OUG Nr. 34 Din 23.04.2013 Privind Organizarea, Administrarea Şi Exploatarea Pajiştilor Permanente Şi Pentru Modificarea

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.
34 din 23 aprilie 2013

privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 267 din 13 mai 2013
Data intrarii in vigoare : 13 mai 2013
Forma actualizata valabila la data de : 29 iulie 2021

Prezenta forma actualizata este valabila de la 31 decembrie 2020 pana
la 29 iulie 2021
──────────
*) Notă CTCE:
Forma consolidată a ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 34 din 23 aprilie
2013, publicate în Monitorul Oficial nr. 267 din 13 mai 2013, la data
de 29 iulie 2021 este realizată prin includerea modificărilor şi
completărilor aduse de: LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014; ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 63 din 1 octombrie 2014; DECIZIA nr. 13 din 15 ianuarie
2015; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 15 din 27 mai 2015; LEGEA nr. 156 din
22 iunie 2015; LEGEA nr. 16 din 29 februarie 2016; LEGEA nr. 159 din
19 iulie 2016; LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie 2018; LEGEA nr. 75 din 25
aprilie 2019; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 18 decembrie 2019;
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 225 din 30 decembrie 2020.
Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial
de Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu
caracter oficial, fiind destinat informării utilizatorilor.
──────────
──────────
*) Notă CTCE:
Art. II din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 491 din 2 iulie 2014, astfel cum a fost acesta modificat
şi completat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 16 din 29 februarie
2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 2 martie 2016 şi de
art. II din LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie 2018, publicată în Monitorul
Oficial nr. 69 din 23 ianuarie 2018, prevede:
(1) Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013
nr. 18/1991, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege,
nu se aplică următoarelor obiective de investiţii la amplasarea pe
pajişti a:
a) construcţiilor care servesc activităţile agricole, precum şi
anexelor la exploataţiile agricole;
b) refugiilor montane, în caz de urgenţă cu infrastructura
necesară;
c) drumurilor de utilitate privată;
d) investiţiilor realizate din fonduri europene;
e) locuinţelor şi investiţiilor în cadrul unor programe de
dezvoltare/locală/judeţeană/regională aprobate de autorităţile
administraţiei publice locale;
f) acvaculturii cu infrastructura şi utilităţile necesare.
(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) pe terenurile

ocupate cu pajişti permanente exceptate sau cărora nu li se aplică
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi
pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,
cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se face în
condiţiile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
──────────
──────────
Conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 13 din 15 ianuarie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 13 martie 2015, a
fost admisă excepţia de neconstituţionalitate constatându-se că
prevederile art. 78 alin. (1^1) şi (1^3) din Legea fondului funciar
nr. 18/1991 sunt constituţionale în măsura în care schimbarea
categoriei de folosinţă a pajiştilor în Registrul agricol se
realizează de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi
exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991.
──────────
──────────
*) Notă CTCE:
Art. III-V din LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie 2018, publicată în
Monitorul Oficial nr. 69 din 23 ianuarie 2018, prevăd:
„Articolul III
Procedurile iniţiate înaintea intrării în vigoare a prezentei legi
se finalizează conform legislaţiei în vigoare la data înregistrării
cererilor.
Articolul IV
(1) Procedura privind emiterea şi eliberarea avizelor necesare
introducerii în intravilan a terenurilor agricole se aprobă prin ordin
al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Procedura privind recuperarea din terenurile neproductive a
suprafeţei egale cu cea aprobată a fi scoasă definitiv din circuitul
agricol având categoria de pajişti permanente se aprobă prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 60 de
zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Procedura privind scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor
permanente se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale, în termen de 60 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
Articolul V
(1) Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale cărora li s-a schimbat categoria de
folosinţă, dar nu a fost actualizată în registrul agricol, înainte de
intrarea în vigoare a prezentei legi, se poate solicita schimbarea
categoriei de folosinţă a acestora, cu respectarea legislaţiei în
vigoare.
(2) Pentru terenurile agricole situate în extravilanul unităţilor
administrativ-teritoriale, înregistrate ca pajişti permanente la data
de 1 ianuarie 2007 şi cărora li s-a schimbat categoria de folosinţă,
dar nu a fost actualizată în registrul agricol, înainte de intrarea în
vigoare a prezentei legi, se poate solicita schimbarea categoriei de
folosinţă a acestora cu respectarea obligaţiei ca beneficiarul să
recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea
solicitată a fi aprobată.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile pe o perioadă de
2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
──────────
În contextul crizei economico-financiare actuale din România care
a afectat şi afectează în continuare sectorul agricol,
având în vedere nevoia stringentă de redresare economică în
condiţiile actualei crize economice mondiale, resimţită în mod drastic
şi la nivelul economiei naţionale,
în considerarea faptului că Legea nr. 214/2011 pentru organizarea,
administrarea şi exploatarea pajiştilor cuprinde prevederi neuniforme
care au condus la imposibilitatea implementării acestora în termenul
prevăzut,
ţinând cont de importanţa creşterii animalelor şi de facilitarea
accesului acestora la suprafeţele de pajişti disponibile, aflate atât
în domeniul public, cât şi în domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, începând cu luna mai 2013, în condiţiile în
care pentru majoritatea crescătorilor de animale singura sursă de
asigurare a hranei pe perioada verii este masa verde obţinută de pe
pajişti,
în condiţiile în care Legea nr. 214/2011 instituie obligativitatea
concesionării suprafeţelor de teren ocupate cu pajişti, aflate în
domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, doar
asociaţiilor locale de crescători de animale şi având în vedere că
suprafeţele de pajişti aflate în domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale nu pot fi concesionate în baza Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de
concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 22/2007, este necesară reglementarea în regim de urgenţă a
modului de utilizare a pajiştilor.
Luând în considerare faptul că utilizatorii de pajişti beneficiază
de plăţi unice pe suprafaţă, iar termenul-limită de solicitare a
acestora este 15 mai 2013,
situaţia extraordinară se motivează prin necesitatea urgentă de
adoptare a unei noi reglementări în domeniul pajiştilor, în vederea
eliminării inadvertenţelor ce conduc la producerea de efecte juridice
negative, a evitării blocajului implementării schemelor de plăţi pe
suprafaţă pentru anul 2013.
Luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul
general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a
căror reglementare nu poate fi amânată,
având în vedere faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin
prezenta ordonanţă de urgenţă va genera efecte negative, concretizate
în dificultăţi în asigurarea hranei animalelor, fapt care conduce la
diminuarea producţiilor zootehnice cu impact direct asupra asigurării
resurselor alimentare pentru populaţie,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl reprezintă
reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor
permanente din extravilanul localităţilor.
(la 05-07-2014 Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art.
I din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 491 din 2 iulie 2014.)
(1^1) Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor,

denumite în continuare pajişti permanente, sunt terenuri consacrate
producţiei de iarbă şi de alte plante furajere erbacee cultivate sau
spontane, care nu au făcut parte din sistemul de rotaţie a culturilor
din exploataţie timp de cel puţin 5 ani sau mai mult, aşa cum este
prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. (h) din Regulamentul (UE) nr.
1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe
acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii
agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al
Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului,
denumit în continuare Regulament.
(la 05-07-2014 Alin. (1^1) al art. 1 a fost introdus de pct. 2 al
art. I din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 491 din 2 iulie 2014.)
(1^2) Pajiştile permanente pot include şi alte specii, precum

arbuştii şi/sau arborii, utilizaţi şi pentru păşunat, cu condiţia ca
iarba şi alte plante furajere să rămână predominante, precum şi
terenurile bune pentru păşunat care fac parte din practicile şi
obiceiurile locului, unde, în mod obişnuit, suprafeţele de păşunat nu
sunt predominant acoperite cu iarbă şi cu alte plante furajere
erbacee.
(2) Abrogat.
(la 05-07-2014 Alin. (2) al art. 1 a fost abrogat de pct. 3 al art. I
din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
491 din 2 iulie 2014.)
(3) În categoria pajişti sunt cuprinse şi:

a) păşunile împădurite cu consistenţa mai mică de 0,4, calculată
numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră;
b) păşunile alpine;
c) păşunile situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca
Dunării şi Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării".
(4) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică

pajiştilor care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se
realizează cu respectarea condiţiilor de mediu potrivit legii,
exceptând plantaţiile de brazi de Crăciun şi speciile cu creştere
rapidă, cultivate pe termen scurt, aşa cum este prevăzut în ultimul
paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulament.
┌───────── Norma de aplicare ──────────

