Pee S iby wad ipeh
ya titenl ged dodo te 5 ata ie 2
cr r
; OVID BIRLEA
fovestine 1 LUI CREANGA
4
a
is
z o
' .
:
i
A
a
mat
in
‘e4
Scanat cu CamScanner x ar fi luat din folclor numai fondul poves!
A ar ahd yee poves
pach Cr yat intt-0 maniera yculta“, foarte probab:
year 8 tar constitui decit, partea minora a operei lui,
sl stile ve ovestile lui Slavici si ale lui Delavrancea in
rv, cum ro erei literare a acestora. Dar in acest caz, Creangi
2 pblw " Creang’. ‘Procedeul de a scrie povesti, Iuind fondul
fi fost invesmintindu-l fntr-o haina imprumutaté din
onl Fereatiei culte era atit de frecvent, incit nu mai cons-
anal modalitate de a scrie basme _,,culte”, ci chiar de a
iia ©," igme populare, de a face opera folcloricé. Din
y inct ‘de vedere, e foarte greu de a delimita basmele
aeetie’ ale lui Slavici de basmele ,,populare“ ale lui Ion Pop
cu anul, ale lui. Delavrancea de ale lui N.D. Popescu si
Retegeyastos. Chiar respectarea fondului popular e mai
fidel’ 1a scriitorii autori de basme culte decit la ‘unii care
doar au. ,cules din popor, in fapt intervenind cu indrazneala
jn urzeala traditionala a ‘basmului popular.
Creanga. face exceptie. El nu numai ca respecta fondul
folcloric al_povestilor,..dar utilizeaz’ si procedeele populare ~~
de a le invesminta in acea forma, care este totusi atit de
personal. ,
/Unul din procedeele de cipetenie prin care povestea
lprinde viat’i in gura unui povestitor talentat, este altoirea
‘nor scene si detalii realiste din contemporaneitate pe schema n
traditionala a naratiunii populare.“Povestea populara ope-
rea cu generalititi cit mai largi, faptele si personajele rimd
tipizate pina la limita extrema. Schema epici trateazi
problemele cele mai generale ale omenirii, iar personajele
Sint mai degraba figuri decit tipuri, tocmai pentru ca ele si
poatl prinde consistent& de fiecare repovestire cu elemente
use din experienta personal a povestitorului talentat. In
acesta, cu fiecare reproducere — dac& povestitorul ¢
<7
143.
Scanat cu CamScanner talentat — generalul traditional se imbini ew de
vidualizante, localizante, care dispar 0 ate
talitatea respectivl ca niste haine demodate. 7°? ®
_ Procedeul a fost folosit de cel dintii seriitor a.
prozi de la n jegruzzi. In Toderica, aftana Bove
in lagi un tinkr boierinag cu numele Todericd, frumee 4 4"
Ja inima dard desfrinat ‘cit se poate, pentru’ cdi ema yee
Girfile, vinul si femeile. Nu se Spoveduise de cind ex, U8!
ducea la biserici numai ca s8 vadi pe cele frumusele, HS
dar s-au intimplat ci Todericd, dupd ce siciel In
doisprezece coconasi carii de desperafie se ficura vointy Re
codru si murird cu ¢inste in iarmatoc, pripidi si el cit af hac’
in palme tot ce cistigase, gi mogtenirea de la tath-seu pe gent”
pra, afara de o micé rizesie, in tinutul Herfil, unde sean.
Sel ascundd pacatile si ticdlosia. Tret ani eral acum de chad
iia in singuritate, lua umblind Ja vinat sara j cing
stos cu vatavul Ini si ficind pasians", cind e vizitat de foe
cu sfinitaposto, Cum se ved, localizare actiuni mu ‘fend
os ee os nuvele oarecare, totul fiind infStisat cu detain
rupte din contemporancitate, cind deodati flonul reali
ste continuat de altul fantastic al uneia din povestil 7
vechime milenaré, cunoscuta din Irlanda pint in’ India,
sore amplified mai mult resursele acestui procedeu’
implinind schema povestilor populate cu scene $1 detalii
favorite din amintirle Jui din copirie, Critica litera
Subliiat ot povetie nisin mat degabi nite nuvele in care
fi cameni nu i j
‘atea secoluli teen Tdilcans senna ca deg oe
endenfele dintre Inmea Poster si Amino ui Creanga.
Jn alas de episdul des citat al Totariette Sisdk reat nn
Har e ciondinesc toat noaptea in casa Inrosi
simile pia la evident cu trizndle atcllilor din Faltcen
din Ansintr cei poneau pote si furau purceli lui Mogorogea,
uel oe oe sumed i de alte seene realiste din "Povesti.
