tudor vianu arta prozatorilor romani * EDITIE INGRIJITA $1 INTRODUCERE DE GEO SEREAN 1986 EDITURA PENTRU LITERATURA Scanat cu CamScanner2M. EMINEScU Poetul Eminescu a pus in umbra pe prosalop atcPrumos din acto, Saeed ein zara, Geniu pustiu au fost de cele mai inula i citite cu interesul de a se vedea cum uncle din motivele sau mijloacele lirismulst eminescian prepara sau se regasese in ele, cu interesul atch pe care lam incerea pitrunzind tn labora imist. Miracolul eminesctan putea fi con eva dn Vie de-a poves t Jori noi igi afla aci lume. inceputul se impune nu bs nerea ei vizionara; AE is Saget 138 -Srele Plreau cd | a ca lui Eminescu si nimeni dupa eb es acea picturd fantasticd a re amintesle arta unul care ami ke, gas de soare : »Departe, munpit cu frur- oie Wi de codri, cu poalele tbe Nouri mari, rotunzi si plint treceau pe. cerul adine-ai- i ridicau adincurt sl coaste-n negre si trunchete despicau pe erare, ed. D, Muriragu, p. 50). Caracterul fantastic si vizio~ par al acestei descriptii provine din abundenta ei fastuoasi, din arhitectonica ei baroci, din co- loarea revarsata peste ea cu profuziune, din sim— bolurile care fi dau adincimea unei vieti morals Alcor! elemental acustic se asociazi viziunii, ca gy Neastd descriere de furtund : ,Cerul inetirunti de nowri, vintul tsa coa micd in toate Serpt ropit rupeau trasnind heieturile ciipriorilor ei. Poala neagré a n mnt fence ci un prooroc al pierziris ta ie “ (Fat-Frumos din | 9 Scanat cu CamScannercum ele ar apartine de dr vorbeste astfel de oa See cnt an ice man mows aes i eat ca eae edd mara nae 102), jnfantasma palida, sceptics, (p. 162), ,,.-un-cioelu arunea tor, melancolic bulgirii puglasul ei dulce 3i moale dalf turbat, tnamorat sé ca o femeie blonda, palida, interesant ‘Tot ca un mijloc al interiorizirii tablourilor deserierilor apar in proza lui Eminescu compa fille morale, adict acele care ilus o trisiturd vazutl, printrama In Fat-Frumos din Taerimd, er " fugeau prin noaptes P wisuri dragi® (p. 15). ANtédaté printre nouri sur ‘unor vise turburi vit deodata in cal jea fugaril wae Hl «Preme (ce) pareau cl tucese ca dou fi uriay tmpietrit ca spait gare de la functiunea ve este accea de @ ‘a lui Eminescu 6 tc isonilor sale, e impatineazs mai de ie Gosistenla lor material, promovindu-le ca atund cind ne Gitre fantomatic si diafanit at rbesle despre ,haina ei ald si lungd (care) ‘pire un nour de 702% din ceard alba (9. 9 wim profuziunea colorilor mo: yargintului%, care se amestecd in Geserierile Jul Eminescu cu o insistenf’ de-a drep- tul obsesiva. Astfel, in timp ce n¢ : ei de joe vintt ALK dati i se vorbeste despre lui amie mefericit (p. 15: tai adn a dined, vindta (p. 167), despre ,ochi Scanat cu CamScannerrigal ch, pe Teronim, ace prime Se prinee altel, de un aprig erolism. De’ asc- or aly pet Boal etitor de adineime 1a ul SiSiniere in ef structura robust Apts pentru volupiate Pat \d lumea, mai cu seam sub aspectul ex~ pe caren in etratul eldrlor Beit! Guncime fl interstate, Eminescu nu putea Ter siiplctos al real, Ceca co realismul a pier~ Bey tgat inst fantasia avintala, megteré Sage fcfiunea ‘eteroceem al trans Seed Bvoeaea lui in Sarmanut i ta a Duthanasius in Cezara sit Jet Ean tot eazul, primele viuni paradisice eerticfaturit poasre.t Artist neaseminat, este ae eerinarca ta zugrivirea vastelor perspective 20s eimice a Iueruilor vizute de departe Ri de Penetets paimgiul Kina, creat de fantazia Tui siputre urlegease, el © astra adicrme a cer antic ce vine in nouri, Scliri inalte coborau prin- ~ tre coaste prabusite, printre buciji de padure