 1
∫ 2 x f ( x ) dx = ∫ x2 + 1
2x
(
dx = ln x + 12
) n
= ln
n2 + 1
3p
n n
ln
( n + 1) + 1
2
= ln 2 ⇔ n 2 − 2n = 0 ⇔ n = 0 sau n=2 2p
n2 + 1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. z = i (1 + i ) = 2i 2 =
2
2p
= −2 , deci partea reală a numărului complex z este egală cu −2 3p
2. m −4 2
− = −1 ⇔ m2 − 8 = 0 3p
4
m = −2 2 sau m = 2 2 2p
3. 2 2x x
(
+ 3⋅ 2 − 4 = 0 ⇔ 2 −1 2 + 4 = 0
x
)( x
) 3p
Deoarece 2 x > 0 , soluția ecuației este x = 0 2p

4. 5, 15, 25,… , 2005 și 2015 sunt numerele din mulţimea M care sunt divizibile cu 5 și nu
2p
sunt divizibile cu 10
În mulţimea M sunt 202 numere care sunt divizibile cu 5 şi nu sunt divizibile cu 10 3p
5. Punctul B este mijlocul segmentului MC 2p
1
( )
AB = AM + AC ⇒ AM = 2 AB − AC
2
3p
6. 2sin x cos x = sin x ⇔ sin x ( 2cos x − 1) = 0 2p
π
Cum x ∈ [ 0, π ] , obținem x = 0 , x = sau x = π 3p
3
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
A ( 2016 ) =  2015 2016  ⇒ det ( A ( 2016 ) ) = 2015
2016 2016 2016 = 2p
 2 2 
 2015 2016 20162  20152 2016 2
2016 2
=0 3p
b) 1 1 1 0 0 1
det ( A ( x ) ) = 2015 2016 x = 2015 − x 2016 − x x = 2p
20152 20162 x 2 20152 − x 2 20162 − x 2 x 2
1 1
= ( 2015 − x )( 2016 − x ) = ( 2015 − x )( 2016 − x ) , pentru orice număr real x 3p
2015 + x 2016 + x
c) det ( A ( x ) ) = x2 − ( 2015 + 2016 ) x + 2015 ⋅ 2016 2p
det ( A ( x ) ) are valoarea minimă pentru x =

4031
3p
2

Pagina 1 din 2
2.a)  ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 1 ( −1) ⋅ ( −1) + ( −1) ⋅ 1

A⋅ A =  = 3p
 1 ⋅ ( −1) + 1 ⋅ 1 1 ⋅ ( −1) + 1 ⋅ 1 
0 0
=  2p
0 0
b) X ( a ) ⋅ X ( b ) = ( I 2 + aA )( I 2 + bA ) = I 2 + ( a + b ) A + abA ⋅ A = 3p
= I 2 + ( a + b ) A = X ( a + b ) , pentru orice numere reale a și b 2p
c) M = X ( ( −3) + ( −2 ) + ( −1) + 0 + 1 + 2 + 3 + 4 ) = X ( 4 ) 2p
 5 4
Cum X ( 4 ) ⋅ X ( −4 ) = X ( 0 ) = I 2 , inversa matricei M este matricea X ( −4 ) =   3p
 −4 −3 
1.a) mx 2 + 4 x − m  4x 
lim f ( x ) = lim = lim  m ( x + 1) + = 3p
x →1 x →1 x −1 x →1  x −1 
x >1 x >1
= +∞ , deci dreapta de ecuație x = 1 este asimptotă verticală la graficul funcției f , pentru
2p
orice număr real m
b) y = 3 este asimptotă orizontală la graficul funcției g ⇒ lim g ( x ) = 3
x → +∞ 2p
mx 2 + 4 x − m
Cum lim = m , obținem m = 3 3p
x → +∞ x ( x − 1)
c) − x2 + 4 x + 1
f ( x) − 5 −5
x −1 − x2 − x + 6 2p
lim = lim = lim =
x→ 2 x − 2 x→ 2 x−2 x → 2 ( x − 1)( x − 2 )
−x − 3
= lim = −5 3p
x→ 2 x −1
2.a) 1
f ( −1) = − 2p
2
f ( 4 ) = 2 ⇒ f ( −1) ⋅ f ( 4 ) = −1 3p
b) x 
lim f ( x ) = lim  + 2a  = 1 + 2a , lim f ( x ) = lim ( ax + log 2 x ) = 2a + 1 și f ( 2 ) = 2a + 1 ,
x →2 x→2  2  x →2 x→2
x<2 x< 2 x >2 x>2 3p
deci funcția f este continuă în x = 2 , pentru orice număr real a
Cum, pentru orice număr real a , funcția f este continuă pe ( −∞, 2 ) și pe ( 2, +∞ ) , obținem
2p
că f este continuă pe ℝ
c)  1 
f ( −1) ⋅ f ( 4 ) =  − + 2a  ( 4a + 2 ) = ( 4a − 1)( 2a + 1) 2p
 2 
 1 1
Deoarece f este continuă și pentru orice a ∈  − ,  avem f ( −1) ⋅ f ( 4 ) < 0 , ecuația
 2 4 3p
f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în intervalul ( −1, 4 )

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2 ( a1 + 9r ) = a1 + 4r + a1 + 5r + 36 ⇔ 9r = 36 3p
r=4 2p
2. x 2 + 3x − 1 = x − 1 ⇔ x 2 + 2 x = 0 3p
x = −2 sau x = 0 2p
3. ( x − 1) ( x 2 − 1)
= 4 ⇒ ( x − 1) = 16
2 3p
log 2
x +1
x = −3 sau x = 5 , care verifică ecuația 2p
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 1p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere cu cifra unităților zero, 4
numere cu cifra zecilor cinci și cifra unităților număr par nenul și 4 numere cu cifra unităților 2p
cinci și cifra zecilor număr par, deci sunt 17 cazuri favorabile
p= = 2p
5. A (1,1) , B (1, 4 ) ⇒ AB Oy și A (1,1) , C ( 5,1) ⇒ AC Ox , deci ∆ABC este dreptunghic în A 2p
 5
Centrul cercului circumscris ∆ABC este mijlocul laturii BC și are coordonatele  3,  3p
 2
6. 1 + cos 2 x = 2cos 2 x 2p
1 + cos 2 x 2cos 2 x  π
1 − cos 2 x = 2sin 2 x ⇒ = = ctg 2 x , pentru orice x ∈  0,  3p
1 − cos 2 x 2sin x
2
 2
1.a)  1 1 1 1 1 1
 
M ( 0 ) =  2 3 1 ⇒ det ( M ( 0 ) ) = 2 3 1 = 3 + ( −2 ) + 0 − 0 − ( −1) − 2 = 3p
 0 −1 1 0 −1 1
 
=0 2p
b)  2 2 2  1 1 1
   
2M ( x ) − M ( − x ) =  4 6 2 −  2 3 1 = 3p
 2 x 4 x − 2 2   − x −2 x − 1 1
   
1 1 1
 
= 2 3 1 = M ( 3 x ) , pentru orice număr real x 2p
 3 x 6 x − 1 1
 

Pagina 1 din 2
c) 0 0 1
1 n ( n − 1)
∆= n 2n − 1 1 = n ( n − 1) , deci A ∆OAB = ∆ = 3p
2 2
n 2n − 1 1
2 2
Cum pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , numerele n − 1 și n sunt consecutive, produsul

lor este număr par, deci A ∆OAB este număr natural 2p
2.a) 1 1 1
1 = 6 ⋅1 ⋅ − 2 ⋅1 − 2 ⋅ + 1 = 2p
3 3 3
1
= 3p
3
b) x e = 6 xe − 2 x − 2e + 1 = 6ex − 2e − 2 x + 1 = e x , pentru orice număr real x 2p
1
x e = x ⇔ ( 3 x − 1)( 2e − 1) = 0 , pentru orice număr real x , deci e = este elementul neutru
2 3p
al legii de compoziție „ ”
c) 1 1 1
x = y = , pentru x și y numere reale 2p
3 3 3
1 2 3 2016  1 2 335  1  337 338 2016  1
… = …   … = 3p
1008 1008 1008 1008  1008 1008 1008  3  1008 1008 1008  3
1.a)
f ′( x) =
( )
1 ⋅ x 4 + 3 − x ⋅ 4 x3
=
(
3 1 − x4 )=
3p
( ) ( )
2 2
x4 + 3 x4 + 3
3 ( x − 1) 4
3 ( x − 1)( x + 1) ( x + 1) 2
=− =− , x∈ℝ 2p
( x + 3) ( x + 3)
4 2 4 2
b) 1
f ( 0) = 0 , f '( 0) = 2p
3
1
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = x 3p
3
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 sau x = 1 1p
x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe ( −∞, −1] ; x ∈ [ −1,1] ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci
1p
f crescătoare pe [ −1,1] și x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe [1, +∞ )
1 1 1 1
Cum lim f ( x ) = 0 , f ( −1) = − , f (1) = și lim f ( x ) = 0 , obținem − ≤ f ( x ) ≤ ,
x →−∞ 4 4 x →+∞ 4 4 3p
pentru orice x ∈ ℝ
2.a) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = ( x − 1) e x − 2 x + c , unde c ∈ ℝ 3p
F (1) = 0 ⇒ c = 2 , deci F ( x ) = ( x − 1) e x − 2 x + 2 2p
b) 1 1
∫( )
1 1
x 2e x − 2 x dx = x 2 e x − ∫ 2 xe x dx − x 2 = 3p
0 0 0 0
=e−3 2p
c) x
∫ f ( t ) dt = F ( x ) − F (1) = ( x − 1) ( e −2 )
x
3p
1
( x − 1) ( e x − 2 ) = 0 ⇔ x = 1 sau x = ln 2 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 01
pentru lucrare.
1.
( )
2
5+2 =9+4 5 3p
9+4 5 −4 5 =9 2p
2. f ( m) = 4 ⇒ m + 2 = 4 3p
m=2 2p
3. x 2 + 9 = 25 ⇒ x 2 − 16 = 0 2p
4. Mulțimea M are 9 elemente, deci sunt 9 cazuri posibile 1p
În mulțimea M sunt 4 numere divizibile cu 2, deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = 2p
5. a − 1 −3
= 3p
2 −6
a=2 2p
6.  π 3
Cum x ∈  0,  , obținem sin x = 2p
 2 2
3 1 3
sin 2 x = 2sin x cos x = 2 ⋅ ⋅ = 3p
2 2 2
1.a)  1 0 1 0
A ( 0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
0 1  0 1
= 1 ⋅1 − 0 ⋅ 0 = 1 3p
b) 1 + 3x 2 x  1 + 3 y 2 y   1 + 3 x + 3 y − 3 xy 2 x + 2 y − 2 xy 
A( x ) A( y ) =   = = 3p
 −6 x 1 − 4 x  −6 y 1 − 4 y   −6 x − 6 y + 6 xy 1 − 4 x − 4 y + 4 xy 
 1 + 3 ( x + y − xy ) 2 ( x + y − xy ) 
=  = A ( x + y − xy ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 −6 ( x + y − xy ) 1 − 4 ( x + y − xy ) 
c)
( )
A 2 x + 2 x − 2 x ⋅ 2 x = A (1) ⇔ 2 x + 2 x − 2 x ⋅ 2 x = 1 3p
( 2x − 1)
2
=0⇔ x=0 2p
2.a) f ( −1) = ( −1) − ( −1) + a ⋅ ( −1) + 2 = − a
3 2
2p
f (1) = 13 − 12 + a ⋅ 1 + 2 = a + 2 ⇒ f ( −1) + f (1) = − a + a + 2 = 2 , pentru orice număr real a 3p
b) Restul împărțirii polinomului f la polinomul X − 2 X + 2 este aX 2
3p
Polinomul f este divizibil cu polinomul X − 2 X + 2 ⇔ a = 0
2
2p

Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 1 , x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = a ⇒ x12 + x22 + x32 = 1 − 2a 3p
( )
x13 + x23 + x33 = x12 + x22 + x32 − a ( x1 + x2 + x3 ) − 6 = 1 − 2a − a − 6 = −3a − 5 1p
x13 + x23 + x33 + 3 ( x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 ) = −3a − 5 + 3a = −5 , pentru orice număr real a 1p

1.a)
( 2 x + 2 )( x − 3) − ( x 2 + 2 x − 11)
f '( x ) = = 3p
( x − 3) 2
x 2 − 6 x + 5 ( x − 1)( x − 5 )
= = , x ∈ ( 3, +∞ ) 2p
( x − 3)2 ( x − 3)2
b) f ( x) x 2 + 2 x − 11
lim = lim =1 2p
x → +∞ x x → +∞ x ( x − 3 )
x 2 + 2 x − 11 − x 2 + 3x 5 x − 11
lim
x → +∞
( f ( x ) − x ) = lim
x → +∞ x−3
= lim
x → +∞ x − 3
= 5 , deci dreapta de ecuație
3p
y = x + 5 este asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcției f
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 3,5 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe ( 3,5 ) 3p
Cum 3 < π < 4 şi f ( 4 ) = 13 , obținem f (π ) > 13 2p
2.a) 1
1
1
∫ e x f ( x ) dx = ∫ ( 3x + 1) dx = 2p
0 0
 3x 2 1 3 5
= + x  = +1 = 3p
 2 
 0 2 2
b)
( )
F ′ ( x ) = ( 3 x + m ) ' e x + ( 3x + m ) e x ' = 3e x + ( 3 x + m ) e x = ( 3 x + m + 3) e x 3p
F ′ ( x ) = f ( x ) ⇔ ( 3 x + m + 3) e x = ( 3 x + 1) e x , pentru orice număr real x , deci m = −2 2p

c) a a
∫ ( 3x + 1) e dx = ( 3x − 2 ) e = ( 3a − 2 ) e a + 2
x x
2p
0
0
( 3a − 2 ) ea + 2 = 3a ⇔ ( 3a − 2 ) ( ea − 1) = 0
2
și, cum a este număr real nenul, obținem a = 3p
3

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. r = a2 − a1 = 3 3p
a3 = 10 2p
2. x1 + x2 = 4 , x1 x2 = 1 2p
4 x1 x2 − ( x1 + x2 ) = 4 ⋅ 1 − 4 = 0 3p
3. 22 x +1 = 2−3 ⇔ 2 x + 1 = −3 3p
x = −2 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre, multiplii de 15 sunt numerele 15 , 30 , 45 ,
2p
60 , 75 și 90 , deci sunt 6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a −1
m AB = 0 , m AC = 2p
3
a −1
m AB = m AC ⇔ = 0 ⇔ a =1 3p
3
6. 3
4⋅
AB AC 2 = 3p
= ⇒ sin B =
sin C sin B 4 3
1
= 2p
2
1.a) 0 1 0 1
A (1) =   ⇒ det ( A (1) ) = = 2p
1 0 1 0
= 0 − 1 = −1 3p
b)  0 x  0 y   xy 0 
A( x ) A( y ) =   = = 3p
 x 0  y 0   0 xy 
1 0
= xy   = xyI 2 , pentru orice numere reale x și y 2p
0 1
c)
( ) ( ) ( ) ( )
A 3a A 3a +1 A 3a + 2 = A 33a +3 3p
A ( 33a +3 ) = A ( 27 ) ⇒ 33a +3 = 33 , de unde obținem a = 0 2p

2.a) f = X 3 + X 2 + 2 X − 4 ⇒ f (1) = 13 + 12 + 2 ⋅ 1 − 4 = 3p
=1+1+ 2 − 4 = 0 2p

Pagina 1 din 2
b) f ( −2 ) = 0 ⇒ m = 4 , deci f = X 3 + 4 X 2 + 2 X − 4 3p
f ( −3) = −27 + 36 − 6 − 4 = −1 2p
c) x1 + x2 + x3 = − m , x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 2 , x1 x2 x3 = 4 3p
1 1 1 x x + x2 x3 + x3 x1 1
+ + + x1 + x2 + x3 = 1 2 + ( x1 + x2 + x3 ) = − m , deci m = 0 2p
x1 x2 x3 x1 x2 x3 2

1.a)
( x + 2017 ) ' e x − ( x + 2017 ) ( e x ) '
f '( x ) = = 3p
( )
2
ex
e x (1 − x − 2017 ) − ( x + 2016 )
= = , x∈ℝ
(e ) x 2
2p
ex
b) f ( 0 ) = 2017 , f ' ( 0 ) = −2016 2p

Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = −2016 x + 2017 3p
c) x + 2015
f '' ( x ) = , x∈ℝ 2p
ex
f '' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈ [ −2015, +∞ ) , deci f este convexă pe [ −2015, +∞ ) 3p
2.a) 1  1
∫ ( x + 1) dx =  3 + x  0 =
3
2 x
3p
0  
1 4
= +1 = 2p
3 3
b) F : ℝ → ℝ , F ( x ) = arctg x + c , unde c ∈ ℝ 2p
π
F (1) = + c ⇒ c = 1 , deci F ( x ) = arctg x + 1 3p
4
c) n n
( ) ( )
x 1 n 1
∫ x f ( x ) dx = ∫ = + = ln n 2 + 1
2
dx ln x 1 3p
0 x +1
2 2
0 0 2
1
2
( 1
)
ln n 2 + 1 = ln 5 , deci n 2 + 1 = 5 , de unde obținem n = 2
2
2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 10
pentru lucrare.
1. a1 = a3 − 2r = 10 − 6 = 3p
=4 2p
2. f (1) = 3 ⇔ 1 − m + 2m = 3 3p
m=2 2p
3. 1
4 x = ⇔ 4 x = 4−1 3p
4
x = −1 2p
4. Cifra unităților se poate alege în 2 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 3 moduri, deci se
3p
pot forma 3 ⋅ 2 = 6 numere
5. xM = 3 și yM = 3 , unde M este mijlocul segmentului AB 2p
m AB = −1 ⇒ mmediatoare = 1 , deci ecuația mediatoarei segmentului AB este y = x 3p
6. BC = 10 2p
R=5 3p
1.a)  1 1 1 1
A ( −2 ) =   ⇒ det ( A ( −2 ) ) = = 2p
 5 1 5 1
= 1 − 5 = −4 3p
b)  1 2 x + 5   1 −2 x + 5   2 10 
A( x) + A( −x) =  + =  3p
5 1  5 1  10 2 
 2 10 
A ( 2017 ) + A ( −2017 ) =   = A ( x ) + A ( − x ) , pentru orice număr real x 2p
 10 2 
c)  p   1 5  p   p + 5q 
A(0)   =    =   3p
 q   5 1  q   5 p + q 
 p + 5q   6 
  =   ⇔ p = q =1 2p
5p + q  6
2.a) x y = xy + 6 x + 6 y + 36 − 6 = 2p
= x ( y + 6 ) + 6 ( y + 6 ) − 6 = ( x + 6 )( y + 6 ) − 6 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x ( −5) = ( x + 6 ) ⋅ ( −5 + 6 ) − 6 = x 2p
( −5) x = ( −5 + 6 ) ⋅ ( x + 6 ) − 6 = x = x ( −5) , pentru orice număr real x 3p
c) ( x + 6 )( −2017 + 6 ) − 6 = ( 2017 + 6 )( −6 + 6 ) − 6 2p
x + 6 = 0 ⇔ x = −6 3p

Pagina 1 din 2
1.a)  2 ' '
f ' ( x ) =   + ( ln x ) = 2p
x
2 1 x−2
= − 2 + = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x x
b) f (1) = 2 , f ' (1) = −1 2p
Ecuaţia tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = − x + 3 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 2 1p
x ∈ ( 0, 2] ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0, 2] 1p
x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ 2, +∞ ) 1p
2
f ( x ) ≥ f ( 2 ) pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) și, cum f ( 2 ) = 1 + ln 2 , obținem + ln x ≥ 1 + ln 2 ,
x 2p
pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2.a) 2 2 2  x3 2
∫ 2 x f ( x ) dx = ∫ 2 x ⋅
x2 + 2
2x
( )
dx = ∫ x 2 + 2 dx =  + 2 x  =
 3  3p
1 1 1  1
8  1  13
=  + 4 −  + 2 = 2p
3  3  3
b) x2
F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = + ln x + c , unde c ∈ ℝ 3p
4
3 x2 3
F (1) = 1 ⇒ c = , deci F ( x ) = + ln x + 2p
4 4 4
c) n n
( )1=
n n
2 ∫ ( f ( x ) + x f ' ( x ) ) dx = 2 ∫ ( x f ( x ) ) ' dx = 2 ( x f ( x ) ) = x2 + 2 3p
1 1 1
( )
= n 2 + 2 − (1 + 2 ) = n 2 − 1 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
BAREM DE EVALUARE ŞI DE $OTARE
Model
• $u se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
• Se acordă 10 puncte din oficiu. $ota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. z 2 + 2i = (1 − i ) + 2i = 1 − 2i + i 2 + 2i =
2
2p
= 1−1 = 0 3p
2. f ( 0 ) = 2017 2p
( g f )( 0 ) = g ( f ( 0 ) ) = g ( 2017 ) = 0 3p
3. x2 − 3x = x − 4 ⇔ x2 − 4 x + 4 = 0 3p
x=2 2p
În mulțimea M sunt 10 pătrate perfecte, deci sunt 10 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. Panta unei perpendiculare pe dreapta d este egală cu −1 2p
Ecuația dreptei care trece prin punctul A și este perpendiculară pe dreapta d este y = − x + 1 3p
6. π 1
6 ⋅ 4 ⋅ sin 6⋅4⋅
6 = 2= 3p
A ∆ABC =
2 2
=6 2p
1.a)  −1 −1  −1 −1
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2p
 2 −2  2 −2
= 2 − ( −2 ) = 4 3p
b) 1 + m − 1 −1  1 − m − 1 −1   0 −2 
A (1 + m ) + A (1 − m ) =  + = = 3p
 2 1+ m − 2  2 1 − m − 2   4 −2 
 0 −1
= 2  = 2 A (1) , pentru orice număr real m 2p
 2 −1
c) m − 1 −1
det ( A ( m ) ) = = m 2 − 3m + 4 2p
2 m−2
Pentru orice număr real m , m 2 − 3m + 4 ≠ 0 , deci matricea A ( m ) este inversabilă 3p
2.a) x ∗ y = −3xy + 9 x + 9 y − 27 + 3 = 2p
= −3 x ( y − 3) + 9 ( y − 3) + 3 = −3 ( x − 3)( y − 3) + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) ( x ∗ y ) ∗ z = ( −3 ( x − 3)( y − 3) + 3) ∗ z = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 2p
x ∗ ( y ∗ z ) = x ∗ ( −3 ( y − 3)( z − 3) + 3) = 9 ( x − 3)( y − 3)( z − 3) + 3 = ( x ∗ y ) ∗ z , pentru orice
3p
numere reale x , y și z , deci legea de compoziție „ ∗ ” este asociativă
Probă scrisă la matematică M_șt-nat Model
Pagina 1 din 2
c)
( x ∗ x ) ∗ x = 9 ( x − 3)3 + 3 2p
9 ( x − 3) + 3 = 12 ⇔ ( x − 3) = 1 ⇔ x = 4
3 3
3p

1.a) 3 3x3 − 3
f ′ ( x ) = 3x 2 − = = 3p
x x
=
(
3 x3 − 1 ) = 3( x − 1) ( x 2
+ x +1 ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b)
x →0 x →0
(
lim f ( x ) = lim x3 − 3ln x = +∞ ) 2p
x >0 x >0
Dreapta de ecuație x = 0 este asimptotă verticală la graficul funcției f 3p
c) f ′( x) = 0 ⇔ x = 1 1p
Cum f (1) = 1 , obținem f ( x ) ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a) 2 2 2
∫( )
x 2 + 3 x + 3 f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = x 2 + 3x ( )1= 3p
1 1
= 10 − 4 = 6 2p
b) 3 3 3
2x + 3
A = ∫ f ( x ) dx = ∫
x 2 + 3x + 3
(
dx = ln x 2 + 3 x + 3 )0= 3p
0 0
= ln 21 − ln 3 = ln 7 2p
c) 0 0
1 2
∫ f ′ ( x ) f ( x ) dx = f ( x) = 3p
−1
2 −1
=
2
(
1 2 1
)
f ( 0 ) − f 2 ( −1) = (1 − 1) = 0
2
2p
Probă scrisă la matematică M_șt-nat Model

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. ( x + 2 ) + 2 x = 2 ⋅ 7 2p
x=4 3p
2. x + x = 2 ( m − 1) , x x = 2m 2 − 2m ⇒ x 2 + x 2 = −4m + 4 3p
1 2 1 2 1 2
x1 x2 2 1
+ = 4 ⇔ − = 4 , deci m = − 2p
x2 x1 m 2
3. 52 x = 53− x ⇔ 2 x = 3 − x 3p
x =1 2p
4. Numărul submulțimilor cu 2 elemente ale mulțimii M este egal cu C 2 , deci sunt 45 de
10 2p
cazuri posibile
Numărul submulțimilor cu 2 elemente ale mulțimii M , care conțin elementul 10, este egal
2p
cu 9, deci sunt 9 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. m AB = 2 , mBC = a − 3 2p
m AB = mBC ⇔ a = 5 3p
6. 2
1 π  2 2
  + cos x = 1 și, cum x ∈  , π  , obținem cos x = −
2
3p
3 2  3
1
tg x = − , deci 2 2 tg x + 1 = 0 2p
2 2
1.a) 2 1 2 1
A ( 3) =   ⇒ det ( A ( 3) ) = = 3p
1 2 1 2
= 4 −1 = 3 2p
b) x +1 x −1 2 2
det ( A ( x ) ) = 2 2 =  x +1 −  x −1 = x
x −1 x + 1  2   2  2p
2 2
det ( A ( y ) ) = y și det ( A ( xy ) ) = xy , deci det ( A ( x ) ) ⋅ det ( A ( y ) ) = det ( A ( xy ) ) , pentru orice
3p
numere reale x și y
c)  n (n + 3) n (n − 1) 
4  ⇒ det ( A(1) + A (2) + … + A(n)) = n (n + 1) =
  2
A (1) + A( 2) + … + A (n) =  4
 n ( n − 1) n (n + 3) 
3p
2
 4 4 
n ( n + 1)
= n⋅
2
( )
= n (1 + 2 + … + n ) = n det ( A (1) ) + det ( A ( 2 ) ) + … + det ( A ( n ) ) , pentru orice
2p
număr natural nenul n
Pagina 1 din 2
2.a)  1 −1 3 − 0 
A− B = = 3p
 0 − 2 8 −1 
 0 3
=  2p
 −2 7 
b)  2 3  0 0
( A + I2 ) ⋅ ( B − I2 ) = 
⋅ = 2p
 0 9  2 0
 6 0 1 0
=  = 6  3p
 18 0  3 0
c) a b
Pentru X =   , cu a , b , c și d numere reale, X ⋅ A = A ⋅ X ⇒ c = 0 și 3a + 7b = 3d 2p
c d
a 0
X ⋅ B = B ⋅ X ⇒ b = 0 și a = d , deci X =   = aI 2 și obținem X ⋅ Y = aY = Y ⋅ X , pentru
0 a 3p
orice Y ∈ M2 ( ℝ )
1.a) x + 7x + 6
2
lim f ( x ) = lim = lim ( x + 6 ) = 3p
x → −1 x → −1 x +1 x → −1
=5 2p
b) f ( x)
y = x + 2 este asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcției f ⇔ lim = 1 și
x → +∞ x
2p
lim
x → +∞
( f ( x) − x) = 2
lim
( a − 1) x + 6 = 2 ⇔ a = 3
3p
x → +∞ x +1
c)  a 6 
x 1 + + 2 
x + ax + 6
2
= lim 
x x 
lim f ( x ) = lim = 2p
x → +∞ x → +∞ x +1 x → +∞
1+
1
x
= +∞ , deci, oricare ar fi numărul real a , funcția f nu admite asimptotă orizontală spre +∞ 3p
2.a) 2mx
lim f ( x ) = lim = −m , lim f ( x ) = lim ( 2 x + 4 − m ) = −m și f ( −2 ) = −m , deci
x →−2 x →−2 2 − x x →−2 x →−2
x <−2 x <−2 x >−2 x >−2 3p
funcția f este continuă în x = −2 , pentru orice număr real m
Cum, pentru orice număr real m , funcția f este continuă pe ( −∞, − 2 ) și pe ( −2, +∞ ) ,
2p
obținem că f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real m
b) 2x
Pentru x ∈ ( −∞, −2 ) , f ( x ) = 0 ⇔ = 0 ⇔ x = 0 ∉ ( −∞, −2 ) 3p
2− x
3
Pentru x ∈ [ −2, +∞ ) , f ( x ) = 0 ⇔ 2 x + 3 = 0 ⇔ x = − ∈ [ −2, +∞ ) 2p
2
c) 2mx
lim f ( x ) = lim = −2m 2p
x → −∞ x → −∞ 2 − x
Cum lim
x → +∞
( f ( x ) − 2 x ) = x→lim+∞ ( 2 x + 4 − m − 2 x ) = 4 − m , obținem m = −4 3p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2 ( a + ib ) + ( a − ib ) = 6 + i ⇔ 3a + ib = 6 + i , unde z = a + ib și a, b ∈ ℝ 2p
a = 2 , b = 1 , deci z = 2 + i 3p
2. f (1) + f ( 2 ) + … + f (10 ) = ( 4 ⋅ 1 − 5 ) + ( 4 ⋅ 2 − 5 ) + … + ( 4 ⋅ 10 − 5 ) = 4 (1 + 2 + … + 10 ) − 10 ⋅ 5 = 3p
= 220 − 50 = 170 2p
3. log 2 ( x + 3) = log 2 2 + log 2 ( x + 1) ⇒ x + 3 = 2 ( x + 1) 3p
4. Sunt 90 de numere naturale de două cifre, deci sunt 90 de cazuri posibile 2p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere cu cifrele egale, deci sunt 9
2p
cazuri favorabile
p= = = 1p
5. m AB = 1 ⇒ md = −1 , unde d este dreapta care trece prin C și este perpendiculară pe AB 2p
Ecuația dreptei d este y = − x + 4 3p
6. AB BC 3 2 ⋅ sin 45°
= ⇒ BC = = 2p
sin C sin A sin 30°
2
3 2⋅
= 2 =6 3p
1
2
1.a)  1 1 1 1 1 1
   
A (1) =  2 3 1 , A ( 0 ) =  2 3 0  2p
 4 9 1  4 9 0
   
 0 0 0
 
A (1) − A ( 0 ) =  0 0 1  3p
0 0 1
 
b) 1 1 1
det ( A ( x ) ) = 2 3 x = 3x 2 + 18 + 4 x − 12 − 9 x − 2 x 2 = 3p
2
4 9 x
= x 2 − 5 x + 6 = ( x − 2 )( x − 3) , pentru orice număr real x 2p
c) 2
 5 1
det ( A ( x ) ) = x 2 − 5 x + 6 =  x −  − 2p
 2 4
5
Valoarea minimă se obține pentru a = 3p
2
Pagina 1 din 2
2.a) x y = 4 xy − 4 x − 4 y + 4 + 1 = 2p
b) N = 4 ( 2016 − 1)( 2017 − 1) + 1 = 4 ⋅ 2015 ⋅ 2016 + 1 = 2p
= 4 ⋅ 2015 ⋅ ( 2015 + 1) + 1 = 4 ⋅ 20152 + 4 ⋅ 2015 + 1 = ( 2 ⋅ 2015 + 1) = 40312
2
3p
c) a b = 13 ⇔ 4 ( a − 1)( b − 1) + 1 = 13 ⇔ ( a − 1)( b − 1) = 3 2p
Cum a și b sunt numere naturale, obținem a = 2 , b = 4 sau a = 4 , b = 2 3p
1.a) 1
f ′ ( x ) = 2 x ln x + x 2 ⋅ = 3p
x
= 2 x ln x + x = x ( 2ln x + 1) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
b) f (1) = 0 , f ' (1) = 1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = x − 1 3p
c) 1
f '( x ) = 0 ⇔ x = 1p
e
 1   1 
x ∈  0,  ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f descrescătoare pe  0,  1p
 e  e
 1   1 
x ∈  , +∞  ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci f crescătoare pe  , +∞  1p
 e   e 
 1  1 1
Cum f   = − 2e , obținem f ( x ) ≥ − 2e ⇔ 1 + 2e f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
 e
2.a) 1 1 1  x2 1
∫ ( ) ∫( ) ∫ ( )  2 − x  0 =
−x x −x
f x e dx = x − 1 e e dx = x − 1 dx = 3p
0 0 0  
1 1
= −1 = − 2p
2 2
b) F ' ( x ) = ( x + a + 1) e x , x ∈ ℝ 2p
F ' ( x ) = f ( x ) ⇒ ( x + a + 1) e x = ( x − 1) e x pentru orice număr real x , de unde obținem a = −2 3p
c)
( )
x3 f ( x ) = x 4 − x3 e x și, cum x ∈ [ 0,1] ⇒ 1 ≤ e x și x 4 − x3 ≤ 0 , obținem x3 f ( x ) ≤ x 4 − x3 3p
1 1  x5 x 4  1
∫ x 3
f ( x ) dx ≤ ∫(x 4
− x 3
)
dx =  −  = −
5 4
1
20
2p
0 0  0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. z1 + z2 = ( 3 + 2i ) + ( 3 − 2i ) = 2p
= 6 , care este număr real 3p
2. f ( 2) = m ⇔ 4 − 3 = m 3p
m =1 2p
3. 33 x −5 = 3−2 ⇔ 3 x − 5 = −2 3p
x =1 2p
În mulțimea A , multiplii de 5 sunt numerele 5 , 10 , 15 și 20 , deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = = 1p
5. Ecuația dreptei AB este y = 2 x + 1 3p
C ∈ AB ⇔ 1 = 2m + 1 ⇔ m = 0 2p
6. π  π π
E   = cos + sin = 2p
3 6 3
3 3
= + = 3 3p
2 2
1.a)  0 1 1 0 1 1
 
A ( 0 ) =  2 0 1 ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 2 0 1= 2p
 3 0 1 3 0 1
 
= 0 + 0 + 3 − 0 − 0 − 2 =1 3p
b)  x x + 1 1  x + 2 x + 3 1  2 x + 2 2 x + 4 2 
     
A( x ) + A( x + 2) =  2 x 1 +  2 x + 2 1 =  4 2x + 2 2  2p
3 0 1  3 0 1  6 0 2 

 4 6 2
 
2 A ( 2 ) =  4 4 2  , deci x = 1 3p
6 0 2
 
c) n n +1 1
Punctele M ( n, n + 1) , N ( 2, n ) și P ( 3,0 ) sunt coliniare ⇔ 2 n 1 =0 2p
3 0 1
n 2 − 2n + 1 = 0 , deci n = 1 3p
2.a) f (1) = 1 + a ⋅ 1 + 1 − 1 = a + 1
3 2
2p
f ( −1) = ( −1) + a ⋅ ( −1) + ( −1) − 1 = a − 3 ⇒ f (1) − f ( −1) = a + 1 − a + 3 = 4 , pentru orice
3 2
3p
număr real a

Pagina 1 din 2
b) f = X 3 + 2 X 2 + X − 1 , câtul este X + 1 3p
Restul este − X − 2 2p
c) x1 + x2 + x3 = − a , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = 1 , x1 x2 x3 = 1 3p
x1 + x2 + x3 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = x1 x2 x3 − 1 ⇔ − a + 1 = 1 − 1 , deci a = 1 2p
1.a)
f ′( x) =
( 2 x − 1)( x − 1) − x2 − x + 1 ⋅1(=
) 3p
( x − 1)2
x2 − 2 x x ( x − 2)
= = , x ∈ (1, +∞ ) 2p
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) f ( 2) = 3 , f '( 2) = 0 2p
c) f ( x) x2 − x + 1  x2 − x + 1 x 
= lim = lim  ⋅ =
( )
lim
x →+∞  x ( x − 1) e x + 1 
x →+∞ ( x − 1) e x + 1
2p
x →+∞ e x +1  
x2 − x + 1 x 1
= 1 ⋅ 0 = 0 , deoarece lim = 1 şi lim x = lim x = 0 3p
x →+∞ x ( x − 1) x →+∞ e + 1 x →+∞ e
2.a) 1 1 1
( )
1
∫ ( f ( x ) − 2 x ) dx = ∫ e + 2 x − 2 x dx = ∫ e dx = e =
x x x
3p
0 0 0 0
= e1 − e0 = e − 1 2p
b) 1 1
g ( x ) = 2 x ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ 4 x 2 dx = 3p
0 0
x3 1 4π
= 4π ⋅ = 2p
3 0 3
c) a a
( )
a x3 a 2a3
∫ x f ( x ) dx = ∫ x e + 2 x dx = ( x − 1) e + 2⋅ = ( a − 1) ea + 1 +
x x
3p
0 0 0 3 0 3
2a3 2a3
( a − 1) ea + 1 + =1+ ⇔ ( a − 1) e a = 0 ⇔ a = 1 2p
3 3

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 9
pentru lucrare.
1. 3 ( 3 −1 )( )
3 + 1 − 12 = 3 ( 3 − 1) − 2 3 = 3p
=2 3−2 3 =0 2p
2. f (1) = g (1) ⇔ 12 + 2 ⋅ 1 + 3 = 1 + a ⇔ 6 = 1 + a 3p
a=5 2p
3. x +1 =1− 2 x + x ⇒ 2 x = 0 3p
x = 0 , care convine 2p
4. Cifra sutelor se poate alege în 4 moduri 1p
Pentru fiecare alegere a cifrei sutelor, cifra zecilor se poate alege în 4 moduri 1p
Pentru fiecare alegere a primelor două cifre, cifra unităților se poate alege în 3 moduri, deci
3p
se pot forma 4 ⋅ 4 ⋅ 3 = 48 de numere
5. 1
md1 = a , md 2 = 2p
4
1
Dreptele d1 și d 2 sunt paralele ⇔ md1 = md2 ⇔ a = 3p
4
6. sin ( π − x ) cos ( 2π + x ) − sin ( 2π + x ) cos (π − x ) = sin x cos x − sin x ( − cos x ) = 3p
= 2sin x cos x = sin 2 x , pentru orice număr real x 2p
1.a)  −2 −2  −2 −2
M (1) =   ⇒ det ( M (1) ) = = ( −2 ) ⋅ 3 − 3 ⋅ ( −2 ) = 3p
 3 3 3 3
= −6 + 6 = 0 2p
b) M ( x ) − M ( 2018 ) = ( I 2 + x A ) − ( I 2 + 2018 A ) = I 2 + x A − I 2 − 2018 A = 2p
= ( I 2 + ( −2018 ) A ) − ( I 2 + ( − x ) A ) = M ( −2018 ) − M ( − x ) , pentru orice număr real x 3p
c) ( I 2 + mA)( I 2 + nA) = I 2 + mnA ⇔ I 2 + mA + nA + mnA ⋅ A = I 2 + mnA și, cum A ⋅ A = − A ,
3p
obținem m + n − mn = mn
Cum m și n sunt numere naturale nenule, m + n = 2mn ⇒ ( m, n ) = (1,1) 2p
2.a) 1 1
x y = 8 xy + x + y + − = 3p
8 8
 1  1 1  1  1 1 2p
= 8 x  y +  +  y +  − = 8  x +  y +  − , pentru orice numere reale x și y
 8  8 8  8  8 8
b) 2 2
 1 1  1 9
8 x +  − = 1 ⇔  x +  = 3p
 8 8  8 64
1 1
x = − sau x = 2p
2 4