Episodal i puestea lui Stan Patitul seen’
farineasck din cele mai autentice, Ipate se ‘duce ls pidane ca
, indeplinind pe rind acfiu-
_lfeiul e soalt de noapte, face
mbrinzita si ce-a mai dat Dumnezeu, pune min-
carea tn trast, Snjugs boii la car, zice ‘Doaama att, as
padure si-siaducd un car de lemne, Si ajungind el in
ray
padure, pe cind se amij
Piru zdravin si ba
{a pus si mininee §
frebuit, i-a° mai rdmas
gi facind-o bot, a 2
ig 1 Ce s-o mai duc pe-acast
uitura asta, ch poate-a gisi-o vreo lighioale t¥
Pe ccm gi ea, a zice bogdaproste. 9 punind mimiliga pe
nea-o i ea #9 Zick, DOF SS
tard, injuge bol, sce ar un Doamneajutl § Pe 4 Ph
mecanic!
da itige dintrd 41 bogat" avea un copil care t
_ si-l putem da la 0 sc¢
gu vedeai nici inainte, nici ina
+ [Hor pomeste spre cast. $i cum a pornit
s
cu lapovita in
3 si stimit un vifor cumplit
eroul in drumul spre casi, fiindca. actel
% ancestral de aceeasi esenta ca si cea
reste
fantastic. Astfcl, intr-un be
Je arata le fnceput cum un trap
mu
din sat, ,,Pa urmf, sa-nfaleje cu sofia:
eit Ar fi bite ca baiatu nost — invafa forte bi
oli de mesenii, sau comercial,
la bitrlfig}S, noi mu prea avem
osim noi de dupa iel, tte mai
mai avem Seva si noi 5-0 si trim mai bitie.
wDa —fievasta — dacd nam k’eltui agi mult,
Daiatu Seva mai mult, pote }:
averi cu cit si tréim, 1 fe fo
patem si-1 dim.
doud — de
, Creangé nu-si mai urma-
cle se repetd cu 0
din pasajul
prea sarac,
ferminase scoala
Sk due bitrinu cu baiatu sil duci Ja orag la seals.
‘Atun§ nu jera pi timpu Asta trenuri, aié-el n-ave carta.
Ts ig disagii cu mincare sf pleact cu iel si mea
la oras. Oragu iera eva cam departe de satu
ga pa jos pan
ui, trabuie
si treacd drumu gipintr-o padure, cam vo citiva kilometri—
padurea cuprinde vo dof-tri kilometri. Mergin omu cu baiatu
pi drum, iaci din pédure ias-on domn in calea lui, intreaba =
— Buna zua, unk’iasule!
— Si tri, domle!
— Une fe duéi cu baiatu?
—Vreau sil duc, domnule, la scold.
Scanat cu CamScanner — Spui ck m-ai cununat pi mine, Tew sun ted
—Nu mi crede.
= Cr arept izbind’ gi si te creazi, iz dau fotogr:
Popa stia c-a facut atitea rizboaie.
off, cu asta ma duc! Cu asta am prob |
Si-a luat fotografia, si-a vin calu, a-ncilicat, si La dus pa
popa acolo" ®,
asta!
Critica literara a mai relevat unul din aspectele caracte-
ristice ale operei crengiste : lipsa de adincire
r. Aceasta se intimplé nu numai in Poves
i, unde galeria de tipuri, mult _mai_apro
i 3 rportiet
-a-cuvinitilin € cel al profesorului sat Popa
‘cu acélaji nume. Acesta ¢ scris de Coe jupa caiioanele
artai literare. Intii, e infStigat dintr-o rasuflare exteriorul
i reactiile caracteristice, ,,un popa imbriicat cu straie siri-
Gute, scurt Ja stat, smolit la fata, cu capul ples, mergind cu
‘pas rar, incet st ginditor, raspunzind indesat ",sluga dumi-
fale" cui nu-l trecea cu vederea, cdscind cu zgomot cind nu-si
gasea omul cu care s& stea Ja’ vorbi, facind lungi popasuri
prin aleicle ascunse ale grAdinilor publice din Tasi, cite cu
© carte in mini, tresdrind la cintecul pasa
cu misare lingi’ mosinoaicle de fu
»tepublici intelepte", desmierdind
icoane ale vietii omenesti, pe care le uda cite c-o lact
ferbinte din ochii ‘poi cuprins de foame gi obosit de
osteneali si gindire, igi lua citinel drumul spre gazda, unde-l
ajtepta sirdcia cu’ mesa intinst! Dupi aceasti perioadé,
neobisnuit de intins’ in oper lui Creangi, e zugriviti lo-
cuinfa ca de boem proverbial, cu ,gindaci fojgiind in toate
pixtile". Apoi portretul se incheie ‘cu nararea citorva scene
din viaja lui menite si-i ustreze spiritul de frond’ si totala
independenta, care i-au slujit intrucitva de model si lui
Creangi. ‘
Dar cercetitorii sint aproape unanimi in a recunoagte
i aceasté schita portret e cea mai slaba dintre bucitile lui
Creangi scrise cu intentie literari. Constatarea ¢ plini de
semnificatie pentru specificul artei literare a Ini Creangi.