ponorite in fundul ripelor, pind intr-o vale in tinsa taiatd de un fluviu miref, care parea o-$t purta insulele sale ca pe niste cordbii acoperite ca pinze de paianjen sclipind ca o punte te azvirlite peste ape etc. Prin astfel de fantasticul popular trece in literatura rtm moment in care nici un scriitor nu egatura care uneste pe scritorit,Junimer pro- vine nu numai din barajul pe care ei il opun reto~ i; dar si din contactul pe care i stabilese cu viafa, cu limba si cu inspiratia popu- Jari, Necesitatea acestui contact, afirmata in prin- itu Maioré se , este ilustrati de era aceste diferente, decit infatisarea modu care ef trateazi materia obsteasci a unui basm opus. Tat, de pildi, pe Eminescu seriind aalialsice ale povestrih pare ota Jul povestitorului popular, cum stercotipe revenind ori de cite ‘nalogice se refac, trate din arsena~ de pilda frazele ori anumite situatii elementele artistice ale poves- tri se dilata si Deporte Tat nes Mult peste nivelul obicinuit Teste bane intensitaten fastuoasa a colorii deose- wul lui Eminescu de modelul lui popular in ‘misura care separ un banchet princiar de tn ar Scanat cu CamScannercare simi al artei populare. Cind, bind despre (care) se lipise de membrete ind noteazd : ,mergeau apd d cf pustiuls! valurile ma cit de cit complet’, daci n-am vorbi si desp: nia lui romantic, adicd acea aplecare de a lu: sau gindurile in fafa cirora se opreste rani in acjiunea de a crea si de a distruge. Pentru ue e j romantice a lui Eminescu, exer— mignt de cautat in acele pagini ii ale oragulul, ate de rome de ironie menite si umileascd adincile de mai inainte : ,,ewistenta ideal a acestor de izvor de emanatiune un cap eu neregularitate, injundat én- (p. 34). Ploaia care cidea cu abundenta intinda literalmente pe met E Umbra eroului nostru disptrea prin $i care deterd capului su aspectul unui berbece plouat sé te mirai ce mai rezisti torentelor de ploaie — hainele lui ude — sau metafizica', ite umbre umane trec prin tabloul neguros, fe- mei cu fata acoperita ,asemenea zeilor intunecali din epopeile nordices sau betivi — si deodata fan- tasticul irumpe cu ts nS Dionis, in La ani- tee Tenge lementtl de contrast si de acca supra ci Pit ctrore comperatia ar suferi de cae ale pagan Rt €® Aen exaltare a tomului de de plds, mea Mt Eminescu, paginile Cezared Pi, nu sint nicidecum scutite. Scanat cu CamScanner81. CREANGA Cititorul lui Creangi este mai intii izbit de mul- timea_mijloacelor sale tipice, eu indicatia iz lui lor folclorie i al ariei lor de rispindire, © ucrare prin care ne-am putea da mai exact seam de pariea poporului nostru care vorbeste | Créangé, atunci cind sub pana sa apar expre bund, of fi-am frint-o; ne ducem jomiand ; a prins pe Dumnezeu de-un lor ; mi-a trecut ciolan prin ciolan , ete, Cu toate acestea, cine ar ‘reangi o simpli culegere intimplater, prin care se etic al cazului lui Creangi este c& talea popular a devenit artistul individual in | {abst pluteascd' pe marile ape ale graiulul objtesc. | “Buna. dispozitie cu care foloseste, intr-o proportie | felt exagerats, zicenile comune camenilor sii din Humulesti si de aiurea, dovedeste ci pentru el i limba, cu nesecatele ei posibilititi de. coloare si | _'mor, a incetat de a mai fi o functiune spontand si > \ rot Scanat cu CamScanner* damas, velours orangé, tanné, verd, cendré, bleu, de quelques beau camelot de so vestoient la verdugale, de tafetas blanc, rouge, tonng, gris ete, au dessus, a cotte de tafetas fait a broderie de fin or, et a eigui jaune clair, rouge cramoysi, blanc, drap ao de brodure, selon les festes" t , ed