Pagina 1 din 2
c) f ( x y ) = 8 ( 8 xy + x + y ) + 1 = 64 xy + 8 x + 8 y + 1 = ( 8 x + 1)( 8 y + 1) = f ( x ) ⋅ f ( y ) , pentru
3p
f ( x y z ) = f ( x y ) ⋅ f ( z ) = f ( x ) ⋅ f ( y ) ⋅ f ( z ) , pentru orice numere reale x , y și z 2p
1.a)
f ′( x) =
( )
1 ⋅ x 2 + 3 − ( x + 1) ⋅ 2 x
= 3p
( )
2
x2 + 3
(1 − x )( x + 3) , x ∈ ℝ
= − x − 2 x +2 3 =
2
( ) ( )
2 2p
x2 + 3 x2 + 3
b) 1 1
f (0) = , f '( 0) = 2p
3 3
1 1
Ecuația tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = x + 3p
3 3
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f este strict descrescătoare pe (1, +∞ ) 3p
1< 2 < 3 3 ⇒ f ( 2 ) > f (3 3) 2p
2.a) 3
x f ( x) 3
x 2e x
3
x3 3
∫ ex
dx = ∫
ex
dx = ∫ x 2 dx =
3 0
= 3p
0 0 0
27
= −0=9 2p
3
b) F : ℝ → ℝ este o primitivă a lui f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) = x e x , F '' ( x ) = ( x + 1) e x , x ∈ ℝ 2p
F '' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −1) , F '' ( −1) = 0 și F '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) ,
3p
deci F are un singur punct de inflexiune
c) n n n
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ xe x dx = ( x − 1) e x = ( n − 1) e n + 1 3p
0 0 0
( n − 1) en + 1 = 1 ⇔ n = 1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2
pentru lucrare.
1. b1b3 = b22 2p
b1b2b3 = b23 = 43 = 64 3p
2. f (1) = 0 2p
g ( f (1) ) = g ( 0 ) = 2018 3p
3. 2
52 x = 5 x ⇔ x 2 − 2 x = 0 3p
x = 0 sau x = 2 2p
1p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 10 numere care au cifra zecilor egală cu
2p
9 , deci sunt 10 cazuri favorabile
p= = = 2p
5. a −1
md = 2 2p
a
a −1
Dreapta d este paralelă cu axa Ox ⇔ 2 = 0 , deci a = 1 3p
a
6. 1  π 2
Cum sin x = și x ∈  0,  , obținem cos x = 2p
5  2 5
sin 2 x + cos 2 x 5
tg x + ctg x = = 3p
sin x cos x 2
1.a) 3 1  3 1
A (1) =   ⇒ det ( A (1) ) = = 3 ⋅ ( −2 ) − 1 ⋅ 1 = 3p
 1 −2  1 −2
= −6 − 1 = −7 2p
b) y+2 y   x + 2 x   xy + 2 x − yx − 2 y xy − yx 
xA ( y ) − yA ( x ) = x   − y = = 2p
 1 −2   1 −2   x− y −2 x + 2 y 
 2( x − y) 0  2 0 
=  = ( x − y)  = ( x − y ) A ( 0 ) , pentru orice numere reale x și y 3p
 x− y −2 ( x − y )   1 −2 
c) aA ( −1) − ( −1) A ( a ) = ( a + 1) A ( 0 ) ⇒ ( aA ( −1) + A ( a ) ) A ( 0 ) = ( a + 1) A ( 0 ) A ( 0 ) = 4 ( a + 1) I 2 3p
4 ( a + 1) = a 2 + 7 ⇔ a = 1 sau a = 3 2p
2.a) f = 4 X 3 − 6 X + 2 ⇒ f (1) = 4 ⋅ 13 − 6 ⋅ 1 + 2 = 3p
= 4−6+2=0 2p

Pagina 1 din 2
b) Restul împărțirii polinomului f la X 2 + X + 1 este egal cu −6 X + m + 4 3p
Cum pentru orice număr real m restul este nenul, polinomul f nu se divide cu X 2 + X + 1 2p
c) 3 m 1 1 1 x x + x2 x3 + x3 x1 6
x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = − , x1 x2 x3 = − ⇒ + + = 1 2 = 3p
2 4 x1 x2 x3 x1x2 x3 m
2
6 4
  = − și, cum m este număr real nenul, obținem m = −9 2p
m m
1.a) 1
⋅ x − ln x
 1 
f '( x ) = 0 − x 2 −− 2  = 3p
x  x 
1 − ln x − 1 ln x
=− = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2 x
b) f (1) = 0 , f ' (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = 0 3p
c) f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1] ⇒ f este descrescătoare pe ( 0,1] și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice
2p
x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [1, +∞ )
f ( x ) ≥ f (1) ⇒ f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci f ( x ) ≥ 0 ⇒ 1 − ln xx − 1

x
≥0,
3p
ln x 1
deci ≤1− , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )
2 x x
2.a) 2 2  3x 4 2
∫( ) ( ) ∫
x + 1 f x dx = ( 3 x 3
+ 3 x 2
+)1 dx =  + x3 + x  =
 3p
0 0  4 0
= 12 + 8 + 2 = 22 2p
b) 1 1 1
 1  x3
∫  f ( x ) −  e dx = ∫ 3 x 2 x3
e dx = e x3
= 3p
0
x +1 0 0
= e −1 2p
c)
π 1 π π
1 1
1 1
g ( x) = ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ dx = − = − +π = 3p
0 ( x + 1)
x +1 0
2 x + 1 0 2 2
π π
= ⇔n=2 2p
n 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 5
pentru lucrare.
( )( ) ( ) (
1. 1 + i + i − 1 1 + i − i − 1 = 1 + i + i 2 − 1 − i + 1 =
) 3p
=1+ i − 2 − i +1 = 0 2p
2. f (1) = 0 2p
f ( f (1) ) = f ( 0 ) = 1 3p
3. x2 − 5x + 7 = 3 ⇒ x 2 − 5x + 4 = 0 2p
x = 1 sau x = 4 , care convin 3p
4. Mulțimea numerelor naturale pare de două cifre are 45 de elemente, deci sunt 45 de cazuri
1p
posibile
În mulțimea numerelor naturale pare de două cifre sunt 9 numere divizibile cu 5 , deci sunt
2p
9 cazuri favorabile
p= = = 2p
5. x A + xC = 6 , xB + xD = 6 ⇒ x A + xC = xB + xD 2p
y A + yC = 6 , yB + yD = 6 ⇒ y A + yC = yB + yD ⇒ segmentele AC și BD au același mijloc,
3p
deci ABCD este paralelogram
6.  π π
Cum x ∈  0,  și tg x = 1 , obținem x = 2p
 2 4
π π 2 3 2 4 2
sin+ 3cos = + = =2 2 3p
4 4 2 2 2
1.a) 1 5  1 5
X (1) =   ⇒ det ( X (1) ) = = 1 ⋅1 − 1 ⋅ 5 = 3p
1 1  1 1
= 1 − 5 = −4 2p
b)  − a 5   a 5   0 10 
X ( −a ) + X ( a ) =  + = = 3p
 1 −a   1 a   2 0 
 −2018 5   2018 5 
= +  = X ( −2018 ) + X ( 2018 ) , pentru orice număr real a 2p
 1 −2018   1 2018 
c)  ab + 5 5 ( a + b )   a + b 10 
 =  3p
 a+b ab + 5   2 a + b
Cum a + b = 2 și ab = −3 , obținem perechile ( −1,3) și ( 3, −1) 2p
2.a) f = X 3 − 2 X 2 − X + 2 ⇒ f ( 2 ) = 23 − 2 ⋅ 22 − 2 + 2 = 3p
=8−8−2+ 2 = 0 2p
b) f ( −1) = 0 ⇒ m = 2 , deci f = X − 2 X − X + 2
3 2
3p
Restul împărțirii lui f la X 2 − 3 X + 2 este 0 , deci f se divide cu X 2 − 3 X + 2 2p
Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 + x3 = 2 , x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = −1 , x1 x2 x3 = − m 3p
x12 + +
x22 x32 6
=6⇔ = 6 , deci m = −1 2p
x1 x2 x3 −m
1.a) 1 ⋅ ( x + 1) − x ⋅ 1 1 ⋅ ( x + 2 ) − ( x + 1) ⋅ 1 1 ⋅ ( x + 3) − ( x + 2 ) ⋅ 1
f ′( x) = + + = 3p
( x + 1)2 ( x + 2 )2 ( x + 3)2
x +1− x x + 2 − x −1 x +3− x − 2 1 1 1
= + + = + + , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
( x + 1) 2
( x + 2) 2
( x + 3) 2
( x + 1) 2
( x + 2) 2
( x + 3)2
b)  x x +1 x + 2 
lim f ( x ) = lim  + + =3 3p
x → +∞ x → +∞  x + 1 x + 2 x+3
Dreapta de ecuație y = 3 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f ′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe ( −1, +∞ ) 2p
f este continuă pe ( −1, +∞ ) , lim f ( x ) = −∞ și lim f ( x ) = 3 , deci Im f = ( −∞,3)
x →−1 x →+∞ 3p
x >−1
2.a) 2 2
∫ ( f ( x ) − ln x ) dx = ∫ ( 3x + 2 x + 1) dx = ( x + x + x )
2
2 3 2
= 3p
1 1 1
= ( 8 + 4 + 2 ) − (1 + 1 + 1) = 11 2p
b) e
f ( x) 
e
1 ln x   3x 2  e e ln x
∫ dx = ∫  3 x + 2 + +  dx =  + 2 x + ln x  + ∫

dx = 3p
1
1
x x x   2 1 1 x
3e2 + 4e − 5 1 2 e 3e 2 + 4e − 4
= + ln x = 2p
2 2 1 2
c) a a
( ) ( ) 1 + (x ln x − x) 1 = a3 + a2 + a ln a − 2
a a
A = ∫ f ( x) dx = ∫ 3 x2 + 2 x + 1 + ln x dx = x3 + x2 + x 3p
1 1
a 3 + a 2 + a ln a − 2 = a 3 + a 2 + a − 2 ⇒ ln a = 1 , deci a = e 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. a1 + a3 7 + 15
a2 = = = 3p
2 2
= 11 2p
2. 3n + 2 < 8 ⇔ n < 2 2p
Cum n este număr natural, obținem n = 0 sau n = 1 3p
( )
3. x 2 − 1 = x + 1 2 ⇒ 2 x + 2 = 0 3p
x = −1 , care convine 2p
4. 5!
C53 = = 3p
3! ⋅ 2!
= 10 2p
5. 1
md1 = , md 2 = m − 3 2p
2
1
d1 și d 2 sunt perpendiculare ⇔ md1 ⋅ md 2 = −1 ⇔ ( m − 3) = −1 ⇔ m = 1 3p
2
6. 1
⇒ ( sin x + cos x ) = sin 2 x + 2sin x cos x + cos 2 x = 1 + sin 2 x =
2
sin 2 x = 3p
2
1 3
=1+ = 2p
2 2
1.a)  3 1 3 1
X ( 3,1) =   ⇒ det ( X ( 3,1) ) = = 3 ⋅ 3 − 9 ⋅1 = 3p
 9 3 9 3
=9−9 =0 2p
b)  a b  c d   ac + 9bd ad + bc 
X ( a , b ) X ( c, d ) =   = = 3p
 9b a  9d c   9bc + 9ad 9bd + ac 
 ac + 9bd ad + bc 
=  = X ( ac + 9bd , ad + bc ) , pentru orice numere reale a , b , c și d 2p
 9 ( ad + bc ) ac + 9bd 
c) det ( X ( m, n ) ) = m 2 − 9n 2 2p
Cum m și n sunt numere întregi, ( m − 3n )( m + 3n ) = 1 ⇒ m − 3n = m + 3n = −1 sau
3p
m − 3n = m + 3n = 1 și obținem ( −1,0 ) sau (1,0 )
2.a) f = 2 X 3 − 4 X 2 − 7 X + 9 ⇒ f (1) = 2 ⋅ 13 − 4 ⋅ 12 − 7 ⋅ 1 + 9 = 2p
= 2−4−7+9=0 3p
b)
( ) ( )
f − 2 = 0 ⇔ 2 ⋅ −2 2 − 4 ⋅ 2 − 7 ⋅ − 2 + m = 0 ( ) 3p
m =8−3 2 2p

Pagina 1 din 2
c) x1 + x2 = 1 și x1 + x2 + x3 = 2 ⇒ x3 = 1 3p
f (1) = 0 ⇒ m = 9 2p
1.a)
( )
f ′ ( x ) = ( x − 1) ' e x + ( x − 1) e x ' = 2p
= e x + ( x − 1) e x = xe x , x ∈ ℝ 3p
b)  x −1  x −1 1
lim f ( x ) = lim  − x + 1 = 1 , deoarece lim − x = lim =0 3p
x → −∞ x → −∞  e  x → −∞ e x → −∞ −e − x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = 0 ,
3p
obținem f ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ )
1
1 1  n
f   ≥ 0 , pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , deci  − 1 e n + 1 ≥ 0 ⇒ n e ≤ 2p
 
n  n  n −1
2.a)  x3 2
3 3 3
∫ ( )
f x x − 2 dx = ∫ ( )  3 − x  2 =
x x − 2 dx = 3p
2 2  
8 4
=9−9− +4 = 2p
3 3
b) 1 1 1
g ( x ) = xe x ⇒ V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ xe x dx = π ( x − 1) e x = 3p
0 0 0
= 0 − π ⋅ ( −1) ⋅ e0 = π 2p
c) x x
1 t 2 x x2 − 9
∫ f (t ) ⋅ dt = ∫ t dt = = 3p
3
t−2 3
2 3 2
x
1
∫ f (t ) ⋅ t −2
dt
x2 − 9 1 2p
lim 3
= lim =
x →+∞ x2 x →+∞ 2 x2 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 2
 7 
N = log5 ( 7 ⋅ 35 ) − log 5   = 2p
 25 
 252 
= log5  7 ⋅ 35 ⋅ 2  = log 5 55 = 5 ∈ ℕ
 7 
( ) 3p

2. S = f ( f (1) ) + f ( f ( 2 ) ) + … + f ( f (10 ) ) = 5 + 6 + 7 + … + 14 = 3p
= 95 2p
3.
( ) ( ) ( )
log 2 x 2 + 1 + log 2 8 = log 2 7 x 2 + 9 ⇒ 8 x 2 + 1 = 7 x 2 + 9 ⇒ x 2 = 1 3p
4. Mul țimea A are 4 elemente, deci sunt 4 cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 2 numere reale, deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p= = = 2p
5. MN = ( n − 1) i + ( 3 − n ) j , MP = ( 2n − 1) i + ( 5 − n ) j 2p
n −1 3 − n
= și, cum n este număr natural, obținem n = 2 3p
2n − 1 5 − n
6. π π π π
cos = sin , sin = cos 2p
3 6 3 6
 π  π π π π π
sin  x −  + cos  x +  = sin x cos − sin cos x + cos x cos − sin x sin = 0 3p
 3  6 3 3 6 6
1.a)  2 4 1 2 4 1
 
X ( −1) =  3 9 1 ⇒ det ( X ( −1) ) = 3 9 1 = 2p
 
 −1 1 1 −1 1 1
= 18 + 3 + ( −4 ) − ( −9 ) − 12 − 2 = 12 3p
b) 1 4 1
det ( X ( a ) − I3 ) = 3 8 1 = 2a 2 − 4a 3p
a a2 0
2a 2 − 4a = 0 ⇔ a = 0 sau a = 2 2p
c) 2 4 1
∆= 3 9 1 = a 2 − 5a + 6 și, cum ABC este triunghi, obținem a 2 − 5a + 6 ≠ 0 2p
2
a a 1
1
A∆ABC = ∆ , deci a 2 − 5a + 6 < 6 și, cum a este număr natural, obținem a = 1 sau a = 4 3p
2

Pagina 1 din 2
2.a)  1 + 3 y + 3 x + 9 xy − 9 xy 3 y + 9 xy + 3 x − 9 xy 
M ( x) M ( y ) =  = 3p
 − 3x − 9 xy − 3 y + 9 xy −9 xy + 1 − 3 y − 3 x + 9 xy 
1 + 3 ( x + y ) 3( x + y ) 
=  = M ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
 − 3( x + y ) 1 − 3( x + y ) 
b) M ( x ) M ( − x ) = M ( x + ( − x ) ) = M ( 0 ) = I 2 , pentru orice număr real x 2p
M ( − x ) M ( x ) = M ( ( − x ) + x ) = M ( 0 ) = I 2 , pentru orice număr real x , deci inversa matricei
 1 − 3 x −3 x  3p
M ( x ) este matricea M ( − x ) =   , x∈ℝ
 3x 1 + 3x 
c) M ( )
x + x + 5 = M ( 5 ) , deci x + x+5 =5 2p
x=4 3p
1.a) f ( x) x2 − x − 2 ( x − 2 )( x + 1) =
lim = lim = lim 3p
x→ 2 x − 2 x→ 2 x ( x − 2 ) x→ 2 x ( x − 2)
x +1 3
= lim = 2p
x→ 2 x 2
b) f ( x) x2 − x − 2
lim = lim =1 2p
x → +∞ x x → +∞x2
−x − 2
lim ( f ( x ) − x ) = lim = −1 , deci dreapta de ecuație y = x − 1 este asimptotă oblică
x → +∞ x → +∞ x 3p
spre +∞ la graficul funcției f
c) f ( mx )  m 2 x 2 − mx − 2 x 
lim = lim  ⋅ 2 =m 3p
x → +∞ f ( x) x → +∞ 
 mx x − x − 2 
Cum m este nenul, din m = m 2 − m , obținem m = 2 , deci există un singur număr natural 2p
nenul m care verifică relația
2.a)
lim
4 f ( x)
= lim
(
4 x 2 − ax + 2a − 4 )= 2p
x→ − ∞ (1 − 2 x ) 2 x→ − ∞ 1 − 4x + 4x 2
4 x 2 − 4ax + 8a − 16
= lim = 1 , pentru orice număr real a 3p
x→ − ∞ 4 x2 − 4 x + 1
b)
x→ 2 x →2
(
lim f ( x ) = lim x 2 − ax + 2a − 4 = 0 , ) x→ 2 x→ 2
( )
lim f ( x ) = lim 2 x −1 − 2 = 0 și, cum f ( 2) = 0 ,
x< 2 x< 2 x> 2 x> 2 3p
obținem lim f ( x ) = f ( 2 ) , deci funcția f este continuă în x = 2 , pentru orice număr real a
x→ 2
Cum, pentru orice număr real a , funcția f este continuă pe ( −∞, 2 ) și pe ( 2, +∞ ) , obținem
2p
că f este continuă pe ℝ , pentru orice număr real a
c) f (1) = a − 3 , f ( 3) = 2 3p
Pentru orice număr real a , a < 3 , f (1) ⋅ f ( 3) < 0 și, cum funcția f este continuă, ecuația
2p
f ( x ) = 0 are cel puțin o soluție în intervalul (1,3)

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. z = 3 + 4i 3p
z = 3 − 4i 2p
2. Cum n este număr natural, ( n + 4 )( n − 3) < 0 ⇒ n < 3 2p
n = 0 , n = 1 sau n = 2 3p
3. lg ( x + 1) = lg ( x − 5 ) ⇒ x + 1 = ( x − 5 )
2 2
2p
x 2 − 11x + 24 = 0 ⇒ x = 3 , care nu verifică ecuația și x = 8 , care verifică ecuația 3p
4. O mulțime cu n elemente are Cn2 submulțimi cu două elemente 2p
n ( n − 1)
= 45 ⇒ n = 10 3p
2
5. v = 2 AC , deci AC = 10 3p
Cum ABCD este dreptunghi, obținem BD = 10 2p
6. 1
( sin x + cos x )2 = 2 ⇒ sin x cos x = 2p
2
sin 2 x + cos 2 x 1
tg x + ctg x = = =2
sin x cos x 1 3p
2
1.a) 1 0 4 1 0 4
 
A ( 2 ) =  −4 1 −8  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = −4 1 −8 = 2p
 0 0 1 0 0 1
 
=1+ 0 + 0 − 0 − 0 − 0 =1 3p
b) a +1 0 2a
det ( A ( a ) + aA ( 0 ) ) = −2a a + 1 −2a 2 = ( a + 1)
3
3p
0 0 a +1
( a + 1)3 = 23 ⇒ a = 1 2p
c)
( m + n )3 = m3 + n3 + 18 2p
mn ( m + n ) = 6 deci, cum m și n sunt numere naturale și m < n , obținem m = 1 și n = 2 3p
2.a)
( ) ( )
x ∗ y = xy + 6ɵ x + 6ɵ y + 1ɵ + 1ɵ = 3p
( ) ( ) ( )( )
= x y + 6ɵ + 6ɵ y + 6ɵ + 1ɵ = x + 6ɵ y + 6ɵ + 1ɵ , pentru orice x, y ∈ ℤ 7 2p
b) x ∗ 1ɵ = ( x + 6ɵ )(1ɵ + 6ɵ ) + 1ɵ = 0ɵ + 1ɵ = 1ɵ 2p
1ɵ ∗ x = (1ɵ + 6ɵ )( x + 6ɵ ) + 1ɵ = 0ɵ + 1ɵ = 1ɵ = x ∗ 1ɵ , pentru orice x ∈ ℤ 7 3p

Pagina 1 din 2
c)
( )
0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 0ɵ ∗ 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 3p
(
= 1ɵ ∗ 2ɵ ∗ 3ɵ ∗ 4ɵ ∗ 5ɵ ∗ 6ɵ = 1ɵ ) 2p
( ) ( )( ) (
1.a) f ′ x = e x ' x 2 − 6 x + 9 + e x x 2 − 6 x + 9 ' =
) 2p
= e x ( x 2 − 6 x + 9 + 2 x − 6 ) = e x ( x 2 − 4 x + 3) , x ∈ ℝ 3p
b) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 1 și x = 3 2p
f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) , f ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ (1,3) și f ' ( x ) > 0 pentru
3p
orice x ∈ ( 3, +∞ ) , deci punctele de extrem ale funcției f sunt x = 1 și x = 3
c) f este crescătoare pe x ∈ ( −∞,1] și descrescătoare pe x ∈ [1,3] , deci f ( x ) ≤ f (1) pentru
3p
orice x ∈ ( −∞,3]
f (1) = 4e , deci f ( x ) ≤ 4e ⇔ e x ( x − 3) ≤ 4e ⇔ ( x − 3) ≤ 4e1− x , pentru orice x ∈ ( −∞,3]
2 2
2p
2.a)
x →1 x →1
(
lim f ( x ) = lim 3x 2 − 4 x + 1 = 0 , ) lim f ( x ) = lim
x →1
ln x
x →1 x
=0 și, cum f (1) = 0 , obținem
x <1 x <1 x >1 x >1 3p
lim f ( x ) = f (1) , deci funcția f este continuă în x = 1
x →1
Cum funcția f este continuă pe ( −∞,1) și pe (1, +∞ ) , obținem că f este continuă pe ℝ ,

2p
deci funcția f admite primitive pe ℝ
b) e 1 e 1 e
∫ f ( x ) dx = ∫ f ( x ) dx + ∫ f ( x ) dx = ∫ ( 3x ) ln x
2
− 4 x + 1 dx + ∫ dx = 2p
−1 −1 1 −1 1
x
( ) −1 + ( 2
1 e
= x3 − 2 x 2 + x x ln x − 4 x ) 1=4−2 e +4=2 4− e ( ) 3p
c) en +1 e n +1 n +1
ln 2 x ln 3 x e 3n 2 + 3n + 1
∫ f 2
( x ) dx = ∫ dx = = 3p
n x 3 en 3
e en
3n 2 + 3n + 1 7
= și, cum n este număr natural, obținem n = 1 2p
3 3

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. n ( n + 2 ) < 14 și n ∈ ℕ ⇒ n = 0 sau n = 1 sau n = 2 3p
Suma elementelor mulțimii este egală cu 0 + 1 + 2 = 3 2p
2. b =1 2p
a ( x + 1) + 1 = ax + 1 + 2 , pentru orice număr real x ⇒ a = 2 3p
3. ( x + 2 )( x + 8) > 0 2p
Mulțimea soluțiilor inecuației este ( −∞, −8 ) ∪ ( −2, +∞ ) 2p
4. Numărul submulțimilor ordonate cu două elemente din {1, 3, 5, 7, 9} este egal cu A52 = 3p
= 20 2p
5. M (1, 4 ) este mijlocul segmentului BC 2p
Coordonatele simetricului punctului A faţă de punctul M sunt x = 2 și y = 6 3p
6. EF = 3 2p
3
∆DEF este dreptunghic în E , deci sin D = 3p
5
1.a) 1 0 1
det A = 0 −1 1 = 0 + 0 + 0 − ( −1) − ( −1) − 0 = 3p
1 −1 0
=1+1 = 2 2p
b)  2 −1 1  3 0 1
   
A ⋅ A =  1 0 −1 , A ⋅ A ⋅ A =  0 1 1 2p
1 1 0  1 −1 2 
  
3 0 1 1 0 1 1 0 0
     
 0 1 1  = x  0 −1 1  + y  0 1 0 ⇔ x =1 , y = 2 3p
 1 −1 2     0 1 
   1 −1 0  0
c)  2 0 1
 
B =  0 0 1 ⇒ det B = 2 2p
 1 −1 1
 
1 1 
2 −2 0 
 
−1  1
−1
1
B = 3p
2 2 
 
0 1 0 
 
 

Pagina 1 din 2
2.a) 2 9 = 22 log3 9 = 22⋅2 = 3p
4
= 2 = 16 2p
b) x 2 log3 3
= 25 ⇔ x = 25 2
2p
x = −5 care nu convine, x = 5 care convine 3p
c)
( )
2 log3 x
x y = x 2log3 y = x log3 y = y 2 = 3p
= y 2log3 x = y x , pentru orice x, y ∈ M 2p

1.a)
f ′( x) =
( e x ) '⋅ ( x − 1) − e x ⋅ ( x − 1) ' = 2p
( x − 1)2
e x ( x − 1) − e x ex ( x − 2)
= = x ∈ (1, +∞ )
, 3p
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) f ′( x) = 0 ⇔ x = 2 2p
x ∈ (1,2] ⇒ f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe (1, 2] și x ∈ [ 2, +∞ ) ⇒ f ' ( x ) ≥ 0 , deci
3p
f este crescătoare pe [ 2, +∞ )
c) f ( x ) ≥ f ( 2 ) , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 2p
x x−2
e e
f ( 2 ) = e 2 , deci ≥ e2 ⇔ ≥ 1 ⇔ e x −2 − x + 1 ≥ 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) 3p
x −1 x −1
2.a) π π
3 3
π
∫ f ( x ) dx = ∫ sin x dx = − cos x 3 = 3p
0 0 0
1 1
= − +1= 2p
2 2
b) π π π π
2 2 2
π 2
∫ x f ( x ) dx = ∫ x sin x dx = ∫ x ( − cos x ) dx = − x cos x 2 + ∫ cos x dx =
' 3p
0 0 0 0 0
π
π π π
=− ⋅ cos + 0 ⋅ cos 0 + sin x 2 = sin − sin 0 = 1 2p
2 2 2
0
c) π π π
4 4 4
1 − cos 2 x
V = π ∫ g 2 ( x ) dx = π ∫ sin 2 x dx = π ∫ dx = 2p
0 0 0
2
π π
π π π π 2 π (π − 2 )
= x 4 − sin 2 x 4 = − = 3p
2 4 8 4 8
0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 1
−
1
=
(1 + i ) − (1 − i ) = 2i = i
3p
1− i 1+ i 12 − i 2 2
a = i 2 = −1 , care este număr întreg 2p
2. ∆ = 49 − 4m 2p
 49 
∆ ≥ 0 ⇔ m ∈  −∞,  , deci cel mai mare număr natural m pentru care soluțiile ecuației
 4 3p
sunt numere reale este 12
( )
3. 3x 1 + 3 + 32 = 117 ⇔ 3x = 9
3p
x=2 2p
4. Cn2 = 36 , unde n este numărul de elemente ale mulțimii 3p
n ( n − 1)
= 36 , deci n = 9 2p
2
5. Mijlocul segmentului AB este punctul M (1, −1) 2p
1 1 3
Ecuația medianei din C este y + 1 = ( x − 1) , deci y = x − 3p
2 2 2
6. cos x sin x + sin x cos x = 1 ⇔ sin 2 x = 1 3p
 π π
Cum x ∈  0,  , obținem x = 2p
 2  4
1.a)  2 0 1 2 0 1
 
A ( 0 ) =  3 −1 1 ⇒ det ( A ( 0 ) ) = 3 −1 1 = 2p
 −3 0 1 −3 0 1
 
= −2 + 0 + 0 − 3 − 0 − 0 = −5 3p
b) 2 a 1
det ( A ( a ) ) = 3 2a − 1 1 = −a 2 + 6a − 5 , pentru orice număr real a 3p
a −3 a 1
a = 1 sau a = 5 2p
c)  2x + y + z = 1

Pentru a = 1 , sistemul este  3 x + y + z = 1 și, scăzând primele două ecuații, obținem
−2 x + y + z = 1 3p

x0 = 0 , deci y0 + z0 = 1
x02 = y0 z0 ⇒ y0 z0 = 0 , deci soluțiile sunt ( 0,1,0 ) sau ( 0,0,1) , care convin 2p

Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ y = 5 xy − 5 x − 5 y + 5 + 1 = 3p
b) x ∗ x = 5 ( x − 1) + 1 , x ∗ x ∗ x = 25 ( x − 1) + 1
2 3
2p
( x − 1)3 < 1 ⇔ x ∈ ( −∞,2 ) 3p

c)  1  1  1
25  − 1 + 1
 1
− 1
 1
+ 1
 1
− 1

+ 1 + 1 = −19 ⇔
(1 − n)(n + 3) = − 4
3p
 n  n  n + 1  n + 1  n + 2  n + 2  n (n + 2) 5
Cum n este număr natural nenul, obținem n = 3 2p
1.a) 1 2 x − 2 ( x − 1)
f ′( x) = − = 3p
x x2
x − 2x + 2x − 2 x − 2
= = 2 , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2 x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este perpendiculară pe dreapta de
3p
ecuație y = x ⇔ f ' ( a ) = −1
a−2
2
= −1 ⇔ a 2 + a − 2 = 0 ⇔ a = −2 , care nu convine sau a = 1 , care convine 2p
a
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, 2 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe ( 0,2 ) 2p
π π  π 
0 <1< < 2 ⇒ f   < f (1) și, cum f (1) = 0 , obținem f   < 0 3p
2 2 2
2.a) 3 3  x3 3
∫ ( )
f ( x ) dx = ∫ x 2 + 1 dx =  + x  =
 3  3p
0 0  0
27
= + 3 − 0 = 12 2p
3
b) 1 1
( )
x x 1 1
g ( x) = ⇒ A = ∫ g ( x ) dx = ∫ dx = ln x 2
+ 1 = 3p
x2 + 1 0 0 x 2
+ 1 2 0
1
= ln 2 2p
2
c) x
Funcția h : ℝ → ℝ , h ( x ) = ∫ e ( ) dt − x este derivabilă și h ' ( x ) = e x +1 − 1
f t 2
2p
0
h ' ( x ) > 0 pentru orice număr real x , deci h este strict crescătoare pe ℝ ⇒ h este injectivă
x
și, cum h ( 0 ) = 0 , există un unic număr real x pentru care ∫ e ( ) dt = x
f t 3p
0

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XII-a
Simulare
pentru lucrare.
1. 3 ( a + ib ) + 2 ( a − ib ) = 5 + 2i ⇔ 5a + ib = 5 + 2i , unde z = a + ib cu a și b numere reale 3p
a = 1 și b = 2 , deci z = 1 + 2i 2p
2. ( f f )( x ) = f ( x + a ) = x + 2a , ( f f f )( x ) = x + 3a 3p
x + 3a = x + 3 , pentru orice număr real x , deci a = 1 2p
3. 2x + 3 2x + 3
log3 =1⇒ =3 3p
x x
2 x + 3 = 3x ⇒ x = 3 , care convine 2p
4. Sunt 900 de numere naturale de trei cifre, deci sunt 900 de cazuri posibile 1p
Sunt 90 de numere naturale de trei cifre care se divid cu 10 , deci sunt 90 de cazuri
2p
favorabile
p= = 2p
5. a + 1 5a − 1
= ⇔ 3a + 3 = 5a − 1 3p
1 3
a=2 2p
6. 4
sin A = 2p
5
4
6 ⋅ 10 ⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin A 5 = 24 3p
A ∆ABC = =
2 2
1.a) 0 0 1 0 0 1
 
M ( −1) =  0 −1 0  ⇒ det ( M ( −1) ) = 0 −1 0 = 2p
 4 0 5 4 0 5
 
= 0 + 0 + 0 − ( −4 ) − 0 − 0 = 4 3p
b)  x +1 0 x + 2  y +1 0 y + 2  x + y + 2 0 x + y + 4
     
M ( x) + M ( y ) =  0 x 0 + 0 y 0 = 0 x+ y 0 = 3p
3 − x 0 4 − x 3 − y 0 4 − y   6 − x − y 0 8 − x − y 
    
1 0 2  ( x + y) +1 0 ( x + y) + 2
   
= 0 0 0 +  0 x+ y 0  = M ( 0 ) + M ( x + y ) , pentru orice numere 2p
 
0 4   3 − ( x + y ) 4 − ( x + y ) 
3 0
reale x și y

Pagina 1 din 2
c)  4m + 6 0 6m + 9   11 − n 0 16 − n 
   
M ( m ) ⋅ M (1) =  0 m 0  , M (1) ⋅ M ( n ) =  0 n 0  , unde m și n
 14 − 4m 0 21 − 6m   11 − n 0 16 − n  2p
   
sunt numere naturale
50 + m = 54 − 3n ⇔ m + 3n = 4 și, cum m și n sunt numere naturale, obținem m = 1 , n = 1
3p
sau m = 4 , n = 0
2.a) x ∗ y = 1 − 4 xy + 4 x + 4 y − 4 = 3p
= 1 − 4 x ( y − 1) + 4 ( y − 1) = 1 − 4 ( x − 1)( y − 1) , pentru orice numere reale x și y 2p
b) 1 1  1− x
x∗ = 1 − 4 ( x − 1)  − 1 = 1 − 4 ( x − 1) ⋅ = 3p
x  x  x
4 ( x − 1)
2
=1+ ≥ 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x
c) x ∗ x = 1 − 4 ( x − 1) , x ∗ x ∗ x = 1 + 42 ( x − 1) , x ∗ x ∗ x ∗ x = 1 − 43 ( x − 1) , unde
2 3 4
x este
3p
număr real
(
( x − 1) 1 + 43 ( x − 1)3 ) = 0 , deci x = 34 sau x = 1 2p

1.a) 1
f '( x ) = 5 ⋅ − 2x − 3 = 3p
x
−2 x − 3x + 5 (1 − x )( 2 x + 5 )
2
= = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b) −2 x 2 − 5
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2
f '' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția f este concavă pe ( 0, +∞ ) 3p
c) f este crescătoare pe ( 0,1] și descrescătoare pe [1, +∞ ) , deci f ( x ) ≤ f (1) , pentru orice
3p
x ∈ ( 0, +∞ )
f (1) = −4 ⇒ 5ln x − x 2 − 3 x ≤ −4 , deci 5ln x ≤ x 2 + 3x − 4 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2.a)
(
F este o primitivă a funcției f ⇒ F ' ( x ) = f ( x ) = x 2 + 4 x + 5 e x , x ∈ ℝ ) 2p
f ( x ) > 0 ⇒ F ' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , deci funcţia F este crescătoare pe ℝ 3p
b)
∫ (( )
1 1
)
1
x 2 + 4 x + 5 e x − x 2e x − 5e x dx = ∫ 4 xe x dx = 4 ( x − 1) e x = 3p
0 0 0
= 0 − 4 ⋅ ( −1) = 4 2p
c) Pentru orice x ∈ [ −3, −1] , obținem 1 ≤ x + 4 x + 5 ≤ 2 , deci e ≤ f ( x ) ≤ 2e
2 x x
2p
−1 −1 −1
f ( x ) dx ≤ 2 ∫ e dx și, cum
−1
e2 − 1 e2 − 1
−1
f ( x ) dx ≤
(
2 e2 − 1 )
∫ e dx ≤ ∫ ∫ e dx = ≤ ∫
x x x
⇒ 3p
−3 −3 −3 −3 e3 e3 −3 e3

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Clasa a XI-a
Simulare
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
• Pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte.
• Nu se acordă punctaje intermediare.
SUBIECTUL al II-lea şi SUBIECTUL al III-lea
1. C 5p
2. C 5p
3. B 5p
4. A 5p
5. D 5p
6. A 5p
1.a) 0 2 3
D (1) = 1 1 3 = 2p
1 2 2
= 0+ 6+ 6−3−0−4 = 5 3p
b) D ( p) = p 2
( 6 − p ) , pentru orice număr întreg p 3p
Numerele p și 6 − p sunt întregi, deci numărul întreg D ( p ) este divizibil cu 6 − p 2p
c) D ( n ) = n 2 ( 6 − n ) , deci pentru n = 0 și pentru orice n ≥ 6 , obținem D ( n ) ≤ 0 și, cum n
este număr natural, valoarea maximă pe care o poate lua D ( n ) se obține pentru una dintre 3p
valorile n = 1 , n = 2 , n = 3 , n = 4 sau n = 5
Valoarea maximă este D ( 4 ) = 32 2p
2.a)  0 2  0 4  0 6
B (1) + B ( 3) =  + = = 3p
 0 1  2 1  2 2
 0 3
= 2  = 2B ( 2 ) 2p
 1 1
b)  x −1 −x 
A ⋅ B ( x) =   , pentru orice număr real x 2p
 0 − x − 1
 −x −1 0 
B ( x) ⋅ A =   , pentru orice număr real x 2p
 − x x − 1
 x −1 −x   −x −1 0 
 =  , de unde obținem x = 0 1p
 0 − x − 1   − x x − 1

Pagina 1 din 2
c)  x 2 − 1 x + 1
B ( x)⋅ B ( x) =   , pentru orice număr real x 2p
 x − 1 x2 
 
 x 2 − 1 x + 1  0 x + 1
 = , de unde obținem x = −1 sau x = 1
 x − 1 x 2   x − 1 1 
3p
 
1.a)  4
2
x 2 1 − 
f ( x) ( x − 4) 2
lim = lim = lim  x = 3p
2
x → +∞ x x → +∞ x x → +∞ x2
2
 4
= lim 1 −  = 1 2p
x → +∞  x
b) x ( x − 4) ⋅ x
2
x3 − 8 x 2 + 16 x
lim = lim = lim x 2 = 3p
x→ 4 f ( x) x → 4 ( x − 4 )2 x→ 4
= 16 2p
c) 1 16 
c) ( f ( x + a ) − f ( x ) ) =  a +
1 16 16
−  = 1− , x ∈ ( 0, +∞ ) , unde a este număr
a a x+a x  x (x + a) 3p
real, a > 0
 16 
lim ( f ( x + a ) − f ( x ) ) = lim  1 −
1
 = 1 , deci nu depinde de a 2p
x → +∞ a x → +∞  x ( x + a ) 
2.a) Pentru orice număr real m , funcția f este continuă pe ( −∞,1) și pe (1, +∞ ) 2p
x2
lim f ( x ) = lim = −1 , lim f ( x ) = lim ( ln x + m ) = m și f (1) = m , deci funcția f este
x →1 x →1 x − 2 x →1 x →1 3p
x <1 x <1 x >1 x >1
continuă pe ℝ ⇔ m = −1
b) f ( x) x2
lim = lim =1 2p
x → −∞ x x → −∞ x ( x − 2 )
lim
x → −∞
( f ( x ) − x ) = lim
2x
x → −∞ x − 2
= 2 , deci dreapta de ecuație y = x + 2 este asimptotă oblică
3p
spre −∞ la graficul funcției f
c) Cum lim f ( x ) = −∞ , f ( 0 ) = 0 şi f este continuă pe ( −∞,1) , mulţimea valorilor funcţiei
x →−∞ 2p
f conține intervalul ( −∞,0]
Cum lim f ( x ) = m , lim f ( x ) = +∞ și, cum f este continuă pe (1, +∞ ) , mulţimea
x →1 x →+∞
x >1 3p
valorilor funcţiei conţine intervalul ( m, +∞ ) și, cum m ≤ 0 , funcția f este surjectivă