1st
2a
-ensul obignuit al cuvintului. In Povesl,
ind consistenj4 prin trdsatura pr
4 in sens pozitiv sav negal
seami prin faptele pe care le sivirsese. Dar
povestitorit po 1 procedeaza altfel. Ca ji Ja Creang’,
personajele pozitive si negati pe 0 linie puternic
contrastanti, mobilul acfiunit limentat de antagonis-
mul personajelor care actioneazd totdeauna in cuplu cu
opusul lor. Trisiturile sufletesti sint reduse la cit
minante de naturi elémentaré, intruchipare
Eroul principal este viteaz, milos cu animal
fl vor rispliti, cilduzit de un puternic sim} al echitétil
plan etic gi social, in timp ce vrajmasii lui sint cruzi,
ti elementar’ de a ucide si distruge. Nu exist
personaje complexe, intermediare intre cele dou3 categorii )
istinctive. Celelalte amanunte ale artei, portretizirii
He epectul exterior, ticurile fiziologice si psihice etc. — de
obicei lipsesc cu desivirsire, sau cind sint amintite, sint
redate la modul foarte general. Finda fata eroind trebuic
s& se evidentieze prin frumusete, povestitorul se margine;te
Ja un superlativ redat perifrastic: ,pe sfintul soare te puteai
uita, dard pe dinsa ba !, care se repet ca 0 formuld stereo-
tip) aplicat& tuturor eroinelor din aceasti categorie. Pentru
a mugrivi forfa neobisnuit’ a croului, povestitorul arati
cum acesta ii invinge la trintd pe toti cei de o seamé cu el,
sau isi incearci puterile smulgind copaci din radacina :
cind izbuteste, ¢ semn cA puterile i s-au maturizat.
Creatorul popular aré la indemind un numér redus de
clisee pentru fiecare categorie pe care le repeti intocmai in
cuprinsul repertoriului sau *,Personajele din basme nu
aledtuiesc tipvri decit ip sensul foarte larg al cuvintului.
cle sint mai degraba ,figuri", adicd fiinte schematice. care
friiesc unilateral, actionate de un numir foarte redus de |
sresorturi. Cu toate ca aceste personaje sint atit de schematice,
dle totugi devin vii, dar nu prin suma trasiturilor portre-
tistice care e cit se poate de siraci si de monoton’. Ele
prind consistenté din actiunea basmului, din situafiile in ~
care sint puse si din reacfiile lor ca ataror Mai mult, fee
‘igi detaseaza siluetele din alniosfera aceca atit de
specific. basmului, din lumina aceca interioari care scald’
in culorile ci atit’ de caracteristice oameni, Jocuri, situafi:
155
Scanat cu CamScanner aS
— Gi vid? Vad tat éi vrai pi lumea asta.
a merg oaminii — ziti —la bisericd, cum
‘etlgmi,
draimatice. Prin)
earl 0 lug capetenie pent a.se
je
sit faptum vii, Jn cluda schemat .
‘Gevent Fil al basmelor care Je asiguri perenitate|de-acolen sr rind Ia
5 ‘Snumite limite de mentalitate si gust. Cae pe aces omoari, api io—ziti—mi duc intr-on colf s-atita Grid pind-m.
pind Ia wrditional, povestitorul a ies uok’ii ca éepele-afara! — spuiti diavolu. *
gablon tratahi care contribuie 1a sporirea portreti nM 2iéh—hai cu noi, cd — ziti — une-s tri, mus
salts catcrialtatea, Fenomentl se observa destul tru |
mirind™estitorii populari, dar nici Creangt my —Hail 5 j aan
var Ja povestancie ablonalai tradijional, Portretisi | $0 lust 3 dus-mai incolo, Margin mai incolo, &i si
it TOF ysilor sale mu se, contureazd. deeit Ta modi vadi? Un om siemvirig in loc cu-o bot si n-av¢ loc une 5-0
Perl fldloric. Se poate cita 0 singurd excepfie In celebr 2
~ Siised al tovardilor nizdrivant din Harep Bb, unde Crea
gia rotunjit eu note ‘complementare portretul citorva, Pen
gi a rola mai puternic adaosul Int Creangi, transcriet
‘dig varianta,folcloric& episodul ales dintre cele ma
HN te realizari ale Iwi, cules tot.de Ja un povestitor di b
serjica nord-vestick, Digan Cenusi, insofit de binefacl — Hai!