. NORMA (A) 11/12/2013
ART. 1
În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile
de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) amenajament pastoral - documentaţie care cuprinde măsurile
tehnice, organizatorice şi economice necesare ameliorării şi
exploatării pajiştilor;
b) autoritate competentă - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, precum şi autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în
subordinea sa, după caz;
d) capacitate de păşunat - reprezintă numărul de animale care pot
fi hrănite pe suprafaţa de 1 ha de pajişte în întreaga perioadă de
păşunat, se exprimă în unităţi vită mare (UVM) la hectar şi se
determină prin raportarea producţiei efective la necesarul de furaje
pentru 1 UVM.
e) activitate agricolă care se desfăşoară pe pajişti conform
clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană
pentru producţia animală şi vegetală - orice activitate agricolă
prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a
Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua
revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al
Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii
statistice specifice, după cum urmează:
*T*
┌─────────┬─────┬─────┬────────────────┐
│Diviziune│Grupă│Clasă│CAEN Rev. 2 │
├─────────┼─────┼─────┼────────────────┤
│ │ │ │Creşterea │
│ │ │0141 │bovinelor de │
│ │ │ │lapte │
│ │ ├─────┼────────────────┤
│ │ │0142 │Creşterea altor │
│ │ │ │bovine │
│01 │014 ├─────┼────────────────┤
│ │ │ │Creşterea cailor│
│ │ │0143 │şi a altor │
│ │ │ │cabaline │
│ │ ├─────┼────────────────┤
│ │ │ │Creşterea │
│ │ │0145 │ovinelor şi │
│ │ │ │caprinelor │
└─────────┴─────┴─────┴────────────────┘
*ST*
└──────────────────────────────────────
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile
de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) iarbă şi alte plante furajere erbacee - toate plantele erbacee
care se găsesc în mod tradiţional pe păşunile şi fâneţele naturale sau
care sunt incluse în amestecurile specifice pentru însămânţări şi
supraînsămânţări, din familiile de graminee şi de leguminoase
utilizate ca furaje în hrana animalelor erbivore, pe baza cărora se
calculează producţia, valoarea nutriţională a pajiştii şi capacitatea
de păşunat;
b) păşuni şi fâneţe - suprafeţe agricole înscrise în actele de
proprietate cu aceste categorii de folosinţă, care sunt destinate
producerii de furaje, iarbă şi alte plante erbacee pentru animale,
recoltate prin cosire sau valorificate prin păşunare;
(la 05-07-2014 Lit. b) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I
491 din 2 iulie 2014.)
c) unitate vită mare (UVM) - unitate de măsură standard stabilită

pe baza necesarului de hrană al fiecărei specii de animale, care
permite conversia diferitelor categorii de animale;
d) utilizator de păşuni şi fâneţe:
(i) crescător de animale, persoană fizică, având animalele

înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE)/crescător de
animale, persoană juridică de drept public sau de drept privat,
constituită conform prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul
civil, republicată, cu modificările ulterioare, având animale proprii
sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfăşoară activităţi
agricole specifice categoriei de folosinţă păşuni şi fâneţe, conform
clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană
pentru producţia vegetală şi animală, care deţine legal dreptul de
folosinţă asupra suprafeţei agricole şi care valorifică păşunea prin
păşunare cu efective de animale sau prin cosire cel puţin o dată pe
an; sau
(ii) persoană fizică ori persoană juridică de drept privat care
are la dispoziţie, în condiţiile legii, suprafaţa agricolă, care
desfăşoară activităţi agricole specifice categoriei de folosinţă
păşuni şi fâneţe şi care o valorifică prin cosire cel puţin o dată pe
an;
(la 05-03-2016 Lit. d) a art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art.

unic din LEGEA nr. 16 din 29 februarie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 161 din 2 martie 2016, care modifică art. I din ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 15 din 27 mai 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
386 din 3 iunie 2015.)
e) Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) - colecţia de date

în format electronic care cuprinde informaţiile de identificare a
fiecărei exploataţii din România, potrivit Ordinului preşedintelui
Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare
pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a
suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi
completările ulterioare;
f) deţinători de pajişti - titularii dreptului de proprietate, ai
altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii
civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari ai pajiştilor;
(la 05-07-2014 Lit. f) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I
491 din 2 iulie 2014.)
g) schimbarea destinaţiei suprafeţelor de pajişte - schimbarea

categoriei de folosinţă a pajiştilor/scoaterea din circuitul agricol a
terenurilor având categoria de folosinţă pajişte.
ART. 3
Sunt supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare
următoarele categorii de pajişti:
a) pajişti proprietate publică a statului, administrate de Agenţia
Domeniilor Statului, denumită în continuare ADS;
b) pajişti proprietate publică a comunelor, oraşelor, municipiilor
şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale
acestora;
c) pajişti proprietate privată a statului, administrate de ADS;
d) pajişti proprietate privată a comunelor, oraşelor, municipiilor
şi a municipiului Bucureşti, administrate de consiliile locale ale
acestora;
e) pajişti proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
f) pajişti proprietate publică a statului, administrate de Regia
Naţională a Pădurilor - Romsilva.
ART. 4
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin intermediul
registrului agricol va centraliza anual suprafeţele din categoria de
folosinţă pajişti permanente pentru verificarea, controlul şi
menţinerea suprafeţei totale ocupate cu pajişti în România la data de
1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în art. 6 alin. (2) primul
paragraf din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19
ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de
ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune
şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de
modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006,
(CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003.
(2) Suprafaţa din categoria de folosinţă prevăzută la alin. (1) se
actualizează în registrul agricol potrivit Ordonanţei Guvernului nr.
28/2008 privind registrul agricol, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 98/2009, cu modificările şi completările
ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a
dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(la 26-01-2018 Alineatul (2) din Articolul 4 a fost modificat de
Punctul 1, Articolul I din LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie 2018,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 23 ianuarie 2018)
(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin

autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa, este
autoritatea competentă pentru verificarea respectării prevederilor
alin. (1).
(la 05-07-2014 Art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA

nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 2
iulie 2014.)
──────────
Conform DECIZIEI CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 13 din 15 ianuarie
2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 13 martie 2015, a
fost admisă excepţia de neconstituţionalitate constatându-se că
prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr.
86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor
nr. 18/1991, sunt constituţionale în măsura în care obligaţia de
menţinere în categoria de folosinţă a pajiştilor incumbă deţinătorilor
de pajişti înregistrate ca atare în Registrul agricol la data intrării
în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.
──────────

. NORMA (A) 11/12/2013
ART. 3
(1) Autoritatea competentă centralizează anual suprafeţele din
categoria de folosinţă pajişti permanente prin intermediul registrului
agricol şi actualizează anual baza de date cu suprafeţele de pajişti
scoase din circuitul agricol şi cu cele recuperate, în vederea
respectării prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare,
denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.
(2) Autoritatea competentă analizează, la solicitarea direcţiilor
pentru agricultură judeţene, documentaţiile privind scoaterea
definitivă din circuitul agricol a pajiştilor şi emite avizul potrivit
legislaţiei în vigoare.
└──────────────────────────────────────
ART. 5
(1) Pajiştile se folosesc pentru păşunatul animalelor şi
producerea de furaje.
(2) Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul
agricol a pajiştilor din extravilanul localităţilor.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor situate în
extravilan se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, pentru:
a) amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau

local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în
vigoare;
b) înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei
regenerabile, în condiţiile legii, care să nu afecteze buna exploatare
a pajiştilor;
b^1) instalarea de elemente de infrastructură fizică subterane sau
supraterane, necesare susţinerii reţelelor publice de comunicaţii
electronice;
(la 28-07-2016 Lit. b^1) a alin. (3) al art. 5 a fost introdusă de
art. 51 din LEGEA nr. 159 din 19 iulie 2016 publicată în MONITORUL
c) lucrări privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa

naţională, declarate de utilitate publică în condiţiile Legii nr.
33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,
republicată;
d) operaţiuni şi lucrări legate de explorarea, dezvoltarea,
exploatarea ţiţeiului şi a altor resurse minerale naturale,
desfăşurate în baza acordurilor de concesiune petrolieră, operaţiuni
şi lucrări de construcţii în legătură cu acestea şi operaţiuni legate
de extracţia, depozitarea, procesarea, transportul, distribuirea şi
comercializarea producţiei de ţiţei şi resurse minerale naturale;
e) reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile Legii nr.
165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire,
în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în
perioada regimului comunist în România, cu modificările şi
completările ulterioare;
(la 26-01-2018 Litera f) din Alineatul (3) , Articolul 5 a fost

abrogată de Punctul 2, Articolul I din LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 23 ianuarie 2018)
g) lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare
locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei
publice locale.
(4) Excepţiile prevăzute la alin. (3) lit. a), c) şi d) se
realizează cu obligaţia ca beneficiarul suprafeţei scoase definitiv
din circuitul agricol al pajiştilor permanente situate în extravilan
să recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea
aprobată a fi scoasă din circuitul agricol. Aprobarea scoaterii
definitive din circuitul agricol fără obligaţia de recuperare se face
până la echivalarea suprafeţei de pajişti din România cu suprafaţa
prevăzută la art. 4 alin. (1). Recuperarea acestor terenuri se face
până la data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea
definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să
nu scadă suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean sau naţional,
după caz, sub cea prevăzută la art. 4 alin. (1).
(4^1) Fac excepţie de la obligaţia prevăzută la alin. (4)

obiectivele de interes public local aprobate prin hotărâre a
consiliului local.
(la 26-01-2018 Alineatul (4^1) din Articolul 5 a fost modificat de
(5) Excepţiile prevăzute la alin. (3) lit. b) se realizează cu

obligaţia ca beneficiarul pajiştilor permanente situate în extravilan,
scoase definitiv din circuitul agricol, să recupereze din terenurile
neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă definitiv
din circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri se face până la
data stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din
circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât suprafaţa de
pajişti la nivel local, judeţean sau naţional să nu scadă, după caz.
(6) Pe terenurile recuperate prevăzute la alin. (4) şi (5) se

efectuează toate lucrările necesare pentru refacerea covorului
vegetal.
(7) Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a
terenurilor având categoria de folosinţă pajişti situate în
extravilanul localităţilor pentru realizarea obiectivelor de
investiţii prevăzute la alin. (3) se face cu respectarea prevederilor
Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(8) Pentru scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor

având categoria de folosinţă pajişti nu se face recuperare.
(9) Abrogat.
(la 26-01-2018 Alineatul (9) din Articolul 5 a fost abrogat de
(10) Abrogat.
(11) Abrogat.