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 8
pentru lucrare.
1.
(1 + i )2 − 2i = 1 + 2i + i 2 − 2i = 3p
= 1 + ( −1) = 0 2p
2. b 8
xV = − ⇒− = 12 3p
2a 2m
1
m=− 2p
3
3. x 2 − 10 x + 40 = 42 ⇒ x 2 − 10 x + 24 = 0 3p
În mulțimea M sunt 50 de numere impare, deci sunt 50 de cazuri favorabile 2p
p= = = 1p
5. BA = 4i − j , BC = 2i + 3 j ⇒ BD = BA + BC = 6i + 2 j 2p
BD = 2 10 3p
6.  π 3 π
x ∈  0,  și sin x = ⇒x= 2p
 2 2 3
2π π 3 3
sin π + sin + sin = 0 + + = 3 3p
3 3 2 2
1.a) 2 1 2 1
M (1) =   ⇒ det ( M (1) ) = = 2 ⋅ 4 − 3 ⋅1 = 3p
 3 4 3 4
=8−3=5 2p
b) M ( a ) M ( b ) = ( I 2 + aA )( I 2 + bA ) = I 2 + aA + bA + abA ⋅ A 2p
4 4
Cum A ⋅ A =   = 4 A , obținem M ( a ) M ( b ) = I 2 + ( a + b + 4ab ) A = M ( a + b + 4ab ) , 3p
 12 12 
pentru orice numere reale a și b
c)
( )
M a + a + 4a 2 = M ( 2 ) ⇔ 4a 2 + 2a − 2 = 0 3p
1
a = −1 sau a = 2p
2
2.a) x ∗ y = − xy + 5 x + 5 y − 25 + 5 = 3p
= − x ( y − 5 ) + 5 ( y − 5 ) + 5 = − ( x − 5 )( y − 5 ) + 5 , pentru orice numere reale x și y 2p
b) − ( x − 5 ) + 5 ≥ x ⇔ ( x − 5 )( x − 4 ) ≤ 0
2
3p
x ∈ [ 4,5] 2p

Pagina 1 din 2
c) x ∗ 5 = x și 5 ∗ x = x , pentru orice număr real x 2p
( )
1∗ (−2) ∗ 3 ∗ (−4) ∗ 5 ∗… ∗ (−2018) ∗ 2019 = (1∗ (−2) ∗ 3 ∗ (−4)) ∗ 5 ∗ (−6) ∗… ∗ (−2018) ∗ 2019 =
3p
= 5 ∗ ((−6) ∗… ∗ (−2018) ∗ 2019) = 5

1.a)
( 2 x + 6) e x − ( x2 + 6 x + 9) e x
f ′( x) = = 3p
(e ) x 2
− x2 − 4 x − 3 − ( x + 1)( x + 3)
= x
= , x∈ℝ 2p
e ex
b) x2 + 6x + 9 2x + 6 2
lim f ( x ) = lim x
= lim =0 x
= lim 3p
x → +∞ x → +∞
e x → +∞ e x → +∞ e x
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ −3, −1] ⇒ f este crescătoare pe [ −3, −1] și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru
orice x ∈ [ −1, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [ −1, +∞ ) și, cum f ( −1) = 4e , obținem 3p
f ( x ) ≤ 4e , pentru orice x ∈ [ −3, +∞ )
x +1 y +1
0≤ x + 3 ≤ 2e 2 , pentru orice x ∈ [ −3, +∞ ) și 0 ≤ y + 3 ≤ 2e 2 , pentru orice y ∈ [ −3, +∞ ) ,
x+ y+2
2p
deci 0 ≤ ( x + 3)( y + 3) ≤ 4e 2 , pentru orice x, y ∈ [ −3, +∞ )
2.a) 2 2
x4 2
∫ ( x + 1) f ( x ) dx = ∫ x dx = =
3
3p
0 0
4 0
16
= −0= 4 2p
4
′ 3 x 2 2 x
b)
 x3 x 2 1
F ′( x) =  − + x − ln ( x + 1)  = − +1− = 3p
 3 2  3 2 x +1
 
x3 + x 2 − x 2 − x + x + 1 − 1 x3
= = = f ( x ) , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
x +1 x +1
c) a2 a2 a2
g ( x) =
1
x +1
⇒A = ∫ g ( x ) dx = ∫
1
x +1
dx = ln ( x + 1)
1
( )
= ln a 2 + 1 − ln 2 3p
1 1
( )
ln a 2 + 1 = ln10 ⇔ a 2 − 9 = 0 și, cum a > 1 , obținem a = 3 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 6
pentru lucrare.
1. b3 = b1 ⋅ q 2 = 3p
= 1 ⋅ 52 = 25 2p
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ x − x + 1 = 4x − 5 ⇔ x − 5x + 6 = 0
2 2
2p
x=2, x=3 3p
3. 2 x = 4 − x ⇒ 2 x = 16 − 8 x + x ⇒ x − 10 x + 16 = 0
2 2 3p
x = 2 , care convine, x = 8 , care nu convine 2p
În mulțimea A sunt 7 numere naturale, deci sunt 7 cazuri favorabile 2p
p= = = 1p
5. Punctul M ( −3,3) este mijlocul laturii BC 2p
Ecuația medianei din A este y = 3 3p
6. sin x ( 3sin x − cos x ) + cos x ( sin x + 3cos x ) = 3sin 2 x − sin x cos x + cos x sin x + 3cos2 x = 2p
( )
= 3 sin 2 x + cos2 x = 3 , pentru orice număr real x 3p

1.a)  −1 4  −1 4
A ( −1) =   ⇒ det ( A ( −1) ) = = ( −1) ⋅ ( −1) − ( −4 ) ⋅ 4 = 3p
 −4 −1 −4 −1
= 1 + 16 = 17 2p
b)  2019 − a 4   2019 + a 4   4038 8 
A (2019 − a) + A(2019 + a) =  + = = 3p
 −4 2019 − a   −4 2019 + a   −8 4038
 2019 4 
= 2  = 2 A ( 2019 ) , pentru orice număr real a 2p
 −4 2019 
c)  x 4  y 4   xy − 16 4 x + 4 y   −16 8 
A( x ) A( y ) =   =  , 2 A ( −8 ) =   3p
 −4 x  −4 y   −4 x − 4 y xy − 16   −8 −16 
xy = 0 și x + y = 2 , deci x = 0 , y = 2 sau x = 2 , y = 0 2p
2.a) 4x + 4 ⋅ 0 4x
x∗0 = = = x , pentru orice x ∈ G 2p
4 + x⋅0 4
4 ⋅ 0 + 4 ⋅ x 4x
0∗ x = = = x , pentru orice x ∈ G , deci 0 este elementul neutru al legii de
4 + 0⋅ x 4 3p
compoziţie „ ∗ ”
b) 8x 8
= ⇔ x2 − 5x + 4 = 0 3p
4+ x 2 5
x = 1 , care convine, x = 4 , care nu convine 2p

Pagina 1 din 2
c) 2 ( x − 1) 2 ( y − 1)
4⋅ + 4⋅
4 f ( x) + 4 f ( y) x +1 y +1 2 ( xy + x − y − 1 + xy − x + y − 1)
f ( x) ∗ f ( y) = = = = 3p
4 + f ( x) f ( y ) 4 ( x − 1)( y − 1) xy + x + y + 1 + xy − x − y + 1
4+
( x + 1)( y + 1)
4 ( xy − 1) 2 ( xy − 1)
= = = f ( xy ) , pentru orice x, y ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2 ( xy + 1) xy + 1

1.a) 2
f ' ( x ) = −2 + = 3p
x +1
−2 x − 2 + 2 −2 x
= = , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
x +1 x +1
b) f ( 0) = 1 , f '( 0) = 0 2p
c) f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] ⇒ f este crescătoare pe ( −1,0] și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice
x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [ 0,+∞ ) , deci f ( x ) ≤ f ( 0 ) ⇒ 1 − 2 x + 2ln ( x + 1) ≤ 1 , 3p
deci ln ( x + 1) ≤ x , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ )
cos x > −1 , pentru orice x ∈ ( 0, π ) , deci ln (1 + cos x ) ≤ cos x , pentru orice x ∈ ( 0, π ) 2p
2.a) 1 1  x2  1
∫ f ( x ) e dx =
x
∫ ( x + 3) dx =  + 3x  = 3p

−1 −1  2  −1
1  1 
=  + 3 −  − 3 = 6 2p
2  2 
b) x+3
F este o primitivă a funcției f ⇒ F ′ ( x ) = f ( x ) = , x∈ℝ 2p
ex
F ′ ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ −3, +∞ ) , deci funcția F este crescătoare pe intervalul [ −3, +∞ ) 3p
c) n n n
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ ( x + 3) e− x dx = − ( x + 4 ) e − x = − ( n + 4 ) e−n + 4 3p
0 0 0
− ( n + 4 ) e− n + 4 = 4 − 6e − n , de unde obținem n = 2 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 7
pentru lucrare.
1. a2 = 4 , a3 = 6 2p
a1 + a2 + a3 = 2 + 4 + 6 = 12 3p
2. f ( x ) = 0 ⇔ x 2 − 10 x + 9 = 0 3p
Abscisele sunt x = 1 și x = 9 2p
3. 5 ( 5 − 3) = 2 ⇔ 5 ⋅ 2 = 2 ⇔ 5 = 1
x x x
3p
x=0 2p
4. Mulțimea A are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 1p
În mulțimea A este un singur număr care verifică ecuația, deci este un caz favorabil 2p
p= = 2p
5. AB + AC = 2 AM , unde M este mijlocul laturii BC 3p
AM = 3 , deci lungimea vectorului AB + AC este egală cu 2 3 2p
6. π 
sin  − x  = cos x , sin ( x + π ) = − sin x 2p
2 
π 
sin 2  − x  + sin 2 ( x + π ) = cos 2 x + sin 2 x = 1 , pentru orice număr real x 3p
2 
1.a)  5 −6  5 −6
A (1) =   ⇒ det ( A (1) ) = = 5 ⋅ ( −2 ) − 2 ⋅ ( −6 ) = 3p
 2 −2  2 −2
= −10 + 12 = 2 2p
b) 1 + 4a −6a  1 + 4b −6b   1 + 4a + 4b + 4ab −6b − 6ab − 6a 
A( a ) A(b) =   = = 3p
 2a 1 − 3a  2b 1 − 3b   2a + 2ab + 2b 1 − 3a − 3b − 3ab 
 1 + 4 ( a + b + ab ) −6 ( a + b + ab ) 
=  = A ( a + b + ab ) , pentru orice numere reale a și b 2p
 2 ( a + b + ab ) 1 − 3 ( a + b + ab ) 
c) A ( m + n + mn ) = A ( 2 ) ⇔ m + n + mn = 2 2p
Cum m și n sunt numere naturale, ( m + 1)( n + 1) = 3 ⇒ m = 2 , n = 0 sau m = 0 , n = 2 3p
2.a) x y = 2 xy − 2 x − 2 y + 2 + 1 = 2p
b) x x = 2 ( x − 1) + 1 , de unde obținem ( x − 1) ≤ 4
2 2
2p
x ∈ [ −1,3] 3p
c) 1 x = 1 , pentru orice număr real x 2p
1n 2n 3n … 2019n = 1 ( 2n )
3n … 2019n = 1 , pentru orice număr natural nenul n 3p

Pagina 1 din 2
1.a) f ′ ( x ) = x '− ( e ln x ) ' = 2p
1 x−e
=1− e ⋅
= , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul ( a, f ( a ) ) este paralelă cu axa Ox ⇔ f ' ( a ) = 0 3p
a−e=0⇔ a =e 2p
c) f ′ ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, e ) ⇒ f este strict descrescătoare pe ( 0,e ) și f ' ( x ) > 0 ,
2p
pentru orice x ∈ ( e, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe ( e, +∞ )
e x = x e ⇔ x = ln x e ⇔ f ( x ) = 0 și, cum f este continuă și f ( e ) = 0 , ecuația e x = xe are
3p
exact o soluție în ( 0, +∞ )
2.a) 3
f ( x) 3 3  x3 3
∫ ex dx = ∫ ( x − 1 )( x + 1) dx = ∫ x 2
− 1 dx =  (
 3
− x )
 = 3p
0 0 0  0
=9−3= 6 2p
b) 2 2 2 2
( ) (
A = ∫ f ( x ) dx = ∫ x 2 − 1 e x dx = x 2 − 1 e x − ∫ 2 xe x dx =
1 1
) 2p
1 1
2
= 3e 2 − 0 − 2 ( x − 1) e x = 3e2 − 2e2 = e2 3p
1
c) a a
( )
2 xe x 2x a a2 − 1
∫ f ( x ) ∫ x2 − 1
= = − =
2
dx dx ln x 1 ln 3p
2 2 2 3
a2 − 1
ln = 3ln 2 ⇔ a 2 − 25 = 0 și, cum a este număr real, a > 2 , obținem a = 5 2p
3

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. ( 0,3 ⋅10 − 1)( 0,3 ⋅10 + 1) = ( 3 − 1)( 3 + 1) = 3p
= 2⋅4 =8 2p
2. x1 + x2 = 6 , x1 x2 = m 2p
6m = 12 , deci m = 2 3p
3. 4 ( 5 − x ) = x + 10 ⇒ 20 − 4 x = x + 10 ⇒ 5 x = 10 3p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 7 numere care au cifra zecilor cu 3 mai
2p
mare decât cifra unităților, deci sunt 7 cazuri favorabile
p= = 1p
5. a a − 1
= ⇔ 4a = 3a − 3 3p
3 4
a = −3 2p
6. cos 2 x = cos 2 x − sin 2 x = 2p
= ( cos x − sin x )( cos x + sin x ) = 0 ⋅ ( cos x + sin x ) = 0 3p
1.a)  1 2 1 2
A (1,1) =   ⇒ det ( A (1,1) ) = = 1 ⋅ 1 − ( −1) ⋅ 2 = 3p
 −1 1  −1 1
=1+ 2 = 3 2p
b)
 a 2b  b 2a   ab − 2ab 2a + 2b 
2 2
A ( a , b ) ⋅ A ( b, a ) =    =  = 3p
 −b a  − a b   −b 2 − a 2 −2ab + ab 
 − ab (
2 a 2 + b2  )
=  ( )
 = A − ab, a 2 + b 2 , pentru orice numere reale a și b
2p
(
 − a 2 + b2
 ) − ab 


c) m 2n
det ( A ( m, n ) ) = = m 2 + 2n 2 2p
−n m
Cum m și n sunt numere întregi, din m 2 + 2n 2 = 1 obținem m = −1 , n = 0 sau m = 1 , n = 0 3p
2.a) f = X − 15 X + 95 X − 80 ⇒ f (1) = 1 − 15 ⋅ 1 + 95 ⋅ 1 − 80 =
3 2 3 2
2p
= 1 − 15 + 95 − 80 = 1 3p
b) x1 + x2 + x3 = 15 și x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 = m 2p
( x1 + x2 + x3 )2 − 3 ( x1 x2 + x2 x3 + x1 x3 ) = 0 ⇔ 225 − 3m = 0 , deci m = 75 3p

Pagina 1 din 2
c) 2x2 = x1 + x3 și x1 + x2 + x3 = 15 ⇒ x2 = 5 2p
x1 x2 x3 = 80 ⇒ x1 x3 = 16 și, cum x1 + x3 = 10 , polinomul f are rădăcinile 2 , 5 și 8 3p
1.a) f '( x ) = ex − 1 , x ∈ ℝ 3p
f ' ( 0 ) = e0 − 1 = 0 2p
b) f '' ( x ) = e x > 0 , pentru orice număr real x ⇒ f ' este strict crescătoare, deci f ' este injectivă 2p
Pentru orice numere reale x1 și x2 , x1 ≠ x2 ⇒ f ' ( x1 ) ≠ f ' ( x2 ) , deci tangentele la graficul
lui f în punctele de coordonate ( x1 , f ( x1 ) ) și ( x2 , f ( x2 ) ) au pante diferite, deci sunt 3p
concurente
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 0 1p
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0] ⇒ f este descrescătoare pe ( −∞,0] , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru
orice x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f este crescătoare pe [ 0, +∞ ) și, cum f ( 0 ) = −9 , obținem f ( x ) ≥ −9 , 2p
pentru orice număr real x
( ) ( )
f x3 ≥ −9 ⇒ e x ≥ x3 + 1 , deci e x ≥ ( x + 1) x 2 − x + 1 , pentru orice număr real x
3 3
2p
2.a) 3 3 3
 9  9 9 x2 3
∫  f ( x ) −  dx = ∫  x x  ∫
x + − dx = xdx = = 3p
1
x  1 1
2 1
9 1
= − =4 2p
2 2
b) 9 9
( )1=
2x 2x 9
g ( x) = ⇒ A = ∫ g ( x) dx = ∫ dx = ln x2 + 9 3p
x2 + 9 1 1 x2 + 9
= ln 90 − ln10 = ln 9 = 2ln 3 2p
c) 3 2
x + 1 '  x2 + 1 x 3
3 3 3
x2 + 1 x2 + 1
∫ x arctg x dx = ∫ 2 
  = − ∫ dx =  arctg x −  =
( )
arctg x dx arctg x 3p
2 2 x2 + 1  2  1
1 1   1 1  2
5π 3 −1
= − , de unde obținem a = 4 2p
12 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 1
pentru lucrare.
1. b2  b1  q  6 , b3  b1  q 2  18 3p
b1  b2  b3  2  6  18  26 2p
2. f  x   g  x   x 2  3x  2  2 x  4  x 2  5 x  6  0 2p
Suma dintre abscisele punctelor de intersecție a graficelor celor două funcții este egală cu 5 3p
3. 4 x  9  6 x  x  x  10 x  9  0
2 2 3p
x  1 , care convine, x  9 , care nu convine 2p
În mulțimea A sunt 7 numere naturale, deci sunt 50  7  43 de cazuri favorabile 2p
p  2p
5. Punctul M  2,3 este mijlocul laturii BC 2p
Ecuația medianei din A este y  3 3p
6.
 
4sin 2 x  4sin x cos x  cos2 x  4cos x sin x  4cos2 x  4  4 sin 2 x  cos2 x  cos2 x  4 3p

cos2 x  0 , de unde obținem x  2p
2
1.a) x 3
det  A  x     x  x   3  3  3p
3 x
 x 2   9   x 2  9 , pentru orice număr real x 2p
b)  2020  x 3   2020  x 3   4040 6 
A2020  x  A2020  x      3p
 3 2020  x   3 2020  x   6 4040
 2020 3 
 2   2 A  2020  , pentru orice număr real x 2p
 3 2020 
 6 3   n  2n  9   12 6 
c)
 n 3  2  n
2
3  6
    2  
    3p
 3 n  3 2  n   3 6   6 n2  2n  9   6 12 
n 2  2n  3  0 și, cum n este număr natural, obținem n  3 2p
2.a) 2 2
N 33  31  33  31  3p
 64  8  2p
b) x  x  x 2 , x  x  x  x 3 , unde x  M 2p
 x 3
2
 300  x 2  100 și, cum x  M , obținem x  10 3p

Pagina 1 din 2
c) f  x  y   2020  x  y   2p
 2020 x   2020 y    f  x  2   f  y  2  f  x   f  y  , pentru orice x, y   ,0 3p

1.a)
f  x 

1 x2  5   x  2  2 x   3p
 
2
x2  5
5  4 x  x2  5  x  x  1
  , x
   
2 2 2p
x2  5 x2  5
b) 2
1
x2
lim f  x   lim 2  lim x 0
3p
x   x  x  5 x   5 
x 1  2 
 x 
Dreapta de ecuație y  0 este asimptotă orizontală spre  la graficul funcţiei f 2p
c) f   x   0  x  1 sau x  5 1p
x   , 1  f '  x   0 , deci f e descrescătoare pe  , 1 ; x   1,5  f '  x   0 , deci
2p
f e crescătoare pe  1,5 și x  5,    f '  x   0 , deci f e descrescătoare pe 5,  
1 1 1 1
Cum lim f  x   0 , f  1   , f  5  și lim f  x   0 , obținem   f  x   ,
x  2 10 x  2 10 2p
2.a) 1 3
' x  x  ln x  3 x
2
 ln x  x 2 1  3ln x 
F ' x    3     3p
 x  x6 x6
1  3ln x
  f  x  , pentru orice x   0,   , deci F este o primitivă a funcției f 2p
x4
b) e e ln x e
 f  x  dx  F  x   3  3p
1 1 x 1
ln e ln1 1
 3
 3
 2p
e 1 e3
c) e2 e2 2
ln x ln 2 x e
 x F  x  dx   dx  
2
3p
e e
x 2 e
ln 2 e2  ln 2 e 22  12 3
   2p
2 2 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 2
pentru lucrare.
1. a1  a3  2a2 2p
a1  a2  a3  3a2  3  2  6 3p
2. f  a   a 2  a 2  4a  4  0 3p
a2 2p
3. x  5 x  7   x  1
2 2
2p
3 x  6 , deci x  2 , care convine 3p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere divizibile cu 10 , deci sunt 9
2p
cazuri favorabile
p   1p
5. m 5
 3p
3 3
m5 2p
6. sin x  cos x 2  sin x  cos x 2  sin 2 x  2sin x cos x  cos 2 x  sin 2 x  2sin x cos x  cos 2 x  2p
 
 2 sin 2 x  cos2 x  2  1  2 , pentru orice număr real x 3p

1.a) 4 6
det A   4   3  2   6   3p
2 3
 12  12  0 2p
b) M  x  M  y    I 2  xA  I 2  yA   I 2  xA  yA  xyAA 3p
Cum AA  A , obținem M  x  M  y   I 2   x  y  xy  A  M  x  y  xy  , pentru orice
2p
c) M  m  n  mn   M  6   m  n  mn  6 2p
 m  1 n  1  7
și, cum m și n sunt numere naturale, obținem perechile  6,0  sau  0,6  3p
2.a) x y  xy  x  y  1  1  2p
 x  y  1   y  1  1   x  1 y  1  1 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x x   x  1  1 , de unde obținem  x  1  4
2 2
2p
x   1,3 3p
c) 1 x  1 , unde x este număr real 2p
1n 2n 3n 2020n  1  2n 3n 
2020n  1 , pentru orice număr natural nenul n 3p

Pagina 1 din 2
1.a) f   x   x ' e  ln x  '  3p
1 xe
1 e 
 , x   0,   2p
x x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul  a, f  a   este paralelă cu dreapta de ecuație
3p
y  x  f ' a   1
ae
 1  a  e  a  e  0 , ceea ce este imposibil, deci graficul funcției f nu admite în
a 2p
niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de ecuație y  x
c) f   x   0 , pentru orice x   0, e   f este strict descrescătoare pe  0,e  și f '  x   0 ,
2p
pentru orice x   e,    f este strict crescătoare pe  e,  
e x  x e  0  f  x   0 și, cum f  e   0 , ecuația e x  x e  0 are exact o soluție în  0,   3p
2.a) 3
f  x 3
 x3 2
3
 ex dx   x  x  2  dx  
 3
 x 
0
 3p
0 0  
 9  9  0  18 2p
b) 1 1 1 1
   
f  x  dx   x 2  2 x e x dx  x 2  2 x e x  0
   2 x  2  e x dx  2p
0 0 0
1 1
 3e   2 x  2  e x   2e x dx  3e  4e  2  2e  2  e 3p
0 0
c) n
 x  1 e x n n 1 n 2  2n
 f  x dx  
x 2

x 1
2 x
dx 
1
2
ln x 
2
 2 x
1

 ln
2 3
3p
1 1
1 n2  2n 3ln 2
ln   n2  2n  24  0 și, cum n este număr natural nenul, obținem n  4 2p
2 3 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 3
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice  bn  este q  2 3p
n 1
b3  1  22  4 2p
2. 3x  1  7  x  2 2p
Cum x este număr natural, obținem x  0 sau x  1 3p
3. x2  8   x  2
2
2p
x  1 , care convine 3p
4. 4!
C42   3p
2!  2!
6 2p
5. m AB  1 , mCD  1  a , unde a este număr real 2p
m AB  mCD  1  a  1  a  0 3p
6. AB 1 10
cos B    3p
BC 2 BC
BC  20 2p
1.a)  2 1 2 1
A 1     det  A 1    2  3  2 1  3p
 2 3 2 3
624 2p
b)  1  x  y  xy  2 xy y  xy  x  2 xy 
A x  A y     2p
 2 x  2 xy  2 y  4 xy 2 xy  1  2 x  2 y  4 xy 
1   x  y  3xy  x  y  3xy 
   A  x  y  3xy  , pentru orice numere reale x și y 3p
 2  x  y  3xy  1  2  x  y  3xy  
c) A  a  a  3a  a   A  5   3a 2  2a  5  0 3p
5
a sau a  1 2p
3
2.a) x  y   xy  5 x  5 y  25  5  3p
  x  y  5   5  y  5   5    x  5  y  5   5 , pentru orice numere reale x și y 2p
b)   x  5   5  x   x  5  x  4   0
2
3p
x   4,5 2p
c) x  5  x și 5  y  y , unde x și y sunt numere reale 2p
1 2  3  4  5   
 2019  2020  1 2  3  4  5  6   2019  2020 
3p
 5  6   2019  2020  5

Pagina 1 din 2

1.a) f   x   2  x  2  e x   x  2  e  x   1 
2
3p
 
  x 2  2 x e x   x  x  2  e x , x  2p
b)
lim f  x   lim  x  2  e x  lim
2  x  2 2  lim0
2  x  2
 lim
2
3p
x  x x x x x e x x
e e
c) f   x   0 , pentru orice x   2,0  f este crescătoare pe  2,0 și f '  x   0 , pentru orice
x   0,    f este descrescătoare pe 0,   și, cum f  0   4 , obținem f  x   4 , 3p
pentru orice x   2,  
x, y   2,    0  f  x   4 și 0  f  y   4  0  f  x  f  y   16  0  f  x  f  y   4 ,,
 x  2  y  2  2p
de unde obținem 0   4 , pentru orice x, y   2,  
e x y
2.a) 1 1
1 x4 1
 ex f  x  dx   x 3
dx   3p
0 0
4 0
1 1
 0 2p
4 4
b) 2 2 2
1
 x2 f  x  dx   xe x dx   x  1 e x  3p
1 1 1
 e2 2p
c) F:  este o primitivă a funcției f , deci F   x   f  x   F ''  x   x 2  x  3 e x , x  2p
F " x   0 , pentru orice x   , 3 , F " x   0 , pentru orice x   3,0  și pentru orice
3p
x   0,   , deci funcția F are un singur punct de inflexiune

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 4
pentru lucrare.
1. b62  b5b7  36  3b7 3p
b7  12 2p
2. a  20  a  a  a  20  0
2 2 3p
a  4 sau a  5 2p
3. 5 x  53 x  x  3 x  4 x  0 3p
x0 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 5 moduri, deci
sunt 5  3  15 numere impare de două cifre distincte, cu cifrele elemente ale mulțimii 3p
1, 2,3, 4,5,6
5. AO  BO  CO și O  AC , deci ABC este dreptunghic în B 2p
Coordonatele ortocentrului triunghiului ABC sunt x  0 , y  1 3p
6.   
tg x  3 și x   0,   x  2p
 2 3
2 1
cos 2 x  cos  3p
3 2
1.a)  1 1 1 1
M 1  A  B     det  M 1    11  11  3p
 1 1 1 1
 11  0 2p
b) M  x  M  y   AA  yAB  xBA  xyBB , M  y  M  x   AA  xAB  yBA  yxBB 2p
Cum AB  A și BA  B , obținem yA  xB  xA  yB   x  y  A   x  y  B  x  y 3p
c) m  1  n  n  mn  m  1
2 2
2p
Cum m și n sunt numere întregi, obținem  m, n    0, 1 sau  m, n    0,1 3p
2.a) 1 1
x y  7 xy  x  y    3p
7 7
 1  1 1  1  1 1 2p
 7 x  y     y     7  x   y    , pentru orice numere reale x și y
 7  7 7  7  7 7
b) 2 2
 1 1  1 36 1 6 1 6
7 x     5   x     x    sau x   3p
 7 7  7 49 7 7 7 7
5
x  1 sau x  2p
7

Pagina 1 din 2
c) 1 3
De exemplu, a  și b  2p
7 7
 1  1  1 2 4 1
a b  7  a   b     7     1 3p
 7  7 7 7 7 7
1.a) 1 2 x  2  x  1
f  x 
  3p
x x2
x  2x  2x  2 x  2
  2 , x   0,   2p
x2 x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul  a, f  a   este paralelă cu dreapta de ecuație
3p
y   x  f '  a   1
a2
2
 1  a 2  a  2  0  a  2 , care nu convine sau a  1 , care convine 2p
a
c) f '  x   0 , pentru orice x   0, 2   f este strict descrescătoare pe  0, 2  2p
    
0 1  2  f    f 1 și, cum f 1  0 , obținem f    0 3p
2 2 2
2.a) e e e
 f '  x  dx  f  x   ln x  3p
1 1 1
 ln e  ln1  1 2p
b) f  x
e 2 e
1 2 ln 3 x e
 x dx  x ln x dx 
3 1
 3p
1 1
1
 2p
3
c) p p p p x2 1
x2 p2 p2 1
 x f  x  dx   x ln x dx  2
ln x    dx 
1 1 2 x 2
ln p  
4 4
3p
1 1
2 2
p p 1 p2 3
ln p    ln p  și, cum p  1 , obținem p  2 2p
2 4 4 2 4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 5
pentru lucrare.
1.  0, 2 10  1 0, 2 10  1   2  1 2  1  3p
 1 3  3 2p
2. x2  2  x  x2  x  2  0 3p
x  1 sau x  2 2p
3. 4  6  x   x  14  24  4 x  x  14  5 x  10 3p
1p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 7 numere care au cifra zecilor cu 2 mai
2p
mică decât cifra unităților, deci sunt 7 cazuri favorabile
p  2p
5. u  v   a  2 i   a  2 j 3p
a  2 2p
6. 2
   3 4
Cum sin 2 x  cos 2 x  1 și x   0,  , obținem cos x  1     3p
 2 5 5
sin x 3 5 3
tg x     2p
cos x 5 4 4
1.a)  1 0 0 1 0 0
 
A  0    2 1 0   det  A  0    2 1 0  3p
 3 1 1  3 1 1
 
1 0  0  0  0  0 1 2p
b)  x  y 1

 2 x  y  z  4 și det  A  1   1  0 , deci sistemul de ecuații admite soluție unică 2p
 3 x  y  z  1

x  5 , y  6 , z  20 3p
c)  1 p 0
 
A  p    2 1 p   det  A  p    3 p 2  p  1 , unde p este număr rațional 2p
 3 1 1 
 
1  13 1  13
3 p 2  p  1  0  p    sau p    , deci, pentru orice număr
6 6 3p
rațional p , det  A  p    0 , adică matricea A  p  este inversabilă
2.a) x  y  xy  101x  101 y  10201  101  x  y  101  101 y  101  101  3p
  x  101 y  101  101 , pentru orice numere reale x şi y 2p

Pagina 1 din 2
b) Elementul neutru al legii „  ” este e  102 2p
x  x  x  x  102   x  101  1 , de unde obținem x  100 sau x  102
2
3p
c) x  y  202   x  101 y  101  101  202   x  101 y  101  101 2p
Cum x și y sunt numere întregi cu x  y și 101 este număr prim, obținem x  0 și y  100
3p
sau x  102 și y  202
1.a) f ' x   ex  1, x  3p
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x  0 , situat pe graficul funcției
2p
f este egală cu f '  0   e0  1  0
b) f ''  x   e x , x  2p
f ''  x   0 , pentru orice număr real x , deci funcția f este convexă pe 3p
c) f  x  0  x  0 1p
f   x   0 , pentru orice x   ,0  f este descrescătoare pe  ,0 , f   x   0 , pentru
orice x   0,    f este crescătoare pe  0,   și, cum f  0   4 , obținem f  x   4 , 2p
pentru orice x 
f   x   4 , deci e  x   x  1 , de unde e x 1  x   1 , pentru orice număr real x 2p
2.a) 3 3
 x2  4 4  3
 4 x2 3
  f  x    dx    x x  
 dx  xdx   3p
1
x  1   1
2 1
9 1
  4 2p
2 2
b) 6 6 6
2
 f  x  x2  4
dx 
2x
dx  ln x
2
 4
2
 3p
2 2
 ln 40  ln 8  ln 5 2p
c) e e
x 
e 2 ' e ex
 4 x2 e2 x2 e e2  1
  f  x   ln xdx   xln xdx    2  ln xdx  ln x  2 2  4 1 4
dx  3p
1
x  1 1   2 1 1
e2  1 e2  1
 , deci a  4 2p
4 a

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 6
pentru lucrare.
1.
a1  a2  a3  a4  a5 
 2a1  4r   5   2  5  4  2   5  3p
2 2
 45 2p
2.   a  4  a  1   a  2 
2 2
2p
  0  a \ 2 3p
3. 3
x2  x  2  2  x2  x  6  0 3p
x  3 sau x  2 2p
4. 4! 4!
2C43  3 A42  2   3  2p
3! 4  3!  4  2 !
 2  4  3  4  3  8  36  28 3p
5. 1 a
 2  a 2  2a  1  0 3p
2 a 1
a 1 2p
6. AB  BC  sin B 8  8  sin B
ABC   16  3p
2 2
1
sin B  și, cum triunghiul ABC este ascuțitunghic, obținem că unghiul B are măsura de 30 2p
2
1.a) 0 1
det A   0  0  1 1  3p
1 0
 0  1  1 2p
b) 1 0
A A     I2 2p
0 1
M  x, y  M a, b   xI2  yAaI2  bA  xaI2  xbA  yaA  ybA  A   xa  yb I 2   xb  ya  A 
3p
 M  xa  yb, xb  ya pentru orice numere reale a , b , x și y
c) x y
det  M  x, y     x 2  y 2 , pentru orice numere reale x și y , deci  x  y  x  y   4 1p
y x
   
M  x, y   M  x, y   M x 2  y 2 , 2 xy  2 x 2  y 2  2 xy  8 , deci  x  y   4
2
2p
x  y  x  y  2 sau x  y  x  y  2 , deci perechile sunt  2,0  sau  2,0  2p
2.a) 2 1  3  2 1  3  1  2 3  2  3  2  3  2  3 2p
 2 1   2 3   2 1  2  1  2    2  3  2  3  2   1  3  1  3  1  3  2 1  3  3p
b) x x  x  2 x  2 și x  x  2 x  1 , pentru orice număr real x
2 2p
 
x x
3x x
 32  x x  2   x  x   x 2  2 x  0 , deci x  2 sau x  0 3p
Pagina 1 din 2
c)  x  1   2 y  1  2  x  2 y  3 și  x  y  4  10  x  y  4 3p
Obținem x  5 , y  1 2p
1.a)
lim f  x   lim  5 x  3  2 ,
x 1 x 1 x 1 x 1

lim f  x   lim x 2  x  x 2  3  2  și f 1  2 , deci
x 1 x1 x 1 x 1 3p
lim f  x   f 1 , de unde obținem că f este continuă în x  1
x 1
Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

b) x
f ' x   2x  1  , x  1,   2p
x2  3
Tangenta la graficul funcției f în punctul A a, f  a    are panta egală cu f 'a și, cum
f '  a   0 , pentru orice a  1,   , obținem că f 'a  0 , deci tangenta la graficul funcției 3p
f în punctul A nu este paralelă cu axa Ox , pentru orice a  1,  
c)
, x  1,  
3
f ''  x   2 
 x2  3  x2  3
2p
f ''  x   0 , pentru orice x  1,   , de unde obținem că funcția f este convexă pe 1,   3p
2.a) 1
f ' x  1  3p
2 x
x  2x
  g  x  , pentru orice x   0,    , deci funcția f este o primitivă a funcţiei g 2p
2x
b) 4 4
 g  x  dx  f  x   f  4   f 1  3p
1 1
 73 4 2p
c) m m
 
1 2 m 1
 f  x   g  x  dx   f  x   f '  x  dx  f  x   f 2  m   f 2 1 3p
1 1
2 1 2
f 2  m   9  40  f  m   7 , care nu convine sau f  m   7 , de unde obținem m  4 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 7
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice  bn  este q  2 2p
n 1
S5 

b1 q5  1   1  25  1  31 3p
q 1 2 1
2. f  x   0  3x 2  11x  6  0 2p
2 
  49 , deci x   ,3  3p
3 
3. 1 x 1 x 1
lg  1   3p
7x 7  x 10
1
x  , care convine 2p
3
4. n  n  1
n  6  n 2  n  12  0 3p
2
Cum n este număr natural, n  2 , obținem n  3 2p
5.