) torul iu Marcu Arminayu, se duc si ia pe fata impiratuld Margin mai incolo, éi sa mai vad&. Vede pi Pugcd-intat :
‘Verde. daci iera pasirea dupa soari sau dupa luna, iel acolo trage
Vee sind pi drum, & sh vadi inaintea Jor? On om: teu sigiata Fo Puce. |
z »Margin An wmie urek'ea Ja pi — Mai Pusca-fintar | D'i simu dai tu page la pasiri sa
galeries epee ve ine oR Phesiascas di dl’omor! tu tite pisifi? _
iar o lua. — Hi! Daci-s flamind! Cum sa nu omor? Sé minine
— ci asta mii meserie me.
hai cu noi, ci une-s Ginéi nu-s ses!
, $i lindeamna sa s4 bage-
-mbata, si prind la bataii,
Mai omule, Se faS tu_aié?
— Die septe ati d'i cin ma-nvirt ret cu bota asta, si n-am
loc une 5-0 zvirl.
puterea, Domi
Vintu !
i cu noi, ci une-s patru, nu-s Ginti!
—Tu Gini iesti?
omule, i fag tu aigi? To pui urek’ea In pimin
“Gi iar o iei?
€ — Ha! Io ascult cum creste oviisu. miic& vorba, vede iel : ista copac suéit, cellant in é¢
ie : parte sugit, pug unu pisti altu, strimbi, in t&t Zeliu.
Z
i
pim piduri, ciuta um baf drept si nu-l gase.
=D ta fink eae? ‘Mai, care Gini strimbé 183 copadil
— To — atte — sint Ok'ila! totic a va copaéii istia, si titi lemni-
tu auz cum creste ovasu? eaten, di'mt I dan spate e8 creased scirept?'. *
Merge mai incolo, iaca da peste Strimbi-Lemiie: lua
te: bs jaca
sopacu Gi la virv pil suég j-in é¢lanta parte, 5-in i
& aul oe TPpate pests oaltd sh'ccanck’ 9 Lipwirte eat
& —Da biski — 218i —€i fati eu wok in ista dina ~ Mil Suimbi-L'emie!| D5 8 mu dai tu pace ia Meme
HEI Gudel uel dom, ghew me atl um le-o Hisat DumnezAn sfintu pi fata pamintuli s4 crease
et rg ii strmbi fn (at fel? © Paints creased,
-, st pi lumea asta, sf pi Selanta Tumi. in
% St te vezi tu? a ae nu ta, ci cum strimb I’emieli-estea, asi t'istrimb
156
137
Scanat cu CamScanner cu arcul, dupa vinat paseri. $-apoi ch
Geahela tot mestesugul si puterea omulul ace
‘Avea un mestesug mai dricos si o putere mai,
fq poate dracul inchipui : cind voia, aga se lijea de tare
de Cuprindea pimintul in brafe. $i alt& datd, asa se desir
sea paserile cu sigeata, el
prindea cu mina din zbor, 7
Finca asa crude, cu pene cu tot. Chiar atunei avea un vrav
de pasen dinainte si ospita dintr-nscle cu Licomic ca un vul-|
{an himisit. Harap alb cuprins de mirare, zice:
— Dar are pe acesta cum mama dracului a fi mai che
‘ind? Rea
ae Zici pe nume si fil spun, rispunse atunci Ochili
zimbind pe sub mustete.
— Dar te mai duce capul cas
nu gresesti; si-i zici Lafila. i u
asemene, si-i zici Pasiri-Lati-Lungili, mi se pare ci e mai
potrivit cu néravul si apuciturile lui, zise Harap Alb, in-
spaima oamenilor, ci altfel nu te pricepi, cum si-i mai zici
— Rizi tu de mine, rizi, Harap Alb, zise atunci Pasiri-|
ar fi si rizi de tine, od nu stii cel
ficat te paste. Chitesti ci fata imparatului Ros numai asa|
ee capatd? Poate nat stiinfa ce vidma de fat e aceea : cind
wre, se face pasere miiastri, iti arat& coada, si ia-i urma daci
pofi. Den-a fi si unul ca mine pe-acolo, degeaba va mai bateti|
picioarele ducindu-va.