iulie 2014.)
ART. 5^1
terenurilor ocupate cu pajişti permanente pentru amplasarea
obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (3) se aprobă după cum urmează:
a) prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură

judeţene, pentru terenurile în suprafaţă de până la 100 ha inclusiv,
cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b) prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole cu
suprafaţa de peste 100 ha, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale.
(2) Direcţiile pentru agricultură judeţene transmit, lunar, către

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale situaţia centralizată la
nivelul judeţului privind suprafaţa ocupată cu pajişti permanente
situate în extravilan.
(3) Beneficiarii aprobării scoaterii din circuitul agricol a
terenurilor ocupate cu pajişti permanente sunt obligaţi să
înregistreze decizia de aprobare la primăria din raza unităţii
administrativ-teritoriale unde se află terenul, în termen de 30 de
zile de la data comunicării acesteia, în vederea înregistrării în
registrul agricol.
(la 26-01-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din

LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
69 din 23 ianuarie 2018)

. PROCEDURA 12/09/2018
CAP. I
Prevederi generale
ART. 1
(1) Prezenta procedură reglementează modul de aprobare şi
conţinutul documentaţiei necesare obţinerii aprobării scoaterii
definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor ocupate
cu pajişti permanente, situate în extravilanul localităţilor, în
conformitate cu prevederile art. 5 şi 5^1 din Ordonanţa de urgenţă a
ulterioare, denumită în continuare ordonanţă, precum şi cu respectarea
dispoziţiilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege.
(2) Prevederile prezentei proceduri se completează cu
dispoziţiile anexei nr. 1 „Procedura privind scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilanul
localităţilor“ la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării
rurale nr. 83/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 184 din 28 februarie 2018.
ART. 2
Prezenta procedură nu se aplică pentru scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti
permanente care:
a) sunt situate în intravilanul localităţilor;
b) sunt ocupate cu pajişti permanente care nu intră sub incidenţa
prevederilor ordonanţei. În acest caz se aplică dispoziţiile legii,
precum şi ale actelor aprobate în executarea actului primar, în
domeniu.
ART. 3
terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan, în
vederea amplasării obiectivelor de investiţie prevăzute la art. 5
alin. (3) din ordonanţă, se aprobă după cum urmează:
a) prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură
judeţeană, pentru terenurile în suprafaţă de până la 100 ha, inclusiv,
cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
b) prin hotărâre a Guvernului, pentru terenurile agricole cu
suprafaţa de peste 100 ha, iniţiată de Ministerul Agriculturii şi
(2) Modelul deciziei de scoatere definitivă din circuitul agricol

a terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilanul
localităţilor, este prevăzut la anexa nr. 1, care face parte
integrantă din prezenta procedură.
(3) Modelul deciziei de scoatere temporară din circuitul agricol a
terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilanul
localităţilor, este prevăzut la anexa nr. 2, care face parte
integrantă din prezenta procedură.
CAP. II
Documentaţia şi modul de aprobare a scoaterii definitive sau
temporare din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti
permanente, situate în extravilanul localităţilor
ART. 4
(1) Aprobarea scoaterii definitive sau temporare din circuitul
agricol a terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în
extravilan, se emite în baza următoarei documentaţii:
a) cererea beneficiarului, însoţită de actul de identitate;
b) certificat de înregistrare şi certificat constatator de la
registrul comerţului sau act în baza căruia îşi desfăşoară
activitatea, în copie, în cazul beneficiarului persoană juridică;
c) în caz de reprezentare, procura notarială, respectiv delegaţia,
hotărârea adunării generale a asociaţilor, decizia asociatului unic,
decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original,
precum şi o copie a BI/CI a împuternicitului persoană fizică sau o
copie a paşaportului pentru împuternicitul persoană fizică cu
domiciliul în străinătate;
d) actul de proprietate sau alt act de deţinere a terenului,
valabil încheiat;
e) acordul proprietarului pentru scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol a terenului, în cazul în care terenul
este deţinut de o altă persoană decât proprietarul; acordul
administratorului pentru scoaterea definitivă sau temporară din
circuitul agricol a terenului în cazul în care terenul aparţine
domeniului public/privat al statului - în original;
f) extrasul de carte funciară pentru informare însoţit de extrasul
de plan cadastral, eliberate de oficiul de cadastru şi publicitate
imobiliară cu maximum 30 de zile înainte de data depunerii
documentaţiei, după caz;
g) certificatul de urbanism, însoţit de planul de încadrare în
zonă;
h) studiul pedologic şi agrochimic pentru încadrarea terenului în
clase de calitate, întocmit de oficiul de studii pedologice şi
agrochimice sau de persoanele fizice/juridice cu obiect de activitate
specific, atestate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale;
i) nota de calcul privind tariful datorat pentru scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor,
întocmită de direcţia pentru agricultură judeţeană, şi documente de
plată a tarifului virat în contul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale;
j) avizul tehnic pentru amplasarea construcţiilor care se execută
în zona amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, eliberat de Agenţia
Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, prin filialele teritoriale;
k) memoriul tehnic al lucrării, în care se descrie obiectivul de
investiţii;
l) proces-verbal de verificare în teren privind existenţa/
inexistenţa construcţiilor pe terenul agricol situat în extravilan
pentru care se solicită scoaterea din circuitul agricol, întocmit de
către reprezentanţii direcţiei pentru agricultură judeţeană;
m) hotărârea Guvernului/consiliului judeţean/consiliului local
privind declararea de utilitate publică a obiectivelor de investiţie
de interes naţional, judeţean, local, în condiţiile legii, după caz;
n) hotărârea consiliului judeţean/consiliului local din care să
rezulte că lucrările fac obiectul unor programe de dezvoltare
locală/judeţeană/regională şi sunt iniţiate de către autorităţile
administraţiei publice locale, după caz;
o) adeverinţa emisă de primărie prin care se atestă suprafaţa
totală de pajişte înregistrată la data de 1 ianuarie 2007 în registrul
agricol şi dacă există suprafeţe de teren ocupate cu pajişti
permanente în excedent pe raza teritorială a acesteia;
p) adeverinţa emisă de primărie din care să rezulte suprafaţa de
teren neproductiv, situat în raza teritorială a acesteia, deţinut de
beneficiar şi/sau altă persoană fizică/juridică ori aflat în domeniul
public/privat al statului/unităţii administrativ-teritoriale, egală cu
suprafaţa de teren ce face obiectul solicitării scoaterii definitive
din circuitul agricol, după caz; adeverinţa se prezintă în cazul în
care se solicită scoaterea definitivă din circuitul agricol, fiind
eliberată în baza informaţiilor din registrul agricol şi însoţită de
unul dintre documentele prevăzute la art. 5 alin. (3);
q) avizul emis de structura de specialitate din cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în conformitate cu
dispoziţiile art. 3;
r) alte documente necesare emiterii actului de avizare sau a
deciziei de aprobare, după caz.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se prezintă în original,

însoţite de copiile acestora care se certifică pentru conformitate de
către reprezentanţii direcţiei pentru agricultură judeţene, cu
excepţia documentelor prevăzute la lit. m) şi n), care se prezintă în
copie, a documentului prevăzut la lit. q) care se emite de către
structura de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale şi a documentelor prevăzute la lit. o) şi p) care
se depun în original.
ART. 5
(1) Aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol a
terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan,
pentru amplasarea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a),
c) şi d) din ordonanţă se realizează cu obligaţia beneficiarului să
recupereze din terenurile neproductive o suprafaţă egală cu cea
aprobată a fi scoasă din circuitul agricol. Recuperarea acestor
terenuri se face până la data stabilită în actul prin care se aprobă
scoaterea definitivă din circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel
încât să nu scadă suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean sau
naţional, după caz, sub cea prevăzută la art. 4 alin. (1) din
ordonanţă.
terenurilor ocupate cu pajişti permanente situate în extravilan pentru
amplasarea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. b) din
ordonanţă se realizează cu obligaţia ca beneficiarul suprafeţei scoase
definitiv din circuitul agricol să recupereze din terenurile
neproductive o suprafaţă egală cu cea aprobată a fi scoasă din
circuitul agricol. Recuperarea acestor terenuri se face până la data
stabilită în actul prin care se aprobă scoaterea definitivă din
circuitul agricol a acestor suprafeţe, astfel încât să nu scadă
suprafaţa de pajişti la nivel local, judeţean sau naţional, după caz.
(3) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), în vederea
îndeplinirii obligaţiei de recuperare, efectuarea lucrărilor prevăzute
la art. 5 alin. (6) din ordonanţă se realizează pe terenurile
neproductive identificate în adeverinţa prevăzută la alin. (1) lit.
p), în baza:
a) angajamentului beneficiarului privind efectuarea lucrărilor pe
terenul neproductiv deţinut de către acesta;
b) convenţiei privind efectuarea lucrărilor de către beneficiar pe
terenurile neproductive aparţinând altor deţinători, încheiată între
aceştia şi beneficiar.