A 2a  1, a 2
d  a 2
 2a  1  4 2p
a 2  2a  3  0 , deci a  1 sau a  3 3p
6. 2
 12 
cos 2 x  1  2sin 2 x  1  2     2p
 13 
144 119
 1 2   3p
169 169
1.a) 1 1 2  1 1 2
 
A 1  1 2 1   det  A 1   1 2 1  2p
1 1 1 
  1 1 1
 2   2   1  4  1  1  9 3p
b)  2  2a 3 3 
 
B  a   A  a   A a    a  1 6 3  , pentru orice număr real a 3p
 2a  1 a  1 2a  2
 
Suma elementelor matricei B a este egală cu 0 , deci nu depinde de numărul real a 2p
c)  x  y  2z  1

Pentru a  2 , sistemul devine  x  2 y  z  2 2p
 2 x  y  z  3

Adunând cele trei ecuații ale sistemului  x  y  2 z    x  2 y  z    2 x  y  z   1  2  3 ,
3p
obținem 0  6 , fals, deci sistemul de ecuații este incompatibil
Pagina 1 din 2
2.a)  1 1   1 1  m   1  1  3p
 1  m  0  1 , pentru orice număr real m 2p
b) x  y  xy  mx  my  m  m  2 2
2p
 x  y  m   m  y  m   m 2   x  m  y  m   m 2 , pentru orice numere reale x , y și m 3p
c)
5x  15x1  1  1  1  5x  1  0 sau 5 x1
1  0 2p
x  0 sau x  1 3p
1.a)  1 ' 1  1 
3
1
f ' x   2  x 2   2  2     x 2  2  3p
  x  2 x
 
1 1 1 x
  2
, x   0,  
 2p
x x x2
x
b)  2 1
lim f  x   lim   0 3p
x x  x x
c) f ' x  1 x 1 x
lim  lim 2  lim 
x1 x  1 x1 x  x  1 x1 x 2
x 1 x 1    3p
1 1
 lim 
x 1 x 2
 x 1  2 2p
2.a) 1
F ' x   e x  4 , x   0,   3p
x
F este primitivă a funcției f  F '  x   f  x  , pentru orice x   0,   , deci m  4 2p
b) e e
 f  x  dx  F  x   F  e   F 1  3p
1 1
 ee  3e  3 2p
c) 2 2 2 2
 x f  x  dx  x
1
 x  
  e x
 dx  1  xe x
dx  
x   x 1 e x
1

  3p
1 1 1
 2  e2  1  e2  1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 8
pentru lucrare.
1. 1 63 1
 log 2 63  log 2 7    log 2   2p
log 2 3 7 log 2 3
1 1
 log 2 32   2log 2 3  2 3p
log 2 3 log 2 3
2.   m 2  4m , deci ecuația nu are soluții reale  m 2  4m  0 3p
m   4,0  2p
3.
3x  20  34  x 2  16
2
3p
x  4 sau x  4 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de o cifră are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 2p
n!  n  n  1  n  2 sau n  3 , deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p   1p
5. AB  4 i  4 j și OC  a i  b j , unde C  a, b  , deci a i  b j  4 i  4 j 3p
a4, b4 2p
6. Cum triunghiul este dreptunghic, 2a  1  a  1 și 2a  1  2a   2a  1   2a    a  1 , deci
2 2 2
2p
a 2  6a  0
Cum a este număr real, a  1 , obținem a  6 3p
1.a) 1 0 1 1 0 1
 
A  e    0 e 0   det  A  e    0 e 0  2p
0 0 1
  0 0 1
e00000e 3p
b) 1 0 2ln a 
 
A a   A a    0 a2 0   det  A  a   A  a    a 2 , pentru orice a   0,   3p
0 0 1 
 
1 0 ln a 2
    0
det A a 2 a2 0  a 2  det  A  a   A  a   , pentru orice a   0,   2p
0 0 1

Pagina 1 din 2
c)  2 0 ln ab  1 0 ln ab
   
Aa  Ab   0 a  b 0  , A a  A b   0 ab 0  , pentru orice a, b   0,   3p
0 0 2  0 0 1 
 
 2 0 ln ab  2 0 2ln ab
   
0 a  b 0    0 2ab 0   ab  1 și a  b  2 , de unde obținem a  1 și b  1 2p
0 0 2   0 0 2 

2.a) 2 1  3  2 1  3 2  
2 1  6  2  2p
3 2 63 2 6 2  2 3p
b) x y  3xy  3 2 x  3 2 y  6  2  2p
     
 3x y  2  3 2 y  2  2  3 x  2 y  2  2 , pentru orice numere reale x și y  3p
c) x 2 2, 2 y  2 , unde x și y sunt numere reale 2p
4 5 6 2020   4 5  7 2020  7 2020 
   2  2   2 3p
1 2 3 2017   1 2  
 4 2017  4 2017 
 
1.a) x2  x  1
lim f  x   lim 2 x  3x  4  1 , lim f  x   lim 1 și f 1  1 , deci
x 1 x 1 x 1 x 1 x2
x 1 x1 x 1 x 1 3p
lim f  x   f 1 , de unde obținem că f este continuă în x  1
x 1
Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

b) x   ,1  f  x   2 x  3x  4 , deci f '  x   2 x ln 2  3x ln 3 3p
f '  x   0 , pentru orice x   ,1 , deci funcția f este crescătoare pe  ,1 2p
c) f este crescătoare pe  ,1 și continuă în x  1 , deci f  x   f 1 și, cum f 1  1 ,
2p
obținem f  x   1 , pentru orice x   ,1
x2
x  1,    f '  x  
, deci f '  x   0 , pentru orice x  1, 2  și f '  x   0 , pentru
x3
orice x  2,   și, cum f este continuă, f 1  1 și lim f  x   1 , obținem f  x   1 , 3p
x 
pentru orice x  1,  
2.a) 1 1 1
  x  1 x  3 f  x  dx    2 x  4  dx   x  4 x  
2
3p
0 0 0
1 4  0  5 2p
b) 2 2 2
 f  x  dx  
2x  4
x2  4 x  3

dx  ln x 2  4 x  3 0 2p
0 0
 ln15  ln 3  ln 5 3p
c)
F '  x   f  x  , x   1,   , deci F ''  x  

2 x  4 x  5
2
 , x   1,  
3p
 
2
x2  4 x  3
F ''  x   0 , pentru orice x   1,   , deci orice primitivă F a funcției f este concavă 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 9
pentru lucrare.
1. log 16  log 24  4 2p
2 2
3
Cum 3 125  53  5 , obținem că log 2 16  3 125 3p
2.    a  2   4  2a  1  a 2  4a , unde a este număr real
2
2p
Graficul funcției f este tangent axei Ox    0 , deci a  0 sau a  4 3p
3. x 2  x  2  3x  5  x 2  4 x  3  0 3p
x  1 sau x  3 2p
4. C41  4 , A42  12 și A52  20 3p
4  20
12  , deci C41 , A42 și A52 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice 2p
2
5. a 1 a 1
mAB  , mBC  , unde a este număr real 2p
2 3
A , B și C sunt coliniare  m AB  mBC  3a  3  2a  2 , deci a  5 3p
6. 1
sin P  2p
2
MN
2R   R  16 3p
sin P
1.a) 1 1 1 1 1 1
 
A 1  1 1 1  det  A 1   1 1 1  2p
1 1 1  1 1 1
 
 1  1   1  1  1  1  4 3p
b)
 
det  A  a    a a 2  3 , pentru orice număr real a 2p
Matricea A  a  este inversabilă  det  A  a    0 , deci a  

3p
c)  x0  ax0  x0  a

Dacă  x0 , y0 , z0  este soluție și x0  y0  z0 , atunci  x0  x0  ax0  1 , unde a este număr
ax  x  x  1 2p
 0 0 0
real
Obținem ax0  1 și ax0  1 , ceea ce este imposibil 3p
2.a)
2020   2020   3 20203   2020   8  20203  20203  8 
3 3
3p
38 2 2p
b) 3
x  e  x , pentru orice număr real x , deci x3  e3  8  x  x3  e3  8  x3  e  2 3p
Cum  2   x  3  2   x3  8  x3  x , pentru orice număr real x , obținem că e  2

3 3
2p
este elementul neutru al legii de compoziție „  ”
Pagina 1 din 2
  8 x  y 88
c) 3
f  x  y   x  y  8 
3 3
x3  y 3  8 3 3
2p
 x3  8  y 3  8  f  x   f  y  , pentru orice numere reale x și y , deci f este morfism de

3p
la grupul  , la grupul  ,
1.a)  
 x x   1 1 
lim  x f  x    lim     lim    3p
x  x   x  2 x  4  x  1  2 1  4 
 x x
11  2 2p
b) 1 1
f ' x     , x   2,   3p
 x  2   x  4 2
2
f '  x   0 , pentru orice x   2,   , deci f este descrescătoare pe  2,   2p

c) 4
f este continuă, f este descrescătoare pe  1,   , f  1  și lim f  x   0 , deci
3 x 
3p
 4
f  x    0,  , pentru orice x   1,  
 3
f  x   , deci f  x   1  x 2  4 x  2  0 și, cum x   1,   , obținem x  2  2 2p
2.a) 2 2 2
x 1
 f  x
dx   e x dx  e x 
0
3p
0 0
 e 2  e0  e 2  1 2p
b) 1 1
 
1
 e f  x  dx    x  1 e dx  x  1 e
2
3x 2 x 2 x
 3p
0 0 0
 2e  e0  2e  1 2p
c) f  x a
f  x b
f  x c
f  x
 e x , x  0,   1   dx  e a , 1   dx  eb , 1   dx  ec 3p
x 1 0
x 1 0
x 1 0
x 1
 
2
e  a , e b și e c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice  eb  e a  ec ,
2p
deci e 2b  e  a c , de unde obținem 2b  a  c , adică a , b și c sunt termeni consecutivi ai
unei progresii aritmetice

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 10
pentru lucrare.
1. 32   a  1 a  7   a 2  6a  16  0 3p
Cum a este număr real, a  1 , obținem a  2 2p
2. f  x  g  x  x  6  x  3  x  x  3  0
2 2
3p
Cum   0 , suma absciselor punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f și g este  1 2p
3. x
 2

3 3 1  8  3  1 x
3p
x0 2p
n  n  1
 3n  n  n  7   0 și, cum n  A , obținem n  2,3, 4,5,6,7 , deci sunt 6 cazuri
2 2p
favorabile
p   1p
5. 4 m
  m 2  2m  8  0 2p
m2 2
m  2 sau m  4 , care convin 3p
6. 1
cos A  și BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A , deci BC  21 3p
2
PABC  AB  BC  AC  9  21 2p
1.a)
 
 m2  1  4  1 m2  4

 1  1  0  3p
 m  1  1  m  2

m2 2p
b)  m2  1 m 4 
 
Matricea sistemului de ecuații este A   1 1 1  și det A    m  7  m  2  , pentru
 m 3p
3 1
 
orice număr real m
Sistemul de ecuații admite soluție unică  det A  0 , deci m  \ 7, 2 2p
c)  1 m3 m2
m  \ 7, 2  det A  0 și sistemul de ecuații are soluția unică  , ,  3p
m7 m7 m7
1 m3 m2
Cum m  \ 7, 2 , numerele ,  și sunt întregi  m  8 sau m  6 2p
m7 m7 m7
Pagina 1 din 2
2.a)

x y  11xy  x  y  1  1  11x y  1  y  1  1 
11 11 11 11 11    3p
  11 11 11  11 11  
 y  1 11x  1  1  11 x  1 y  1  1 , pentru orice numere reale x și y 2p
11 x  1   
b) 2 2
 1  8  x 1  9 3p
11 11 11 11 121
x   4 sau x  2 2p
11 11
c)  1 1  2 1  3 1  4 1 1 10 9 8 1 1
a  113  1     1     1     1      113 1     720  3p
 11 11  11 11  11 11  11 11 11 11 11 11 11 11
1
719  720   720 , deci partea întreagă a numărului a este egală cu 719 2p
11
1.a) 2 3 '
f  x   x 2  x   3p
3 
 
1
 2  3 x 2  1  x  1 , x   0,   2p
3 2
b) f ' 1  0 , f 1   1 2p
3
Ecuația tangentei este y  f 1  f ' 1 x  1 , adică y   1 3p
3
c) f ' 1  0 , f '  x   0 , pentru orice x   0,1  f este descrescătoare pe  0,1 și f '  x   0 ,
2p
pentru orice x  1,    f este crescătoare pe 1,  
Pentru orice x   0,   , f  x   f 1 

2
3
1

x x  x   , de unde obținem x 2 x  3  1
3
 3p
2.a) 4
g  x   x3 , x   1,   , deci G  x   x  c , unde c  3p
4
4
Cum G  0   2020 , obținem c  2020 , deci G  x   x  2020 2p
4
b) 1 1 1 1
 1 
 f1  x  dx   x  1 dx   1  x  1  dx   x  ln  x  1  0 
x
3p
0 0 0
 1  ln 2 2p
c) n
f n  x   nx  x n , pentru orice număr natural nenul n și orice x   0,1 3p
x 1
1 1 1 1
 f n  x  dx   x dx și, cum  x dx  1 , obținem

n n
 fn  x  dx  n  1 , pentru orice număr
1
n 1 2p
0 0 0 0
natural nenul n

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 11
pentru lucrare.
1.
 3 4  3 2  1  log2  3 2  1  0  log2  3 4  3 2  1 3 2  1  0
log 2 3p
Cum  3 4  3 2  1 3 2  1   3 2   1  1 , obținem că log 2   3 4  3 2  1 3 2  1   0

3
2p
2. f  x   f   x   2020  2 x  a  2    x   a  2020 3p
2a  2020 , deci a  1010 2p
3.
3
3

3x  x  4  32 x  4  3x  3  0  3x  1 3x  3  0   3p
x  0 sau x  1 2p
2p
posibile
Numerele naturale cuprinse între 122 și 170 sunt 12 și 13 , deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p   1p
5.
 
AB  2 BD  3DA  AB  BD  DA  BD  2 DA  0  BD  DA  DA  BA  DA  3p
 
  AB  AD   AC  CA 2p
6. 22  32  42 1
Considerăm ABC cu AB  2 , AC  3 și BC  4  cos A   3p
2 23 4
cos A  0 , deci unghiul A este obtuz 2p
1.a) 3 13
det A   3   4   13   1  1 2p
1 4
4 13
det  A  I 2    4   3  13   1  1 , deci det  A  I 2   det A 3p
1 3
b)  4 13  1 0
A A    , A A A     I2 3p
1 3  0 1
aI 2  I 2 , deci a  1 2p
c) 3 m 13
det  A  mI 2    m2  m  1 , pentru orice număr natural m 3p
1 4  m
m 2  m  1  n 2  n  1   m  n  m  n  1  0 și, cum m și n sunt numere naturale, m  n ,
2p
obținem m  n  1 , deci perechile sunt 1,0  și  0,1

Pagina 1 din 2
2.a) 1
x
1 2
x   2p
2 1 x  1  2 x  1
2 2
1
x
 2  x , pentru orice x  M 3p
1
2
b) xy yx
x y   2p
1  x  y  2 xy 1  y  x  2 yx
 y x , pentru orice x, y   0,1 , deci legea de compoziție „ ” este comutativă 3p
c) x y

f  x f  y x 1 y 1
f  x f  y    3p
1  f  x  f  y  2 f  x f  y  1  x  y  2  xy
x 1 y 1  x  1 y  1
xy xy
   f  xy  , pentru orice x, y   0,   2p
xy  x  y  1  xy  x  yx  y  2 xy xy  1
1.a)
f ' x 
 e x  1 e x   e x  x  e x
 3p
e2 x

 ex  1  ex  x  ex 1  x
 , x 2p
e2 x ex
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul A 1, f 1  are panta f ' 1  0 2p
Cum lim f  x   1 , dreapta de ecuație y  1 este asimptota orizontală spre  la graficul
x  
funcției f și panta ei este 0 , deci tangenta la graficul funcției f în punctul A 1, f 1  și 3p
asimptota orizontală spre  la graficul funcției f sunt paralele
c) f '  x   1  x  e  x  f ''  x    x  2  e  x , deci g  x    x  2  e  x , x  3p
g '  x    3  x  e x , x  , deci g '  x   g  x    3  x  e x   x  2  e  x  e  x 

1
, pentru
ex 2p
orice număr real x
2.a) 1 1 1
     
 2x 1 
x 2  1 f  x  dx   x 2  1  4 x  2  2  dx   4 x  2 x  1 dx 
3
2p
0 0  x 1 x 1 0
1

 x4  x2  x  0 111 0  3 3p
b)
 
1 1 1

 2x
f  x  dx    4 x  2  2
1 
 dx  2 x  ln x  1  arctg x 
x 1 x 1
2 2
  3p
0 0 0

 2  ln 2  arctg1  0  ln1  arctg 0  2  ln 2  2p
4
c) e e e e
 2x  1 
  f  x   x2  1  ln x dx   4 x ln x dx  2 x ln x 1   2 x dx  2e  e  1  e  1
2 2 2 2
2p
1 1 1
e 2  1  e 2  a , deci a  1 3p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 12
pentru lucrare.
1. a1  a3  2a2 , deci a1  2a2  a3  4a2 3p
a2  1 2p
2. 1 1 1 58
f  3  32  3  6  18 , f      6  2p
 3 9 3 9
1 58
f  3  f    18   116 , care este număr natural 3p
 3 9
3. log5   4  x  24  x    3   4  x  24  x   125  x 2  28 x  29  0 3p
x  1 , care convine, sau x  29 , care nu convine 2p
4. n  n  1
Mulțimea are Cn2  submulțimi cu două elemente, unde n este numărul de elemente
2
2p
n  n  1
ale mulțimii, n  , n  2 , deci  45 , de unde obținem n 2  n  90  0
2
Cum n este număr natural, n  2 , obținem n  10 2p
5. u  v   a  1 i  4 j , 3v  3i  3 j 2p
a 1 4
Vectorii u  v și 3v sunt coliniari, deci   , de unde obținem a  3 3p
3 3
6. 68
Triunghiul are ipotenuza egală cu 10 și aria S   24 2p
2
S 24
r  2 3p
p 12
1.a)  5 10  5 10
A 0     det  A  0     2p
 2 4  2 4
 5   4   10   2   0 3p
b)  5  10a  a2 10  20a 
A  a  A a     , pentru orice număr real a 3p
 2  4a    2
 4 8a a 
 5  10a  a 2
10  20a   5 10 
  a0
2   2 4
2p
 2  4a     
 4 8a a 
c)  3 
 6 10  1   5
A1     det   
A 1  2  0 , deci A   1 este inversabilă și  A  1  2 
 3p
 2 3  1 3
 

Pagina 1 din 2
5 
1 5
X   A  1   A  0  , de unde obținem X  2
 2p
 
 1 2 
2.a) 5 8  3 5  2  8  1  3p
 15  16  1  0 2p
b) 3  2020 x  2  2020 x  1  2  2020 x  1 2p
x0 3p
c) De exemplu, pentru m  2k  1 și n  3k  1 , unde k  , obținem m  n   2k  1   3k  1  3p
 3  2k  1  2  3k  1  1  6k  3  6k  2  1  0 , deci există o infinitate de perechi  m, n 
2p
de numere întregi pentru care m  n  0
1.a) 1  x 
f ' x   1    3p

x  x2  1  x2  1 
1 x2  1  x 1
   , x 2p
x  x2  1 x2  1 x2  1
b)
Tangenta la graficul funcţiei f în punctul A  a , f  a   are panta f '  a  
1
2p
a 1
2
Tangenta la graficul funcţiei f în punctul B   a , f  a   are panta f '  a  

1
și,
a 1 2
3p
cum, pentru orice număr real nenul a , f '   a   f '  a  , obținem că tangentele la graficul
funcţiei f în punctele A  a , f  a   și B   a , f  a   sunt paralele
   
c)
 x2  1  x
f  x  f  x  ln x  x2  1  ln   x   x2  1  ln  2ln x2  1  x  2 f  x  ,
  x2  1  x 3p
f  x  f  x 2 f  x f ' x  x
lim  lim  2 lim  2 lim 2 2p
x  ln x x ln x x   ln x  ' x x 2  1
2.a) 1 1
  x  2ln  2 x  1  2ln  2 x  1  dx   x dx  2p
0 0
x2 1 1
  3p
2 0 2
b) 1 1 1
x2 1
 f  x  dx    x  2ln  2 x  1  dx     2 x  1 ' ln  2 x  1 dx  3p
0 0
2 0 0
1 1 1 1 3
   2 x  1 ln  2 x  1   2 dx   3ln 3  2  3ln 3  2p
2 0 0 2 2
c) F '  x   f  x   0 , pentru orice x  0,   , deci funcția F este crescătoare pe  0,   3p
16  16 
Cum   3, 2  , obținem F    F   2p
5  5

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 13
pentru lucrare.
1. 1  2i 12  22
z    3p
1  2i 12   2 
2
5
 1 2p
5
2. x x
     1   1 
x x
f  x  2 1  2 1      3p
 2 1  2 1
   
x x
 2 1  2  1  f  x  , pentru orice număr real x , deci funcția f este pară 2p
3. x  2  x2  x2  x  2  0 3p
x  1 , care nu convine, sau x  2 , care convine 2p
2p
posibile
Numerele naturale de două cifre care au ambele cifre divizibile cu 3 sunt ab cu a  3,6,9
2p
și b  0,3,6,9 , deci sunt 12 cazuri favorabile
p   1p
5. Perpendiculara din A pe BC este și mediatoarea lui BC , deci coordonatele centrului cercului
 y  3x  1 3p
circumscris triunghiului ABC sunt soluțiile sistemului 
2 y  x  7
x 1, y  4 2p
6. cos   x    cos x , sin   x   sin x 2p
  
 sin x cos x  sin x cos x  1  2sin x cos x  1  sin 2 x  1 și, cum x   0,  , obținem x  3p
 2 4
1.a)  1 ln a 
A a      1  1  0  ln a  2p
0 1 
 1  0  1 , pentru orice a   0,   3p
b)  1 ln a  ln b 
Aa   Ab    3p
0 1 
 1 ln     A ab , pentru orice a, b  0, 
ab
      2p
0 1 

Pagina 1 din 3
c)  1 ln a3 
Aa  Aa  Aa  A a3    
 0 1 
, pentru orice a   0,   2p
 
 1 ln a 3   1 2020  2020
      ln a 3  2020  ln a   a  3 e2020 , care convine 3p
0 1  0 1  3
2.a) 1 1
x y  xy  x  y  3  3  x  y  3   y  3  3  2p
3 3
1  1
  y  3  x  1  3   x  3 y  3  3 , pentru orice numere reale x și y 3p
3  3
b)
f  x  f  y    f  x   3  f  y   3  3   3x  3  3 3 y  3  3  3 
1 1
2p
3 3
 3xy  3  f  xy  , pentru orice numere reale x și y 3p
c)  x  3 x3  x  3
f   3  3  x , pentru orice x  , deci xk  f  k  , pentru orice k  , k  1 2p
 3  3  3 
 x  3  x  3  x  3   x  3 x2  3    xn  3 
x1 x2 xn  f  1  f  2  f  n  f  1 
 3   3   3   3n 
 x1  3 x2  3    xn  3  x1  3 x2  3    xn  3  3n 3p
 3 3 , pentru orice n , n2
3n 3n1
și orice numere reale x1 , x2 , , xn 1 și xn
1.a) 1 x  1   x  1
f ' x    
2
x 1  x  12 3p
x 1
1 x 1 2 1
    , x  1,   2p
2 x  1  x  1 2
 x  1 x 2  1
b) 1
f 2  3 , f ' 2   2p
3
1 5
Ecuația tangentei este y  f  2   f '  2  x  2  , adică y   x 3p
3 3
c) x 1
lim f  x   lim   , deci dreapta de ecuație x  1 este asimptotă verticală la graficul
x 1 x 1 x 1 2p
x 1
funcției f
x 1
lim f  x   lim  1 , deci dreapta de ecuație y  1 este asimptotă orizontală spre
x  x  x  1
3p
 la graficul funcției f , de unde obținem că punctul de intersecție a celor două asimptote
este 1,1
2.a) 1  1
x
 f  x   

dx   x 2dx  2p
0 x 9 
2
0
3 1
x 1
  3p
3 0 3

Pagina 2 din 3
b) x x 2x
f  x   f   x   x2   x 
2
 , pentru orice număr real x 2p
x 92
x 2
9 x2  9
4 4 4
  f  x   f   x   dx  
2x
dx  2 x 2  9  2  5  3  4 3p
0 0 x2  9 0
f  x
 
c) a a   x2  a a 2  16
1 a  a2  9
 dx    x     ln x  x  9  
2
  dx  ln 3p
4
x 4 x 9 
2
 2 4 2 9
a 2  16
 10 și, cum a  4 , obținem a  6 2p
2

Pagina 3 din 3
Proba E. c)
Test 14

pentru lucrare.
1.
 11  5  11  5   11  5  2p
 6   6  , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice

2
3p
2. 1  x 1 x 1 x 
1
f   x   ln  ln  ln    3p
1  x 1 x 1 x 
1 x
  ln   f  x  , pentru orice x   1,1 , deci funcția f este impară 2p
1 x
3.
 
4  22 x  4  2 x  3  0  2  2 x  1 2  2 x  3  0  3p
1
Cum 2 x  0 , pentru orice număr real, obținem 2 x  , deci x  1 2p
2
4. Numărul de submulțimi ordonate cu 3 elemente ale mulțimii 1,3,5,7 este A3  3p
4
4!
  4!  24 2p
 4  3!
5. mBC  1 și, cum AD BC , obținem m AD  1 3p
Ecuația dreptei AD este y  2  x  1 , deci y  x  1 2p
6. AB AC sin B AC 1
 , deci   3p
sin C sin B sin C AB 2
sin C  2sin B 2p
1.a) 1 2 1
det  A  a    2 3 0  3a  8  0  6  0  4a  2p
2 4 a
 3a  4a  8  6  a  2 pentru orice număr real a 3p
b) det  A  0    2  0 2p
 3
 0 2  2 
 
A1  0    0 1 1  3p
 1 
 1 0 
 2 
c) Pentru a  2 , obținem det  A  a    0 , deci sistemul este Cramer 2p
Soluția sistemului de ecuații este 1, 1,0  3p
2.a) x   2   5  x  2  2  2   2  3p

Pagina 1 din 2
 0  2  2 , pentru orice număr real x 2p
b)  e  10 x e  10  y
f  x   f  y   5 f  x   2  f  y   2  2  5  2   2  2  3p
 5  5 
  
ex e y e x  y  10
 5  2  f  x  y  , pentru orice numere reale x și y 2p
5 5 5
c) x  x  5 x  2  2 , x  x  x  25 x  2  2
2 3
2p
25 x  2  2  23   x  2  1 , deci x  1
3 3
3p

1.a) 2x  4
f ' x  1  3p
2 x2  4 x  5
2  x  2 x2
 1  1, x  2p
2 x  4x  5
2
x  4x  5
2
 
b) x2  4 x  5  x2  4 x  4
lim f  x   lim x 2  4 x  5  x  2  lim  2p
x  x  x  x2  4 x  5  x  2
1
 lim  0 , deci dreapta de ecuație y  0 , adică axa Ox , este asimptotă
x x  4x  5  x  2
2 3p
orizontală spre  la graficul funcţiei f
f '  x   0  x  2  x 2  4 x  5  x 2  4 x  4  x 2  4 x  5  4  5 , fals, deci f '  x   0 ,
c)
2p
2
f ' are proprietatea lui Darboux, deci f ' are semn constant și, cum f '  0   1  0 ,
5
obținem că f '  x   0 , pentru orice număr real x , deci f este descrescătoare și, cum 3p
lim f  x    , lim f  x   0 și f este continuă, obținem Im f   0,  
x  x 
2.a)
F ' x 
2 x  x  x2  1

1

 
x 2  1  x  1  x 2
 3p
x 2 x 1 x 2  x  1
x3  x  1
  f  x  , x   0,   , deci funcția F este o primitivă a funcției f 2p
x 2  x  1
b)  x2 1 2
2 2 2
x3  x  1  1 1 
  x  1 f  x  dx   dx    x   2  dx    ln x   
 2 x  1
3p
1
1 1 x2 x x  
1 1 
 2  ln 2     ln1  1  1  ln 2 2p
2 2 
c) a a a2  1 a2  1 a 1
 f  x  dx  F  x   F  a   F 1   ln  a  1  2  ln 2   ln 2 3p
1 1 a a 2
a2  1 a 1 1 a 1 a2  1 5
 ln  2   ln , deci  și, cum a  1 , obținem a  2 2p
a 2 2 2 a 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 15
pentru lucrare.
1.  2  3i 2  4  12i  9i 2  4  9  12i  5  12i  3p
 5i 2  12i  i  5i  12  2p
2.  f f  x   x  a  a  x  2a , f  x  1  x  1  a , pentru orice număr real x 3p
x  2a  x  1  a  a  1 2p
3. 5  2  2 x  3x  12  5x  10  6 x  12  5x 3p
x
6 6
   , deci x  1 2p
5 5
4. f 1 poate fi aleasă în două moduri, iar f  2  și f  3 pot fi alese în câte patru moduri 3p
Există 42  2  32 de funcții f : 1,2,3  1,2,3,4 astfel încât f 1  3 2p
5. m AC  1 2p
Cum BD  AC , obținem mBD  1 3p
6.          
cos 2 x cos  x    sin 2 x sin   x   cos 2 x cos  x    sin 2 x sin  x    cos  x   2p
 6 6   6  6  6
      
cos  x    0 și, cum x   0,  , obținem x   , deci x  3p
 6  2 6 2 3
1.a) 2x 0
det  A  x     2 x  3x  0  0  3p
x
0 3
  2  3  6 x , pentru orice număr real x
x
2p
 1 1  2 2x   2x 3x 
b) x
 1 1
A x       ,    A  x     3p
 0 1  0 3x   0 1 0
 3x 
 2x 2x   2x 3x 
    2 x  3x , de unde obținem x  0 2p
0 3x   0 x
 3 
c) a b
X  X  X  A 1  X și X  X  X  X  A 1  A 1  X  X  A 1 , deci, pentru X   ,
c d
3p
 2a 2b   2a 3b 
unde a , b , c și d sunt numere reale, obținem     b  0 și c  0
 3c 3d   2c 3d 
 a2 0   2 0 
 
 0 d 2   0 3     
 a   2, 2 și d   3, 3 , deci orice matrice X , pentru care
2p
 
X  X  A 1 , are două elemente numere iraționale
Pagina 1 din 2
2.a) x x  x2  x  x  x2  3p
 3 x  0 , pentru orice număr real x
2 2p
b)
 
x 2  xa  a 2  x 2  xb  b 2  x  a  b   a 2  b 2  0   a  b  x  a  b   0 3p
Cum a  b , obținem x   a  b 2p
c) x  x  x  1   x  1   x  x  3x  3x  1  0
2 2 3 3 2
3p
 x  13  0 , de unde obținem x  1 2p

1.a) f '  x   2  ln  x  1   x  1  1  3p
x 1
 2  ln  x  1  1  1  ln  x  1 , x   1,   2p
b) f ' x  0  x  e 1 2p
Pentru orice x   1, e  1 , f '  x   0 , deci f este crescătoare pe  1, e  1 și pentru orice
3p
x   e  1,   , f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe  e  1,  
c) f ''  x    1 , x   1,   2p
x 1
Cum, pentru orice x   1,   avem  1  0 , obținem f ''  x   0 , deci f este concavă 3p
x 1
2.a)  x2 x
1 1 1
 f  x  dx   x  e x

dx  
 2 
 e 
0
 3p
0 0  
1 3
  e 1   e 2p
2 2
b) 1 1 1
x3 1 1
x 2

 x f  x  dx   x x  e dx   x  xe dx 
x
  3 0
  x  1 e x 
0
3p
0 0 0
1 2
 1   2p
3 3
c) 1 1 1 1
In   x n
 x  f  x   dx   x e dx  x e
n x n x
 n  x n 1e x dx  3p
0 0 0 0
 e  nI n 1 , de unde obținem I n  nI n 1  e , pentru orice număr natural n , n  2 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 16
pentru lucrare.
1.  2  3 5   2  3 5   2   45  2p
     
36  45  49  6  3 5  7 , deci partea întreagă a numărului 2  3 5 este egală cu 8 3p
2. f g  x   f  g  x    g  x   4g  x   5   2  x   4  2  x   5  x  1 , pentru orice
2 2 2
3p
număr real x
f h  x   f  h  x    h 2  x   4h  x   5   2  x   4  2  x   5  x 2  1 , pentru orice
2
2p
număr real x , deci  f g  x    f h  x  , pentru orice număr real x
3. x  3  2 x  3  3  x  3  x  12   x  3 3  x   3  9  x 2  9 3p
4. În mulțimea A sunt 15 numere divizibile cu 2 și 10 numere divizibile cu 3 2p
Cum în mulțimea A sunt 5 numere care sunt divizibile și cu 2 și cu 3, obținem că în
3p
mulțimea A sunt 15  10  5  20 de numere care sunt divizibile cu 2 sau cu 3
5. 3 2 3 2 1
MG  MA  AG  BA  AD   AB   AB  AC 
4 3 4 3 2
1
12
 
5 AB  4 AC , unde D este   3p
mijlocul segmentului BC
2 3 1
GN  GA  AN   AD  AC   AB  AC  AC 
3 5 3 5
3

1
15
 12
5 AB  4 AC  MG , deci MG
15
  2p
și GN sunt coliniari, de unde obținem că punctele M , N și G sunt coliniare
6. BC 1
 2 R și, cum R  , obținem BC  sin A 3p
sin A 2
cos 2 A  1  sin 2 A  1  BC 2 2p
1.a) 2 0
det  A  a     22  0a  3p
a 2
 4  0  4 , pentru orice număr real a 2p
b)  2 0  2 0   4 0
A a   Ab       3p
 a 2  b 2   2a  2b 4 
 2 0
 2   2 A  a  b  , pentru orice numere reale a și b 2p
 a  b 2
c) A 1  A  2    A  5   2 A 1  2   A  3   A  5   24 A 1  2  3  4  5   2 4 A 15  3p
 2 0 n  2 0
24  2    n  4 și x  15 2p
15 2   x 2
2.a) 5 2 5 27  3p
77 0 2p

Pagina 1 din 2
b) f  x  f  y   f  x   f  y   7  7  log 7 x  7  log 7 y  7  3p
 7  log 7 x  log 7 y  7  log 7  xy   f  xy  , pentru orice x, y   0,   2p
c) a 2 b2  0  a 2  b2  7 1p
Pentru a, b  cu a  3 sau b  3 , obținem a  b  9 , deci a 2 2 2
b 0
2
2p
Pentru a, b  cu a  2 și b  2 , obținem a  b  0,1, 2, 4,5,8  a  b  7 , deci
2 2 2 2
2p
a 2
b  0 , pentru orice numere întregi a și b
2

1.a) f '  x   e2 x  2   x  5  e2 x 1  3p
 e2 x  2 x  10  1  e2 x  2 x  9  , x  2p
b) f ' x e2 x  2 x  9  2x  9
lim  lim 2 x  lim  3p
x  f  x x  e  x  5 x  x 5
 9
x2  
 lim 
x
2 2p
x   5
x 1  
 x
x   ,   f '  x   0 , deci f descrescătoare pe  , 9  și x   9 ,    f '  x   0 ,

c) 9
2   2   2 
  
9
3p
deci f crescătoare pe  ,   ; obținem f  x   f     , pentru orice număr real x
9 9 e
2  2 2
e9 e9
Cum e2 x  x  5   și x  5  0 , pentru orice x   ,5  e2 x  , pentru orice
2 2 5  x  2p
x   ,5
2.a) 2 2
x
2
 f  x  x 2  1 dx    x 2  1 dx   x dx  2p
0 0 x2  1 0
x2 2 4
  0  2 3p
2 0 2
b)  1 
2 2  2 
  1  x x 1
  f  x   f  x   dx    x2  1

1
x  dx  
   2

  dx 
x2  1 
3p
1 1 1  1 x 1

 x2 
 
2 2 2 5
 x 2  1  ln x  x 2  1  5  2  ln 2p
1 1 1 2
  0  ln e  
c) x x x
t
 
 f e dt  
1
e2t  1
  et ' dt  ln et  e2t  1 x
 
e2 x  1  ln 1  2 , pentru orice
3p
0 0
număr real x
     
ln e x  e2 x  1  ln 1  2  ln e x  e2 x  1  ln  a  1 , pentru orice număr real x ,
2p
 
deci  ln 1  2  ln  a  1  a  1 
1
2 1
, de unde obținem a  2 , care convine

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 17
pentru lucrare.
1. a5  a1  4r  1  3 3  4 3  1  3 2p
Cum 1  3  2  2  1  3  3 , obținem că a5   a5   a5   1  3  2  3  1 3p
2. f  2   f  2   5 , f  1  f 1  2 , f  0   1 3p
f  2   f  1  f  0   f 1  f  2   5  2  1  10 
2 2
2p
3. log3  5 x  1  log3  x  1  5 x  1  x 2  2 x  1  x 2  3 x  2  0
2
3p
x  1 sau x  2 , care convin 2p
4. 1, 2,3  X  1, 2,3  X 2p
X  1, 2,3, 4,5  X  1, 2,3 , X  1, 2,3, 4 , X  1, 2,3,5 sau X  1, 2,3, 4,5 , deci
3p
există 4 mulțimi X astfel încât 1,2,3  X  1,2,3,4,5
5. 2u  3v  2  ai  3 j   3  2i  bj    2a  6  i   6  3b  j 2p
 2a  6  i   6  3b  j  0 , deci a  3 și b  2 3p
6. ABC este dreptunghic isoscel, cu ipotenuza BC  8 2 , deci AB  AC  8 2p
r
S

32
4 2 2  

p 4 2 2  3p

1.a) 1 a
det  A  a    2 3
 1  a3  a  a 2  3p
a a
 a3  a3  0 , pentru orice număr real a 2p
b) 1  x 2 
A  2   xI 2     det  A  2   xI 2   x  9 x , deci x  9 x  0
2 2
3p
 4 8  x
x  9 sau x  0 2p
c)  1 a  1 b   1  ab b  ab  2  1  ba
3
a  ba  2 3
Aa  Ab   2 3  2 3     , Ab  Aa   ,
 a a b b   2 3 2 2 3 3  b2  b3a2 b2 a  b3a3  3p
   a  a b a b  a b   
pentru orice numere reale a și b
 1  ab2 b  ab3   1  ba2 a  ba3 
   , de unde obținem a  b 2p
 a2  a3b2 a2b  a3b3  b2  b3a2 b2 a  b3a3 
   
2.a) 3
0  8  0 2  82  3p
 64  4
3 2p

Pagina 1 din 2
b) Dacă e este elementul neutru al legii de compoziție „  ”, atunci e  x  x , pentru orice număr
3 3p
real x , deci e  0  0  e2  0 și obținem e  0
Cum 0  8  4  8 , e  0 nu este element neutru al legii de compoziție „  ”, deci legea de
2p
compoziție „  ” nu are element neutru
   2k3 
c) 3 2 2
De exemplu, pentru m  2k 3 și n  2k 3 , unde k  *
 m  n  m2  n2  3 2k 3  3p
3
 8k 6  2k 2  * , deci există o infinitate de perechi  m, n  de numere naturale nenule 2p
pentru care numărul m  n este natural nenul
1.a) f '  x   x '  
x 1 '  2p
1 2 x 1 1
1  , x   1,   3p
2 x 1 2 x 1
b) 1 3
f ' x  0  2 x 1  1  x 1  x 2p
4 4
 3  3  3 
Pentru x   1,   , f ' x  0 , deci f este descrescătoare pe  1,   și, pentru x   ,   ,
 4  4  4 
3p
 3 
f ' x  0 , deci f este crescătoare pe  ,  
 4 
c) ln x  1 , pentru orice x   e,   și f este crescătoare pe 1,   2p
f  ln x   f 1  ln x  ln x  1  1  2  ln x  ln x  1  1  2 , pentru orice x   e,   3p
2.a) 1
f  x 1

ex x2  4 x  5  dx  1  1
  x  4 x  5 dx   3  2
3 2
x 4x
 dx    5x  
2
3p
ex ex 0
0 0 0  
1 10
 25 2p
3 3
b)
   
F '  x   f  x  și F ''  x   e x x 2  4 x  5  e x  2 x  4   e x x 2  2 x  1  e x  x  1 , x 
2
3p
e x  x  1  0 , pentru orice număr real x , deci, pentru orice primitivă F a lui f , obținem
2
2p
F " x   0 , pentru orice număr real x , deci F este convexă
c)
  
F '  x   e x ax 2  bx  c  e x  2ax  b   e x ax 2   b  2a  x  c  b , pentru orice x   3p
ax 2   b  2a  x  c  b  x 2  4 x  5 , pentru orice x  , de unde obținem a  1 , b  6 și
2p
c  11

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 18
pentru lucrare.
1.
   