— Hai si tu cu noi, dacd vrei, zise atunci Harap Alb:
de-abia mii lua pe Gerili de tuluc $i lt-i purta cu nasul pe la
soare, doar s-a incilzi citusidecit si n-a mai clintini atital
din masele, ca un cocostire’ de cei batriniciosi, ci ‘parc. mil
‘Lafi-Lungilé, dar mai
stringe in spate cind fl vad asa”.
Intre cele doua episoade exist& diferente sensibile. At
tudinea eroilor fat de viitoarele ajutoare e diferita._ In timp}
ce Drigan Cenusi se miri de atari excentricitati, dar mai cul
seami se revolt impotriva fiintelor chinuite de pe urmal
"Harap
_¢a revine si in alte variante folclorice — iar
formula ,lzi tu rizi, Herap Alb" este autentic folclorie& —
dar ea concord. cu Povestitorului de a specula partea
riantia faptelor. In varianta foclorica, viitorii parteneri
ai erouluj sint prezentaji cu verva, dar cu économie de deter-
minante, schifindu-se doar manifestarea lor caracteristica,
in timp ce Creanga se opreste asupra detaliilor, revine asupra
Jor in dialoguri staruitoare. Descrierea efectelor Ini Gerili
este a lui Creangi, chiar dac& buzele enorme vor proveni din
repertoriul popular. De asemenea, determinantele lui Setild,
nprapadenia apelor, vestitul Setild, fiul Secetei, nascut in
zodia ratelor si impod i
Pésirild fil’ sigetdtorul
mintului §i scara cerul
nepotul arcasului, briul pa
ciuma zburatoarelor si spaima o2-
-| menilor“, sint net crengiste, cdci niciieri nu apare in reper-
toriul folcloric un cummul atit de intins de epitete, Unele ima-
gini sint apoi mai indréznefe, dincolo de tiparul folclor
—,briul pamintului, scara ‘ceriului,..prépidenia. apelor”
yvintul gemea ca un nebun, copacii din-padure se vaicirau,
i,) veveritele... suflau in unghii si plingeau in pumni” —rod
al unei elaboriri de tip cult.
Wai inserim si episodul tovardsilor ndzdrivani aga cum
La povestit un alt povestitor talentat, de data aceasta din
fimutul povestitorului (Stinca, comuna Pipirig). In basmul
Cu Ifrim a Catelii" — care apartine altui tip decit Harap
‘Alb —eroul ¢ ajutat pe rind de Satilé, Gerili, Pastrili-
hiiis-Lungili, Flaminzila si Ochili. Povestitorul i-a prezentat
in determinantele lor descrise sumar, dar sub aceasti zgir-
cenie descriptivi se intrevede atitudinea bonomi 2 croului
principal, care, departe de a se revolta, se mira si se amuzi
de atari ciuda{enil, ca si Creang’. Aceasta atitudine, precum
si existenfa acelorasi personaje ca la Creangi si mai cu seami
2 mult discutatulul Pisirili-bais-Lungild, nu exclud ipoteza
unei influente a basmului lui Creangé, cu toate ci tipurile
Jor dou basme sint profund diferite. Dar dincolo de aceasta
luenti probabil, numele personajului. Pasirilé-hais-Tun-
#ilX in aceast’ forma tipic. folelorica ni se pare ci e inci o
dovada despre existenta personajului in traditia locali inainte
insusirilor lor atit de diforme, Harap Alb se amuzi, vizind| de a fi publicat de Creang’.
162 ’
163
Scanat cu CamScanner In amintirile lor despre fapte contemporane, povest
% ai inffigeazd oamenii ca. $i cum ar fi cunose
SS. poral tau de vorbd. Uneorilipsete orice indiongie SE
patfaptul fod, ri nici un punet de sprijin: © eda
“Taunt! Nicalaie Bidoi am gisit poli sf n-am putut s4
duc! Tera unu-n Carbunesti si mica dat saizdci di mii da .
doo pusti s-un pistol. M-am dus la Tirgu-Jiu Ja unu Baba
"Cia eram la scoali la Turnu-Magurele, av
prt Lemean cae bites pa pte eh Mirai)
Pr care aduce slugile api la scoala. Da cu ca da-l di
a a ae canis fd lemne care hodorog
in care ¢ sem:
pe cind in varianta
$-un brat
sucit, comic + Jemne. In gl
colectia Gorovel !