terenurilor ocupate cu pajişti permanente situate în extravilan pentru
amplasarea obiectivelor prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), c) şi
d) din ordonanţă se realizează, fără obligaţia de recuperare, până la
echivalarea suprafeţei de pajişti din România cu suprafaţa prevăzută
la art. 4 alin. (1) din ordonanţă.
(5) Fac excepţie de la obligaţia prevăzută la art. 5 alin. (4)
din ordonanţă obiectivele de interes public local aprobate prin
hotărârea consiliului local.
(6) Scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor
ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan, prevăzute la
art. 1, se face cu respectarea art. 5 alin. (8) din ordonanţă.
ART. 6
(1) Aprobarea scoaterii temporare din circuitul agricol a
terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan, se
face pentru perioada şi în condiţiile prevăzute la art. 93 alin. (1)
din lege.
(2) Prelungirea perioadei de scoatere temporară din circuitul
agricol se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de art. 93 alin.
(2) din lege.
(3) Aprobarea prelungirii perioadei de scoatere temporară din
circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate
în extravilan, se emite în condiţiile prevăzute la art. 3, în baza
următoarei documentaţii:
b) certificat de înregistrare şi certificat constatator de la
registrul comerţului sau actul în baza căruia îşi desfăşoară
activitatea, în copie, în cazul beneficiarului persoană juridică;
d) acordul proprietarului pentru prelungirea perioadei de scoatere
este deţinut de o altă persoană decât proprietarul;
e) memoriu justificativ pentru solicitarea prelungirii perioadei
de scoatere temporară din circuitul agricol;
f) decizia eliberată pentru aprobarea scoaterii temporare din
circuitul agricol pentru terenul pentru care se solicită prelungirea
perioadei;
g) nota de calcul privind tariful datorat pentru scoaterea
temporară din circuitul agricol a terenurilor, întocmită de direcţia
pentru agricultură judeţeană, şi documente de plată a tarifului, virat
în contul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
h) avizul emis de structura de specialitate din cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după verificarea
documentaţiei;
i) alte documente necesare emiterii actului de avizare sau a
(4) În situaţia în care se solicită aprobarea scoaterii

definitive din circuitul agricol la expirarea perioadei de scoatere
temporară din circuitul agricol, beneficiarul are obligaţia achitării
a jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1 din lege, cu
respectarea dispoziţiilor art. 92 alin. (6) din lege. Aprobarea
scoaterii definitive se emite cu respectarea prevederilor art. 5, în
baza documentaţiei prevăzute la alin. (2), completată cu următoarele
documente:
b) actul de proprietate sau alt act de deţinere a terenului
valabil încheiat;
d) acordul proprietarului pentru prelungirea perioadei de scoatere
este deţinut de o altă persoană decât proprietarul;
e) copia deciziei eliberate pentru aprobarea scoaterii temporare
din circuitul agricol a terenului pentru care se solicită scoaterea
definitivă;
f) adeverinţa emisă de primărie prin care se atestă suprafaţa
totală de pajişte înregistrată la data de 1 ianuarie 2007 în registrul
agricol şi dacă există suprafeţe de teren ocupate cu pajişti
permanente în excedent pe raza teritorială a acesteia;
g) adeverinţa emisă de primărie din care să rezulte suprafaţa de
teren neproductiv, situat în raza teritorială a acesteia, deţinut de
beneficiar şi/sau altă persoană fizică/juridică ori aflat în domeniul
public/privat al statului/unităţii administrativ-teritoriale, egală cu
suprafaţa de teren ce face obiectul solicitării scoaterii definitive
din circuitul agricol, după caz; adeverinţa se eliberează în baza
informaţiilor din registrul agricol, fiind însoţită de unul dintre
documentele prevăzute la art. 5 alin. (3);
h) memoriu justificativ pentru solicitarea scoaterii definitive
din circuitul agricol;
i) nota de calcul privind tariful datorat pentru scoaterea
temporară din circuitul agricol a terenurilor, întocmită de direcţia
pentru agricultură judeţeană, şi documente de plată a tarifului virat
în contul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
j) avizul emis de structura de specialitate din cadrul
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după verificarea
documentaţiei;
k) alte documente necesare emiterii actului de avizare sau a
(5) Documentele prevăzute la alin. (3) şi (4) se prezintă în