2
5  2 3  1 3 52 3  42 3  3p
 5  2 3  4  2 3  1 , care este număr întreg 2p

2. 1
2m  1  2m 2  2m  m 2  3p
2
1 1
m sau m  2p
2 2
3. x 2  5 x  1  2 x  5  x 2  3x  4  0 3p
x  4 , care nu convine, sau x  1 , care convine 2p
Numerele a din mulțimea A care verifică inegalitatea a  1  2 sunt 1 , 2 și 3 , deci sunt 3
2p
cazuri favorabile
p  1p
5. MA  MD  0 , BN  CN  0 2p
MN  MA  AB  BN , MN  MD  DC  CN , deci 2MN  AB  DC 3p
6. BC AC
  2 R și, cum R  1 , obținem BC  2sin A și AC  2sin B 3p
sin A sin B
4sin A sin B  2sin B  2sin A  AC  BC 2p
1.a)  3 1 3 1
A  2,3     det  A  2,3    2p
 3 1 3 1
 33 0 3p
b) a  1 a 1
det  Aa, b   a  1b  2  b a 1  2 b  a  1 , pentru orice numere reale a
b b2 3p
și b
a și b  \  b  a  1 \  det  A  a, b    0 , deci A  a, b  este inversabilă 2p
c) 1 2 2
 0 2   
      2   
1
A 1, 2    , det A 1, 2 2 , A 1, 2  2 2 
3p
 2 2  2   1 
  0 
 2 
1 2 1 2 
  
     
1 1 1
X  A 1, 2  A  0,0  și, cum A  0,0     , obținem X  
2 2 
2p
 0 2   1 1 
  
 2 2 
Pagina 1 din 2
2.a) 1 4  5 1  4  1  4  2p
 20  5  25 3p
b) x 0  5 x  0  x  0  x , pentru orice număr întreg x 2p
0 x  5  0  x  0  x  x , pentru orice număr întreg x , deci e  0 este elementul neutru al
3p
legii de compoziție „ ”
c) x  element simetrizabil în raport cu legea de compoziție „ ”  există x '  astfel încât
x
x x '  x ' x  0  5 xx ' x  x '  0 , deci x '  și, cum x, x '  , obținem 5 x  1  1 3p
5x  1
sau 5 x  1  1
2
x   , care nu convine, sau x  0 , care convine 2p
5
1.a)
f ' x  

3 x 2 x 2  1  x3  2 x   3p
 
2
x2  1

x 4  3x 2


x2 x2  3  , x
2p
 x 2  1  x 2  1
2 2
b) f  x x3
lim  lim 3  1 , deci panta dreptei d este 1 2p
x  x x  x  x
Tangenta la graficul lui f în A  a , f  a   are panta 1 , dacă f '  a   1 


a2 a2  3   1 , de
 a 2  1
2
3p
unde obținem a 2  1 , deci a  1 sau a  1

c)
f ''  x  

2 x 3  x2  , x
2p
 x 2  1
3
Cum f "  x   0 , pentru orice x  0, 3  , obținem că funcția f este convexă pe  0, 3  3p

  
2.a) f  x e x cos x
 ex
dx  
ex
dx   cos xdx  2p
0 0 0

 sin x  sin   sin 0  0 3p
0
   
b)  
2 2 2 2
 e cos xdx  e cos x 2   e  cos x  ' dx  1   e sin x dx  1  e sin x 2   e cos xdx 
x x x x x x
3p
0 0 0 0
0 0
  
 2
e 2 1 2
 1  e 2   e x cos xdx , deci  e x cos xdx  2p
0 0
2
c) 
    x
2 cos  x   

f x  3e    3  
3
 2  2  sin x
 dx   dx  e 
2 dx  e ln  cos x  3 
2 3p
f  x e x cos x cos x
0 0 0 0
    
  1
 e2 ln  cos   e 2 ln  cos 0   e 2 ln  e 2 ln1  e 2 ln 2 2p
 3 2
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 19
pentru lucrare.
1. 1 1
  2 1 3  2 2  4  2 2p
2 1 3  8
Cum a și b sunt numere raționale 4  2  a  b 2  a  4 și b  1 3p
2. 20202  2
f  2020   2p
20202  1
 1  2  2020  1

2
 f 2020 
2 2 
 1  2020  2 2  2020  1 3 2020  1
2

   3
f 3p
 f
 2020  20202  1  2020  20202  1 20202  1 20202  1
3.
 
22 x  22 x 3  7  22 x 1  23  7  22 x  1 3p
x0 2p
4. Sunt 33  27 de funcții f : 1,2,3  0,1,2 2p
Deoarece numărul funcțiilor f : 1,2,3  0,1,2 pentru care f 1  f  2   f  3  0 este
egal cu 23  8 , obținem că numărul de funcții f : 1,2,3  0,1,2 cu proprietatea că 3p
f 1  f  2   f  3  0 este egal cu 27  8  19
5. AD BC  m AD  mBC , deci m AD  1 3p
Ecuația dreptei AD este y  3  1   x  1 , deci y  x  4 2p
6.   7
tg 2 x  1 și x   ,  , deci 2 x  3p
2  4
7
x 2p
8
1.a)  1 2 1 1 2 1
 
A 1   0 1 3   det  A 1   0 1 3  2p
 2 1 1  2 1 1
 
 1  0  12   2    3  0  18 3p
b) Sistemul de ecuații are soluție unică  det  A  a    0 2p
det  A  a    a  17 , deci det  A  a    0  a  \ 17 3p
c) Pentru a  1 , obținem det  A 1   18  0 , deci sistemul de ecuații are soluție unică 2p
Soluția sistemului de ecuații este 1,1,1 3p
2.a) 1 1 1
2  22  2  1  3p
2 2 2
1 1
 2  2  1  2p
2 2
Pagina 1 din 2
b) a  x  a  2ax  a  x  1  a  2a  1 x  1  0 , pentru orice număr real x 3p
1
a 2p
2
c) f  x  y  2  x  y  1  2 2 xy  x  y  1  1  4 xy  2 x  2 y  2  1  3p
 4 xy  2 x  2 y  1  2 x  12 y  1  f  x f  y  , pentru orice numere reale x și y 2p
1.a)
 
f '  x   x ' ln 2 x  1 '   2p
 
x
1 2 ln 2
1  2x  1 '  1  x , x 3p
2 1
x
2 1
b) 2x 2 x ln 2
0  1 , pentru orice număr real x și 0  ln 2  1 , deci  1 , pentru orice număr
2x  1 2x  1 2p
real x
2 x ln 2
f ' x   1   0 , pentru orice număr real x , deci f este crescătoare 3p
2x  1
c)
lim
f  x
 ln 2 x  1
 lim 1 
    1  0  1 2p
x  x x  
 x 
 

lim f  x   x   lim   ln  2 x  1    ln1  0 , deci dreapta de ecuație yx este
x x 3p
asimptotă oblică spre  la graficul funcției f
2.a)   

2 f  x 2
 x  2  sin x 2
 x2 dx   x2
dx   sin x dx   cos x 2  3p
0 0 0 0

  cos  cos 0  1 2p
2
b)    
2 2 2  2
 f  x  dx    x  2  sin x dx     x  2  cos x  ' dx    x  2  cos x 2   cos xdx  3p
0 0 0 0 0

   
    2  cos   0  2  cos 0  sin x 2  2  sin  sin 0  3 2p
2  2 2
0
c) 1
1 1 1
sin 2 x sin 2 x 1 1 1 n
 f 2  x  dx    x  2 2 sin 2 x dx    x  2 2 dx  
x2 1  
3 2n  1
, pentru orice număr
3p
1 1 1
n n n n
natural n , n  2
1 n 1
   , deci n  4 , care convine 2p
3 2n  1 9

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 20
pentru lucrare.
1. z  a 2  4ai  4  a 2  4ai  4  3p
 2a  8 2 2p
2.
f  x 1  
2x
1  
x2  2 x  1

 x  1 2
3p
x 1
2
x 1
2
x2  1
 x  12  0 , pentru orice număr real
Cum x , obținem f  x   1 , pentru orice număr real x 2p
x2  1
3. x 1
x 1  3
3  2 x 1    1 3p
 2 
x  1  0  x  1 2p
4. Numărul funcțiilor f : 1,2,3  1,2,3,4 care sunt strict crescătoare este egal cu C 3  3p
4
4!
 4 2p
3! 4  3!
5. Dreapta de ecuație ax  y  5  0 are panta egală cu a 2p
1 1
Dreapta de ecuație x  4 y  3  0 are panta egală cu , deci a   3p
4 4
6. 3
 
2
tg x   2 3  tg 2 x  2 3tg x  3  0  tg x  3  0 3p
tg x
  
tg x  3 și x   0,  , deci x  2p
 2 3
1.a) 1 0 1
det A  0 1 1  2p
1 1 0
 0  0  0  1  1  0  2 3p
b)  1 0 1   1 1 1 2 0 0 1 0 0
1    1   
A  B   0 1 1    1 1 1   0 2 0    0 1 0   I3 3p
2   2
1 1 0  1 1 1 0 0 2   0 0 1 
 1 1 1   1 0 1 2 0 0
1    1 
B  A   1 1 1    0 1 1  0 2 0   I 3 , deci B este inversa matricei A 2p
2   2
 1 1 1  1 1 0  0 0 2 

Pagina 1 din 2
c)  a 1 a  1 3  a 
det A  0 , deci sistemul de ecuații are soluția  , ,  , unde a  3p
 2 2 2 
a 1 a 1 3  a
2    2a  2  2  a  0 2p
2 2 2
2.a) i i  i i i  i  i  3p
 i  2i  i 2p
b) z1 z2  iz1 z2  z1  z2  i  i  iz1  z2  i    z2  i   i  3p
  z2  i  iz1  1  i  i  z1  i  z2  i   i , pentru orice numere complexe z1 și z 2 2p
c) z 0  z , 0 z  z , pentru orice număr complex z , deci 0 este elementul neutru al legii de
2p
compoziție „ ”
z z '  0  i  z  i z ' i   i  0   z  i  z ' i   1 , deci z '   1  i și, cum z  1 1  i  ,
z i 2
3p
obținem z '   2  i  1  i  1 , care este număr real
1  i  2i 1 i
1.a)
f '  x   nx n 1  n  1  n x n 1  1 
x x   3p
 n x n
 1 
n xn  1 
, x   0,  
 2p
x x
b) f  x   xn
 lim x  n ln x  1  x  lim n ln x  1 
n n
lim 2p
x x x x x x
n  1
 lim x  0 , pentru orice număr natural nenul n 3p
x  1
c) Pentru orice x   0,1 , f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe  0,1 2p
Cum lim f  x    , f 1  2 și f este continuă, obținem că ecuația f  x   a are soluție
x 0
3p
în intervalul  0,1  a   2,  
2.a) 3 3
 x3 3
 f  x  dx   x 2
 1 dx 
 
 3
 x    3p
0 0  0
27
  3  12 2p
3
b) 1 1 1 1
f  x ex  3x
  3x 1
  1 3
x 3  3x ' e x  3x dx  e x  3x 
3 3 3
 dx   x 2  1 e x dx 
30 3 0
3p
0 0

3

1 4 0
e e 
e4  1
3
 2p
c) 1 1 1 1 1
 x dx   x ' x        
7 7 6 6
f  1 dx  x x  1  14 x x  1 dx  2  14 x2  1  1 x2  1 dx 
7 2 2 2 2 7
3p
0 0 0 0 0
1 1 1 1
   
7 6
 128  14  x 2  1 dx  14  x 2  1 dx , deci 15 f 7  x  dx  14 f 6  x  dx  128 2p
0 0 0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 6
pentru lucrare.
1. a3 = a1 + 2r = 2 + 2 ⋅ 3 = 3p
=8 2p
2. 2 x2 + 1 = 9 ⇔ x2 = 4 3p
x = −2 sau x = 2 2p
3.
( )
32 x 32 − 1 = 8 ⇔ 32 x = 1 3p
x=0 2p
Divizorii din mulțimea A ai numărului 100 sunt 1, 2, 4 şi 5 , deci sunt 4 cazuri favorabile 2p
p= = 1p
( )
5. 1
ABCD este paralelogram și pentru {O} = AC ∩ BD , obținem PO = PA + PC 3p
2
PO =
1
2
( )
PB + PD , deci PA + PC = PB + PD 2p
6.  π  π π π π π
sin  x −  + cos  x +  = sin x cos − sin cos x + cos x cos − sin x sin = 2p
 4  4 4 4 4 4
2 2 2 2
= sin x − cos x + cos x − sin x = 0 , pentru orice număr real x 3p
2 2 2 2
1.a)  12 0  12 0
A ( 0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 12 ⋅ 3 − 0 ⋅ 1 = 3p
 1 3 1 3
= 36 − 0 = 36 2p
b)  0 a 0 a
A ( a ) − (12 + a ) I 2 =   ⇒ det ( A ( a ) − (12 + a ) I 2 ) = = − a (1 + a ) 3p
 1 + a −9  1 + a −9
a (1 + a ) = 0 , de unde obţinem a = 0 sau a = −1 2p
c)
a b  a + bc b ( a + d )   12 0 
2
X =  , deci X ⋅ X = A ( 0 ) ⇔  =
 c ( a + d ) d 2 + bc   1 3 
2p
c d  
Din b ( a + d ) = 0 şi c ( a + d ) = 1 , rezultă a + d ≠ 0 și b = 0 şi, cum d 2 + bc = 3 , obţinem
3p
d 2 = 3 , deci d este număr iraţional
2.a) 1 1 =1+ 3 1 − 2 = 3p
=1+1− 2 = 0 2p
b) x + 3 a − 2 = x , pentru orice număr real x 2p
3
a = 2⇔ a =8 3p

Pagina 1 din 2
c) 3
x + x 6 − 2 = 4 , deci x 2 + x − 6 = 0 3p
x = −3 sau x = 2 2p
1.a)
( ) '
(
f ′ ( x ) = x 2 '− 2 x 2 − 1 = 2 x − 2 ⋅ ) 2x
2 x2 − 1
= 3p
2x  1 
= 2x − = 2 x 1 −
  , x ∈ (1, +∞ ) 2p
x2 − 1  x2 − 1 
b) 1
2x 1 −
x − f ( x)
2
2 x −1 2
x2 = 3p
lim = lim = lim
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞ x
1
= 2 lim 1− =2 2p
x →+∞ x2
c)
( ) ( )
2
f ( x ) = 0 ⇔ x2 = 2 x2 − 1 ⇔ x4 = 4 x2 − 1 ⇔ x2 − 2 = 0 ⇔ x2 = 2 şi, cum x > 1,
2p
obţinem x = 2
A ( 2,0 ) este punctul de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox și, cum panta
tangentei la graficul funcției f în punctul A este f ' ( 2 ) = 0 , obținem că axa Ox este 3p

tangentă la graficul funcţiei f
2.a) 1 1 1
∫( ) ( ) x2 + 2 x + 2
x
x 2 + 2 x + 2 f ( x ) dx = ∫ x 2 + 2 x + 2 dx = ∫ x dx = 2p
0 0 0
x2 1 1
= = 3p
2 0 2
b) 2
 1 
2
x +1 1 x + 2x + 2
2 2 ' ( )
∫  ( ) x2 + 2 x + 2  ∫ x2 + 2 x + 2 2 ∫ x2 + 2 x + 2 dx =
f x + dx = dx = 2p
0 0 0
( )
1 2 1
= ln x 2 + 2 x + 2 = ln5 3p
2 0 2
c) e
 1  e e e e 2  e
 2 1 x '
∫  f ( x) 
− 2 ln x dx = ∫  x 
x + ln x dx = ∫ x ln x dx + 2 ∫x ln xdx = ∫ 2 
  ln x dx + 2 ∫ (ln x) 'ln xdx = 3p
1   1 1 1 1   1
e e 2 e 2 e
x 2
x 1 1 2
e x 2
e e 1 2
e2 + 5
= ln x − ∫ ⋅ dx + 2 ⋅ ln2 x = − + ln2 e − ln 2 1 = − + + 1 = 2p
2 1 1 2 x 2 1 2 4 1 2 4 4 4

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. 7⋅6
log 2 7 + log 2 6 − log 2 21 = log 2 = 3p
21
= log 2 2 = 1 2p
2. f ( x ) − g ( x ) = x − 2 x + 1 = ( x − 1) , pentru orice număr real x
2 2
3p
( x − 1)2 ≥ 0 , pentru orice număr real x , deci f ( x ) ≥ g ( x ) , pentru orice număr real x 2p
3. x 2 + 12 = 4 x 2 ⇒ 3 x 2 = 12 ⇔ x 2 = 4 3p
x = −2 , care nu convine, x = 2 , care convine 2p
x 2 − 3 x + 2 = 0 ⇔ x = 1 sau x = 2 , care sunt elemente ale mulțimii A , deci avem 2 cazuri 2p
favorabile
p= = 1p
5. u = 3v ⇔ ai + 6 j = 6 i + 3b j 3p
a = 6, b = 2 2p
6. π  π π  π π 1 1  2 2
E   = sin 2 − cos 2 + 2  sin + cos  − 2 = − + 2  + −2= 3p
4 4 4  4 4 2 2  2 2 
2 2
= 2⋅ −2=0 2p
2
x+2 x+3
( )
1.a)
det ( A ( x ) ) = = x2 − 4 − x2 − 9 = 3p
x−3 x−2
= x 2 − 4 − x 2 + 9 = 5 , pentru orice număr real x 2p
b) A ( −3) + A ( 3) = A ( −2 ) + A ( 2 ) = A ( −1) + A (1) = 2 A ( 0 ) 3p
2 A ( 0 ) + 2 A ( 0 ) + 2 A ( 0 ) = nA ( 0 ) , de unde obținem n = 6 2p
c)  3 4  x 3x + 5 
A (1) =   ⇒ A ( x ) ⋅ A (1) =   , pentru orice număr real x 3p
 −2 −1  x − 5 3x − 10 
 x 3x + 5   1 8 
 =  , de unde obținem x = 1 2p
 x − 5 3 x − 10   −4 −7 
2.a) 0 +1+1
0 ∗1 = = 3p
02 + 12 + 1
2
= =1 2p
2

Pagina 1 din 2
b) 2x + 1
x∗x = , pentru orice număr real x 2p
2x2 + 1
2x + 1
= 1 ⇔ 2 x ( x − 1) = 0 ⇒ x = 0 sau x = 1 3p
2x2 + 1
c) x + (−x) +1 1
x ∗ (−x) = = , pentru orice număr real x 2p
x + (−x) +1 2x + 1
2 2 2
1 −2 x 2
x ∗ (−x) ≤ 1 ⇔ ≤1⇔ ≤ 0 inegalitate adevărată pentru orice număr real x 3p
2x2 + 1 2 x2 + 1
1.a) 2x + 2
f '( x ) = x2 + 2 x + 2 + x ⋅ = 3p
2 x + 2x + 2
2
x2 + 2x + 2 + x2 + x 2 x 2 + 3x + 2
= = , x∈ℝ 2p
x2 + 2 x + 2 x2 + 2 x + 2
b) f '( x)  2 x 2 + 3x + 2 1  2 x 2 + 3x + 2
lim = lim  ⋅  = lim = 3p
x →+∞ f ( x ) x →+∞  x 2 + 2 x + 2 x x 2 + 2 x + 2  x→+∞ x3 + 2 x 2 + 2 x
=0 2p
lim f ( x ) = lim x x 2 + 2 x + 2 = −∞
c)
2p
x →−∞ x →−∞
lim f ( x ) = lim x x 2 + 2 x + 2 = +∞ și, cum f este funcție continuă, obținem că, pentru
x →+∞ x →+∞ 3p
orice număr real a , ecuația f ( x ) = a are cel puțin o soluție
2.a) 1 1 1
∫( ) (
f ( x ) − xe x dx = ∫ xe x + x − xe x dx = ∫ x dx = ) 2p
0 0 0
x2 1 1
= = 3p
2 0 2
b) 2 2 2 x2 2 2
∫x
1
⋅ f x 2
( )
dx =
x e + x2
∫ x dx = ∫ xe x2
dx + ∫ xdx =
1 x2 2 x2 2
2
e +
1 2 1
= 3p
1 1 1 1
1 1 4 1 e4 − e + 3
= e4 − e + − = 2p
2 2 2 2 2
c) 1 1 1 1 1
∫ F ( x ) dx = ∫ x ' F ( x ) dx = xF ( x ) −
0 0
∫ x f ( x ) dx = F (1) − ∫ x 2 e x + x 2 dx = ( ) 3p
0 0 0
 x3  1
 ( 3 0


) 1
3
 5 − 3e
= −  x2 − 2 x + 2 e x +  = −  e + − 2  =
 3
2p
 

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. r = a3 − a 2 = 2 3p
a1 = a2 − r = 1 2p
2. f ( n ) = n 2 − 1 , deci n 2 − 1 = 3 ⇒ n 2 − 4 = 0 3p
Cum n este număr natural, obținem n = 2 2p
3. x − 9 = ( x − 1) ⇒ 2 x = 10
2 2
3p
4. 4!
Numărul de submulțimi cu trei elemente ale mulțimii {1, 2,3, 4} este egal cu C43 = = 3p
3! ⋅ 1!
=4 2p
5. 3− a
mMN = 1 , mPQ = 2p
3
MN PQ , de unde obținem mMN = mPQ ⇔ 3 − a = 3 ⇔ a = 0 3p
6. AB 1 5
cos B = ⇔ = 3p
BC 2 BC
BC = 10 2p
1.a)  a2 0
A⋅ A =   , pentru orice numere reale a și b 3p
 0 b 2 

a2 0
det ( A ⋅ A ) = = a 2b 2 , pentru orice numere reale a și b 2p
2
0 b
b)  x y  ax ay   ax by 
X =  cu x, y , z , t ∈ ℝ ⇒ A ⋅ X =   și X ⋅ A =   3p
z t   bz bt   az bt 
ay = by și az = bz , deci y ( a − b ) = 0 și z ( a − b ) = 0 și, cum a ≠ b , obținem y = z = 0 , deci
 x 0 2p
există numerele reale x și t astfel încât X =  
0 t 
c) α 0
Y ⋅ Y = A , deci A ⋅ Y = (Y ⋅ Y ) ⋅ Y = Y ⋅ (Y ⋅ Y ) = Y ⋅ A , deci Y =  , unde α , β ∈ ℝ
β 
2p
0
α 2 0  α 2 0   4 0 
Y ⋅Y =   , deci  = , de unde obținem α 2 = 4 și β 2 = 0 , deci
 0 β2   0 β 2   0 0 
    3p
 2 0  −2 0
Y =  sau Y =   , care convin
0 0  0 0

Pagina 1 din 2
2.a) 3∗3 = 3 3 +1 + 3 3 +1 = 3p
= 3 ⋅ 2 + 3 ⋅ 2 = 6 + 6 = 12 2p
b) x ∗ 0 = x ⋅ 0 + 1 + 0 ⋅ x + 1 = x , pentru orice x ∈ M 2p
0 ∗ x = 0 ⋅ x + 1 + x ⋅ 0 + 1 = x , pentru orice x ∈ M ⇒ x ∗ 0 = 0 ∗ x = x , pentru orice x ∈ M 3p
c)
( x2 + 2x ) 3 + 1 + 3 x 2 + 2 x + 1 = 7 ⇔ 2 x2 + 2 x + 3 ( ) ( x + 1)2 = 7 ⇔ 2 x2 + 7 x − 4 = 0 3p
1
x = −4 , care nu convine, x = , care convine 2p
2
1.a) f ' ( x ) = x 'ln ( x + 1) + x ( ln ( x + 1) ) ' = 3p
1 x
= 1 ⋅ ln ( x + 1) + x ⋅ = ln ( x + 1) + , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
x +1 x +1
b) x+2
f '' ( x ) = , x ∈ ( −1, +∞ ) 3p
( x + 1)2
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −1, +∞ ) , deci funcția f este convexă 2p
c) x
ln ( x + 1) ≤ 0 și ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −1,0] , deci f ' ( x ) ≤ 0 , de unde obținem că f
x +1 2p
este descrescătoare pe ( −1,0]
Pentru orice x1 , x2 ∈ ( −1,0] cu x1 ≤ x2 ⇒ f ( x1 ) ≥ f ( x2 ) , deci x1 ln ( x1 + 1) ≥ x2 ln ( x2 + 1) de
3p
unde obținem ln ( x1 + 1) 1 ≥ ln ( x2 + 1) 2 , deci ( x1 + 1) 1 ≥ ( x2 + 1) 2 , adică g ( x1 ) ≥ g ( x2 )
x x x x
2.a) 1 1  x4  1
∫ ( ) ∫
f x dx = 1 − x 3
dx = (
 x −
4
)
 = 3p
0 0  0
1 3
=1− = 2p
4 4
b) 1 1 1
( ) ( )( ) ( )
' 1
( f ( x)) 3 3
3 1 3 1 4
∫x dx = ∫ x 1 − x dx = − ∫ 1 − x3 1 − x3 dx = − 1 − x3 =
2 2
3p
0 0
30 12 0
 1 1
= 0−−  = 2p
 12  12
c) 1 1 1 1 1
∫ ( f ( x))
n +1
dx − ∫ ( f ( x)) dx = ∫ 1 − x
n
( )
3 n +1
(
dx − ∫ 1 − x 3 n
) dx = −∫ x (1 − x ) dx ,
3 3 n
pentru orice
2p
0 0 0 0 0
număr natural nenul n
1 1
∫ ( f ( x )) dx − ∫ ( f ( x ) ) dx ≤ 0 , de unde
n +1
x ≥ 0 și 1 − x ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ 0,1] , deci
3 3 n
0 0
1 1
3p
∫ ( f ( x )) dx ≤ ∫ ( f ( x ) ) dx , pentru orice număr natural nenul n
n +1 n
obținem
0 0

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. log2 3  log2 12  log2 36  log2 62  3p
 2log 2 6 , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice 2p
2. f  x   x  x2  x  1  x  x2  2x  1  0 3p
x 1 2p
3. 2 x  1  2 x  1 sau 2 x  1  2 x  1 3p
x0 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 4  5  20 de numere care au cifra zecilor
2p
pară și cifra unităților impară, deci sunt 20 de cazuri favorabile
p   1p
5. a 1
 3p
8 2
a4 2p
6. AB 3 AB
cos B     AB  6 3 3p
BC 2 12
1 1 1
ABC  AB  BC  sin B   6 3  12   18 3 2p
2 2 2
1.a) 3 4 3 4
A 2     det  A  2     3   1   1  4  3p
 1 1 1 1
 3  4  1 2p
b)  2a  1 4a  4  2b  1 4b  4   2a  2b  3 4a  4b  8 
A a   Ab       3p
 1  a 3  2a  1  b 3  2b   a  b  2 2a  2b  5 
 2  a  b  1  1 4  a  b  1  4 
   A  a  b  1 , pentru orice numere reale a și b 2p
 1   a  b  1 3  2  a  b  1 
c)
      
A 1  A  2   A 22  A 23  A 24  A 1  2  22  23  24  4  A  27   3p
A  27   A  32   n   1 , de unde obținem n  4 2p
2.a) 1 2  3 12  5 1 2  2  22  3p
 3  10  8  1 2p
b) x x  3x 2  5 x 2  2 x 2  3p
 2 x2  2 x2  0 , pentru orice număr real x 2p

Pagina 1 din 2
c)
     
3  22 x  5  2x  3x  2  32 x  0  3  2x 2x  3x  2  3x 2x  3x  0  2x  3x 3  2x  2  3x  0  3p
2x  3x sau 3x1  2x1 , de unde obținem x  0 sau x  1 2p

1.a)
f ' x  
 x2  2 x  2 '
 x'  3p
2 x2  2 x  2
2  x  1 x 1
 1  1, x  2p
2 x  2x  2
2
x  2x  2
2
b) f  1  2 , f '  1  1 2p

Ecuația tangentei este y  f  1  f '  1  x   1  , adică y   x  1 3p
c) f '  x   0 , pentru orice număr real x , deci f este descrescătoare pe și, cum x  1  2 x ,
2
 
3p
obținem f x 2  1  f  2 x  , pentru orice număr real x
Cum f  x2  1   x2  1  2 x2  1  2   x2  1 și f 2 x  2 x  2  2 x  2  2 x , obținem
2 2
2p
x2 1  2x2 1  2  4x2  4x  2  x 12 , pentru orice număr real x
2
2.a) 1
4 x2 
1 1
  1 1
4  f 2  x  dx    4  2  dx  4 2 dx  4arctg x  3p
 x  1 
0 0 0 x 1 0
 4  arctg1  arctg0    2p
b) 1
  f  x  dx  
1
2x
dx 
1
 x2  1 ' dx  3p
0 0 x 1
2
0 x 1
2
1
 2 x2  1  2
0
 2 1  2p
c) 2
  dx  2
f x2 2 x2
2
2x
2
 x2  ' dx 
  dx   dx   3p
x x x4  1 x4  1
 x2   1
2
1 1 1 1
  1  ln 41 172  ln 
2
 ln x 2  x 4  1 34  17  4 2  4  2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 1
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
( ) ( )
1. 2
a =3+ 4 3 − 2+ 3 =3+ 4 3 − 7 + 4 3 = 3p
= 3 + 4 3 − 7 − 4 3 = −4 , care este număr întreg 2p

2. 3
f ( a ) = g ( a ) ⇔ 2 a + 3 = 4a 2 + 2 a ⇔ a 2 = 3p
4
3 3
a=− sau a = 2p
2 2
3. 2
2 x + 4 x + 2 = 26 ⋅ 2 x ⇔ x 2 + 4 x + 2 = 6 + x ⇔ x 2 + 3 x − 4 = 0 3p
x = −4 sau x = 1 2p
Numerele a din mulțimea A care verifică inegalitatea a 2 − 2a + 1 ≥ 3 sunt −2 și 4 , deci 2p
sunt 2 cazuri favorabile
p= = 1p
5. MQ NP ⇒ mMQ = mNP , deci mMQ = 4 3p
Ecuația dreptei MQ este y − 3 = 4 ( x − 2 ) , deci y = 4 x − 5 2p
6. BC AC AB BC AC AB
= = = 2 R și, cum R = 5 , obținem sin A = , sin B = și sin C = 3p
sin A sin B sin C 10 10 10
BC AC AB AB ⋅ AC ⋅ BC
sin A⋅ sin B ⋅ sin C = ⋅ ⋅ = 2p
10 10 10 1000
1.a) 1 −1 1 −1
A (1,0 ) =   ⇒ det ( A (1,0 ) ) = = 2p
1 −1 1 −1
= −1 − ( −1) = 0 3p
b) a a−2
det ( A(a, b)) = = 2 (b − a + 1) , pentru orice numere reale a și b 2p
b +1 b −1
a ∈ ( −∞,0 ) și b ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ b − a + 1 > 1 ⇒ det ( A ( a, b ) ) ≠ 0 , deci A ( a, b ) este inversabilă 3p
c)  1 1
 1 −1  −1  3 6
A (1,3) =   , det ( A (1,3) ) = 6 , deci A (1,3) este inversabilă și ( A (1,3) ) =  2  3p
4 2  − 1
 
 3 6
−1  2 0  1 0
X = ( A (1,3) ) ⋅ A ( 2,1) și, cum A ( 2,1) =   , obținem X =   2p
 2 0  −1 0 

Pagina 1 din 3
2.a) 2
1 ( −1) = 3 ⋅1 ⋅ ( −1) − (1 + ( −1) ) + = 2p
3
2 7
= −3 + =− 3p
3 3
b) 1 1  1  1 1
x y = 3xy − x − y + + = 3 x  y −  −  y −  + = 3p
3 3  3  3 3
 1 1  1  1 1
=  y −  ( 3 x − 1) + = 3  x −  y −  + , pentru orice numere reale x și y 2p
 3 3  3  3 3
c) 1 1 1 1
x = și y = , pentru orice numere reale x și y 2p
3 3 3 3
1 1 1  1 1 1  1 1 1
1 … =  1 …  3 … =
2 3 2021   2 3 8   10 2021
3p
1  1 1  1
=  … =
3  10 2021  3
1.a)
f ' ( x ) = 1'−
( ) (
1'⋅ x 2 + 1 − 1 ⋅ x 2 + 1 '
=
)
2p
( )
2
x2 + 1
−2 x 2x
=− = , x∈ℝ
( x + 1) ( x + 1) 3p
2 2 2 2
b)  1 
lim f ( x ) = lim 1 − 2  = 1 ⇒ y = 1 este ecuația asimptotei spre +∞ la graficul funcției
x →+∞ x →+∞  x +1 3p
f , deci panta asimptotei spre +∞ la graficul funcției f este egală cu 0
Panta dreptei de ecuație y = 2021 este egală cu 0 , deci asimptota spre +∞ la graficul funcției
2p
f și dreapta de ecuație y = 2021 sunt paralele, deoarece au pante egale
c)
f '' ( x ) =
(
2 1 − 3x2) , x ∈ ℝ și f "( x ) = 0 ⇔ x = −
1
sau x =
1
2p
( x + 1)
3
2 3 3
 1   1 1 
f " ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  −∞, −  , f " ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈  − ,  și
 3  3 3
 1  1 1 3p
f " ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  , +∞  , deci x = − și x = sunt punctele de inflexiune
 3  3 3
ale funcției f
2.a) 2
f ( x) 2 x
e sin x
2
∫ sin x dx = ∫
sin x
dx = ∫ e x dx = 2p
1 1 1
2
= ex = e 2 − e = e ( e − 1) 3p
1
b) π π π π
π π π π
2 2 2 2
∫ e sin xdx = e sin x 2 − ∫ e ( sin x ) ' dx = e 2 − ∫ e cos x dx = e 2 − e cos x 2 − ∫ e sin xdx =
x x x x x x
3p
0 0 0 0
0 0
π π π
π 2 2
e 2 +1 2p
= e 2 + 1 − ∫ e x sin xdx , deci ∫e
x
sin xdx =
0 0
2
Pagina 2 din 3
c) π
π  π π x−
2 sin  x − π 
π π
2 f x−  2e   π 2
 2  2 − cos x 1 2
∫ f ( x)
dx = ∫
e x
sin x
dx = − e 2
∫ sin x dx = − π ⋅ ln sin x π = 3p
π π π e
6 6 6 6
1   π  π  1  1 ln 2
=−  ln  sin  − ln  sin   = − π  ln1 − ln  = − π 2p
π     
e 2 6 e  2  e

Pagina 3 din 3

Proba E. c)
Testul 2
• Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice ( bn ) este q = −3 2p
n ≥1
b5 = b1q 4 = ( −1)( −3 ) = −81 , deci b5 = 81

4
3p
2. −2 x 2 + 7 x + 9 > 0 ⇔ ( 2 x − 9 )( x + 1) < 0 2p
 9
x ∈  −1,  3p
 2
3. x −1 x −1 1
log3 = −2 ⇒ = 3p
6−x 6− x 9
3
x = , care convine 2p
2
4. n ( n − 1)
− n = 5 ⇔ n 2 − 3n − 10 = 0 3p
2
Cum n este număr natural, n ≥ 2 , obținem n = 5 2p
5. Distanța de la punctul A la dreapta d este egală cu 0 ⇒ A ∈ d 2p
−1 = ( m − 1) ⋅ 3 − 2m ⇔ m = 2 3p
6. 2
2
cos ( π − 2 x ) = − cos 2 x = 1 − 2cos2 x = 1 − 2 ⋅   = 3p
3
4 1
= 1− 2 ⋅ = 2p
9 9
1.a)  3 1 −1 3 1 −1
 
A ( 2 ) =  1 −2 1  ⇒ det ( A ( 2 ) ) = 1 −2 1 = 2p
 2 2 −1 2 2 −1
 
= 6 − 2 + 2 − 4 + 1 − 6 = −3 3p
b)  8 3 − 2a −1 
 
B ( a ) = A ( a ) ⋅ A ( a ) =  5 − a a + a + 1 −2 − a  , pentru orice număr real a
2
2p
 2 
 4 + a − a − a + 2 −1 + a 
Matricea B ( a ) are două elemente egale cu 0 dacă a = −2 sau a = 1 3p
c)  3x + y − z = 1

Pentru a = 1 , sistemul devine  x − y + z = 3 și adunând primele două ecuații ale sistemului
2 x + y − z = 2 3p

obținem 3 x + y − z + x − y + z = 4 , deci x = 1
5
Adunând a doua și a treia ecuație din sistem, obținem x − y + z + 2 x + y − z = 5 ⇒ x = , deci
3 2p
sistemul nu are soluții
Pagina 1 din 2
2.a) 1 1
( −3) ∗ 3 = ⋅ ( −3) + ⋅ 3 − ( −3) ⋅ 3 = 3p
2 2
3 3
= − + +9=9 2p
2 2
b) 1 1 1 1
x ∗ y = − xy + x + y − = 2p
4 2 2 4
1  1 1 1 1  1  1
= − x  y −  +  y −  = −  x −  y −  , pentru orice numere reale x și y 3p
4  2  2  2  4  2  2
c) 1  x 1   x −1 1  1 1 1
−  2 −  4 −  = ⇔ 2 x = sau 4 x−1 = 3p
4  2  2 4 2 2
1
x = −1 sau x = 2p
2
1.a)  − '
3
 3 −
5
f ' ( x ) =  −1 + 3x −1 − 4 x 2  = 3 ⋅ ( −1) x −2 − 4 ⋅  −  x 2 = 3p
   2
 
=−
3
+
6
=
−3x + 6 x
=
(
3 x 2− x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
2 2 3 3
x x x x x
b)  3 4 x
lim f ( x ) = lim  −1 + − 2  = −1 3p
x → +∞ x → +∞  x x 
Dreapta de ecuație y = −1 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcţiei f 2p
c)
lim
4x ⋅ f '( x )
= lim
4x ⋅ 3 x 2 − x ( ) = lim (
4x ⋅ 3 x 2 − x ) = 3p
x →4 x−4 x→4 x 3
( x − 4) x →4 x 3
( x − 2 )( x +2 )
−4 x ⋅ 3 x
= lim = −6
x→4 x3
( x + 2) 2p
F ′ ( x ) = ( ln x + 2e x − 2 x + 2021) ' = + 2e x − 2 =
2.a) 1
3p
x
1 + 2 xe x − 2 x
= = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este o primitivă a funcției f 2p
x
b) e e
∫ f ( x ) dx = F ( x ) = F ( e ) − F (1) = 3p
1 1
= 2ee − 4e + 3 2p
c) 2 2 2
(
∫ x f ( x ) dx = ∫ 2 xe − 2 x + 1 dx = ( 2 x − 2 ) e − x + x
x x 2
) ( )1= 3p
1 1
= 2e2 − 4 + 2 = 2e2 − 2 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 3
• Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale, în limitele
pentru lucrare.
1.
( 10 − 6 )( )
10 + 6 = 10 − 6 =
2 2
2p
= 10 − 6 = 4 = 22 , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice 3p

2.
f (−x) =
( − x )2021 = − x 2021 =
3p
( − x )2 + 1 x 2 + 1
x 2021
=− = − f ( x ) , pentru orice x ∈ ℝ , deci funcția f este impară 2p
x2 + 1
3.
( )(
22 x − 6 ⋅ 2 x − 16 = 0 ⇔ 2 x − 8 2 x + 2 = 0 ) 3p
Cum 2 x > 0 , pentru orice număr real, obținem 2 x = 8 , deci x = 3 2p

4. Numărul de submulțimi cu 2 elemente ale mulțimii {0, 2, 4,6,8} este C 2 = 3p
5
5!
= = 10 2p
2!⋅ 3!
5. mAB = 5 și, cum d AB , obținem md = 5 3p
Ecuația dreptei d este y − 2 = 5 ( x + 2 ) , deci y = 5 x + 12 2p
6. 1 2
sin A = , sin B = 2p
2 2
AC BC 2 AC
= ⇒ = 2 BC , deci AC = BC 2 3p
sin B sin A 2
1.a) 4 1 m
det ( A ( m ) ) = 1 2 −1 = 0 − 3m + 2 − ( −4m ) − 12 − 0 = 3p
−2 −3 0
= −3m + 4m − 10 = m − 10 , pentru orice număr real m 2p
b)  4 1 9
 