Am 0 vack
drimbovacd
pe Ja coarne
cu chiroane,
Ia pintece
Pr deseintece (cobza) ;
picitoarea din
avem: sod = su
nordul Moldovei,
i A i jirea drimba + vacd, favori-
drimbovaci ¢ verultat din contopirea dri v
ate 064 confinutul ghicitorii, cobra, CAFE St ae utc,
it mai ales Fe,
Grimba ati ca, desen general, Cf eg ca od de
climpinirea corzii.
vin climpinrarap Alb, fenomenul ¢ atit de frecvent, inclt
A din Hares @ comun in folclor : prin repetarea unei
a le schema metricd 2 versului.
0a
parti a cuvintului, se umple
Kpare mai eu seami in ghicit
Cimilas Jas, de unde foc te Iuasi?... Pas
tSruscd rused, de bagi destiul, te » 2
Cosa co deosebeste insti substantial pe Creangi de povesti-
Pasirue rue, pe copaci
se suie;
tonal popular, este frecventa neobisnuit’ a zicatorilor st mai
sitaume a proverbelor. Povestitorii populari folosesc doar in- ©
Gidental un proverb sau 0 zicitoare, exceptind citeva snoave
Sau Iegende care au drept obiect explicarea — comicd sau
SoHoasi —- a unui proverb (Asa cap, asa caciuld. Minia de
Sui las-o pe miine etc.) Din paginile intregi ale unei antologii,
se pot cita acumulate doar urmitoarele dou% proverbe :
SN ie ou lopata si ie cu judecata! Cu-néetu, cu-néetu, s&
faée si ofitu"s’.
™ Dimpotriva, Creang’ se complace in a cita copios proverbe
si ticdtori din’aceeasi vadita plicere de a se lisa incintat
de plasticitatea lor. S-ar zice ci Creangi simte o plicere de
naturi senzorialé in debitarea lor care depageste cadrul lor
strict notional. Ele adincesc contextul in care sint interpuse,
dar fi si dau un relief neobignuit de accentuat. E o tehnic|
163
musci_ etc.
Scanat cu CamScanner f care denota un extraordinar simy
* aie revin in medie peste unul de
Ginrite stevini de text, am mumarat peste 280 a
ince Fee in cave Creangd sit may
Su, procentul se dubleazi: in cele 12
’ im 26 de proverbe si zicitoi
ae basoreli!
Cintarite sta
pelea tn 5
are tat irl iezi 20 de proverbe $i zicktori, iar in ¢
cit din Harap AUD sint 80 de proverbe 5 zicitors
Feat gant defeiae sf acesten sink tocmal cele, sei
Faen porcului, ca 4 proverbe si zicStori in"15 pac
ee labe si fda mosneagtdui, cu 2 proverbe si zicstoe
6 pag, apoi cele din manvalele scolare: Prost fon
I proverb la 4 pagini ca si in Cinci pint, 1 proverb la 2 paving)
in'Ursul pacdlt de onlpe. Proverbele si zicitorile erase
stea postuma Farin
‘acestora € cea medic:
proverbe si
Creangi a realizat o sintezi superioari a
folclorice de creafie, culegindu-le din intregul ate, ea
foldore,impresionant de mare si retopindule in naratiune
sale intr-un chip plin de originalitate si farmec. Povestea
neterminati Fal-Frumos Fiul tepei arunca o lumina griitoare
asupra laboratorului sin intern, Inifial, Creangi transcr
pote aps oven In memorie, co fidelitate vend
imprimarii cu mijloace acustice, fara si insiste asupra aminun-
ier. Inteadevir, filtro Pil Teel éstreazd cel mai
|, fat’ de celelalte
‘ie ia de ave ‘Povesti ale sale, formulele cristalizate
sibirne tien?" 65
Buzduganul
eeone Se pune in ui
ea, $i lupii oasele, a aspeti
oa grei oaspeti tre
Js ran it, vulturas! Du-te si adi d
een ae », una rece si una caldi..."