original, însoţite de copiile acestora care se certifică pentru
conformitate de către reprezentanţii direcţiei pentru agricultură
judeţene, cu excepţia documentelor prevăzute la alin. (3) lit. h) şi
alin. (4) lit. j) care se emit de către structura de specialitate din
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a
documentelor prevăzute la alin. (4) lit. f) şi g) care se depun în
original.
ART. 7
(1) În situaţia în care se solicită aprobarea scoaterii temporare
din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti permanente,
situate în extravilan, care nu sunt înscrise în sistemul informatic
integrat de cadastru şi carte funciară, documentaţia prevăzută la art.
4 alin. (1) se completează cu planul topografic cu reprezentarea
suprafeţelor solicitate pentru scoaterea temporară din circuitul
agricol, recepţionat tehnic cu privire la corectitudinea datelor
topografice de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară, în
condiţiile legii, însoţit de tabelul centralizator semnat şi ştampilat
de primăria unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază se află
terenul.
(2) Tabelul centralizator prevăzut la alin. (1) cuprinde numele
şi prenumele/denumirea proprietarului/beneficiarului, semnătura
acestuia, cod unic de înregistrare/codul de identificare fiscală,
seria şi numărul CI/BI, suprafeţele măsurate care se scot temporar din
circuitul agricol, numerele cadastrale ale imobilelor, în cazul în
care acestea au fost alocate. Tabelul centralizator va fi însoţit de
copia planului parcelar semnat şi ştampilat de primărie şi recepţionat
de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară competent, în cazul
terenurilor care au făcut obiectul legilor proprietăţii. În cazul
celorlalte terenuri, tabelul centralizator va fi însoţit de un plan de
încadrare tarla, semnat şi ştampilat de primărie cu menţiunea
„terenurile nu au făcut obiectul legilor proprietăţii“, cu
identificarea zonei pentru care se solicită scoaterea temporară din
circuitul agricol.
ART. 8
(1) Documentaţia pentru emiterea deciziei privind scoaterea
definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor prevăzute
la art. 3 alin. (1) lit. a) se depune de către beneficiar la direcţia
pentru agricultură judeţeană. În termen de 3 zile lucrătoare de la
înregistrare, direcţia pentru agricultură judeţeană transmite
documentaţia la structura de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(2) Structura de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale emite avizul necesar aprobării
scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor
ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan, sau nota de
completare a documentaţiei şi o transmite la direcţia pentru
agricultură judeţeană, pentru a fi comunicată beneficiarului.
(3) Avizul prevăzut la alin. (2) se emite după verificarea
documentaţiei prevăzute la art. 4, art. 5, art. 6 alin. (3) şi (4) şi
art. 7, precum şi după verificarea încasării tarifului la Fondul de
ameliorare a fondului funciar, achitat de către beneficiar în contul
prevăzut la art. 11 alin. (5).
(4) Direcţia pentru agricultură judeţeană emite decizia de
aprobare de scoatere definitivă sau temporară din circuitul agricol a
terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan, în
termen de 5 zile lucrătoare de la primirea avizului de la Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe care o comunică beneficiarului.
(5) În cazul solicitării unor completări la documentaţie,
termenul de emitere a avizului necesar aprobării scoaterii definitive
sau temporare din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti
permanente, situate în extravilan, curge de la depunerea documentaţiei
complete. În cazul nedepunerii documentelor solicitate de către
beneficiar, în termen de 30 de zile de la solicitarea completării,
documentaţia se respinge.
ART. 9
Documentaţia pentru adoptarea hotărârii Guvernului privind
scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor
prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) se depune şi se înregistrează de
către beneficiar la direcţia pentru agricultură judeţeană. În termen
de 3 zile lucrătoare de la înregistrare, direcţia pentru agricultură
judeţeană transmite documentaţia la structura de specialitate din
cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea
emiterii avizului şi iniţierii proiectului de hotărâre a Guvernului.
ART. 10
În cazul în care documentaţia cuprinde date eronate, documentaţia
se restituie fără soluţionarea cererii cu privire la aprobarea
scoaterii din circuitul agricol.
CAP. III
Plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar
ART. 11
(1) Scoaterea definitivă a terenurilor ocupate cu pajişti
permanente, situate în extravilan, se face la solicitarea
beneficiarilor, cu plata tarifelor datorate la Fondul de ameliorare a
fondului funciar, în conformitate cu dispoziţiile art. 92 alin. (5)
din lege şi art. II din Legea nr. 186/2017 pentru modificarea şi
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
(2) Plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar se
face conform notei de calcul întocmite de către direcţia pentru
agricultură judeţeană, în baza documentaţiei depuse de către
beneficiar, şi acesta este calculat cu respectarea valorilor prevăzute
în anexa nr. 1 la lege.
(3) Plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar se
face conform notei de calcul întocmite de către direcţia pentru
agricultură judeţeană, calculat în baza dispoziţiilor anexei nr. 1 la
lege, cu respectarea valorilor tarifului indexat cu coeficientul de
inflaţie, aprobate anual prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale, în baza documentaţiei depuse de către beneficiar.
(4) Prin excepţie de la alin. (1) nu se datorează tarifele pentru
cazurile prevăzute la art. 5 alin (3) din ordonanţă care se încadrează
în dispoziţiile art. 92 alin. (6) din lege.
(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se achită în contul deschis
pentru această activitate pe numele Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale la Trezoreria operativă a municipiului Bucureşti,
cod fiscal 4221187, cod IBAN RO39 TREZ 7005057X XX00 0354.
(6) Pentru verificarea şi confirmarea încasării tarifelor la
Fondul de ameliorare a fondului funciar, structura de specialitate cu
atribuţii în desfăşurarea activităţilor de natură financiar-contabilă
din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are
obligaţia de a transmite, în format electronic, la solicitarea
structurii de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale care emite avizul, extrasul de cont privind
încasarea.
(7) Restituirea tarifului achitat la Fondul de ameliorare a
fondului funciar se face cu respectarea prevederilor anexei nr. 2
„Procedură privind restituirea tarifului achitat la Fondul de
ameliorare a fondului funciar“ la Ordinul ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale nr. 83/2018.
(8) Răspunderea pentru întocmirea notei de calcul pentru plata
tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar, în conformitate
cu prevederile alin. (2), revine direcţiei pentru agricultură
judeţene.
CAP. IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 12
Decizia sau hotărârea Guvernului de aprobare a scoaterii
definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor ocupate
cu pajişti permanente, situate în extravilan, reprezintă actul prin
care se aprobă scoaterea definitivă sau temporară din circuitul
agricol a terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în
extravilan.
ART. 13
Documentaţiile privind scoaterea definitivă sau temporară din
circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate
în extravilan, în vederea realizării unor investiţii, se întocmesc
pentru fiecare obiectiv în parte, cu plata corespunzătoare a tarifelor
aferente Fondului de ameliorare a fondului funciar.
ART. 14
Înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a
categoriei de folosinţă curţi-construcţii, ca urmare a aprobării
scoaterii definitive din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu
pajişti permanente, situate în extravilan, se face la cererea
proprietarului/beneficiarului, în baza deciziei sau hotărârii
Guvernului de aprobare a scoaterii definitive din circuitul agricol a
terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan,
conform legislaţiei în vigoare.
ART. 15
(1) Beneficiarul în favoarea căruia s-a emis decizia de scoatere
definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor ocupate
cu pajişti permanente, situate în extravilan, are obligaţia
respectării şi îndeplinirii condiţiilor şi recomandărilor menţionate
în cuprinsul acesteia.
(2) Direcţia pentru agricultură judeţeană, prin personalul de
specialitate şi structurile de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, verifică modul în care sunt
respectate condiţiile şi recomandările menţionate în decizia de
scoatere definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor
ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan.
ART. 16
(1) Situaţia actualizată a aprobărilor de scoatere definitivă sau
temporară din circuitul agricol a terenurilor ocupate cu pajişti
permanente, situate în extravilan, întocmită de către direcţia pentru
agricultură judeţeană, se transmite Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale în primele 10 zile ale fiecărei luni, în format
electronic.
(2) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţia
de specialitate din cadrul acestuia, va întocmi situaţia centralizată
a terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan,
scoase definitiv sau temporar din circuitul agricol.
ART. 17
O copie a deciziei sau a hotărârii Guvernului de aprobare a
scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor
ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan, precum şi a
documentului de plată a tarifului la Fondul de ameliorare a fondului
funciar se transmit de către direcţia pentru agricultură judeţeană
structurii de specialitate cu atribuţii în desfăşurarea activităţilor
de natură financiar-contabilă din cadrul Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, lunar, până la data de 15 a lunii în curs pentru
luna anterioară, însoţite de situaţia centralizatoare a acestor
documente.
ART. 18
Documentaţia necesară pentru obţinerea aprobării de scoatere
definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor ocupate
cu pajişti permanente, situate în extravilan, se întocmeşte în 3
exemplare, unul pentru beneficiar, unul pentru Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale şi unul pentru direcţia pentru agricultură
judeţeană, care se reţin în arhiva acestor structuri. La fiecare
exemplar se anexează decizia de aprobare de scoatere definitivă sau
temporară din circuitul agricol sau nota de completare/nota de
respingere, în original.
ART. 19
Aprobarea scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol
a terenurilor ocupate cu pajişti permanente, situate în extravilan,
constituie o procedură distinctă şi nu face parte din procedura de
autorizare a executării lucrărilor de construcţii în sensul art. 2
alin. (2^1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
ART. 20
În cazul obţinerii certificatului de urbanism în scopul emiterii
autorizaţiei de construire în vederea amplasării construcţiilor
prevăzute la art. 5 alin. (3) din ordonanţă, acesta este valabil şi
pentru documentaţia întocmită conform prezentei proceduri.
ART. 21
(1) Procedurile iniţiate înaintea intrării în vigoare a Legii nr.
44/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Legii fondului funciar nr. 18/1991 se finalizează conform legislaţiei
în vigoare la data înregistrării cererilor.
(2) Cererile înregistrate după intrarea în vigoare a Legii nr.
44/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Legii fondului funciar nr. 18/1991 se restituie beneficiarilor în
vederea înregistrării unor noi cereri pentru aprobarea scoaterii
definitive sau temporare din circuitul agricol, în conformitate cu
dispoziţiile prezentei proceduri.
ANEXA NR. 1
la procedură
*T*
*ST*
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEŢEANĂ …………………………
DECIZIA
Nr. …………….. din …………………
În temeiul dispoziţiilor art. 5^1 din Ordonanţa de urgenţă a
ulterioare, şi al prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale nr. 1.366/2018 pentru aprobarea Procedurii privind
scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor permanente,
având în vedere cererea beneficiarului .................... nr.
..........., înregistrată la direcţia pentru agricultură judeţeană cu
nr. ............ din ................,
în baza următoarelor documente:
1. certificatul de urbanism nr. .............. din
..........................., emis de către
......................................................................
;
2. memoriul justificativ pentru scoaterea definitivă din circuitul
agricol a terenurilor situate în extravilanul localităţilor;
3. studiul pedologic şi agrochimic nr. …………… din ……………………….;
4. avizul tehnic nr. ..... din ................... pentru
amplasarea construcţiilor care se execută în zona amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare, eliberat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri
Funciare;
5. hotărârea consiliului judeţean/consiliului local nr.
................... din .................., emisă de Primăria
………….....………, judeţul ………………….., după caz;
6. avizul structurii de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. ……………….. din ………, după caz,
în scopul realizării obiectivului de investiţii ………….........………

de către beneficiar ………………………… pe terenul situat în ………………, judeţul
……….., în suprafaţă de ………………., înscris în cartea funciară nr. …..…..,
tarlaua nr. …………., parcela nr. ……………, număr cadastral ……………………,
direcţia pentru agricultură judeţeană emite
DECIZIA
privind aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol
pentru terenul cu suprafaţă de …………. mp, categoria de folosinţă
………………………., clasa de calitate …………….., situat în extravilanul
localităţii ……………………., judeţul …………………., înscris în CF nr. ………………..,
tarlaua nr. ….……….…., parcela nr. ……..…………………, număr cadastral
……………………..
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu va fi ţinut
răspunzător pentru investiţia în cauză dacă, în conformitate cu legile
fondului funciar, suprafeţele aferente investitorilor vor face
obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al persoanelor
îndreptăţite sau al altor litigii.
Prezenta decizie se poate contesta în condiţiile şi termenele
prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificările şi completările ulterioare.
Recomandări,
......................................................................
.................................................
......................................................................
.................................................
Director executiv,
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană …………………………….
................................................................
(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)
ANEXA NR. 2
la procedură
*T*
*ST*
MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

DIRECŢIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEŢEANĂ …………………………
DECIZIA
Nr. …………….. din …………………
În temeiul dispoziţiilor art. 5^1 din Ordonanţa de urgenţă a
ulterioare, şi al prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale nr. 1.366/2018 pentru aprobarea Procedurii privind
scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor permanente,
având în vedere cererea beneficiarului ...................... nr.
............, înregistrată la direcţia pentru agricultură judeţeană cu
nr. ............ din ................,
în baza următoarelor documente:
1. certificatul de urbanism nr. .............. din
......................, emis de către
.................................;
2. memoriu justificativ pentru scoaterea temporară din circuitul
agricol a terenurilor situate în extravilanul localităţilor;
3. studiul pedologic şi agrochimic nr. ……………din ……………………….;
4. avizul tehnic nr. ..... din ................... pentru
amplasarea construcţiilor care se execută în zona amenajărilor de
îmbunătăţiri funciare, eliberat de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri
Funciare;
5. hotărârea consiliului judeţean/consiliului local nr. .........
din ..........., emisă de Primăria …………………, judeţul ………….., după caz;
6. avizul structurii de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. ……………….. din ………, după caz,
în scopul realizării obiectivului de investiţii ………….......……… de
către beneficiar ………….....……………… pe terenul situat în …………………, judeţul
…………….., în suprafaţă de …………………………., înscris în cartea funciară nr.
…………….., tarlaua nr. ………………., parcela nr. …………...……, număr cadastral
……………………,
direcţia pentru agricultură judeţeană emite
DECIZIA
privind aprobarea scoaterii temporare din circuitul agricol pentru
terenul cu suprafaţă de ….....…. mp, categoria de folosinţă ……………….,
clasa de calitate ………….., situat în extravilanul localităţii
……………………., judeţul …………………., înscris în CF nr. …………….., tarlaua nr.
…………., parcela nr. …………………, număr cadastral ……………….., pentru o
perioadă de 2 ani, începând cu data ……………………………….
Beneficiarul aprobării are obligaţia de a reda în circuitul
agricol terenul având datele de identificare menţionate mai sus, la
clasa de calitate şi categoria de folosinţă avute anterior aprobării,
în termen de un an de la expirarea perioadei de scoatere temporară din
circuitul agricol.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu va fi ţinut
răspunzător pentru investiţia în cauză dacă, în conformitate cu legile
fondului funciar, suprafeţele aferente investitorilor vor face
obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al persoanelor
îndreptăţite sau al altor litigii.
Prezenta decizie se poate contesta în condiţiile şi termenele
prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
Recomandări,
......................................................................
.................................................
......................................................................
.................................................
Director executiv,
Direcţia pentru Agricultură Judeţeană …………………………..
................................................................
(numele, prenumele, semnătura şi ştampila)
└──────────────────────────────────────
ART. 5^2
(1) Introducerea în intravilanul localităţilor a pajiştilor
permanente se face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale.
(2) Scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor permanente
situate în intravilan se face în baza autorizaţiei de construire şi cu
respectarea prevederilor art. 5 alin. (4) şi (5) şi a obligaţiei
unităţii administrativ-teritoriale privind menţinerea suprafeţei de
pajişti permanente la nivel local, judeţean sau naţional, astfel cum a
fost înregistrată la data de 1 ianuarie 2007.
(3) Recuperarea din terenurile neproductive a suprafeţei egale cu
cea aprobată a fi scoasă din circuitul agricol se face până la data
emiterii autorizaţiei de construire.
(4) Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a
actualiza registrul agricol cu suprafeţele având categoria de pajişti
permanente, cu respectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2), şi de a
transmite situaţia privind suprafaţa ocupată cu pajişti permanente
către direcţiile pentru agricultură judeţene aflate în subordinea
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(5) În vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 4 alin.
(1), direcţiile pentru agricultură judeţene comunică situaţia
centralizată privind suprafaţa ocupată cu pajişti permanente situate
în intravilan la nivelul judeţului către Ministerul Agriculturii şi