Garnier, vol. I, p. 147), te. (Gargantua, J, “Posie cimaxd imbricau un pieptargorset din vrean Perienta. acumutata™ pri Scanat cu CamScannerfrumoasa cadenta, a perioadei ex ne ofera unul din exemplele cele mai interesante ale artei sale rafinate. ‘Aceste perioade se pot de compune in unitati ritmice mai lungi sa scurte, a cdror alternanté alee de 0 armonie opulenti si v mic a unor astfel de perioade, perioadei de 8—12 (15) silabe alterneaz cu membre de 5 (2) —7 silabe : 8 silabe a a 6 5 2 la 2 1” met din copitarte, 12 eu carl in zilele geroase de iarnd, 5 ‘a merge copicel, a la cuptorul pe care ma ascundeam, Aceste ample structuri sonore se pot, asad “usurint& desface in grupuri de silabe, relativ regulate atit prin numdrul lor, cit si prin alternanta ‘accentelor. Unele din uni (ice analizate ‘mai sus sint versuri fard cusur. Urechea le ascultd cu incintare, chiar cind ochiul le citeste. 0 deose- acorda Creanga si sfirsitului ritmat al frazelor (clausulelor), din care spicuim in Amin! afiner Scanat cu CamScépores ie Artistul se védeste pulernicul Tul Simt muzical ¢ ‘teascd tare Irazele, ca Flaubel Je proba in ritmul paterea vie cu car acam mai cu seamd in jurul valorilor acustice ale cavintului. Primii comentatori ai lui Creangé au fost aten{i mai mult le puterea dui de a-si repre- zenta vizual oamenii si lucrurile observate alta dati, tncit Intr-una din cele mai vechi caracteriziri ale povestitorului, N. Iorga (Pagini de tinerefe, p. 181) serie i ii unic, @.0memorie de ordine senzationala sptele care tree pe di pun adine pecetea selldayi de un singe imbelsugat in globule, 118 jciodatd. In orice moment, a ; ea, senzatia, i se ulori i limurirea up sub condei* Ton Creangé nu este un esandri. Peisagiul dact 7 vigiunea Ce- mai sterge 7 te dispune de jv colorat, inexistent ‘oui in notatiile Aminti dita cu pustiu, acoperita cu jului ,éngrd $5), sau aceea a muntilor nemtent, sfir- gotie 1 juriesit munti, cu virjurile as- vnouri, de unde purced izvoarele $i $2 d cures piraele cu rapejune, soptind tainic in. mersit To neincetat, si ducind poate cu sine mul futimi si ahturi omenesti, sé le inece in Duniires Preaja* (9. 81). Astfel de popasuri contemplative Gnt insd rare in opera lui Creangi. Mai des so ‘preste el pentru a'zugriivi pe omul fizic, pe Davi “ck, de pildd, fkiciul de munte al cArui portret in- sumat din comparatii si epitete generale ramine totugi in amintire, cu a lui ,,barba in furculifa si scinteitori ca fulgerul bujort ; nalt la stat, lat in spete, subfire la mi ‘mladios ca un mesteacin, usor ca o céprioard sé usinos ca o fat mare" (p. 61). Epitetul lui Creangé va fi totdeauna general si valoared pIunlor Tu nu | Rebuie ctutata in vrajirea aspectelor strict indivi- | 19 Scanat cu CamScannerde cade jos, crede cf La t 1 baf isi descaret foarte activ ‘Marioara, dupa mine cinepa si ea pe urma mea, pind la gardul din fundul gridinii, pe care neavind vreme si-l sar, 0 cotigeam inapoi, iar prin cinepi, fugind tot iepureste, iar greu de sarit ; pe de laturi iar gard ; $i 60 nu md slabea din fuga nici in ruptul capi ! Cit pe ce si puie mina pe mine Si eu fu sieg fuga, sé eu fuga, si ea fuga“ ete. (pp. 42—43) fie cd in Harap Alb evocd pe Geri i conjurime la apropierea lui, cu 0, mare putere de 160 lori “nie prin geniul lui oral, Creangii apare, prin neasiminata lui putere de a evoca viata, un se: dun re- prin acea vigoare a uneste asa de strins cu ‘osi din primul mo- ment a fi ghicit in el o constiinta inrudita, din linia vealismului lui Negruzzi prezentant tipic al .,,JUni constintel artistice can ‘Scanat cu CamScanner