redat prt veri ists Poveste © mai rar, adesea sacrificat,
din celelalte ae indirect’. E] nu are niciodata intinderea
Sloat Rove find redus In strictul necesar. Lipset
Scheletic,gabior’ otal. In acest mod, povestea ¢ vag’,
» $ablon, asa cum trece ea din traditie la povestt
164
4 ereionare, Creanga r
cu migala. Dialoguzil
pentru a fi cit mal =
Piluziile 1a expetienta povesti-
‘din viaga rurali. Tar expunezee
cra imbogijitd prin presirarca Je Joeul po om
giedtori si proverbe, pe care Creanga i aleaga in
re i Fi Prove eal mai potrivit contextul, dar (378
‘Cele citeva cazuri de repetare @
y altor formule sint foarte rare $
viri, care reprezinté a treia
ast
jncununarea procedeelor de creatie ale lui Creat
humorul siv inegalabil. E aspectul
operei lui Creanga si de aceea cel mai f
cenotd cu totul aparte de alfi scriitori. Cu puternict
© attics, ol e totusi alambicat in forme atit de noi, de per-
coiile, theft aci Creangi se distangeaz mult de povestitorit
populsri talentafi. Umorul Jui Creangi¢ mai de bio
‘Yoiosie, un fel de jovialitate, de ,,voie buna",
ce eve a bazd 0 inteligentd organici pitrunzitoare, dar
Saal cu seama 0 cuminjenie echilibrata in fafa problemeloi
mari ale existenfei. Creangi, ca. si eroii Ini
in toate situatiil i
tate vaditi pe care ti-o
enja e un fel de gluma,
% superior si mai ales compl
organizati, pe care e bine si o gusti ca atare. Nimic grav.
nimie sfisietor, totul decurge potrivit unei ordine ancestrale
Ja care s-a adaptat de veacuri filozofia populara. ee
‘Scenele umoristice se intilnese pe alocuri si la povestitorii
populari talentati, Tatil celor o suti de copii, fugit in lume
de groaza lor, ¢ regisit de acestia si dus acasa :
"— Se caut aié, mosule, de iesti age barbos?
— Api-iée — uife, coy 4 mi-
jo-am patit rau! Acas la mi
— $e vai?
— Pi-ige-am 0 suti de copii!
— He, pi noi ti-s, tata!
—Nu cred, ci-i numa on an si geva lui,
Scanat cu CamScanner Noi ais, Noi stéss! — Samant i
— Avem unu pint noi di sma el ieztet dumticata
e, — Vind tu, mi! Uite, mata =
— Vitafi, mat Apa ess jew gol!
saPleed. © Inari copiii inaingea lor sf mere mosu
fileiin din ‘pir"®, eget
Din cervetitile de pin acum, am observat e inclinareg
spre umor ¢ mult mai freeventt In povestitorii motdovex
In episoadele grave, in care viafa eroilor © fn joc, acestia so
dedau Ia ghidusii eu acrul unor nesocotifi, Inti basm din
Funda Moldovei, eroul — un bitiefandra care a settpa din
alivie pe Tata florilor—e dus de la casi lui
Si baigtu ca baig{f: obraznic! Tata floriloray'y ti Coli sf
Fotili.. SX Siuea tie tri Mntr-on pom. SH iel o mites pi ling
sili, cd 0 fos dragi, In eari dt cari, §-0 pus mina pe om
pitior lao fat, sf 0 rifmas om bocane fn mink". Cind s\
fntoarce la curtea impiratului, fi cade din sin bocancul zine
si fata tmpiratului: doreste st aibi si_celilalt. Impiratul
fi di poruned si-] aduct, Baintul plene’t plingind, dar Tata
forilor fi iese inainte cu celilalt bocane fn mini si-1 probozeste :
Ia, mii bligte! Tar feam adus — dafdi — gi asta —
drite — Da dack st {
fete — dale — sf nu f-ai eta di triabtl — dati — veda
de grout fal facut shngur?™4
__Intr-un alt basm din acclasi sat despre doi hoi iscusiti
impiratul trimite agenfi deghizagi in clingy cn ah pe na
pe hof prin spovedanic. Acesta simte siretlicul si nu eade tn
capeanil, El era tocmai ln coasi, cind fl strigi sofia :
— Mai Costict ! Ia vini di vali!
Vini birbat-so di vali,
mii fimeii?
— Uiti, o vinit pirinitil
dim.
Ziée: — Bun, nui ria! Da — ziti inti — 2i8i
Z , fa. — 2i8i — pitrinti — atti —
uifi few aié fn casi la mini — 2fte — au ma Se apes
cu mini — ziti —in odaig aégie une
‘fi suduie di cruéi, s4-njuri, pomitiesc
tie pregestuim sf sa sie spove-
8 trebe — daiti — si to-ntinz dupi ~
mplirtigise io
pi dracu,
wi
Merge st d'ggkide, in igst i
—-Da — aidi — dei aga-nturierie — 2
‘ide odaia Ini.