ART. 5^3
(1) Schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor permanente,
astfel cum a fost înregistrată la data de 1 ianuarie 2007, în alte
categorii de folosinţă este interzisă.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) terenurile ocupate cu
pajişti permanente care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut
total ori parţial capacitatea de producţie, terenurile pe care se vor
executa lucrări de ameliorare şi amenajare potrivit reglementărilor
legale în vigoare, precum şi terenurile care sunt exceptate sau pentru
care nu se aplică prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Pentru terenurile ocupate cu pajişti permanente prevăzute la
alin. (2), aprobarea schimbării categoriei de folosinţă se face în
conformitate cu prevederile Legii nr. 18/1991, republicată, cu
(4) Beneficiarii aprobării schimbării categoriei de folosinţă a
terenurilor ocupate cu pajişti permanente sunt obligaţi să
înregistreze decizia de aprobare a schimbării categoriei de folosinţă
la primăria din raza unităţii administrativ-teritoriale unde se află
terenul, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, în
vederea înregistrării în registrul agricol.
(5) După înregistrarea deciziei de aprobare a schimbării
categoriei de folosinţă în registrul agricol, beneficiarii au
obligaţia să solicite actualizarea categoriei de folosinţă a
imobilului la biroul de cadastru şi publicitate imobiliară competent
pentru imobilele înregistrate în sistem informatic integrat de
cadastru şi carte funciară, în termen de 30 de zile. În decizia de
aprobare a schimbării categoriei de folosinţă se va menţiona
identificatorul unic al imobilului din sistemul integrat de cadastru
şi carte funciară.

ART. 6
(1) Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin
amenajamente pastorale.
(1^1) Determinarea amplasamentului amenajamentului pastoral pe
unităţi administrativ-teritoriale şi pe blocuri fizice se stabileşte
pe baza datelor georeferenţiate la nivel naţional, furnizate de
instituţiile deţinătoare.
(la 26-01-2018 Articolul 6 a fost completat de Punctul 6, Articolul

I din LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie 2018, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 69 din 23 ianuarie 2018)
(2) Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul

pastoral, valabil pentru toate pajiştile aflate pe unitatea
administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(2^1) Fondurile necesare pentru realizarea amenajamentelor
pastorale ale suprafeţelor de pajişti permanente se asigură de la
bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, cu excepţia lucrărilor pentru identificarea, delimitarea,
determinarea caracteristicilor dendrometrice şi a soluţiilor de
gospodărire a arboretelor şi a vegetaţiei forestiere aflate pe
pajişti, care se finanţează de utilizatori, conform procedurii care se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) Conţinutul amenajamentului pastoral se aprobă şi se detaliază

prin normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(4) Folosirea şi exploatarea pajiştilor se fac cu respectarea
bunelor condiţii agricole şi de mediu, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
(5) În vederea reglementării perioadelor şi condiţiilor de
păşunat, consiliile locale pot aproba regulamentul de păşunat valabil
pe întreg teritoriul administrativ al unităţii administrativ-
teritoriale.
(la 05-03-2016 Alin. (5) al art. 6 a fost introdus de pct. 2 al art.
unic din LEGEA nr. 16 din 29 februarie 2016, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 161 din 2 martie 2016, care modifică art. I din ORDONANŢA
DE URGENŢĂ nr. 15 din 27 mai 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
386 din 3 iunie 2015.)

iulie 2014.)

. NORMA (A) 11/12/2013
ANEXA 1
la normele metodologice
*T*
*ST*
GHID-CADRU
pentru amenajamentul pastoral
În vederea întocmirii complete şi unitare la nivel naţional a
proiectelor de amenajamente pastorale s-a elaborat prezentul ghid-
cadru pentru întocmirea amenajamentului pastoral, valabil pentru toate
pajiştile permanente, denumite în continuare pajişti, aflate pe
teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, denumite în
continuare UAT, situate în diferite condiţii fizico-geografice,
orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetaţie primară şi
secundară, cât şi modul de utilizare.
Amenajamentul pastoral va trebui să conţină următoarele elemente:
1. Situaţia teritorial-administrativă
1.1. Amplasarea teritorială a localităţii
La acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află
pajiştea în următorul format: euroregiunea ..........., judeţul
............., oraşul/comuna ............... şi satul ...............
1.2. Denumirea deţinătorului legal

Se înscrie deţinătorul legal al pajiştii care urmează a fi
amenajată în următorul format: unitatea administrativ-teritorială/
persoană fizică/juridică ..............., cu sediul în localitatea
(oraş/comună) ...................... din judeţul ..............
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere

legală. Istoricul proprietăţii
La acest punct sunt trecute şi anexate copii ale documentelor care
fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiştii, pentru fiecare
trup în parte, conform tabelului 1.1.
Tabelul 1.1
*T*
┌───┬─────────────┬───────┬───────────┬──────────┐
│ │Teritoriu │Trupul │Bazin │ │
│Nr.│administrativ│de │hidrografic│Observaţii│
│ │ │pajişte│ │ │
├───┼─────────────┼───────┼───────────┼──────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │
├───┼─────────────┼───────┼───────────┼──────────┤
│ │ │ │ │ │
└───┴─────────────┴───────┴───────────┴──────────┘
*ST*
NOTĂ:
Pct. 4 şi 5 se completează doar dacă este cazul.
Se precizează categoria de folosinţă a terenului înregistrată în
registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, se menţionează
provenienţa categoriei de folosinţă şi dacă a fost declarat la Agenţia
de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), conform tabelul
1.2.
Tabelul 1.2
*T*
┌────┬─────────┬───────┬─────────┬───────────┐
│ │Suprafaţă│Trupul │ │Nedeclarată│
│Nr. │totală │de │Declarată│la APIA │
│crt.│pajişti │pajişte│APIA (ha)│(ha) │
│ │UAT (ha) │ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼─────────┼───────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │
├────┼─────────┼───────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼───────┼─────────┼───────────┤
│ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴───────┴─────────┴───────────┘
*ST*
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament

Se precizează modul de administrare şi exploatare al pajiştilor
până în prezent, după care se arată dacă pe teritoriile supuse
amenajamentului au mai fost întocmite amenajamente pastorale, în ce
măsură au fost puse în aplicare; studii şi proiecte de execuţie pentru
ameliorarea şi folosirea raţională a pajiştilor şi altele. Aici vor fi
menţionate toate lucrările tehnico-culturale aplicate pajiştii, în
ordine cronologică, începând de la primele date, sau cele mai vechi
până în prezent, dacă este posibil, şi suprafeţele pe care au fost
aplicate aceste măsuri, precum şi rezultatele obţinute.
În continuare se indică modul de folosire al pajiştii, în regim de
păşune, fâneaţă sau mixt, iar în final se va face o apreciere asupra
stării generale actuale a pajiştilor, respectiv dacă se găsesc în
stare bună sau sunt degradate, cauzele degradării, factorii
limitativi.
Producţia medie de iarbă a pajiştilor, determinată pe baza datelor
din ultimii 5 ani, se va prezenta în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
*T*
┌───┬───────────┬────┬────┬────┬────┬────┬─────┐
│Nr.│Specificare│Anul│Anul│Anul│Anul│Anul│Media│
│ │ │1 │2 │3 │4 │5 │ │
├───┼───────────┼────┴────┴────┴────┴────┼─────┤
│1. │Trupul de │ │X │
│ │pajişte │ │ │
├───┼───────────┼────┬────┬────┬────┬────┼─────┤
│2. │Suprafaţa │ │ │ │ │ │ │
│ │(ha) │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│ │Producţia │ │ │ │ │ │ │
│3. │medie (t/ha│ │ │ │ │ │ │
│ │/an) │ │ │ │ │ │ │
├───┼───────────┼────┼────┼────┼────┼────┼─────┤
│4. │Producţia │ │ │ │ │ │ │
│ │totală (t) │ │ │ │ │ │ │
└───┴───────────┴────┴────┴────┴────┴────┴─────┘
*ST*
NOTĂ:
Producţia totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.
2. Organizarea teritoriului
2.1. Denumirea trupurilor de pajişte care fac obiectul acestui
studiu
La acest punct vor fi trecute într-un tabel trupurile de pajişte
ce urmează a fi amenajate conform tabelului 2.1.
Tabelul 2.1
*T*
┌──────────────┬─────────────┬─────────┐
│Trupul de │Parcele │ │
│pajişte │descriptive │Suprafaţa│
├────┬─────────┤componente │(ha) │
│Nr. │Denumire │ │ │
├────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│1 │2 │3 │4 │
├────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│ │ │ │ │
│1. │ ├─────────────┼─────────┤
│ │ │...... │ │
├────┴─────────┼─────────────┼─────────┤
│Total trup │ │ │
├────┬─────────┼─────────────┼─────────┤
│2. │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│....│ │ │ │
├────┼─────────┼─────────────┼─────────┤
│ │Total │- │ │
│ │general │ │ │
└────┴─────────┴─────────────┴─────────┘
*ST*
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte. Vecinii şi