A ( 9 ) =  1 2 −1 , det ( A ( 9 ) ) = −1 2p
 −2 −3 0 
 
 3 27 19 
 
A−1 ( 9 ) =  −2 −18 −13  3p
 −1 −10 −7 
 
c) m ≠ 10 ⇒ det ( A ( m ) ) ≠ 0 , deci sistemul este compatibil determinat și ( a, b, c ) = ( 2,1,0 ) 3p
Cum log 2 a = log 2 2 = 1 și b + c = 1 + 0 = 1 , obținem log 2 a = b + c 2p

Pagina 1 din 2
2.a) x ∗ 3 = 7 ( x − 3)( 3 − 3) + 3 = 3p
= 0 + 3 = 3 , pentru orice număr real x 2p
b) x ∗ x = 7 ( x − 3) + 3 , x ∗ x ∗ x = 49 ( x − 3) + 3 , pentru orice număr real x
2 3
2p
49 ( x − 3) + 3 = −46 ⇔ ( x − 3) = −1 , deci x = 2
3 3
3p
c)  5x  5 y 
f ( x ) ∗ f ( y ) = 7 ( f ( x ) − 3) ( f ( y ) − 3) + 3 = 7  + 3 − 3  + 3 − 3  + 3 = 3p
 7  
  7 
5x 5 y 5x+ y
= 7⋅ ⋅ +3= + 3 = f ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p
7 7 7
1.a) 2x + 2
x2 + 2 x + 2 − x ⋅
f '( x) = 2 x2 + 2x + 2 = 3p
2
x + 2x + 2
x 2 + 2 x + 2 − x ( x + 1) x+2
= = , x∈ℝ
( ) ( )
2 2 2 2p
x + 2x + 2 x + 2x + 2 x + 2x + 2 x2 + 2 x + 2
b) x 1
lim f ( x ) = lim =1 = lim
x →+∞ x →+∞ x2 + 2x + 2
2 2 x →+∞ 3p
1+ + 2
x x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −2 , f ' ( x ) < 0 pentru orice x ∈ ( −∞, −2 ) ⇒ f este strict descrescătoare pe
2p
( −∞, −2 ) și f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −2, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe ( −2, +∞ )
lim f ( x ) = −1 , f ( −2 ) = − 2 , lim f ( x ) = 1 și, cum f este continuă, obținem
x →−∞ x →+∞
3p
Im f =  − 2,1 )
2.a) 1 4 2 x2 ( x + 2 ) − ( x + 2) − 4 x2
F '( x ) = 2 − − = = 2p
x2 x+2 x2 ( x + 2)
2 x3 − x − 2
= = f ( x ) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția F este o primitivă a funcției f 3p
x2 ( x + 2)
b) 2 2 2
2 x3 − x − 2  1 2   2 2
∫ ( x + 2 ) f ( x ) dx = ∫ x2
dx = ∫  2 x − − 2  dx =  x 2 − ln x +  =
 x 1
3p
1
1 1
x x 
2
= 4 − ln 2 + − 1 + ln1 − 2 = 2 − ln 2 2p
2
c) m m 1 9 4
∫ f ( x ) dx = F ( x ) = F ( m ) − F ( 2 ) = 2m + − + 4ln 3p
2 2 m 2 m+2
1 9 4 1 17 4
2m + − + 4ln = 2m + − , deci ln = −1 ⇒ m = 4e − 2 , care convine 2p
m 2 m+2 m 2 m+2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 4
pentru lucrare.
1.
a1 + a2 + a3 + a4 + a5 + a6 + a7 =
( 2a1 + 6r )  7 = ( 2  ( −5) + 6  8 )  7 = 3p
2 2
= 133 2p
2.  = 1 − 4a ( −a − 1) = ( 2a + 1)
2
2p
1  1 
 0a  − și, cum a este număr real nenul, obținem a  \ − ,0  3p
2  2 
3. 3
x3 + x 2 − 9 = x  x 2 − 9 = 0 3p
x = −3 sau x = 3 2p
4. 3! 5!
5 A32 − 3C53 = 5  − 3 =
( 3 − 2 ) ! ( 3)! 3!
5 −
2p
45
= 5 6 − 3 = 30 − 30 = 0 3p
2
5. 2 m
=  2m2 + 5m + 2 = 0 3p
5 −m2 − 1
1
m = −2 sau m = − 2p
2
6. AC  BC  sin C 6  10  sin C 1
ABC =  15 =  sin C = 3p
2 2 2
Cum AB  BC  AC , unghiul C are măsura cea mai mare dintre unghiurile ABC , deci
2p
unghiul C are măsura de 150
1.a) 1 −1
det A = = 1  ( −1) − ( −1)  1 = 3p
1 −1
= −1 + 1 = 0 2p
b) 0 0
A A =   = O2 2p
0 0
M ( a, b )  M ( x, y ) = ( aI 2 + bA)( xI 2 + yA) = axI 2 + ayA + bxA + ybA  A = axI 2 + ( ay + bx ) A =
3p
= M ( ax, ay + bx ) , pentru orice numere reale a , b , x și y
c) B = xI 2 + 2 yA + yI 2 + 2 xA = M ( x + y, 2 ( x + y ) ) , pentru orice numere reale x și y 2p
( )
Cum C = M 2 xy, 2 ( x + y ) , obținem că x + y = 2 xy = 0 , deci x = y = 0  x 2 + y 2 = 0 3p
2.a) (1  2 ) (1  3) = ( 2 + 2 + 4 + 2 ) ( 3 + 2 + 6 + 2 ) = 10 13 = 10 + 13 + 2 = 25 3p
1  ( 2 3) = 1  ( 2 + 3 + 2 ) = 1  7 = 7 + 2 + 14 + 2 = 25 , deci (1  2 ) (1  3) = 1  ( 2 3) 2p

Pagina 1 din 2
b) x ( −2 ) = ( −2 ) x = x , pentru orice număr real x , deci e = −2 2p
x  e = x  ( −2 ) = −2 x + 2 x + ( −4 ) + 2 = −2 = e , pentru orice număr real x 3p
c) n  ( −n ) = 2 − n2 , n ( −n ) = 2 , pentru orice număr natural n 2p
2 − n 2  2  n 2  0 , deci n = 0 3p
1.a)
x→ 0 x→ 0
( )
lim f ( x ) = lim x − 1 + x 2 − x + 1 = 0 , lim f ( x ) = lim ( x ln ( x + 1) ) = 0 și f ( 0 ) = 0 , deci
x→ 0 x→ 0
x 0 x 0 x 0 x 0 3p
lim f ( x ) = f ( 0 ) , de unde obținem că f este continuă în x = 0
x→ 0
Cum f este continuă pe ( −,0 ) și pe ( 0, + ) , obținem că f este continuă pe 2p

b) x 1 1
Pentru orice x  ( 0, + ) , f ' ( x ) = ln ( x + 1) + și f '' ( x ) = + 3p
x +1 x + 1 ( x + 1)2
f '' ( x )  0 , pentru orice x  ( 0, + ) , deci funcția f este convexă pe ( 0, + ) 2p
c) Dacă a  ( −,0 ) , atunci panta tangentei la graficul funcției f în punctul A ( a, f ( a ) ) este
2a − 1 2p
f ( a) = 1 +
2 a − a +1
2
Cum f  ( a ) = 0  2 a 2 − a + 1 = 1 − 2a  4a 2 − 4a + 4 = 4a 2 − 4a + 1 , ceea ce este imposibil,

obținem că, pentru orice număr real a , a  0 , tangenta la graficul funcției f în punctul A 3p
nu este paralelă cu axa Ox
2.a) 1  1 
f '( x ) = 2  −− 2  = 3p
2 x  x 
1 1 x x +1
= + 2 = = g ( x ) , pentru orice x  ( 0, +  ) , deci funcția f este o primitivă a
x x x2 2p
funcției g
b) 4 4
( ) 1 = f ( 4 ) − f   =
1
 ( )
g x dx = f x
4
3p
1
4
4
15 27
= +3= 2p
4 4
c) 1 1 1 1
 f 2 ( x )  g ( x ) dx =  f 2 ( x )  f ' ( x ) dx =
1 3
3
(
f ( x ) = f 3 (1) − f 3 ( m )
m 3
) 3p
m m
1
Cum f (1) = 1 , obținem f ( m ) = 0 , deci m = 3
, care convine 2p
4

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Testul 5
pentru lucrare.
1. 1
( lg100 − lg 40 ) ⋅ = 2p
( lg 5 − lg 2 )( lg 5 + lg 2 )
100 1 5 1
= lg ⋅ = lg ⋅ =1
40 lg 5 ⋅ lg10 2 lg 5 3p
2 2
2. m2 − 1
2 x = m2 − 1 ⇔ x = 2p
2
Soluția ecuației este un număr real strict mai mic decât 0 ⇔ m2 − 1 < 0 , deci m ∈ ( −1,1) 3p
3. 2
2 x + x = 24 x ⇔ x 2 + x = 4 x ⇔ x 2 − 3x = 0 3p
x = 0 sau x = 3 2p
Numerele n din mulțimea numerelor naturale de o cifră care verifică inegalitatea
2p
( n + 1)!− n! ≤ n + 2 sunt 0 , 1 și 2 , deci sunt 3 cazuri favorabile
p= = 1p

5. AO = 6 i − 6 j și BC = xC i + ( yC − 2 ) j , deci 6 i − 6 j = 2 xC i + 2 ( yC − 2 ) j 3p
Coordonatele punctului C sunt xC = 3 , yC = −1 2p
6. Triunghiul este dreptunghic, deci a + 1 = 2 ( a + 2 ) , de unde obținem a − 2a − 3 = 0
2 2
3p
a = −1 sau a = 3 , care convin 2p
1.a) 1 0 2 1 0 2
 
A ( 4 ) =  1 0 1  ⇒ det ( A ( 4 ) ) = 1 0 1 = 2p
4 1 1 4 1 1
 
= 0 + 2 + 0 − 0 −1 − 0 = 1 3p
b) 1 + a a 1 + a   1 0 a + 1  a a 1 + a − a + 1
     
A(a) ⋅ A(1) − A( a + 1) =  2 1 2 − 1 0 1 = 1 1 1 ,
 a + 2 1 a + 2  a +1 1 3p
   1   1 0 a +1 

pentru orice a ∈ ( 0, +∞ )
a a 1+ a − a +1
det ( A( a) ⋅ A(1) − A(a + 1)) = 1 1 1 = a + 1 − 1 > 0 , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) 2p
1 0 a +1
Pagina 1 din 3
c)  n ( n + 1) 
1+ 2 +… + n  
 1+1+… +1 n 0
0 2 
  
B ( n) =  1 + 1 + … + 1 0 1+1+… +1  =  n 0 n  , pentru
 2 2   n ( n + 1)(2n + 1)  2p
2
1 + 2 + … + n 1 + 1 + … + 1 1 + 1 + … + 1   n n 
 6 
orice număr natural n
n3 ( n − 1)
Pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , det ( B ( n ) ) = ≠ 0 , deci matricea B ( n ) este 3p
2
inversabilă, pentru orice număr natural n , n ≥ 2
2.a) 32= 3 ( 3⋅2+ 4 −3) ( 3+2 = ) 2p
= 6+4 3 −3 3 −6 = 3 3p
b) x y = 3 xy − 3 x − 3 y + 4 3 = 3 xy − 3 x − 3 y + 3 3 + 3 = 2p
( ) ( ) ( )( )
= 3 x y − 3 − 3 y − 3 + 3 = 3 x − 3 y − 3 + 3 , pentru orice numere reale x și y 3p
c) x 3 = 3, 3 y = 3 , pentru orice numere reale x și y 2p
1 1 1 1 1
 1 1

2 3
31 3 3 … 3
2021
( )
= 31 3 3 … 3
3 2021
= 3  3 … 3

3 2021
= 3

3p
 
1.a) 5x
Cum lim f ( x ) = lim ( x − arctg x ) = 0 , lim f ( x ) = lim = 0 și f ( 0 ) = 0 , obținem
x→ 0 x→ 0 x→ 0 x→ 0 x 2 +x+4
x <0 x<0 x >0 x >0 3p
lim f ( x ) = f ( 0 ) , deci f este continuă în x = 0
x→ 0
Cum f este continuă pe ( −∞,0 ) și pe ( 0, +∞ ) , obținem că f este continuă pe ℝ 2p

b) x 2
f ( x ) = x − arctg x ⇒ f ' ( x ) = , pentru orice x ∈ ( −∞,0 )
2
3p
x +1
f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0 ) , deci funcția f este crescătoare pe ( −∞,0 ) 2p
c) f este crescătoare pe ( −∞,0 ) și continuă în x = 0 , deci f ( x ) ≤ f ( 0 ) și, cum f ( 0 ) = 0 ,
2p
obținem f ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞,0 )
5x
Pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , f ( x ) ≤ 1 ⇔ ≤ 1 ⇔ x 2 − 4 x + 4 ≥ 0 ⇔ ( x − 2 ) ≥ 0 , deci
2
2
x +x+4 3p
f ( x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x ∈ [ 0, +∞ ) ⇒ f ( x ) ≤ 1 , pentru orice număr real x
2.a) 5 5  x2 5
∫ x ( x + 2 ) f ( x ) dx = ∫ ( x + 1) dx =  + x  = 3p
1 1  2 1
25 1 
= + 5 −  + 1 = 16 2p
2 2 
b) 3 3 3
1 2x + 2
∫ f ( x ) dx = ∫ 2
2 1 x + 2x
1
(
dx = ln x 2 + 2 x =
2 1
) 3p
1
1 1
= ( ln15 − ln 3) = ln 5 2p
2 2

Pagina 2 din 3
c) x 2 + 2 x − ( x + 1)( 2 x + 2 ) x2 + 2x + 2
F ' ( x ) = f ( x ) , x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ F '' ( x ) = =− , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
( ) ( )
2 2
x2 + 2x x2 + 2 x
F '' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci F este concavă 2p

Pagina 3 din 3

Proba E. c)
Testul 6
pentru lucrare.
1. x = log 6 ( 8 ⋅ 27 ) = 3 , y = 144 = 12 2p
Media geometrică a numerelor x și y este xy = 3 ⋅ 12 = 6 3p
2. Graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte ⇔ ∆ > 0 , deci 4 − 4a > 0 3p
a ∈ ( −∞,1) 2p
3. 2 2
2 − x = 2x − 1 ⇔ x + 2x − 3 = 0 3p
x = −3 sau x = 1 2p
4. A52 = 4 ⋅ 5 , C62 = 3 ⋅ 5 și A42 = 3 ⋅ 4 3p
A52 ⋅ C62 ⋅ A42 = 42 ⋅ 32 ⋅ 52 = 602 2p
5. a+4
m AB = − , mBC = 4 − a , unde a este număr real 2p
3
A , B și C sunt coliniare ⇔ m AB = mBC ⇔ a + 4 = 3a − 12 , deci a = 8 3p
6. MP = 20 , deci semiperimetrul ∆MNP este p = 24 2p
MN ⋅ NP A 96
A ∆MNP = = 96 ⇒ r = ∆MNP = =4 3p
2 p 24
1.a) 1 2 1  1 2 1
 
A (1) =  2 4 −1 ⇒ det ( A (1) ) = 2 4 −1 = 2p
 1 1 −1 1 1 −1
 
= −4 + 2 + ( −2 ) − 4 − ( −1) − ( −4 ) = −3 3p
b) det ( A ( a ) ) = a − 4a , pentru orice număr real a
3
2p
A ( a ) este inversabilă ⇔ det ( A ( a ) ) ≠ 0 ⇔ a ( a − 2 )( a + 2 ) ≠ 0 , deci a ∈ ℝ \ {−2,0, 2} 3p
c)  ax0 + 4 x0 + 3 x0 = 1
y0 z0 
Dacă ( x0 , y0 , z0 ) este soluție a sistemului cu x0 = = , atunci 2 x0 + 8 x0 − 3ax0 = 1 ,
2 3  x + 2ax − 3 x = 0
 0 0 0
2p
 x0 ( a + 7 ) = 1

unde a este număr real, deci  x0 (10 − 3a ) = 1
 2 x ( a − 1) = 0
 0
1
x0 ( a + 7 ) = 1 , deci x0 ≠ 0 și, cum 2 x0 ( a − 1) = 0 , obținem că a = 1 ; x0 ( a + 7 ) = 1 ⇒ x0 =
8
3p
1
și x0 (10 − 3a ) = 1 ⇒ x0 = , ceea ce este imposibil
7
Pagina 1 din 2
2.a)
2021 ∗ ( −2021) = 3 20213 + ( −2021) − 27 = 20213 − 20213 − 27 =
3 3
3p
= 3 −27 = −3 2p
b) 3
x ∗ e = x ⇔ x3 + e3 − 27 = x ⇔ x3 + e3 − 27 = x 3 , pentru orice număr real x ⇔ e = 3 3p
3 3
Cum 3 ∗ x = 33 + x3 − 27 = x3 = x , pentru orice număr real x , obținem că e = 3 este 2p
elementul neutru al legii de compoziție „ ∗ ”
c)
f ( x ) ∗ f ( y ) = 3 f 3 ( x ) + f 3 ( y ) − 27 = 3 ( x + 27 ) + ( y + 27 ) − 27 = 3p
= 3 x + y + 27 = f ( x + y ) , pentru orice numere reale x și y 2p

1.a)
f '( x ) =
( )
3 x 2 x 6 + 7 − 6 x5 x3 + 3 ( )=
3p
( x6 + 7 )
2
−3 x 2 ( x 6 + 6 x3 − 7 ) −3 x 2 ( x3 − 1)( x3 + 7 )
= = , x ∈ℝ 2p
( x + 7) ( x + 7)
6 2 6 2
b) x3 + 3 x3 + 3
lim f ( x) = lim = 0, lim f ( x) = lim
=0 2p
x →−∞ x →−∞ x6
+7 x →+∞ x →+∞ x6 + 7
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptotă orizontală spre −∞ și spre +∞ la graficul funcției
3p
f , iar graficul funcției f nu admite asimptote verticale
c)
(
f ' ( x ) = 0 ⇔ x = − 3 7 , x = 0 sau x = 1 ; f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ −∞, − 3 7  ⇒ f este
(
descrescătoare pe −∞, − 3 7  , f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈  − 3 7,1 ⇒ f este crescătoare pe 3p
 − 3 7,1 și f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este descrescătoare pe [1, +∞ )
 
( )1
f − 3 7 = − , f (1) =
14
1
2
1 1
și lim f ( x ) = lim f ( x ) = 0 , deci − ≤ f ( x ) ≤ , pentru
x →−∞ x →+∞ 14 2
4 4 4 2p
orice număr real x , de unde obținem − ≤ f ( x ) − f ( y ) ≤ , deci f ( x ) − f ( y ) ≤ , pentru
7 7 7
2.a) 1 3x
e f ( x) 1 1
∫ 2x + 1
dx = ∫ e x dx = e x =
0
3p
0 0
= e1 − e0 = e − 1 2p
b) 1 1 1 1 1
−x −x
( )
∫ e f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + 1) e dx = ∫ ( 2 x + 1) −e ' dx = − ( 2 x + 1) e
x −x
0
+ ∫ 2e − x dx = 3p
0 0 0 0
3 1 3 2 3e − 5
= − + 1 − 2e − x = − + 1 − + 2 = 2p
e 0 e e e
c) 2 2 2 2 2 2
1 1 1 − 1  2 ' − 1 − 2
∫ x ( x + 2) f   dx = ∫ 2 e x dx = ∫  −  e x dx = e x =
x 2 1 x  2
3p
1 1x 1
1 1 e −1
= − 2= 2 2p
2e 2e 2e

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 7
pentru lucrare.
1. a3 = a1 + 2r ⇒ r = 3 2p
a2021 = a1 + 2020r = 6062 3p
2. f ( x) = y ⇔ 2x − 3 = −x + 3 3p
Coordonatele punctului de intersecție sunt x = 2 și y = 1 2p
3. x+2
x+2
3 2 = 33 ⇔ =3 3p
2
x=4 2p
Numerele din mulțimea A care sunt divizori ai numărului 48 sunt: 1, 2 , 3 , 4 , 6 și 8 , deci
2p
p= = = 1p

5. u ⋅ v = 2 ( m − 4 ) + 2m = 4m − 8 , unde m este număr real 3p
4m − 8 = 0 ⇔ m = 2 2p
6. 1
BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 ⋅ AB ⋅ AC ⋅ cos A = 36 + 9 + 2 ⋅ 6 ⋅ 3 ⋅ = 63 , deci BC = 3 7 3p
2
P∆ABC = AB + BC + CA = 3 7 + 9 = 3 ( 7 +3 ) 2p
1.a)  −2 1 1  −2 1 1
 
A ( −1) =  1 −2 1  ⇒ det ( A ( −1) ) = 1 −2 1 = 2p
 1 −1 −1 1 −1 −1
 
= −4 + 1 + ( −1) − ( −2 ) − ( −1) − 2 = −3 3p
b) 2a 1 1
det ( A ( a ) ) = 1 2a 1 = −6a 2 − a + 2 , pentru orice număr real a 2p
1 a −1
 2 1
Sistemul de ecuații admite soluție unică ⇔ det ( A(a)) ≠ 0 ⇔ a ∈ ℝ \ − ,  3p
 3 2
c) Cum a este număr întreg, obținem că det ( A ( a ) ) ≠ 0 , deci (1, y , z ) este unica soluție a
0 0
2p
sistemului de ecuații
3a
1= 2
⇔ 3a 2 + 2a − 1 = 0 și, cum a este număr întreg , obținem a = −1 3p
−6a − a + 2
2.a) x 0 = x + 5 ⋅ x ⋅ 0 + 0 = x , pentru orice număr real x 2p
0 x = 0 + 5 ⋅ 0 ⋅ x + x = x , pentru orice număr real x , deci e = 0 este elementul neutru al legii
de compoziție „ ” 3p

Pagina 1 din 2
b) 1 1  1  1 1
x y = 5 xy + x + y + − = 5 x  y +  +  y +  − = 3p
5 5  5  5 5
 1 1  1  1 1
=  y +  ( 5 x + 1) − = 5  x +  y +  − , pentru orice numere reale x și y 2p
 5  5  5  5 5
c)  1 1  1 1
x  −  = − și  −  y = − , pentru orice numere reale x și y 2p
 5 5  5 5
 1   1  1   1   1   1   1   1   1  1
q =   −   −   −    −   −  ...  −  =  −    −  ...  −   = − , deci
  2   3  4   5   6   2021  5    6   2021  5 3p
[ q ] = −1
1.a) f ' ( x ) = ( x + 1) '⋅ ln x + ( x + 1) ⋅ ( ln x ) ' = 2p
1 1
= 1 ⋅ ln x + ( x + 1) ⋅ = 1 + + ln x , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b) f ' (1) = 2 , f (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = 2 x − 2 3p
c) x −1
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2
f '' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f este convexă pe [1, +∞ ) 3p
2.a) x4
g ( x ) = x3 + 1 , x ∈ ℝ , deci G : ℝ → ℝ , G ( x ) = + x + c , unde c ∈ ℝ 3p
4
x4
Cum G ( 0 ) = 2021 , obținem c = 2021 , deci G : ℝ → ℝ , G ( x ) = + x + 2021 2p
4
b) 1 1 1
x +1 1
∫ f ( x ) dx = ∫ 2
 x
dx = ∫  2 + 2
1 
 dx =
1
 ln x 2
+ 1 + arctg x  =( ) 3p
0 0 x +1 0  x +1 x +1 2 0
1 π
= ln 2 + 2p
2 4
c) 1 xn + 1 x2 + 1
≤ ≤ , pentru orice x ∈ [ 0,1] și pentru orice număr natural n , n ≥ 2 , deci
x2 + 1 x2 + 1 x2 + 1
1 1 1 3p
1
∫ x2 + 1 dx ≤ ∫ f ( x ) dx ≤ ∫1dx , pentru orice număr natural n , n ≥ 2
0 0 0
1 1 π 1 1 1
1 π
∫ x2 + 1 ∫ f ( x ) dx ≤ 1 , pentru orice număr natural
4 ∫0
dx = arctg x = și 1 dx = x = 1 ⇒ ≤
0 4 0 2p
0 0
n, n ≥ 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 8
pentru lucrare.
1. q = 2 , unde q este rația progresiei geometrice ( bn ) 2p
n≥1
b1 = 1 , deci b1 + b2 + b3 = 7 3p
2. f ( x ) = 0 ⇔ x − 5x + 3 = 0
2
2p
Cum ∆ > 0 , graficul funcţiei f intersectează axa Ox în două puncte distincte pentru care
3 3p
produsul absciselor este egal cu x1 x2 = = 3
1
3. 4 ( x + 2 ) = (1 − x ) ⇒ x 2 − 6 x − 7 = 0
2
3p
x = −1 , care convine; x = 7 , care nu convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de trei cifre are 900 de elemente, deci sunt 900 de cazuri
2p
posibile
Cifra sutelor poate fi aleasă în 4 moduri, iar pentru fiecare alegere a cifrei sutelor, cifrele
2p
zecilor şi unităţilor se pot alege în câte 5 moduri, deci există 4 ⋅ 5 ⋅ 5 = 100 de cazuri favorabile
p= = = 1p

5. OC = ai + ( a + 2 ) j , AB = −2i − 3 j 2p
a a+2
= ⇔a=4 3p
−2 −3
6.  π  π π π π π
sin  x +  + sin  x −  = sin x cos + cos x sin + sin x cos − cos x sin = 3p
 3  3 3 3 3 3
π 1
= 2sin x cos = 2sin x ⋅ = sin x , pentru orice număr real x 2p
3 2
1.a)  0 1 0 1
A(0) =   ⇒ det A ( 0 ) = = 2p
 2 3 2 3
= 0 ⋅ 3 − 1 ⋅ 2 = −2 3p
b) a a +1
det A ( a ) = = a 2 + 3a − a 2 − 3a − 2 = −2 , pentru orice număr real a 3p
a+2 a+3
det A ( a ) ≠ 0 ⇒ A ( a ) este inversabilă, pentru orice număr real a 2p
c)  a+3 a +1
−
−1  2  , pentru orice număr întreg
( ( ))
A a = 
+
2
 a 2p
 a 2 a 
− 

 2 2 
−1  a − b +1 a − b 
X = ( A( a )) A(b) =   și, cum a şi b sunt numere întregi, obținem că
 b−a b − a + 1 3p
X are toate elementele numere întregi
Pagina 1 din 2
2.a) 2⋅2 2⋅4
a = 24 = + = 2p
4 2
= 1 + 4 = 5 , care este număr întreg 3p
b) 2
2x + 2 y 2
x y = , pentru orice x, y ∈ A 2p
xy
2 x 2 + 2 y 2 − 4 xy 2 ( x − y )
2
x y−4= = ≥ 0 , deci x y ≥ 4 , pentru orice x, y ∈ A 3p
xy xy
c) Dacă legea de compoziţie „ ” ar admite element neutru, atunci ar exista e ∈ A astfel încât
2e 2 e 3p
x e = e x = x , pentru orice x ∈ A ⇒ e e = e , de unde obținem e = + , deci e = 4
e e
Cum 2 4 ≠ 2 , obținem că e = 4 nu convine, deci legea de compoziţie „ ” nu admite
2p
element neutru
1.a) 1 1
f '( x ) = − + = 2p
( x − 1)2 ( x + 1)2
− x2 − 2 x − 1 + x2 − 2 x + 1 −4 x
= = , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) 3p
( x − 1) ( x + 1)
2 2
( x − 1)2 ( x + 1)2
b) Graficul funcției f intersectează axa Oy în punctul A ( 0, f ( 0 ) ) , f ( 0 ) = −2 și f ' ( 0 ) = 0 3p
Ecuaţia tangentei este y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , adică y = −2 2p
c) f ( x) x ( x + 2)
= , x ∈ ( −1,1) ∪ (1, + ∞ ) 2p
f ( x + 1) ( x − 1)( x + 1)
2
f ( x) 1+
lim = lim x =1 3p
x →+∞ f ( x + 1) x →∞  1  1 
 1 −  1 + 
 x  x
2.a) 2 2
x2 2 2
∫ ( x + 4 ) f ( x ) dx = ∫ ( x + 2 ) dx = + 2 x = 3p
0 0
2 0 0
= 2−0+4−0=6 2p
b) 1 1 1
 2 
∫ ( ) ∫ 1 − x + 4  dx = ( x − 2ln ( x + 4 )) 0 =
f x dx = 3p
0 0
5
= 1 − 2ln 5 + 2ln 4 = 1 − 2ln 2p
4
c) x+2
≤ 1 şi e− x > 0 , deci f ( x ) e− x ≤ e− x , pentru orice x ∈ [ 0, n ] , pentru orice număr natural
x+4 2p
nenul n
n n n
−x −x −x
∫ f ( x ) e dx ≤ ∫ e dx = − e = 1 − e − n < 1 , pentru orice număr natural nenul n 3p
0 0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 9
pentru lucrare.
1. a3 + a5 5 + 11
a4 = = = 3p
2 2
=8 2p
2. a 2 + 1 = ( a + 1) + 1  a 2 + 1 = a 2 + 2a + 2  2a + 1 = 0
2
3p
1
a=− 2p
2
3. x2 − x + 13 = x2 + 2 x + 1  3x = 12 3p
2p
posibile
Cifra zecilor poate fi aleasă în 2 moduri, iar pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra
2p
unităţilor se poate alege în câte 3 moduri, deci sunt 2  3 = 6 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a
m AB = 1 și mOC = , unde a este număr real 2p
3
a
OC ⊥ AB  m AB  mOC = −1  = −1 , de unde obținem a = −3 3p
3
6.        
cos  x +  + cos  x −  = cos x cos − sin x sin + cos x cos + sin x sin = 2p
 3  3 3 3 3 3
 1
= 2cos x cos = 2  cos x  = cos x , pentru orice număr real x 3p
3 2
1.a)  6 −2  6 −2
A (1) =    det ( A (1) ) = = 2p
 10 −3  10 −3
= 6  ( −3) − 10  ( −2 ) = 2 3p
b)  (1 + 5 x )(1 + 5 y ) − 20 xy − 2 y (1 + 5 x ) − 2 x (1 − 4 y ) 
A( x)  A( y ) =  = 3p
10 x (1 + 5 y ) + 10 y (1 − 4 x ) −20 xy + (1 − 4 x )(1 − 4 y ) 
 1 + 5 x + 5 y + 5 xy −2 x − 2 y − 2 xy  1 + 5 ( x + y + xy ) −2 ( x + y + xy ) 
= =  = A ( x + y + xy ) ,
10 x + 10 y + 10 xy 1 − 4 x − 4 y − 4 xy   10 ( x + y + xy ) 1 − 4 ( x + y + xy )  2p
pentru orice numere reale x şi y

Pagina 1 din 2
c)
( A(m))−1 = A(n)  A(m) A(n) = I2  A(m + n + mn) = A(0)  m + n + mn = 0 , unde m şi n
3p
sunt numere întregi, m  −1 şi n  −1
mn + m + n + 1 = 1  (m + 1)(n + 1) = 1 și, cum m şi n sunt numere întregi, obținem m = n = −2
2p
sau m = n = 0 , deci perechile sunt ( −2, −2 ) şi ( 0,0 ) , care convin
2.a) 1 0 = 1  0 + 1 + 2  a  0 = 3p
= 0 + 1 + 0 = 1 , pentru orice număr real a 2p
b) x 1  4  x + x + 2a  4  2 x  4 − 2a  x  2 − a  x  ( 2 − a, + ) 3p
2 − a = 3 , deci a = −1 2p
c) Legea de compoziţie „ ” este asociativă  ( x y ) z = x ( y z ) , pentru orice numere reale
2p
x , y şi z  ( xy + x + 2ay ) z + xy + x + 2ay + 2az = x ( yz + y + 2az ) + x + 2a ( yz + y + 2az )
Obținem xz + 2az = 2axz + 4a2 z  z ( x + 2a )(1 − 2a ) = 0 , pentru orice numere reale x şi z ,
1 3p
deci a =
2
1.a) 1 e x − x  e x e x (1 − x ) 1− x
f '( x ) = 2x
= , x 2x
= 3p
e e ex
 x 1− x 
e x ( f ( x ) + f ' ( x ) ) = e x  x + x  = 1 , pentru orice număr real x 2p
e e 
b) x 1
lim f ( x ) = lim x = lim x = 0 3p
x →+ x →+ e x →+ e
Dreapta de ecuație y = 0 este asimptota orizontală spre + la graficul funcţiei f 2p
c) f ( x ) = x  x = 0 2p
Cum f ( 0 ) = 0 și f ' ( 0 ) = 1 , tangenta la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x = 0 are
3p
ecuaţia y − f ( 0 ) = f ' ( 0 )( x − 0 ) , deci este dreapta de ecuație y = x
2.a)   
 f ( x ) dx =  sin xdx = − cos x = 3p
0 0 0
= − cos  + cos0 = − ( −1) + 1 = 2 2p
b)     
 xf ( x ) dx =  x sin x dx = −  x ( cos x ) ' dx = − x cos x 0
+  cos xdx = 3p
0 0 0 0

= − cos  + sin x = −  ( −1) + 0 − 0 =  2p
0
c) 1 1 1 1
 ( )
f ( x ) dx −  f 2 ( x ) dx =  f ( x ) − f 2 ( x ) dx =  sin x (1 − sin x ) dx 2p
0 0 0 0
1 1 1
Pentru orice x   0,1 , sin x (1 − sin x )  0   sin x (1 − sin x ) dx  0 , deci  f ( x ) dx   f ( x ) dx
2
3p
0 0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 10
pentru lucrare.
1. 1 3
z1 + z2 = 1 − 2i + 1 + i = 2 − i 2p
2 2
 1  1 3
z1 z2 = (1 − 2i ) 1 + i  = 1 + i − 2i − i 2 = 2 − i , deci z1 + z2 = z1 z2 3p
 2  2 2
2. ( f f )( x ) = f ( f ( x ) ) = 2 ( 2 x + m ) + m = 4 x + 3m , 2 f ( x − 1) = 2 ( 2 ( x − 1) + m ) = 4 x − 4 + 2m ,
3p
4 x + 3m = 4 x − 4 + 2 m ⇔ m = − 4 2p
3. x x x −1 x x x −1 x −1 x −1
5 ⋅ 5 ⋅ 2 = 50 ⋅ 7 ⇔ 5 ⋅ 2 = 10 ⋅ 7 ⇔ 10 = 7 3p
x − 1 = 0 , deci x = 1 2p
4. f ( 2 ) poate fi aleasă în trei moduri și, pentru fiecare alegere a lui f ( 2 ) , numerele f ( 0 ) și
3p
f ( 4 ) pot fi alese în câte patru moduri
Există 3 ⋅ 4 ⋅ 4 = 48 de funcții f : {0, 2, 4} → {3,5,7,9} cu proprietatea f ( 2 ) ≤ 8 2p
5. md ⋅ m AB = −1 și, cum m AB = −1 , obținem md = 1 2p
AC = BC ⇒ d este mediatoarea segmentului AB și, cum M ( 0, 2 ) este mijlocul
3p
segmentului AB , obținem că ecuația dreptei d este y = x + 2
6.  π  π  π 
sin  2 x +  cos x − cos  2 x +  sin x = 1 ⇔ sin  2 x + − x  = 1 2p
 3  3  3 
 π  π π π π
sin  x +  = 1 și, cum x ∈  0,  , obținem x + = , deci x = 3p
 3   2  3 2 6
1.a) 4x 0
det ( A ( x ) ) = = 4x ⋅ 9x − 0 ⋅ 0 = 3p
0 9x
= 22 x ⋅ 32 x = 62 x , pentru orice număr real x 2p
b)  − 4x 4x   − 4x 9x 
A( x) ⋅ B =   , B ⋅ A( x ) =   , pentru orice număr real x 3p
 0 9 x  0 9 x
   
 − 4x 4x   − 4x 9x 
 =  ⇔ 4 x = 9 x , de unde obținem x = 0 2p
 0 9 x 
0 9 x
   
c) a b  4a 4b   4a 9b 
Cum A (1) ⋅ X = X ⋅ X ⋅ X = X ⋅ A (1) , pentru X =   ∈ M2 ( ℝ ) ⇒  = ,
c d  9c 9 d   4c 9 d  3p
deci b = 0 și c = 0

Pagina 1 din 2
 a2 0   4 0

0
=  ⇔ a ∈ {−2, 2} și d ∈ {−3,3} , deci orice matrice X cu proprietatea că
 d 2   0 9  2p
X ⋅ X = A (1) are toate elementele numere întregi
2.a) 2 1 = 2 ⋅ 2 2 + 2 ⋅ 1 + 2 ⋅ 12 = 3p
= 8 + 2 + 2 = 12 2p
b) 2c + ca + 2a = 2c + cb + 2b ⇔ c ( a − b ) + 2 a − b
2 2 2 2
( 2 2
) = 0 ⇔ ( a − b )( c + 2a + 2b ) = 0 3p
Cum 2a + 2b + c ≠ 0 , obținem a − b = 0 , deci a = b 2p
c) 2 x + x ( x + 1) + 2 ( x + 1) = 5 x + 2 ⇔ 5 x − 5 x − 5 x = 0 ⇔ 5 x x − x − 1 = 0
2 2 3 3 2
( 2
) 2p
1− 5 1+ 5
x= , x = 0 sau x = 3p
2 2
1.a) f ' ( x ) = x '⋅ ln x + x ⋅ ( ln x ) '+ a ( x + 1) ' = 3p
1
= ln x + x ⋅ + a = ln x + 1 + a , x ∈ ( 0, +∞ ) , pentru orice număr real a 2p
x
b) 1
f ' ( x ) = ln x + 2 , deci f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 2 2p
e
 1   1
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  0, 2  ⇒ f este descrescătoare pe  0, 2  și f ' ( x ) ≥ 0 , pentru
 e   e 
3p
1  1 
orice x ∈  2 , +∞  ⇒ f este crescătoare pe  2 , +∞ 
e  e 
c) 1
f '' ( x ) = , x ∈ ( 0, +∞ ) , pentru orice număr real a 2p
x
f '' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci, pentru orice număr real a , funcția f este convexă 3p
2.a) 0 0 0
∫ f ( x ) dx = ∫ ( 2 x + e ) dx = ( x + e ) −1 =
x 2 x
3p
−1 −1
1
= 0 + e0 − 1 − e −1 = − 2p
e
) dx = ∫ ( 2 x )
b) 1 1 1 1 2
x4 1 e x 1
∫ x f (x ( )
x2 1 2 ′ x2
2 3
+ xe dx = ∫ 2 x dx + ∫ x e dx =
3
+ = 3p
0 0 0
20 2 0 2 0
1 e1 e0 e
= + − = 2p
2 2 2 2
c) 2 2 2 2
I n +1 = ∫ x n +1 ( f ( x ) − 2 x ) dx = ∫ x n +1e x dx = x n +1e x − ( n + 1) ∫ x n e x dx = 3p
0 0 0 0
= 2n+1 e2 − ( n + 1) I n , deci I n+1 + ( n + 1) I n−1 = 2n+1 e2 , pentru orice număr natural nenul n 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 11
pentru lucrare.
1. b32 = b2b4  32 = 6b4 3p
3
b4 = 2p
2
2.
( −a )2 + 3( −a ) − 4 + a 2 + 3a − 4 = 0  a 2 = 4 3p
a = −2 sau a = 2 2p
3. x +1 −2 x x +1 4− 2 x
2 = 2 2 4
2 =2  x +1 = 4 − 2x 3p
x =1 2p
2p
posibile
Numerele naturale de două cifre care au cifra unităţilor egală cu dublul cifrei zecilor sunt 12 ,
2p
24 , 36 și 48 , deci sunt 4 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. M ( 3,1) este mijlocul segmentului AB 2p
M  OC  C  OM și, cum dreapta OM are ecuaţia x − 3 y = 0 , obţinem a − 3 ( a + 3) = 0 ,
9 3p
deci a = −
2
6.     
sin  x +  = cos x , cos  x +  = − sin x , pentru orice număr real x 2p
 2  2
   
sin 2  x +  − cos 2  x +  = cos 2 x − ( − sin x ) = cos 2 x − sin 2 x = cos 2 x , pentru orice număr
2
 2   2  3p
real x
1.a)  1 1 1 1
B (1, 2 ) =    det ( B (1, 2 ) ) = = 2p
 2 1 2 1
= 1 1 − 1  2 = 1 − 2 = −1 3p
b)  1+ b a +1 
A  B ( a, b ) =   , pentru orice numere reale a şi b 3p
 2 + 2b 2a + 2 
det ( A  B ( a, b ) ) = 2 ( a + 1)( b + 1) − 2 ( a + 1)( b + 1) = 0 , pentru orice numere reale a şi b 2p
c)  1 + 2a 1 + 2a 
B ( a, b )  A =   , pentru orice numere reale a şi b 2p
 b+2 b+2 
 1+ b a + 1   1 + 2a 1 + 2a 
 =   a = 0 și b = 0 3p
 2 + 2b 2a + 2   b + 2 b + 2 