Ja du-
ot =
mieta?. satuneric, ch — 218i — am oblone pe feresti, ch—
alte —sparg. Diicli ferestile. Da alte — poftim Inantru,
bloat i
a capuli
# a oe oe s-ink'idi usa, si ia palogu deasuy
fl {ipi acolo fnuntru in odaii, sink'ide ups,
Tack. igs fimeia lu
i impirtigit, mii Costick
—D'in dou-o data!
—Da— w ie-i ee
iI $-0 dus di vale — zi
ait ids Noapte © legat de Petre Fat-Frumos de
lei nu avea foc.
— Vaiden — Petre F ET
alk rag vatili pin ocoali sf g’i}iuii pin strung
cE Hea, aie rage ‘Sapti eam Gi sifacl“#
Mogneagul eu o suti de feciori pleac in lume dup§
sutiide surori gi Pasti au vadzut on om arin
eon (ap. = ae
“aMe, maresi puferea In Dummiziu sfintul Aste is
sfinGil’ Basti st om ista ari cu fap! Ci sd hit eu omu ista,
Ffebun? Sau dei cu dinsu?”
SK due la dinsu,
= Bun noroc, mi
= Mulpiintis dumuiitali, moguli!
‘-i, ai nebunit di aridumseta in
di-m drumu,
in ziua de P
dzuua de Pas cu
japu ista?
fapu HfSsaema, uomuli, c-am o sutd di feti sf mu sti
fac cu dinsili, dup’ Gini si li dau.
© eel ‘Norge sa deii Dumniziu sfintu! $f iew amo
uti di fitiori, sf hai cA ste prindem cruski amindoi !
— Bini ;
Goloratura umoristick a intimplirilor si personajclor e
sntfinath mai cu seami in scenele realiste, dupi cum sa
‘viaut gidin citatele anterioare. Dar spre deosebire de Creangi,
preocuparea umoristich nu e continu, susfinuti de Ia in-
1s7
Scanat cu CamScanner yatul naragit 4 mai freeve
= utul narafr eureul expunerii, care are de obicei ine
incolor.
La Creangi, umorul invesminteaz totul intr-o lumingg)
tate aparte, intimplizile $i eroii sint vazuti in aceasti culgare
ca intr-un diascop care conferé scenelor o dimensiune
culoare umoristici. Totul ¢ trecut, he
Putine sint episoadele ,ncutre"
povestile sale: Povestea porcului, Fata babei $i fala mosneq.
gului, apoi in Cinci pini. Dar $i aici, inceputul ¢ sedlday
fntr-o culoare umoristici, de sub care lucrurile si oamenij
vibreazd cald. Mosneagul cind giseste purcelul, izbuenest
intr-o tiradé dintre cele mai savuroase :
u— Slava fie, Doamne! zise mosneagul, c& pot si due si
babei mele o mingiier tiu ew?... Poate ori Dumnezey
ori dracu i-a dat in gind ieri noapte de una ca asta. Si cum
j mai bibused, ce odor fi-am adus
! Un biiet ochios, sprincenat si
frumusel, de nu se mai poate! [fi samini fie rupti buci-
fica |.” Acum pune de lautoare $1 grijeste-l, cum
Se grijesc baietii, c4 dup’ cum vezi, ti cam colbait, mititelul
‘Fata babei, ca si mosneagul, sint vazuti sub acecasi
umoristica : ,,Cind venea dumineca si sarbitorile, fata
era impopotatd si netezita pe cap, de parc-o linsese
Nu era joc, nu era clacd in sat, la care si nu se dui
Mosneagul, fiind un gurd-cascd, sau cum i
i $ice-i spunca ca sfint era.
i mai zis cite ceva, dar
cu ag : si cucosul nu mai avea
nici o trecere;¢-apoi ia sd fi pus pacatul sd se intreacd cu
(a cdci baba gi cu fiicd-
S-ar putea să vă placă și
- Vianu EminescuDocument11 paginiVianu EminescuDiana GăinăÎncă nu există evaluări
- G Ibraileanu - Ion CreangăDocument9 paginiG Ibraileanu - Ion CreangăDiana GăinăÎncă nu există evaluări
- Liter ArtDocument18 paginiLiter ArtDiana GăinăÎncă nu există evaluări
- Rolul Stilistic Al Timpurilor VerbaleDocument30 paginiRolul Stilistic Al Timpurilor VerbaleDiana GăinăÎncă nu există evaluări
- Țuțea, Stăniloae, SteinhardtDocument4 paginiȚuțea, Stăniloae, SteinhardtDiana GăinăÎncă nu există evaluări