hotarele pajiştii
La acest punct se prezintă o hartă cu identificarea în teritoriu a
trupurilor de pajişte şi se detaliază vecinii şi hotarele. Se arată
răspândirea în teritoriu, amplasarea şi eventual alte caracteristici
care pot avea influenţă asupra gospodăririi pajiştilor.
Vecinătăţile şi limitele fiecărui corp de pajişte se vor prezenta
sub formă de tabel, pe trupuri de pajişte, care fac parte din UAT,
conform tabelului 2.2.
Tabelul 2.2
*T*
┌──────────┬───────┬───────────┬───────────┐
│ │ │ │Vecinătăţi │
│Localitate│Trup de│Parcela │la: │
│(sat) │pajişte│descriptivă├──┬──┬──┬──┤
│ │ │ │N │S │E │V │
├──────────┼──────┬┼────┬──────┼──┼──┼──┼──┤
│ │ ││Nr. │ │ │ │ │ │
│ │Nr. │├────┼──────┼──┼──┼──┼──┤
│ │ ││ │.... │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼┼────┼──────┼──┼──┼──┼──┤
│ │ ││ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼┼────┼──────┼──┼──┼──┼──┤
│ │ ││ │ │ │ │ │ │
├──────────┼──────┼┼────┼──────┼──┼──┼──┼──┤
│ │ ││ │ │ │ │ │ │
└──────────┴──────┴┴────┴──────┴──┴──┴──┴──┘
*ST*
2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi

subparcelarului descriptiv
În acest paragraf se precizează criteriile de constituire şi modul
de materializare al parcelarului şi subparcelarului descriptiv, semne,
brazde, ţăruşi, borne, numărul total al parcelelor descriptive şi
subparcelelor, suprafaţa maximă, minimă şi medie prevăzută în tabelul
2.3, precum şi modificările aduse acestuia de la constituire până în
prezent, dacă este cazul. Se justifică eventualele neconcordanţe.
Elementele constitutive şi modelul de parcelar descriptiv sunt
prezentate în detaliu în pct. 7.
Proiectul parcelar se întocmeşte după următoarele criterii:
a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora,
limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune;
b) suprafaţa maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;
c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de
pajişte.
Tabelul 2.3
*T*
┌─────────────────┬────────────────────┐
│Trup de pajişte │ │
├─────┬───────────┤Limite de marcare │
│Nr. │Denumire │ │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│1 │2 │3 │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│1. │ │ │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│2. │ │ │
├─────┼───────────┼────────────────────┤
│.... │ │ │
├─────┴───────────┼────────────────────┤
│TOTAL │ │
└─────────────────┴────────────────────┘
*ST*
Recunoaşterea terenului şi delimitarea parcelelor de pajişte care
fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu
cele figurate pe planurile topografice şi hărţile de amenajament,
făcându-se astfel şi corecturile necesare.
Cu ocazia recunoaşterii terenului se vor stabili locuri
reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafeţe de 6-10 mp,
îngrădite, în minimum 3 repetiţii, pentru stabilirea potenţialului de
producţie al fiecărui tip de pajişte din parcelă sau subparcelă,
pentru condiţii diferite.
2.4. Baza cartografică utilizată

2.4.1. Evidenţa planurilor pe trupuri de pajişte
Se precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază,
respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea
cadastrului şi intabulării, hărţi, schiţe, scara şi anul executării.
Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi
utilizate pentru întocmirea amenajamentelor. Aceste informaţii se
transpun în tabelul 2.4.
Tabelul 2.4
*T*
┌────┬─────────┬─────────────────┬──────┐
│Nr. │Indicativ│Suprafaţa pe │ │
│crt.│plan │trupuri de │Total │
│ │ │pajişti (ha) │ │
├────┼─────────┼──┬──┬───────────┼──────┤
│1 │2 │3 │4 │......n │..... │
│ │ │ │ │ │n+1 │
├────┼─────────┼──┼──┼───────────┼──────┤
│1 │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼──┼──┼───────────┼──────┤
│2 │ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼──┼──┼───────────┼──────┤
│....│ │ │ │ │ │
├────┴─────────┼──┼──┼───────────┼──────┤
│TOTAL │ │ │ │ │
└──────────────┴──┴──┴───────────┴──────┘
*ST*
2.4.2. Ridicări în plan

În cazul în care proiectantul nu dispune de hărţile topografice
necesare, pentru cunoaşterea teritoriilor ca poziţie, mărime şi formă
este necesar a se efectua ridicări în plan. Aceste lucrări vor fi
efectuate de specialişti şi vor respecta normele şi metodologiile
cadastrale în vigoare. Se vor specifica ce lucrări au fost executate,
motivându-se necesitatea, după caz.
2.5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor

La acest punct se detaliază modul de determinare a suprafeţelor şi
se precizează suprafaţa totală a pajiştii inclusă în UAT.
2.5.1. Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosinţe
Se va prezenta tabelar structura pajiştilor pe categoriile de
folosinţă.
Tabelul 2.5
*T*
┌──────┬──────┬────────────┬──────────┬─────────┬─────────┐
│ │ │Valorificare│Fără │ │Din care │
│Păşuni│Fâneţe│mixtă │scopuri │Total │la │
│(ha) │(ha) │(păşune, │productive│suprafaţă│consiliul│
│ │ │fâneaţă) │(ha) │(ha) │local │
│ │ │(ha) │ │ │ │
├──────┼──────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├──────┼──────┼────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │
└──────┴──────┴────────────┴──────────┴─────────┴─────────┘
*ST*
2.5.2. Organizarea administrativă

Se va arăta modul de organizare şi administrare care a funcţionat
până în prezent şi se vor face propuneri pentru o gospodărire
raţională în viitor.
2.6. Enclave
Se vor reda conform tabelului 2.6.
Tabelul 2.6
*T*
┌────┬───────┬───────┬─────────┬───────────┬──────────┐
│Nr. │Trup de│Parcela│Suprafaţa│Deţinătorul│Observaţii│
│crt.│pajişte│ │(ha) │ │ │
├────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│1. │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│2. │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────┼─────────┼───────────┼──────────┤
│....│ │ │ │ │ │
└────┴───────┴───────┴─────────┴───────────┴──────────┘
*ST*
Glosar
Corpul de pajişte - cea mai mare unitate economică pastorală, cu
suprafeţe cuprinse între 100 şi 25.000 ha
Trupul de pajişte - o suprafaţă continuă înconjurată de terenuri
aparţinând altor categorii de folosinţă a terenurilor, indiferent de
întinderea şi apartenenţa ei
Parcela descriptivă - unitatea constitutivă de bază din cadrul
unui trup de pajişte, delimitată în cadrul parcelarului în funcţie de
condiţiile staţionale şi ale vegetaţiei, cu caracter permanent,
indiferent de modul de folosinţă a terenului în cadrul trupului
respectiv
Subparcelele - subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică
tehnologii diferenţiate de îmbunătăţire
Parcela de exploatare - suprafaţa din cadrul unei păşuni,
delimitată prin limite naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri
electrice, cu producţii de iarbă aproximativ egale, utilizate pentru
păşunatul raţional în rotaţie
Enclave - suprafeţe de teren cu alte categorie de folosinţă,
respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul
pajiştii
3. Caracteristici geografice şi climatice

3.1. Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului
Se indică zona geografică în care sunt situate pajiştile. Se
descriu pe scurt aspectul reliefului şi configuraţia terenului.
3.2. Altitudine, expoziţie, pantă

Se precizează altitudinea la care sunt situate pajiştile sau
altitudinea minimă şi maximă, în cazul pajiştilor de deal şi de munte,
datele medii şi predominante, conform tabelului 3.1.
Tabelul 3.1
*T*
┌────┬───────┬───────────┬──────────┬─────────┬─────┐
│Nr. │Trup de│Parcela │Altitudine│Expoziţie│Pantă│
│crt.│pajişte│descriptivă│(m) │ │(%) │
├────┼───────┼───────────┼──────────┼─────────┼─────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │
├────┼───────┼───────────┼──────────┼─────────┼─────┤
│1. │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────────┼──────────┼─────────┼─────┤
│2. │ │ │ │ │ │
├────┼───────┼───────────┼──────────┼─────────┼─────┤
│....│ │ │ │ │ │
└────┴───────┴───────────┴──────────┴─────────┴─────┘
*ST*
Se indică atât expoziţia generală, cât şi elementele de detaliu
mai importante determinate de configuraţia terenului.
Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului şi limitele
între care variază.
3.3. Caracteristici pedologice şi geologice