Pagina 1 din 2
2.a) 3 5 =| 3 − 5 | +1 =| −2 | +1 = 3p
= 2 +1 = 3 2p
b) a = ( 2 3) 4 = 2 4 = 3 2p
b=2 (3 4) = 2 2 = 1 , deci a − b = 2 3p
c) Pentru n = 1 şi m număr natural nenul, m n = m 1 = m − 1 + 1 = m − 1 + 1 = 3p
= m , deci există o infinitate de perechi de numere naturale nenule ( m, n ) pentru care m n = m 2p
1.a)
f ' ( x ) = ( ln ( x − 1) − ln ( x + 1) ) ' =
1 1
− = 3p
x −1 x +1
x + 1 − ( x − 1) 2
= = 2 , x  (1, + ) 2p
( x − 1)( x + 1) x − 1
b) 1
1−
x −1
lim f ( x ) = lim ln = lim ln x = 3p
x →+ x →+ x + 1 x→+ 1 + 1
x
1− 0
= ln = ln1 = 0 2p
1+ 0
c) x  (1, + )  x 2 − 1  0  f ' ( x )  0 , deci funcţia f este crescătoare 2p
lim f ( x ) = 0  f ( x )  0 , pentru orice x  (1, + ) , deci funcţia f nu este surjectivă 3p
x →+
2.a) 1 1
( )0=
1
 2 f ( x ) dx =  ( 2 x + 2 ) dx = x + 2 x
2
3p
0 0
=1+ 2 = 3 2p
b) 1 1 1 1
( )
1
 e f ( x ) dx =  e ( x + 1) dx =  e ' ( x + 1) dx = ( x + 1) e −  e x dx =
x x x x
3p
0 0 0 0 0
1
= 2e − 1 − e x = 2e − 1 − ( e − 1) = e 2p
0
c)
( )
f ex − e ( ) = e x + 1 − e x +1 = 1 − e x ( e − 1) , pentru orice x   0, e
f x
2p
e − 1  1 și e x  1 , pentru orice x  0, e  1 − e x ( e − 1)  0 , pentru orice x   0, e , de unde

e e
 ( ) dx   e dx
xf ( x) 3p
obținem că f e
0 0

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Testul 12
pentru lucrare.
1. b6
Raţia progresiei geometrice este q = =2 2p
b5
b8 = b6 q 2 = 6 ⋅ 4 = 24 3p
2. f ( 3) = 3 − 3 − 3 = − 3 2p
f ( f ( 3 )) = f ( − 3 ) = 3 + 3 −3= 3 3p
3. lg x 2 = lg ( 5 x + 6 ) ⇒ x 2 − 5 x − 6 = 0 3p
x = −1 , care nu convine; x = 6 , care convine 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de trei cifre are 900 de elemente, deci sunt 900 de cazuri
2p
posibile
Cifra sutelor, egală cu cifra unităţilor, poate fi aleasă în 9 moduri, iar, pentru fiecare alegere a
2p
cifrei sutelor, cifra zecilor poate fi aleasă în câte 10 moduri, deci sunt 90 de cazuri favorabile
p= = = 1p
5. BC Ox și A ∈ Oy ⇒ AO ⊥ BC , deci O este ortocentrul triunghiului ABC ⇔ OC ⊥ AB 2p
2 2
Cum mOC = − și m AB = 5 , obținem că − ⋅ 5 = −1 , deci a = 10 3p
a a
6. AB AC 6sin B 3 2
= ⇒ sin C = și, cum sin B = , obținem sin C = 3p
sin C sin B 3 6 2 2
π π
Cum C < π − , obținem C = 2p
3 4
1.a)  1 2
A ( 2 ) =  − 2 1 
( ( 2 )) = − 1 2
 ⇒ det A
1
2
= 2p

( )
= 1⋅1 − 2 ⋅ − 2 = 1 + 2 = 3 3p
b) det A ( a ) = 1 + a 2 , pentru orice număr real a 2p
1 + a > 0 , pentru orice număr real a ⇒ det A ( a ) ≠ 0 , deci A ( a ) este inversabilă pentru
2
3p
orice număr real a
c)  1 1  0 2  −4 0 
A (1) =   , A (1) ⋅ A (1) =   , A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) =   = −4 I 2 3p
 −1 1  −2 0   0 −4 
A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) ⋅ A (1) = −4 I 2 ⋅ A (1) = −4 A (1) , deci k = −4 2p

Pagina 1 din 2
2.a) 1 1 1 1 1 1
= 3⋅ ⋅ − 2 ⋅ − 2 ⋅ + 2 = 3p
3 3 3 3 3 3
1 2 2
= − − + 2 = 1 , care este număr întreg 2p
3 3 3
b) x x = 3 x 2 − 4 x + 2 , pentru orice număr real x 2p
2 4 2
x x ≥ ⇔ 3 x 2 − 4 x + ≥ 0 și, cum ∆ = 0 , obținem că x x ≥ , pentru orice număr real x 3p
3 3 3
c) x 1 = 1 x = x , pentru orice număr real x , deci e = 1 2p
3
 2 2 2 1
x x x = 1 ⇔ 32  x −  + = 1 ⇔ x − = , de unde obținem x = 1 3p
 3 3 3 3
1.a)
f '( x) =
(
e x x 2 + 1 − 2 xe x ) = 3p
( )
2
x2 + 1
=
(
e x x2 − 2 x + 1) = ex ( x − 1)2 , x ∈ ℝ
2p
( x2 + 1) ( x2 + 1)
2 2
b) f ( x) ex ex ex
lim = lim = lim = lim = 3p
x →+∞ x x →+∞ x3 +x x →+∞ 3 x 2 +1 x →+∞ 6 x
ex
= lim = +∞ , deci graficul lui f nu admite asimptotă spre +∞ 2p
x →+∞ 6
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 1 , f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ ( −∞,1) ⇒ f este strict crescătoare pe ( −∞,1) ,
f ' ( x ) > 0 pentru orice x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f este strict crescătoare pe (1, +∞ ) și, cum f este 3p
continuă în x = 1 , obținem că f este strict crescătoare pe ℝ
5 5  5  5
Cum < , obținem că f   < f   2p
3 2  3   2 
2.a) 4 4
x3 4
∫ f 4 ( x ) dx = ∫ x 2 dx = = 3p
1 1
3 1
43 − 13
= = 21 2p
3
b) 1 1 1 x x 1
∫ ( )
f e x dx = ∫ e x dx = ∫ e 2 dx = 2e 2
0
= 3p
0 0 0
1
2p
= 2e 2 − 2e0 = 2 e − 2
c) 4 4 4 4 2
f ( x)
∫ e dx = ∫ e
x
dx = 2 ∫
2 x
1
⋅ xe x
dx = 2 ∫ ( x ) '⋅ xe x
dx = 2 ∫ t et dt = 3p
1 1 1 1 1
2
= 2 ( t − 1) et = 2e 2 2p
1

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Simulare
pentru lucrare.
1. 13 13 13 ( 3 − 2i ) 13 ( 3 − 2i )
z+ = 3 + 2i + = 3 + 2i + = 3 + 2i + = 3p
z 3 + 2i 9 − 4i 2 13
= 3 + 2i + 3 − 2i = 6 2p
2. f ( g ( a ) ) = f ( g ( −a ) ) ⇔ 3g ( a ) − 5 = 3g ( −a ) − 5 ⇔ g ( a ) = g ( − a ) 3p
a2 + a = a2 − a ⇔ a = 0 2p
3. 3 x +5 2 x +1 3 x +5 x +3
3 = 3 ⋅3 ⇔ 3 =3 3p
3x + 5 = x + 3 ⇒ x = −1 2p
4. Numărul submulțimilor lui A este egal cu 24 , deci sunt 16 cazuri posibile 2p
Numărul submulțimilor lui A cu un număr impar de elemente este egal cu C14 + C43 = 8 , deci
2p
p= = = 1p
5. M ( 2, 4 ) este mijlocul segmentului AB , deci mCM = −1 2p
d CM ⇒ md = −1 , deci ecuația dreptei d este y − y A = md ( x − x A ) , adică y = − x + 4 3p
6. 1
AC 2 = AB 2 + BC 2 − 2 AB ⋅ BC ⋅ cos B ⇒ 12 = 4 + BC 2 − 2 ⋅ 2 ⋅ BC ⋅ 3p
2
BC 2 − 2 BC − 8 = 0 ⇒ BC = 4 2p
1.a) 1 + 2x 0 −4 x
det ( A ( x ) ) = 0 a 0 = a (1 + 2 x )(1 − 2 x ) + 4ax 2 = 3p
x 0 1 − 2x
( )
= a 1 − 4 x 2 + 4ax 2 = a , pentru orice număr real x 2p
b) 1 + 2 ( x + y ) 0 −4 ( x + y )   1 + 2 ( x + y ) 0 −4 ( x + y ) 
   
A( x ) ⋅ A( y ) =   , A( x + y ) = 
2
0 a 0 0 a 0 , 3p
 x + y 0 1− 2( x + y)   0 1 − 2 ( x + y ) 
   x+ y
pentru orice numere reale x și y
A ( x ) ⋅ A ( y ) = A ( x + y ) ⇒ a 2 = a și, cum a un număr real nenul, obținem a = 1 2p
c) A ( −2 ) ⋅ A ( 2 ) = A ( 0 ) = I3 , deci A ( −2 ) este inversa matricei A ( 2 ) 2p
 3 0 −4 
 
X = A ( −2 ) ⋅ A ( 3) ⇒ X = A (1) ⇒ X =  0 1 0  3p
 1 0 −1 
 
2.a)
( ) (
0 ∗ 2021 = log 2 20 + 22021 − 1 = log 2 1 + 22021 − 1 = ) 3p
= log 2 22021 = 2021 2p

Pagina 1 din 2
b)
( )
x ∗ e = x ⇔ log2 2x + 2e − 1 = x ⇔ 2x + 2e − 1 = 2x , pentru orice x∈[0, +∞) , de unde obținem
3p
e
2 = 1 , deci e = 0 ∈ M
( )
Cum 0 ∗ x = log2 1 + 2x − 1 = x , pentru orice x ∈ [ 0, +∞ ) , obținem că e = 0 este elementul
2p
neutru al legii de compoziție „∗”
c)
( )
x ∗ ( x + 1) ∗ ( x + 2 ) = log 2 2 x + 2 x +1 + 2 x + 2 − 2 , x ∈ M 3p
log 2 ( 2 x + 2 x +1 + 2 x + 2 − 2 ) = log 2 54 ⇒ 7 ⋅ 2 x − 2 = 54 ⇒ 2 x = 8 , deci x = 3 , care convine 2p

1.a)
1 x2 + 1  x2 + x + 1  '
f '( x ) = ⋅  = 2p
2 x 2 + x + 1  x 2 + 1 
=
1
⋅
( ) (
x2 + 1 (2 x + 1) x + 1 − x + x + 1 ⋅ 2 x
2 2
=
) 1 − x2
, x∈ℝ 3p
2 x2 + x + 1
( ) ( ) (x )( )
2
2
x +1 2 x2 + 1 2
+ x +1 x +1 2
b) 1 1
2 + 1+
x + x +1 x x2
lim f ( x ) = lim = lim =1 3p
x → −∞ x → −∞ x2 + 1 x → −∞
1+ 2
1
x
Dreapta de ecuație y = 1 este asimptotă orizontală spre −∞ la graficul funcţiei f 2p
c) f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −1] ⇒ f descrescătoare pe ( −∞, −1] , f ′ ( x ) ≥ 0 , pentru
orice x ∈ [ −1,1] ⇒ f crescătoare pe [ −1,1] și f ′ ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) ⇒ f 2p
descrescătoare pe [1, +∞ )
2 6 2 6
f ( −1) = , f (1) = și lim f ( x ) = 1 ⇒ ≤ f ( x) ≤ , pentru orice număr real x ,
2 2 x → +∞ 2 2
x2 + x + 1 x2 − x + 1 3p
deci 2 ≤ f ( x) + f (−x) ≤ 6 ⇒ 2 ≤ + ≤ 6 , pentru orice număr
x2 + 1 x2 + 1
real x
2.a) 3 3 3 3
∫ ( f ( x ) + 2ln x ) dx = ∫ ( 2 x + 3 − 2ln x + 2ln x ) dx = ∫ ( 2 x + 3) dx = x + 3x
2
( )1= 3p
1 1 1
= 9 + 9 − 1 − 3 = 14 2p
b) e e e e
1
∫ ( 2 x + 3 − f ( x ) ) dx = 2∫ ln x dx = 2 x ln x − 2 ∫ x ⋅ dx =
1 1 x
3p
1 1
= 2e − 2 ( e − 1) = 2 2p
c) 1 2 2 
2
(
∫ x f x + 1 dx =
2 3
)
1
3 ∫1
f ( t ) dt =
1
3  ∫1
 ( 2t + 3 ) dt − 2 ∫ ln tdt =

3p
0 1 
2 1 4 ( 2 − ln 2 )
1
3
( 1 3
)
= t 2 + 3t − 2t ln t + 2t = ( 4 + 6 − 4ln 2 + 4 − 1 − 3 − 2 ) =
3
2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. b52 = b4b6 ⇒ 36 = 18b4 3p
b4 = 2 2p
2. m +m−4=m⇔ m −4=0
2 2 3p
m = −2 sau m = 2 2p
3. 102 x + 2 = 103 x ⇔ 2 x + 2 = 3 x 3p
x=2 2p
4. Cifra unităților, fiind pară, se poate alege în 3 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor, fiind nenulă, se poate alege în câte 4
3p
moduri, deci se pot forma 3 ⋅ 4 = 12 numere
5. OA = 4 , OB = 4 , OC = 4 3p
Centrul cercului circumscris ∆ABC are coordonatele x = 0 , y = 0 2p
6.  π π
Cum tg x = 1 și x ∈  0,  , obținem x = 2p
 2 4
2π π
sin 2 x = sin = sin = 1 3p
4 2
1.a) 2 3 2 3
A(0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2 ⋅ ( −2 ) − ( −1) ⋅ 3 = 3p
 −1 −2  −1 −2
= −4 + 3 = −1 2p
b) x+2 3
det ( A ( x ) ) = = x 2 − 1 , pentru orice număr real x 2p
−1 x − 2
Matricea A ( x ) este inversabilă ⇔ det ( A ( x ) ) ≠ 0 , deci x ∈ ℝ \ {−1,1} 3p
c)  ab + 2a + 2b + 1 3a + 3b  c + 2 3 
A( a ) ⋅ A(b) = A(c ) ⇔  =  ⇔ a + b =1 și
 −a − b ab − 2a − 2b + 1  −1 c − 2  3p
c = ab + 1
a 2 + b 2 + 2c = a 2 + b 2 + 2ab + 2 = ( a + b ) + 2 = 1 + 2 = 3
2
2p
2.a) 0 1 = 0 ⋅ 1 − 1 + 1⋅ 1 − 0 = 3p
= 0 +1 =1 2p
b)
x x = 2 x 1 − x 2 , pentru orice x ∈ M 2p
2 x 1 − x 2 = 0 , deci x = −1 , x = 0 sau x = 1 , care convin 3p
c)
x ( )
1 − x2 = x 1 − 1 − x2 + 1 − x2 ⋅ 1 − x2 = x x2 + 1 − x2 = x x + 1 − x2 , pentru orice x ∈ M 3p
Cum x = x pentru orice x ∈ [ 0,1] , obținem x 1 − x 2 = x 2 + 1 − x 2 = 1 , pentru orice x ∈ [ 0,1] 2p

Pagina 1 din 2
1.a)
( )
f ′ ( x ) = e x '+ x '⋅ ln x + x ⋅ ( ln x ) '− 1' = 2p
1
= e x + 1 ⋅ ln x + x ⋅ = e x + ln x + 1 , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x
b) f (1) = e − 1 , f ' (1) = e + 1 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = ( e + 1) x − 2 3p
c) 1  1 e
x ∈  , +∞  ⇒ ln x ≥ ln , deci f ' ( x ) = e x + ln x + 1 ≥ e x + ln > e x > 0 , de unde obținem că
2  2 2
3p
1 
f este crescătoare pe  , +∞ 
2 
1  1 1 1
Pentru orice x ∈  , +∞  , f ( x ) ≥ f   , deci e x + x ln x − 1 ≥ e + ln − 1 , de unde
2  2 2 2
2p
1 1 1 
obținem e x + x ln x ≥ e + ln , pentru orice x ∈  , +∞ 
2 2 2 
2.a)  x3 x2  1
1 1
∫ f ( x ) x 2
+ 2 dx = ∫ x 2
(
+ 2 + x dx =  )
 3
+ 2 x +  =
2  0
3p
0 0 
1 1 17
= +2+ = 2p
3 2 6
b) x2 + x + 2
F '( x) = f ( x ) = , unde F : ℝ → ℝ este o primitivă a funcției f 3p
x2 + 2
x 2 + x + 2 > 0 , pentru orice număr real x , deci F ' ( x ) > 0 , pentru orice număr real x , de
2p
unde obținem că F este crescătoare pe ℝ
c) 1 1 1 1 1 
x 2
∫ g ( x ) dx = ∫ x ' x 2
+ 2 dx = x x 2
+ 2 − ∫ x ⋅ dx = 3 − ∫  x2 + 2 −

 dx ,

0 0 0 0 x 2
+ 2 0  x 2
+ 2 
3p
( )
1 1 1+ 3
deci ∫ g ( x ) dx =  3 + 2ln x + x 2 + 2  =
1 3
+ ln
0
2 0 2 2
3 1+ 3 3 a+ 3
+ ln = + ln , de unde obținem a = 1 , care convine 2p
2 2 2 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Varianta 2

pentru lucrare.
1. q = 3 , unde q este rația progresiei geometrice 3p
b3 = 2 ⋅ 3 = 18
2
2p
2. g (7) = 0 2p
(f g )( 7 ) = f ( g ( 7 ) ) = f ( 0 ) = 7 3p
3. 2 x − 1 = ( x − 2) ⇔ x2 − 6x + 5 = 0
2
3p
x = 1 , care nu convine, x = 5 , care convine 2p
Mulțimea numerelor naturale de o cifră care verifică n ( n − 1)( n − 2 )( n − 3)( n − 4 ) > 0 are 5
2p
elemente, deci sunt 5 cazuri favorabile
p= = = 1p
5. Mijlocul segmentului AC este punctul M ( 2,3) și mBM = 1 3p
mBD = 1 , deci mBD = mBM , de unde obținem că punctele B , D şi M sunt coliniare 2p
6. sin x − 2sin x cos x + cos x = 2 ⇔ 1 − sin 2 x = 2 ⇔ sin 2 x = −1
2 2 3p
3π 3π
Cum x ∈ ( 0, π ) , obținem 2 x = , deci x = 2p
2 4
1.a)  2 1 2 1
A ( 0) =   ⇒ det ( A ( 0 ) ) = = 2 ⋅ 0 − 1 ⋅ ( −1) = 3p
 −1 0  −1 0
= 0 +1 = 1 2p
b)  3 2  5 4 7 6
A (1) =   , A(2) =   , A (1) ⋅ A ( 2 ) =   3p
 −2 −1  −4 −3   −6 −5 
 3 2   5 4   7 6  1 0
A (1) + A ( 2 ) − A (1) ⋅ A ( 2 ) =  + − =  = I2 2p
 −2 −1  −4 −3   −6 −5   0 1 
c)  1 + 2m + 2n 2 m + 2n  1 + 2m+ n 2m+ n 
A( m ) ⋅ A( n ) =   , A( m + n) =   , unde m şi n
 −2 m − 2n 1 − 2m − 2 n   −2m+ n 1 − 2m+ n  2p
  
sunt numere naturale
( )( )
A ( m ) ⋅ A ( n ) = A ( m + n ) ⇔ 2m+ n = 2m + 2n ⇔ 2m − 1 2n − 1 = 1 și, cum m şi n sunt
3p
numere naturale, obţinem m = n = 1
2.a)
( −1) ∗ ( −1) = ( −1)2 + ( −1)2 + ( −1) + ( −1) = 3p
= 1 +1 −1 −1 = 0 2p
Pagina 1 din 2
b) 1 1 1
x ∗ y = x2 + x + + y2 + y + − = 3p
4 4 2
 2 1 1   2
2
1 1  1 
2 2
1 
2
1 1
= x + 2 x ⋅ +   + y + 2 y ⋅ +   − =  x +  +  y +  − , pentru orice
   
 2  2    2  2   2  2  2 2 2p

c) 2 2
 1 1  1 9 1 3
x 2 ∗ x 2 ≤ 4 ⇔ 2  x 2 +  − ≤ 4 ⇔  x 2 +  ≤ , de unde obținem x 2 + ≤ 3p
 2 2  2 4 2 2
x ∈ [ −1,1] 2p
1.a)
4 ( x + 2) − 1
2
1 1 1
f '( x) = 2x + 4 − ⋅ = 2 ( x + 2) − = = 3p
2 x+2 2 ( x + 2) 2 ( x + 2)
=
( 2 ( x + 2 ) − 1) ( 2 ( x + 2 ) + 1) = ( 2 x + 3)( 2 x + 5) , x ∈ ( −2, +∞ ) 2p
2 ( x + 2) 2 ( x + 2)
b) 1
x2 + 4x − f ( x ) ln ( x + 2 ) ln ( x + 2 )
2 2p
lim = lim = lim =
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞ 2x
1
= lim x + 2 = 0
3p
x →+∞ 2
c)  3  3
f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈  −2, −  ⇒ f este descrescătoare pe  −2, −  și f ' ( x ) ≥ 0 ,
 2   2  3p
 3   3   3  15 1
pentru orice x ∈  − , +∞  ⇒ f este crescătoare pe  − , +∞  , f  −  = − + ln 2
 2   2   2 4 2
 3 1 15 1
Pentru orice x ∈ ( −2, +∞ ) , f ( x ) ≥ f  −  , deci x 2 + 4 x − ln ( x + 2 ) ≥ − + ln 2 , de unde
 2 2 4 2 2p
15 1
obținem x 2 + 4 x + ≥ ln ( 2 x + 4 ) , pentru orice x ∈ ( −2, +∞ )
4 2
2.a) 3 3
 x3 3
( ) ( )
∫ x + 1 f ( x ) dx = ∫ x + 1 + 2 dx =  3 + 3x  0 =
2 2
3p
0 0  
27
= + 9 = 18 2p
3
b) 3 3
x2 3
( )
 2x  3
∫ x f ( x ) dx = ∫  x 2 + 1 
x + dx = + ln x 2
+ 1 = 3p
1 1
2 1 1
9 −1
= + ln10 − ln 2 = 4 + ln 5 2p
2
c) F este o primitivă a funcției f și f este continuă, deci, pentru orice număr real x ,
x +1
2p
F ( x + 1) − F ( x ) = ∫ f ( t ) dt
x
x +1 x +1
f (t ) = 1 + > 1 , pentru orice număr real t , deci ∫ f ( t ) dt ≥
2
t +1
2 ∫ 1dt = x + 1 − x = 1 , de unde 3p
x x
obținem că F ( x + 1) ≥ F ( x ) + 1 , pentru orice număr real x

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 4
pentru lucrare.
1. 3 ( 4 − i ) + 3i (1 + i ) = 12 − 3i + 3i + 3i 2 = 3p
= 12 − 3 = 9 2p
2. f ( 2) = 0 2p
f ( f ( 2 ) ) = f ( 0 ) = −4 3p
3. x2 − 2 x + 4 = 3  x2 − 2 x + 1 = 0 3p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere divizibile cu 10 , deci sunt 9
2p
cazuri favorabile
p= = = 1p
5. a
mOA = 2 , mOB = , unde a este număr real 2p
3
mOA = mOB ⇔ a = 6 3p
6. π  π π 3π
E   = cos + cos + cos = 2p
4 4 2 4
2  2
= + 0 +  −  = 0 3p
2  2 
1.a)  4 4 4 4
A (1,1) =    det ( A (1,1) ) = = 2p
 −2 −2  −2 −2
= −8 − ( −8 ) = 0 3p
b) x + 3y 4y
det ( A ( x, y ) ) = = x 2 − y 2 , pentru orice numere reale x și y 2p
−2 y x − 3y
A ( x, y ) este inversabilă ⇔ det ( A ( x, y ) ) ≠ 0 ⇔ x 2 − y 2 ≠ 0 , deci x ≠ y 3p
c) 4n   n 2 − m 2 
 m + 3n 4n  − m + 3n 0
A ( m, n ) ⋅ A ( − m, n ) =   =  , pentru
 −2n m − 3n  −2n − m − 3n   0 2
n −m  2 3p
orice numere întregi m și n
 n2 − m2 0  1 0
 = ⇔ n 2 − m 2 = 1 ⇔ ( n − m )( n + m ) = 1 și, cum m și n sunt
 0 2 2  0 1
 n −m    2p
numere întregi, obținem perechile ( 0,1) sau ( 0, −1)
Pagina 1 din 2
2.a) 2 0 = 42⋅0 − (1 − 2 − 0) = 3p
= 1−1 + 2 = 2 2p
b) x⋅ 1
x 1= 4 x −1 + x + 1 = x + 1 + 3 = x + 1 − 2 + 5 = 2p
x x x x
2
= x + 1 − 2x + 5 =
( x − 1) + 5 ≥ 5 , pentru orice x ∈ A , x ≠ 0
2
3p
x x
c) m și n sunt numere naturale impare, deci m ≥ 1 și n ≥ 1  mn ≥ 1 , de unde obținem că 4mn 2p
este număr natural par
m și n sunt numere naturale impare, deci m + n − 1 este număr natural impar, de unde
3p
obținem că m n = 4mn + m + n − 1 este număr natural impar
1.a) 1
f ' ( x ) = 3x2 − 3 ⋅ = 3p
x
=
(
3 x3 − 1 ) = 3( x − 1) ( x2 + x + 1) , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
b) f (1) = 1 , f ' (1) = 0 2p
Ecuația tangentei este y − f (1) = f ' (1)( x − 1) , adică y = 1 3p
c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = 1 ; pentru x ∈ ( 0,1] , obținem f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe ( 0,1]
3p
și pentru x ∈ [1, +∞ ) , obținem f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [1, +∞ )
f ( x ) ≥ f (1) , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) și, cum f (1) = 1 , obținem că x 3 ≥ 3ln x + 1 , pentru
2p
orice x ∈ ( 0, +∞ )
2.a) 2
f ( x) 2
x2 2
 e x
dx =  x dx =
2 0
= 3p
0 0
= 2−0=2 2p
b) 1 1 1 1
 ( f ( x) + e ) dx =  ( xe x + e x ) dx =  ( xe x ) ' dx = xe x −1 =
x
3p
−1 −1 −1
e2 + 1
= e + e −1 = 2p
e
c) f ' ( x ) = ( x + 1) e x , deci f ' ( x ) = 0 ⇔ x = −1 și, cum f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( −∞, −1] și
2p
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [ −1, +∞ ) , obținem că f ( x ) ≥ f ( −1) , pentru orice număr real x
1 −1 + a
−1+ a −1+ a
1 1 2a
f ( −1) = − , deci  f ( x ) dx ≥ −  dx = − x =− , pentru orice a ∈ ( 0, +∞ ) 3p
e −1− a
e −1− a e −1 − a e

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1. 24
N = log 2 + 3 = log 2 2 + 3 = 3p
12
= 1 + 3 = 4 = 22 2p
2. f ( a ) = a ⇔ a − 2a + 1 = 0
2 2
3p
a =1 2p
3. x − 2 x − 2 = ( x − 2) ⇒ x − 2x − 2 = x − 4x + 4
2 2 2 2
3p
Numerele divizibile cu 9 din mulțimea A sunt 6! , 7! , 8!, 9! și 10! , deci sunt 5 cazuri
2p
favorabile
p= = 1p

5. EB + FC = EA + AB + FD + DC = AB + DC 2p
( )

2 EB + FC = 2 AB + 2 DC = AB + AB + BC = AB + AC 3p
6.
( sin x + cos x )2 − ( sin x − cos x )2 = 4sin x cos x = 2p
π 
= 2sin 2 x = 2cos  − 2 x  , pentru orice număr real x 3p
2 
1.a)  1 1 1 1
A ( −1) =   ⇒ det ( A ( −1) ) = = 2p
 − 2 1  −2 1
= 1 ⋅ 1 − 1 ⋅ ( −2 ) = 3 3p
b) x 2
1
det ( A ( x ) ) = = x 2 − x + 1 , pentru orice număr real x 3p
x −1 1
Cum det ( A ( x ) ) ≠ 0 pentru orice număr real x , obținem că matricea A ( x ) este inversabilă
2p
c)  1 1 −1  1 −1 
A (1) =   ⇒ ( A (1) ) =   2p
 0 1 0 1 
 4 1 −1 −1  3 −3 
Cum A ( 2 ) =   și X = ( A (1) ) ⋅ A ( 2 ) ⋅ ( A (1) ) , obținem X =   3p
 1 1 1 0 
2.a)
(
2 0 = 2 ⋅ 0 − 2 2 + 0 −1 + 2 = ) 3p
= −2 + 2 + 2 = 2 2p

Pagina 1 din 2
b)
( )
x2 − 2 − 2 x − 2 + x + 2 − 1 + 2 = x ⇔ x2 − 2 2 + 1 x + 2 = 0 ( ) 3p
x = 2 − 1 sau x = 2 + 2 2p
c) e = 2 + 1 este elementul neutru al legii de compoziție „ ”, deci a este simetrizabil în
2p
raport cu „ ” dacă și numai dacă există a ' , astfel încât a a ' = a ' a = 2 + 1
aa '− 2 ( a + a '− 1) + 2 = 2 + 1 ⇔ aa '+ 1 − 2 ( a + a ') = 0 deci, dacă a și a ' sunt numere
3p
raționale, obținem a + a ' = 0 și aa ' = −1 , deci a = −1 sau a = 1 , care convin
1.a)
( (
f ′ ( x ) = x − ln x 2 + 1 )) ' = 1 − x21+ 1 ⋅ 2x = 3p
=
x2 − 2x + 1
=
( x − 1)
2
, x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x2 + 1 x2 + 1
b) 1
Tangenta la graficul funcției f în punctul A este paralelă cu dreapta de ecuație y = x + 1 ,
5
3p
1
deci f ' ( n ) =
5
5 ( n − 1) = n 2 + 1 ⇔ 2n 2 − 5n + 2 = 0 și, cum n este număr natural nenul, obținem n = 2
2
2p
c) f ' ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1) ⇒ f strict crescătoare pe ( 0,1) , f ' ( x ) > 0 , pentru orice
x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f strict crescătoare pe (1, +∞ ) și, cum f este continuă în x = 1 , obținem că 2p
f este strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) , deci injectivă
Cum lim f ( x ) = 0 , lim f ( x ) = +∞ și f este continuă și strict crescătoare pe ( 0, +∞ ) ,
x→0 x →+∞ 3p
obținem că f este surjectivă, deci bijectivă
2.a) e e e
2 2ln x  1
∫  ( ) x3  ∫ x dx = ln x 1 =
x f x + dx = 3p
1 1
= ln e − ln1 = 1 2p
b) 5 5 5
∫ (
x ⋅ f x 2 + 3 dx =) 1
2 ∫ ( x + 3) '⋅ f ( x + 3) dx = 2 F ( x + 3)
2 2 1 2
1
= 3p
1 1
1  ln 8 ln 4  5ln 2
=  − =− 2p
2  64 16  128
c) e2 e2
ln x ln 2 x e
2
( )
ln 2 e 2 − ln 2 e 3
∫ x F ( x ) dx = ∫ x
dx =
2 e
=
2
=
2
3p
e e
a2 − 1 3
= , de unde obținem a = −2 sau a = 2 2p
2 2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Simulare
pentru lucrare.
1. b2
q= = 2 2 , unde q este rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 2p
b1
( )
3
b4 = b1q3 = 2 ⋅ 2 2 = 32 3p
2. Axa Ox este tangentă graficului funcției f ⇔ ∆ = 0 ⇔ 4 − 4m = 0 3p
m =1 2p
( )
3. 1
3x −1 33 − 3 − 6 = 6 ⇔ 3x −1 ⋅ 18 = 6 ⇔ 3x −1 = 3p
3
x − 1 = −1 , deci x = 0 2p
Numărul 2n − 60 aparține mulțimii A dacă 10 ≤ 2n − 60 ≤ 99 , deci sunt 45 de cazuri
nr. cazuri favorabile 45 1 3p
favorabile, de unde obținem p = = =
5. 1
mAB = − și, cum d ⊥ AB , obținem md = 3 2p
3
C ( 2,3 ) și, cum C ∈ d , obținem că ecuația dreptei d este y − 3 = 3 ( x − 2 ) , adică
3p
y = 3x − 3
6. AC = AB = 6 2p
3
6⋅6⋅
AB ⋅ AC ⋅ sin120° 2 =9 3 3p
A∆ABC = =
2 2
1.a) 0 1
det A = = 0 ⋅ 0 − 1 ⋅ ( −1) = 3p
−1 0
= 0 +1 =1 2p
b) B ( 3) ⋅ B ( 5 ) = ( 3I 2 + iA )( 5I 2 + iA ) = 15 I 2 + 8iA + i A ⋅ A = 16 I 2 + 8iA =
2
3p
= 8 ( 2 I 2 + iA ) = 8B ( 2 ) , deci x = 2 2p
c)  m + in i − 1 
B ( m ) + iB ( n ) =   ⇒ det ( B ( m ) + iB ( n ) ) = ( m + in ) − 2i , unde m, n∈ℤ
2
2p
 −i + 1 m + in 
B ( m ) + iB ( n ) nu este inversabilă, deci det ( B ( m ) + iB ( n ) ) = 0 ⇒ m2 − n2 + 2 ( mn − 1) i = 0
3p
și, cum m și n sunt numere întregi, obținem perechile ( −1, −1) și (1,1)
2.a) 2∗5 = 2⋅5 − ( 2 − 1)( 5 − 1) = 3p
= 10 − 4 = 8 2p

Pagina 1 din 2
b) x ∗1 = x ⋅1 − ( x − 1)(1 − 1) = x , pentru orice x∈M 2p

1∗ x = 1⋅ x − (1 − 1)( x − 1) = x , pentru orice x ∈ M , deci e = 1 este elementul neutru al legii
3p
de compoziție „ ∗ ”
c) ( x − 1)( nx − x − 1)
( ( nx ) ∗ y ) − x ( n ∗ y ) = x ( n − 1)( y − 1) − ( nx − 1)( y − 1) = y −1 ⋅ , pentru
x n − 1 + nx − 1 2p
x, y ∈ M și n ∈ ℕ , n ≥ 2
Cum nx − x − 1 = x ( n − 1) − 1 și x ≥ 1 , n este număr natural, n ≥ 2 , obținem nx − x − 1 ≥ 0 ,
3p
deci ( nx ) ∗ y ≥ x ( n ∗ y ) , pentru orice x, y ∈ M și orice număr natural n , n ≥ 2

1.a) 2
x
( )
⋅ x2 + 3 − 4 x ⋅ 2 x
f ′( x) = = 3p
( )
2 2
x +3
=
2x2 + 6 − 8x2
=
( ) , x ∈ ( 0, +∞ )
6 1 − x2
2p
( ) x ( x 2 + 3)
2 2
x x2 + 3
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul A ( a, f ( a ) ) este paralelă cu axa Ox ⇔ f ' ( a ) = 0 ,
3p
deci 1 − a 2 = 0
Cum a ∈ ( 0, +∞ ) , obținem a = 1 2p
c) f ' ( x ) < 0 , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) ⇒ f este strict descrescătoare pe (1, +∞ ) 2p
1
x+
1  1  x x , pentru orice x ∈ 1, +∞
1 < x < x + ⇒ f ( x) > f  x +  , deci 2 > ( ) 3p
x  x x + 3 x2 + 1 + 5
x2
2.a) 1 1 1
∫ e f ( x ) dx = ∫
x
( ) (
e x + 2 x dx = e x + x 2 =
0
) 3p
0 0
= e +1−1 = e 2p
b) 0 0 0
∫ f ( x ) dx = ∫ (1 + 2 xe ) dx = ( x − 2 ( x + 1) e ) −1 =
−x −x
3p
−1 −1
= −2 − ( −1) = −1 2p
c) 1 1 f 2 ( x) 1
F ' ( x ) = f ( x ) , pentru orice x ∈ ℝ , deci ∫ F ( x ) f '' ( x ) dx = F ( x ) f ' ( x ) − =
0 0 2 0
3p
f 2 (1) − f 2 ( 0 )
= F (1) f ' (1) − F ( 0 ) f ' ( 0 ) −
2
1
−2 ( e + 1)
f ' ( x ) = 2 (1 − x ) e− x , deci f ' (1) = 0 și, cum F ( 0 ) = 0 , obținem ∫ F ( x ) f '' ( x ) dx = ,
0 e2 2p
deci a = −2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 3
pentru lucrare.
1. 2 ( )( ) (
2 −1 2 + 2 = 2 − 2 2 + 2 = )( ) 3p
= 4−2 = 2 2p
2. f ( x ) = 0 ⇔ 2x2 − 4x = 0 3p
x = 0 sau x = 2 2p
3. x −3 −2 x
2 =2 ⇔ x − 3 = −2 x 3p
x =1 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere care sunt multipli de 11 , deci
9 1 3p
sunt 9 cazuri favorabile, de unde obținem p = =
90 10
5. AC = 5 2p
2 2
BC = 4 + 3 = 5 , deci AC = BC , de unde obținem că triunghiul ABC este isoscel 3p
6. π π π 3
tg = 3 , sin = 1 , cos = 3p
3 2 6 2
π  3
E   = 3 +1− 2 ⋅ =1 2p
3 2
1.a)  2 −1  2 −1
M (1) =    det ( M (1) ) = = 2 ⋅ 3 − ( −1) ⋅ ( −2 ) = 3p
 − 2 3  − 2 3
=6−2= 4 2p
b)  4 x + 2 −4 x − 1 
M ( x ) ⋅ M (1) =  = 3p
 −8 x − 2 8 x + 3 
 ( 4 x + 1) + 1 − ( 4 x + 1) 
=  = M ( 4 x + 1) , pentru orice număr real x 2p
 −2 ( 4 x + 1) 2 ( 4 x + 1) + 1
c) M ( x ) ⋅ M (1) ⋅ M (1) = ( M ( x ) ⋅ M (1) ) ⋅ M (1) = M ( 4 x + 1) ⋅ M (1) = M (16 x + 5 ) , pentru orice
3p
număr real x
1
M (16 x + 5 ) = M ( x + 2 ) , de unde obținem 16 x + 5 = x + 2 , deci x = − 2p
5
2.a) ( −1) 0 = 5 ⋅ ( −1) ⋅ 0 + 10 ⋅ ( −1) + 10 ⋅ 0 + 18 = 3p
= −10 + 18 = 8 2p
b) x y = 5 xy + 10 x + 10 y + 20 − 2 = 5x ( y + 2) + 10 ( y + 2 ) − 2 = 3p
= ( 5 x + 10)( y + 2) − 2 = 5 ( x + 2 )( y + 2 ) − 2 , pentru orice numere reale x și y 2p
Pagina 1 din 2
m m = 5 ( m + 2) − 2 , pentru orice număr întreg m

2
c) 2p
5 ( m + 2 ) − 2 = m  ( m + 2 )( 5m + 9) = 0 și, cum m este număr întreg, obținem m = −2

2
3p

1.a)
f '( x ) =
2 x ( x − 1) − x 2 + 1 ( )+ 1
= 3p
( x − 1) 2 x −1
x2 − 2 x − 1 + x − 1 x2 − x − 2
= , x ∈ (1, +∞ )
= 2p
( x − 1)2 ( x − 1)2
b) f ( 2 ) = 5 , f ' ( 2) = 0 2p
c) f ' ( x ) = 0  x = 2 ; pentru x ∈ (1,2]  f ' ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe (1,2] și
3p
pentru x ∈ [ 2, +∞ )  f ' ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe [ 2,+∞ )
x2 + 1
f ( x ) ≥ f ( 2 ) , pentru orice x ∈ (1, +∞ ) , de unde obținem + ln ( x − 1) ≥ 5 , pentru orice
x −1 2p
x ∈ (1, +∞ )
2.a) 2 2  x2 2
 f ( x ) 6 (
x 2
+ 1 dx =  ()x + 4 ) dx =  + 4x  =
 3p
0 0  2 0
= 2 + 8 = 10 2p
b) 2 2 2
( 6 x + 1) ' dx = 1 ln 6 x2 + 1 2 =
2
 4 
  f ( x ) − 6 x 2 + 1  dx =  6 x 2 + 1 dx = 12 
x 1
6 x2 + 1 12
( )0 3p
0 0 0
1 ln 5
= ln 25 = 2p
12 6
c) 1 1 1  2x '  2x 1 1

x + 4 2x
f ( x)
( )
⋅ e dx =  6 x 2 + 1 ⋅ e 2 x dx =  6 x 2 + 1 ( ) ⋅  e2 ( 2
 dx = 6 x + 1) ⋅  e2 2x
 −  6 xe dx =
0
0 0 0     0
3p
7e − 12 1 3e 2x 1
= − 3 xe 2 x + 2
= 2e − 2
2 0 2 0
( )
2e2 − 2 = m e2 − 1 , de unde obținem m = 2 2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1. r = a3 − a2 = 6 , unde r este rația progresiei aritmetice 2p
a1 = a2 − r = 6 − 6 = 0 3p
2. a − 5 + 2 a − 5 = 2 ⇔ 3a = 12 3p
a=4 2p
3. 5x−1 = 52 , deci x − 1 = 2 3p
x=3 2p
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 6 numere care sunt multipli de 16 , deci
6 1 3p
sunt 6 cazuri favorabile, de unde obținem p = =
90 15
5.  1 + xC 4 + yC 
A , , de unde obținem xC = 5 3p
 2 2 
yC = 0 2p
6. π 3 π π 3
sin = , sin = 1 , cos = 3p
3 2 2 6 2
π  3 3
E  = +1− =1 2p
3
  2 2
1.a) 1 −1
det A = = 1 ⋅ 1 − ( −1) ⋅ ( −1) = 3p
−1 1
= 1−1 = 0 2p
b)  0 3  x −x 
B (0) =    B ( x ) − B (0) =  = 3p
 2 0   −x x 
 1 −1 
= x  = xA , pentru orice număr real x 2p
 −1 1 
c)  a 3 − a 1 2   a + 1 2 − a   2 − a 2a + 1 
C (a) =   − =   det ( C ( a ) ) = −10a + 5 ,
 2 − a a 1 1  1 − a a + 1   a + 1 3 − 2a  3p
pentru orice număr întreg a
1
−10a + 5 = 0  a = ∉ℤ , deci matricea C ( a ) este inversabilă, pentru orice număr întreg a 2p
2
2.a) 1∗ 2 = (2 ⋅1 − 1)(2 ⋅ 2 − 1) + 1 = 3p
= 1⋅ 3 + 1 = 4 2p

Pagina 1 din 2
b) x ∗ x = 4 x 2 − 4 x + 2 , pentru orice număr real x 2p
2 2
4 x − 4 x + 2 = 2  4 x − 4 x = 0 , de unde obținem x = 0 sau x = 1 3p
c)
( ) ( )
m ∗ 1 + 1 = ( 2m − 1) 1 + 2 + 1 , pentru orice număr întreg nenul m
m m 2p
( )
( 2m − 1) 1 + m2 = 0 și, cum m este număr întreg nenul, obținem m = −2 3p

1.a)
( )
f ' ( x ) = 2 x 2 '+ 1'+ ( ln x ) ' = 2p
1 4x2 + 1
= 4x + = , x ∈ ( 0, +∞ ) 3p
x x
b)  1 
x2  2 + 2 
f ( x ) − ln x 2x +1 
2
x  =
lim = lim 2 = lim 3p
x →+∞ x 2 + x + 4 x →+∞ x + x + 4 x →+∞ 2  1 4 
x 1 + + 2 
 x x 
1
2+ 2
= lim x =2 2p
x →+∞ 1 4
1+ + 2
x x
c) f ′ ( x ) > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ )  f este strict crescătoare, deci f este injectivă 2p
f este continuă, lim f ( x ) = −∞ și lim f ( x ) = +∞ , deci f este surjectivă, de unde
x →0 x →+∞ 3p
obținem că f este bijectivă
2.a) 4
f ( x) 4
x2 4
 e x + 2 x 2 dx =  x dx = 2 0
= 3p
0 0
16
= −0=8 2p
2
b) 1 1 1 1 1
( )
f ( x ) − 2 x3 dx =  xe x dx = xe x
0
−  e x dx = e − e x
0
= 3p
0 0 0
= e − e +1 =1 2p
) dx =  1x ⋅ x2 (e x )
c)
1 2 2 x6 2 e4 − e
2 2 2 2
 x ⋅ f (x ( )
1 2 1 2
2
+ 2 x 4 dx =  x 2 ' e x dx +  2 x5 dx = e x + = + 21 3p
1 1
21 1
2 1 3 1 2
e4 − e e4 − e
+ 21 = + a , de unde obținem a = 21 2p
2 2

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 7
pentru lucrare.
1. a + b 20 − 21 + 22 + 21
ma = = = 3p
2 2
42
= = 21 2p
2
2. f ( a ) = a − 1 , pentru orice număr real a 2p
g ( a ) = 3 − a  f ( a ) + g ( a ) = a − 1 + 3 − a = 2 , pentru orice număr real a 3p
3. 7 x − 6 = x2  x 2 − 7 x + 6 = 0 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 4 moduri, deci se
3p
5. M ( 3,3) 2p
OM = 3 2 , AM = 3 2 , de unde obținem că triunghiul AOM este isoscel 3p
6. Măsura unghiului ACB este egală cu 30° 2p
Dacă AD este înălțimea din vârful A a triunghiului ABC , atunci triunghiul ACD este
AC 3p
dreptunghic, cu unghiul ACD de 30° , de unde obținem AD = =2
2
1.a)  1 −1  1 −1
A (1) =    det ( A (1) ) = = 1 ⋅ 2 − ( −1) ⋅ 1 = 3p
1 2  1 2
= 2 +1 = 3 2p
b)  1 1  1 −2   3 1  1 1
A ( −1) =   , A(2) =    A ( −1) ⋅ A ( 2 ) − A ( −1) =  − = 3p
 −1 0  2 3   −1 2   −1 0 
 2 0
=  = 2I2 2p
 0 2
c) 1 + x 2 x 2   x − x 2   1 + x + x 2 
A ( x ) ⋅ A ( − x ) + xA ( x ) = 
 −x 2
+
 
1   x x + x 
2 2
=
 
0
1 + x + x 
2 ( )
 = x2 + x +1 I2 ,
3p
 0
( x2 + x + 1) I 2 = 3I2 , de unde obținem x2 + x − 2 = 0 , deci x = −2 sau x = 1 2p
2.a) 1 2 = 4 (1 ⋅ 2 + 1) − 3 (1 + 2 ) = 3p
= 12 − 9 = 3 2p
b) a 3 = 9 a − 5 , deci 9a − 5 = 4 , de unde obținem a = 1 3p
a ( −a ) = 1 ( −1) = 4 ( −1 + 1) − 3 (1 − 1) = 0 2p
Pagina 1 din 2
c) x 1 = x +1, ( x 1) ( x − 1) = 4 x2 − 6 x , pentru orice număr real x 3p
 1 
4 x 2 − 6 x ≤ 4 , de unde obținem x ∈  − , 2  2p
 2 
1.a) f '( x ) = 4x + 1 − 5 = 3p
x
= 4x + x − 5 =
2 ( x − 1)( 4 x + 5 ) , x ∈ 0, +∞
x x
( ) 2p
b)  1 3 
x2  2 + + 2 
f ( x ) + 5ln x 2x + x + 3
2
 x x 
lim = lim = lim = 3p
x →+∞ 3 − x − x2 x →+∞ 3 − x − x 2 x →+∞ 2  3 1 
x  2 − − 1
x x 
1 3
2+ +
x x2
= lim = −2 2p
x →+∞ 3 1
− −1
x2 x
c) f ' ( x ) = 0  x = 1 ; f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ ( 0,1]  f este descrescătoare pe ( 0,1] și
f ' ( x ) ≥ 0 , pentru orice x ∈ [1, +∞ )  f este crescătoare pe [1, +∞ ) , deci f ( x ) ≥ f (1) , pentru 3p
orice x ∈ ( 0, +∞ )
f (1) = 6 , deci 2 x 2 + x + 3 − 5ln x ≥ 6 , de unde obținem 2 x 2 + x ≥ 3 + 5ln x , pentru orice
2p
x ∈ ( 0, +∞ )
2.a) 1
f ( x) 1  x2 1
 ex dx =  ( 3 − 2 x ) dx = 

3 x − 2 ⋅  = 3p
0 0  2 0
= 3 −1 = 2 2p
b) 2 2 2 2
 f ( x ) dx =  ( 3 − 2 x ) e dx = ( 3 − 2 x ) e x + 2e x =
x
3p
0 0 0 0
= −e2 − 3 + 2e2 − 2 = e2 − 5 2p
1 (3 − 2x) '
c) 1 1 1 1 1  
e3 x 1 1 1 1
 f 3 ( x) dx =  dx = −  dx = ⋅ = ⋅ 1 −  , pentru
a ( 3 − 2 x )3
a
2 a ( 3 − 2 x )3 4 ( 3 − 2 x )2 a 4  ( 3 − 2a )2 
  3p
orice a ∈ ( −∞,1)
1  1  2
⋅ 1 −  = și, cum a ∈ ( −∞,1) , obținem a = 0 2p
4  ( 3 − 2a )2  9
 

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Model
pentru lucrare.
1.
( 5 − 2 6 )( 5 + ) ( )(
24 = 5 − 24 5 + 24 = 52 − 24 = ) 2
3p
= 25 − 24 = 12 , deci numerele 5 − 2 6 , 1 și 5 + 24 sunt termeni consecutivi ai unei 2p

progresii geometrice
2. f (1) = a + 1 , ( f f )(1) = a ( a + 1) + 1 , pentru orice număr real nenul a 3p
a ( a + 1) + 1 = 1 , deci a ( a + 1) = 0 și, cum a este număr real nenul, obținem a = −1 2p
3. 2 x ⋅ 2−4+ 2 x = 32  23 x −4 = 25 , de unde obținem 3 x − 4 = 5 3p
x=3 2p
4. 5!
A52 = = 3p
3!
= 4 ⋅ 5 = 20 2p
5. m AB = 1 și, cum d ⊥ AB , obținem md = −1 3p
Ecuația dreptei d este y − 5 = −1( x − 2 ) , adică y = − x + 7 2p
6. sin x  cos x  cos x − sin x 2 2
( tg x + 1)( ctg x − 1) =  + 1 − 1 = = 2p
 cos x  sin x  cos x sin x
cos 2 x  π
= = 2ctg2 x , pentru orice x ∈  0,  .
1  2 3p
sin 2 x
2
1.a) 1 1 2  1 1 2
 
A (1) =  1 1 −1   det ( A (1) ) = 1 1 −1 = 2p
 2 −1 4  2 −1 4
 
= 4 − 2 − 2 − 4 − 1 − 4 = −9 3p
b) a 1 a +1
det ( A ( a ) ) = 1 a −1 = −3a − 6 , pentru orice număr real a 2p
2 −a 4
det ( A ( a ) ) = 0 ⇔ a = −2 ; sistemul de ecuații are soluție unică ⇔ a ∈ ℝ \ {−2} 3p
c) Adunând ultimele două ecuații ale sistemului, obținem x0 + z0 = 0 2p
y0 + z0 = a , ay0 − 2 z0 = 4 , deci ( a + 2 ) ( y0 − 2 ) = 0 și, cum a ∈ ℝ \ {−2} , obținem y0 = 2 ,
3p
deci x0 + y0 + z0 = 2
2.a) f = X 3 − 3 X 2 + 2 X + 6  f ( −1) = ( −1) − 3( −1) + 2 ( −1) + 6 =
3 2
3p
= −1 − 3 − 2 + 6 = 0 2p

Pagina 1 din 2
b)
( )
f = ( X − 3) X 2 + 2 + 6 + m , pentru orice număr real m 3p
f este divizibil cu polinomul g dacă 6 + m = 0 , de unde obținem m = −6 2p
c) x1 + x2 + x3 = 3 și x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 = 2 , deci x12 + x22 + x32 = 5 și x13 + x23 + x33 = 9 − 3m ,
3p
pentru orice număr real m
9 − 3m = 0 , deci m = 3 2p
1.a) 1
⋅ ex − x + 1 ⋅ ex
f ′( x) = 1 + 2 x + 1 2x
3p
=
e
1 − 2x − 2 2x + 1
=1+ x =1− x , x ∈ ( −1, +∞ ) 2p
2e x + 1 2e x + 1
b) f ( x)  1 1 1 
lim = lim  1 + x +  =1 2p
x →+∞ x x →+∞  e x x 2 
x +1
lim ( f ( x ) − x ) = xlim = lim
1
= 0 , deci dreapta de ecuație y = x este
x →+∞ →+∞
e x
x →+∞ 2e x +1 x 3p
asimptota oblică spre +∞ la graficul funcției f
c) 2x + 1 1
g : ( −1, +∞ ) → ℝ , g ( x ) = f ( x ) − x  g ' ( x ) = − ; g '( x ) = 0 ⇔ x = − 2p
2e x
x +1 2
 1  1
g ' ( x ) ≥ 0 pentru orice x ∈  −1, −   g este crescătoare pe  −1, −  , g ' ( x ) ≤ 0 pentru
 2  2
 1   1   1
orice x ∈  − , +∞   g este descrescătoare pe  − , +∞  , deci g ( x ) ≤ g  −  pentru 3p
 2   2   2
 1  e e
orice x∈( −1, +∞) și, cum g  −  = , obținem f ( x ) − x ≤ , pentru orice x∈( −1, +∞)
 2 2 2
2.a) 2 2 2
 3 ( f ( x ) − x ln x ) dx =  3x dx = x 1 =
2 3
3p
1 1
= 8 −1 = 7 2p
b) e
f ( x) e
1
e
 1 ' e ln x e 1
e
 x 3
dx =  dx +   −  ln xdx = ln x −
x  x  1 x
+  2 dx =
1 1 x
3p
1 1 1
1 1e 2  1
=1− − = 2 − = 2 1 −  2p
e x1 e  e
c) x +1 e e
x +1
g ( x) = ≥ 0 , pentru orice x ∈[1, e] , deci A =  g ( x ) dx =  dx = 2p
x + x ln x
2
1 1 x + x ln x
2
e e e
 1 1 1
=  1 +  ⋅ dx =  ( x + ln x ) '⋅ dx = ln ( x + ln x ) = ln ( e + 1) > ln e = 1 3p
1
x  x + ln x 1
x + ln x 1

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Simulare
 Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat
pentru lucrare.
1. 2 1  i   i  2  i   2  2i  2i  i 2  3p
 2 1  1 2p
2. f  2a   a  6a  10  a 3p
a  2 2p
3. 2 2
2 x  2  4 x , de unde obținem x  1  0 2 2p
x  1 , care nu convine; x  1 , care convine 3p
4. Cifra unităților se poate alege în două moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în 5 moduri și, pentru
fiecare alegere a cifrei unităților și a cifrei zecilor, cifra sutelor se poate alege în 4 moduri, 3p
deci se pot forma 2  5  4  40 de numere
5. a a  1
 3p
1 2
a  1 2p
6. 
AC  12 ; ∢ACD  3p
6
AC 
 cos , de unde obținem CD  8 3 2p
CD 6
1.a) 2 1 1
det  A 1   0 1 0  2 1  2   1  0  1  0   1  1  1 1 1   1  0  2  0   1  2  3p
1 1 2
 4  0  0 1  0  0  3 2p
b)  1 1 1   x  2 x  2 x  2 
 ,  
A0   0 0 0  A0  A x    0 0 0  , pentru orice număr real x 3p
 1 1 1   x  2 x  2 x  2 
   
x  1 2p
c)  5 4 4 
 A 1   aA 1  bI3  aA 1  A 1  bA 1  I3 și A 1  A 1   0 1 0  , de unde
1
 4 4 5 
 
3p
 5a  2b 4a  b 4a  b   1 0 0 
obținem  0 ab
 
0   0 1 0

 4a  b 4a  b 5a  2b   0 0 1 
   
1 4
a și b  2p
3 3
Pagina 1 din 2
2.a) 1  2  1  2  1  2  1  212  3p
 448 2p
b) x  0  x  0  x  0  1  2 x0  x , pentru orice număr real x 2p
0  x  0  x  0  x  1  20x  x , pentru orice număr real x , deci e  0 este elementul neutru 3p
al legii de compoziție „  ”
c) 2
 1  2n  3n  2
n   , pentru orice număr natural nenul n 2p
 n 2n
2n 2  3n  2
 0  2n 2  3n  2  0 și, cum n este număr natural nenul, obținem n  2 3p
2n
1.a)  1
 2    x   2 x  1  ln x 
f  x  
x 3p

x2
2 x  1  2 x  1  ln x ln x
 2
  2 , x   0,   2p
x x
b) 2 x  1  ln x  1
lim f  x   lim  lim  2    2 3p
x x  x x   x
Ecuația asimptotei orizontale spre  la graficul funcției f este y  2 2p
c) f '  x   0 , pentru orice x  1,    f este strict descrescătoare pe 1,   2p
ln y ln x 1 1
1  x  y  f  x   f  y  , deci    , pentru orice x, y  1,   cu x  y 3p
y x x y
2.a) 5 5
x2 5
 
f  x   x 3 dx   x dx 
2 3
 3p
3 3
25 9
  8 2p
2 2
b) 2
x2
2
x2
2 3
1 x 2
'   2
 f  x  x  2
dx   3 dx   3
1
dx  ln x3  2    3p
0 x 2
0
30 x 2 3 0
ln10 ln 2 ln 5
   2p
3 3 3
c)
   
g  x   x 2  1 e  x și G '  x   g  x  , pentru orice x   0,   , deci G ''  x    x 2  2 x  1 e  x 3p
G ''  x     x  1 e x  0 , pentru orice x   0,   , deci funcția G este concavă

2
2p

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 6
pentru lucrare.
1.
( )( ) ( 6)
2
6 −2 6 +2 = − 22 = 3p
=6−4=2 2p
2. a + 1 = 1 − a , deci a + a = 0
2 2 3p
a = −1 sau a = 0 2p
3. x 2 + 4 = 6 x − 4 , deci x 2 − 6 x + 8 = 0 3p
4. Cifra zecilor se poate alege în 3 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților se poate alege în câte 5 moduri, deci se
3p
5. xM = 3 și yM = 0 , unde M este mijlocul segmentului AB 3p
OM = 3 2p
6. AB
tgC =  AB = 6 3 3p
AC
6⋅6 3
A∆ABC = = 18 3 2p
2
1.a)  −1 2  −1 2
A( 2) =    det ( A ( 2 ) ) = = ( −1) ⋅ 7 − 2 ⋅ ( −6 ) = 3p
 −6 7  −6 7
= −7 + 12 = 5 2p
b)  −a a   −1 1
A( a ) − I2 =   = a  , pentru orice număr real a 2p
 −3a 3 a   −3 3
 0 1  −1 1 
A (1) =    a ( A (1) − I 2 ) = a   , deci A ( a ) − I 2 = a ( A (1) − I 2 ) , pentru orice
 −3 4   −3 3  3p
număr real a
c)
( )
A ( m ) ⋅ A ( 2m ) = A 4m 2 + 3m , pentru orice număr întreg m 3p
( )
A 4m 2 + 3m = A (1) și, cum m este număr întreg, obținem m = −1 2p
2.a) 0 3 = 0⋅3− 0 −3+ 4 = 3p
= 0 − 3+ 4 =1 2p
b) x x = x 2 − 2 x + 4 , pentru orice număr real x 2p
x 2 − 2 x + 4 = 3 x ⇔ x 2 − 5 x + 4 = 0 , de unde obținem x = 1 sau x = 4 3p
c) xa − x − a + 4 = x + a ⇔ xa − 2 x − 2a + 4 = 0 , pentru orice număr real x 2p
x ( a − 2 ) − 2 a + 4 = 0 și, cum egalitatea are loc pentru orice număr real x , obținem a = 2 3p

Pagina 1 din 2
1.a)
( )
f '( x ) = e x x2 + 2 x − 2 + e x ( 2 x + 2) = 3p
( ) (
= e x x 2 + 2 x − 2 + 2 x + 2 = e x x 2 + 4 x , x ∈ℝ ) 2p
b)
f ( x)
= lim
(
e x x2 + 2 x − 2 )= x2 + 2 x − 2
=
( )
lim lim 2p
x →+∞ f '( x) x →+∞ e x x2 + 4 x x →+∞ x2 + 4 x
 2 2  2 2
x 2 1 + − 2  1+ − 2
= lim  x x 
= lim
x x
=1 3p
x →+∞  4  x →+∞
1+
4
x 2 1 + 
 x x
c) f ′ ( x ) = 0 ⇔ x = − 4 sau x = 0 ; pentru x ∈ ( −∞ , − 4 ]  f ′ ( x ) ≥ 0 , deci f este crescătoare pe
2p
( −∞ , − 4 ] și, pentru x ∈ [ − 4, 0]  f ′ ( x ) ≤ 0 , deci f este descrescătoare pe [ − 4, 0]
f ( x ) ≤ f ( − 4 ) , pentru orice x ∈ ( −∞ , 0 ] și f ( − 4 ) =
6
e 4 ( )
, deci e x + 4 x 2 + 2 x − 2 ≤ 6 , pentru
3p
orice x ∈ ( −∞ ,0 ]
2.a) 2 2
 3 x4 2
  f ( x ) −  dx =  x 3
dx = = 3p
1
x 1
4 1
16 1 15
= − = 2p
4 4 4
b) 1  3 3
G este o primitivă a funcției g  G ' ( x ) = g ( x ) =  x +  , x ∈ ( 0, +∞ ) 2p
x x
1  3 3
 x +  > 0 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) , deci funcția G este crescătoare 3p
x x
c) 3
1
3
x 1
3
( x2 ) ' dx = 1 arctg x2 3
 f ( x)
dx =  dx =  22 = 3p
x +3 1 (x ) +3
4 2
1 1
2 3 3 1
1 π π  π
=  − = 2p
2 3 3 6  12 3

Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 1
pentru lucrare.
1.
( )
4 − 6 3 + 3 2 3 −1 = 4 − 6 3 + 6 3 − 3 = 3p
= 4 − 3 =1 2p
2. 5a − 3 = 2 a + 3 3p
a=2 2p
3. 22 x+ 4 = 20 , de unde obținem 2 x + 4 = 0 3p
x = −2 2p
4. Cifra zecilor se poate alege în 4 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei zecilor, cifra unităților se poate alege în câte 3 moduri, deci
sunt 4 ⋅ 3 = 12 numere 3p
5. M ( 2,1) , de unde obținem MO = 5 3p
MC = 5 , deci MO = MC 2p
6. π
1 π 3 π 3
sin =
, sin = , cos = 3p
6 2 3 2 6 2
π  1 3 3
E  = 2⋅ ⋅ − =0 2p
 
6 2 2 2
1.a) 3 2 3 2
A( 0) =    det ( A ( 0 ) ) = = 3 ⋅1 − 2 ⋅1 = 3p
1 1 1 1
= 3 − 2 =1 2p
b)  a −2a 
A( a ) − A( 0) =   2p
 − a 3a 
a 0 1 0
A( 0) ⋅ ( A( a ) − A( 0) ) =   = a  = aI 2 , pentru orice număr real a 3p
0 a 0 1
c)  3 + a 2 2 − 2a 2   3 − 3a 2 − 2a 
( )
A a2 = 
 1 − a 2 1 + 3a 2  ( )
 , A a 2 − aA ( a ) = 
 1− a 1− a 
 2p
 
(( ) )
det A a 2 − aA ( a ) = 3 (1 − a ) − 2 (1 − a ) = (1 − a ) ≥ 0 , pentru orice număr real a
2 2 2
3p
2.a) 0 2 = 0 2 − 4 ⋅ 0 ⋅ 2 + 3 ⋅ 22 = 3p
= 0 − 0 + 12 = 12 2p
b) ( 2x ) x = − x2 , pentru orice număr real x 2p
− x = −1 , de unde obținem x = −1 sau x = 1
2 3p

Barem de evaluare și de notare
Pagina 1 din 2
c) m n = m2 − mn − 3mn + 3n2 = ( m − n )( m − 3n ) , pentru orice numere întregi m și n 2p
( m − n )( m − 3n ) = 3 și, cum m și n sunt numere întregi cu m < n , obținem perechile
3p
( −4, −1) și ( 0,1)
1.a) 4 x2 − ( 4 x − 4 ) ⋅ 2 x
f ′( x) = = 3p
x4
4x ( 2 − x ) 4(2 − x)
= , x ∈ ( 0, +∞ )
= 2p
x4 x3
b)  4x − 4   4 4 
lim f ( x ) = lim  5 + 2  = lim  5 + − 2  = 5 3p
x →+∞ x →+∞  x  x→+∞  x x 
Dreapta de ecuație y = 5 este asimptota orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) = 0 ⇔ x = 2 ; pentru orice x ∈ [1, 2] , f ' ( x ) ≥ 0  f este crescătoare pe [1,2] și pentru
2p
orice x ∈ [ 2, +∞ ) , f ' ( x ) ≤ 0  f este descrescătoare pe [ 2, +∞ )
f (1) = 5 , f ( 2 ) = 6 și lim f ( x ) = 5 , deci 5 ≤ f ( x ) ≤ 6 , pentru orice x ∈ [1, +∞ ) , de unde
x →+∞
3p
obținem f ( x ) − f ( y ) ≤ 1 , pentru orice x , y ∈ [1, +∞ )
2.a) 2 2 2
 ( f ( x ) − 4ln x ) dx =  3x dx = x =
2 3
3p
1 1 1
= 8 −1 = 7 2p
b) e e e
 x ( f ( x ) − 3x ) dx =  4 x ln xdx =  ( 2 x 2 ) ' ln xdx = 2 x 2 ln x 1 − x 2 1 =

e e
2
3p
1 1 1
= 2e 2 − 0 − e 2 + 1 = e 2 + 1 2p
c) F ' ( x ) = f ( x )  F '' ( x ) = f ' ( x ) , x∈ ( 0, +∞ ) 2p
e e
f 2 ( x) e ( 3e + 2 )2 − 32 ( 3e − 1)( 3e + 5 )
 f ( x ) F '' ( x ) dx =  f ( x ) f ' ( x ) dx = = = 3p
1 1
2 1 2 2

Barem de evaluare și de notare
Pagina 2 din 2

Proba E. c)
Varianta 7
pentru lucrare.
1. 3 − 4i + i ( 4 − i ) = 3 − 4i + 4i − i 2 = 3p
= 3 +1 = 4 2p
2. f (1) = 2 2p
(f f )(1) = f ( f (1) ) = f ( 2 ) = 0 3p
3. x 2 − 2 x + 6 = 6 , deci x 2 − 2 x = 0 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri posibile 2p
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 4 numere divizibile cu 3 și cu 7 , deci sunt
4 2 3p
4 cazuri favorabile, de unde obținem p = =
90 45
5.  a+0 0+b
A ,  3p
 2 2 
a = 2 și b = 4 2p
6. Triunghiul ABD este dreptunghic în D și BD = 8 3p
AD = 100 − 64 = 6 2p
1.a)  3 5 3 5
B ( 2) =    det ( B ( 2 ) ) = = 3 ⋅ 3 − 5 ⋅1 = 3p
 1 3 1 3
=9−5 = 4 2p
b)  1 1  2 3   2 4  1 2
B ( 0 ) ⋅ B (1) =   =  = 2  = 2A 3p
 −1 −1 0 1   −2 −4   −1 −2 
aA = 2 A , de unde obținem a = 2 2p
c)  3x − 1 6 x − 1   −4 −7 
A ⋅ B ( x) =   , pentru orice număr real x , A ⋅ ( B ( 0 ) − 3I 2 ) =   3p
 −3x + 1 −6 x + 1 4 7
 3x − 1 6 x − 1   −4 −7 
 =  , de unde obținem x = −1 2p
 −3x + 1 −6 x + 1  4 7 
2.a) f = X 3 + 2 X 2 − 3  f (1) = 13 + 2 ⋅12 − 3 = 3p
=1+ 2 − 3 = 0 2p
f ( −1) = ( −1) + 2 ( −1) + m ( −1) − 3 = − m − 2
b) 3 2
3p
− m − 2 = 0 , de unde obținem m = −2 2p
c) (1 − x1 )(1 − x2 ) (1 − x3 ) = f (1) = m , pentru orice număr real m 3p
x1 x2 x3 = 3 , deci m = 3 2p
Pagina 1 din 2
1.a)
f ′( x) =
( )
6 x x 2 + x − 2 − 3 x 2 ( 2 x + 1)
= 3p
( )
2
x2 + x − 2
3 x 2 − 12 x 3x ( x − 4 )
= = , x ∈ (1, +∞ )
( x2 + x − 2 ) ( x2 + x − 2 )
2 2 2p
b) 3x 2 3
lim f ( x ) = lim =3 = lim
x →+∞ x →+∞ x 2 1 2
+ x−2 x →+∞ 3p
1+ − 2
x x
Dreapta de ecuație y = 3 este asimptota orizontală spre +∞ la graficul funcției f 2p
c) f ' ( x ) ≤ 0 , pentru orice x ∈ (1, 4]  f este descrescătoare pe (1, 4] 2p
( )
1 < x ≤ 2  1 < x 2 ≤ 4 , deci f ( x ) ≥ f ( 2 ) și f x 2 ≥ f ( 4 ) și, cum f ( 2 ) = 3 și f ( 4 ) =
8
3
,
3p
17
( )
obținem f ( x ) + f x ≥ , pentru orice x ∈ (1,2]
3
2
2.a) 7 f x
( ) 7
x 2 7
 ( x − 1)2 dx =  x dx = 2 3 = 3p
3 3
49 9
= − = 20 2p
2 2
b) 3
x
3
( x − 1) ' dx = − 1 3 =
 f ( x)
dx =  3p
2 ( x − 1)
2
2 x −1 2
1 1
= − +1= 2p
2 2
c) 1
( ) dx = 1 x e x − 1 2 dx = 1 x  e2 x − 2e x  ' dx + x 2 1 =
x f ex
 ex  ( ) 2  2 0
3p
0 0 0  
 e2 x  1  e2 x  1 1 e2 − 5
= x − 2e x  −  − 2e x  + = 2p
 2   
 0  4 0 2 4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Matematică M_tehnologic
Model
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale;
profilul tehnic, toate calificările profesionale
pentru lucrare.
1. 1  3 1 5
+ 3  1 −  = + 3  = 3p
8  8 8 8
1 15
= + =2 2p
8 8
2. f ( a ) = 2a − 2 , pentru orice număr real a 3p
2a − 2 = 0 , de unde obținem a = 1 2p
3. 2 x = 2 + x 3p
x=2 2p
În mulțimea A sunt 6 numere n pentru care n + 9  15 , deci sunt 6 cazuri favorabile, de
6 2 3p
unde obținem p = =
9 3
5. 0+4
a= =2 3p
2
5 + ( −5 )
b= =0 2p
2
6. 2 2 1
sin 45 = , cos 45 = , sin 30 = 3p
2 2 2
 2 2 1 1
2  ( sin 45 + cos 45 )  sin 30 = 2   +   = 2  = 1 2p
 2 2  2 2

1.a) 3 2
det A = = 3  0 − 2  ( −1) = 3p
−1 0
=0+2=2 2p
b)  3 4   3 0  6 4
B + 3I 2 =  + = = 3p
 −2 −3   0 3   −2 0 
 3 2
= 2  = 2A 2p
 −1 0 
c)  3x + 3 2 x + 4   7x + 5 6x + 6 
xA + B =    A  ( xA + B ) =   , pentru orice număr real x 3p
 −x − 2 −3   −3 x − 3 −2 x − 4 
 7x + 5 6x + 6   2x 0 
 =  , de unde obținem x = −1 2p
 −3 x − 3 −2 x − 4   0 2 x 
Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale
Pagina 1 din 2
2.a) 1 0 = 2 1 0 − 3(1 + 0 ) + 1 = 3p
= 0 − 3 + 1 = −2 2p
b) y x = 2 yx − 3( y + x ) + 1 = 2p
= 2 xy − 3( x + y ) + 1 = x y , pentru orice numere reale x și y , deci legea de compoziție „ ”
3p
este comutativă
c) x ( −2x ) = − 4x2 + 3x + 1 , pentru orice număr real x 2p
 1 
− 4 x 2 + 3x + 1  0 , de unde obținem x   − ,1 3p
 4 
1.a) 3 ( x − 4 ) − ( 3x − 4 )
f ( x) = = 3p
( x − 4 )2
3x − 12 − 3x + 4
, x ( 4, + )
8
= =− 2p
( x − 4) 2
( x − 4 )2
b) 4
3−
3x − 4
lim f ( x ) = lim = lim x =3 3p
x →+ x →+ x − 4 x →+ 4
1−
x
Dreapta de ecuație y = 3 este asimptota orizontală spre + la graficul funcției f 2p
c)
, x ( 4, + )
16
g ' ( x ) = f '' ( x ) = 3p
( x − 4 )3
g ' ( x )  0 , pentru orice x ( 4, + ) , deci funcția g este crescătoare 2p
 ( f ( x ) − ( x + 3) ) dx =  x dx = 2 0 =
2.a) 2 2 2 2
2 x
3p
0 0
4
= −0= 2 2p
2
b) 0
1
0
1
0
( x + 3) dx = − 1 0 =
 f ( x) − x
dx =  dx =  3p
−2 ( x + 3) −2 ( x + 3)
−2
2 2 x + 3 −2
1 2
= − +1 = 2p
3 3
c) f ( x) x + ( x + 3)
6 6 2 6
 3  x2 6 6 6
 x+3 dx =  dx =   x + 4 −  dx = + 4 x − 3ln ( x + 3) = 42 − 3ln3 3p
0 0
x+3 0
x +3 2 0 0 0
42 − 3ln3 = 3( a − ln3) , de unde obținem a = 14 2p

Filiera tehnologică: profilul servicii, toate calificările profesionale; profilul resurse, toate calificările profesionale; profilul tehnic,
toate calificările profesionale
Pagina 2 din 2

Subiecte Bac Stiinte Ale Naturii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte Bac Stiinte Ale Naturii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Naţionale

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

5p 2. Calculaţi  f f  0  pentru funcţia f :  , f  x   x2  2 x  7 .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

Examenul de bacalaureat naţional 2014

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 3 − x 2 + 3 = x .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XII-a

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru elevii clasei a XI-a

5p 2. Determinaţi coordonatele punctului de intersecţie cu axa Ox a graficului funcţiei f : ℝ → ℝ ,

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log9 x + 5 = 1 .

Examenul de bacalaureat naţional 2014

5p b) Determinaţi ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f în punctul de abscisă x0 = 1 , situat pe graficul

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 5

Examenul de bacalaureat naţional 2014

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x 2 + x + 1 = 1 .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 1

Examenul de bacalaureat naţional 2014

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x − 2 x = 3 .

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

5p c) Arătaţi că funcția f este convexă pe intervalul ( −1,1) .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 7

5p 2. Calculați ( g f )( 3) , unde f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x − 3 și g : ℝ → ℝ , g ( x ) = x + 2015 .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 8

5p 3. Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log3 x + 17 = log3 81 .

Examenul de bacalaureat naţional 2015

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2 x + 4 = log 2 8 .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 1

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 3

5p 2. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x + 2 x − 2 .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia x2 − 4x + 5 = 1 .

2. În ℤ 5 [ X ] se consideră polinomul f = X 3 + aX , unde ℤ 5 = 0,

5p 1. Calculați a2015 , știind că ( an )n≥1 este progresie aritmetică cu a1 = 2015 și r = −1 .

5p c) Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞ la graficul funcției f .

5p a) Determinaţi numărul real a pentru care funcţia f este continuă în x = −1 .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Examenul de bacalaureat naţional 2015

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → ℝ , f ( x ) = x3 − 3ln x .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 8

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log3 ( 2 x + 1) = log3 5 .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 2

Examenul de bacalaureat naţional 2016

5p 1. Calculați rația progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b3 = 5 şi b4 = 10 .

5p c) Demonstrați că ln x ≤ x − 1 , pentru orice x ∈ ( 0, +∞ ) .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Varianta 9

5p 1. Determinați primul termen al progresiei geometrice ( bn )n≥1 , știind că b5 = 48 și b8 = 384 .

5p 2. Se consideră funcția f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 − 7 x + 6 . Determinați distanța dintre punctele de

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

5p b) Determinați ecuația asimptotei orizontale spre −∞ la graficul funcției f .

5p b) Demonstrați că funcția F : ( 0, +∞ ) → ℝ , F ( x ) = x + ln x + 2016 este o primitivă a funcţiei f .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Model

5p 2. Determinaţi numerele reale m , ştiind că imaginea funcţiei f : ℝ → ℝ , f ( x ) = x 2 + mx + 1 este

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XI-a

Examenul de bacalaureat naţional 2016

5p 1. Determinați raţia progresiei aritmetice ( an )n≥1 , ştiind că 2a10 = a5 + a6 + 36 .

5p 3. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia log 2

5p c) Demonstrați că − ≤ f ( x ) ≤ , pentru orice număr real x .

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Simulare pentru clasa a XII-a

Examenul de bacalaureat naţional 2016

5p 2. Determinați numărul real m , știind că punctul M ( m, 4 ) aparține graficului funcției f : ℝ → ℝ ,