Se dau indicaţii asupra modului de lucru folosit în cartarea
pedologică, arătându-se numărul de profile principale săpate şi
studiate, densitatea lor şi analize efectuate.
Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip-
subtip, conform tabelului 3.2.
Tabelul 3.2
*T*
┌────┬───────────┬───┬───────────┬──────────┬────────┬─────────┬──────
──┐
│Nr. │Parcela │Tip│Subtip │Succesiune│Tip de
│Suprafaţa│Procente│
│crt.│descriptivă│de │(varietate)│de │staţiune│(ha) │(5)
│
│ │ │sol│ │orizonturi│ │ │
│
├────┼───────────┼───┼───────────┼──────────┼────────┼─────────┼──────
──┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8
│
├────┼───────────┼───┼───────────┼──────────┼────────┼─────────┼──────
──┤
│1. │ │ │ │ │ │ │
│
├────┼───────────┼───┼───────────┼──────────┼────────┼─────────┼──────
──┤
│2. │ │ │ │ │ │ │
│
├────┼───────────┼───┼───────────┼──────────┼────────┼─────────┼──────
──┤
│... │ │ │ │ │ │ │
│
└────┴───────────┴───┴───────────┴──────────┴────────┴─────────┴──────
──┘
*ST*
Se face descrierea solurilor, în baza fişelor pedologice de teren
şi a analizelor de laborator.
Analizele probelor de sol se vor realiza la Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia
Mediului - ICPA Bucureşti (INCDPAPM - ICPA Bucureşti) şi reţeaua
naţională de oficii de studii pedologice şi agrochimice (OSPA)
judeţene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării
analizelor.
Vor fi anexate obligatoriu şi buletinele de analiză a solurilor.
Se arată pe scurt răspândirea formaţiunilor geologice, indicându-
se şi alcătuirea petrografică.
Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care
apar pe teritoriul pajiştii, urmările produse de acest fenomen şi
suprafeţele afectate.
3.4. Reţeaua hidrografică

Se descrie reţeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape
principale şi afluenţii mai importanţi; gradul de ramificaţie a
reţelei, regimul hidrologic şi măsura în care influenţează
configuraţia terenului. Se arată avantajele şi dezavantajele pe care
le prezintă reţeaua hidrografică pentru pajişti şi se precizează
aspectele privind debitul şi calitatea apei.
3.5. Date climatice

Pentru început se prezintă situarea pajiştii în regiunile
climatice după sistemul Koppen sau sisteme de clasificare recunoscute
la nivel de UE.
3.5.1. Regimul termic
Se indică temperatura medie anuală în grade Celsius, temperatura
medie a lunii celei mai reci şi a lunii celei mai calde, durata
perioadei calde şi a celei cu îngheţ, exprimate în zile, media lunară
pe perioada de vegetaţie a ierburilor, frecvenţa şi importanţa
gerurilor târzii şi timpurii.
3.5.2. Regimul pluviometric

Se prezintă precipitaţiile medii anuale şi multianuale, cantitatea
de precipitaţii din perioada de vegetaţie, eşalonarea multianuală a
precipitaţiilor pe parcursul anului, perioadele secetoase şi durata
lor, anotimpul cel mai ploios şi cel mai secetos, frecvenţa ploilor
torenţiale, umiditatea atmosferică şi nebulozitatea.
3.5.3. Regimul eolian

Se dau indicaţii privind direcţia, frecvenţa şi intensitatea
vânturilor dominante, direcţia şi frecvenţa vânturilor cu intensitate
mare, efectul asupra vegetaţiei.
4. Vegetaţia
4.1. Date fitoclimatice
Se prezintă zona sau etajul de vegetaţie şi se descriu condiţiile
naturale ce caracterizează zona sau etajul la care este situată
pajiştea, regim termic, precipitaţii, regimul eolian.
4.2. Descrierea tipurilor de staţiune

Se va avea în vedere descrierea staţiunilor de păduri din
apropiere, efectuate pentru amenajările silvice care se aseamănă cu
cele de pajişti.
4.3. Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor

Tipurile de pajişti vor fi redate după indicaţiile specialiştilor
pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea
pajiştilor şi vor consta în indicarea uneia sau a două specii
dominante din flora pajiştilor, conform tabelului 4.1.
Se vor face aprecieri în ce măsură tipurile de pajişti actuale
diferă de starea iniţială şi cauzele care au condus la această
degradare a covorului ierbos, respectiv păşunat abuziv, abandon,
supratârlire, lipsa lucrărilor de ameliorare.
Tabelul 4.1
*T*
┌────┬───────────┬───────────┬─────────┐
│Nr. │Parcela │Tipul de │Suprafaţa│
│crt.│descriptivă│pajişte ├─────┬───┤
│ │ │ │(ha) │(%)│
├────┼───────────┼───────────┼─────┼───┤
│1 │ │2 │3 │4 │
├────┼───────────┼───────────┼─────┼───┤
│1. │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼─────┼───┤
│2. │ │ │ │ │
├────┼───────────┼───────────┼─────┼───┤
│....│ │ │ │ │
├────┴───────────┼───────────┼─────┼───┤
│ │TOTAL │ │ │
└────────────────┴───────────┴─────┴───┘
*ST*
4.4. Descrierea vegetaţiei lemnoase

Vegetaţia lemnoasă, inclusiv cea de uz furajer, ce se află pe
teritoriul actual al pajiştii se va caracteriza conform normelor
silvice, indicându-se numele şi numărul speciilor, consistenţa
vârstelor, volumul şi răspândirea acestora pe pajişte.
5. Cadrul de amenajare
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
Se va preciza modul de culegere a datelor din teren, inclusiv
metodele utilizate pentru descrierea şi clasificarea vegetaţiei.
Pentru culegerea datelor din teren se folosesc metodologiile
specifice în vigoare la data prelevării probelor pentru fiecare ramură
în parte, pedologie, pratologie, dendrologie.
5.2. Obiective social-economice şi ecologice

Se prezintă obiectivele social-economice, ecologice, estetice şi
de protecţie a mediului urmărite în prezentul amenajament.
5.3. Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajiştilor

Se vor preciza categoriile de folosinţă a pajiştilor, păşune,
fâneaţă, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform
legislaţiei în vigoare. Se prezintă şi grupa pajiştilor după factorii
limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafaţă, textură
grosieră, exces de umiditate, sărăturare, aridizare, conform
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral

Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluţiile
tehnologice şi tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind
gospodărirea raţională a suprafeţelor de pajişti din cadrul
proiectului.
Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici
agricole şi să fie în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale
arealului unde se află amplasată pajiştea.
5.4.1. Durata sezonului de păşunat
Se precizează data începerii şi încheierii păşunatului,
stabilindu-se numărul zilelor de durată a păşunatului, pe fiecare trup
de pajişte în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ţine
seama de altitudine, factori limitativi, condiţii climatice extreme,
tradiţie locală.
Momentul începerii păşunatului raţional se face când:
a) înălţimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiştile
naturale şi 12-20 cm pe pajiştile semănate;
b) înălţimea apexului, respectiv conul de creştere al spicului la
graminee este de 6-10 cm;
c) producţia de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la
3-5 t/ha pe pajiştile naturale şi 5-7,5 t/ha pe pajiştile semănate sau
echivalent în substanţă uscată 0,6-1 t/ha şi 1-1,5 t/ha SU;
d) înflorirea păpădiei (Taraxacum officinalis) în primăvară;
e) după 23 aprilie.
Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de

durata perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele
de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru zona de
munte astfel:
a) câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-
150 zile la neirigat;
b) dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);
c) munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);
d) subalpin: 60-100 de zile (iunie-august).
Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile)

înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol.
5.4.2. Numărul ciclurilor de păşunat

Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeaşi parcelă
de exploatare, odată păşunată, se regenerează şi devine din nou bună
pentru păşunat.
Numărul ciclurilor de păşunat este în funcţie de condiţiile
climatice şi staţionale de sol, de compoziţia floristică şi de
capacitatea de regenerare a pajiştilor.
În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a
sezonului de păşunat, care este de 160 de zile, scade cu cca 7,5 zile
cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200-2.400 m, la numai 40 de
zile. Pe păşunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de
păşunat, pe cele de deal 3-5 cicluri şi la câmpie 2-3 cicluri în
condiţii de neirigare şi de 5-7 cicluri sau rotaţii de păşunat în
condiţii de irigare.
5.4.3. Fâneţele
Suprafeţele ce nu se păşunează şi se utilizează pentru producerea
de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea
maximă de nutrienţi, cu excepţia celor care sunt sub angajamente.
5.4.4. Capacitatea de păşunat

Stabilirea capacităţii de păşunat se va face prin împărţirea
producţiei totale de masă verde cu raţia necesară unei unităţi vită
mare (UVM).
Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care
consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de
animale domestice este redată în tabelul 5.1 întocmit conform
Tabelul 5.1
*T*
┌──────────────────┬────────────┬──────┐
│Categoria de │Coeficientul│Capete│
│animale │de conversie│/ │
│ │ │UVM │
├──────────────────┼────────────┼──────┤
│Tauri, vaci şi │ │ │
│alte bovine de mai│ │ │
│mult de │1,0 │1,0 │
│2 ani, ecvidee de │ │ │
│mai mult de 6 luni│ │ │
├──────────────────┼────────────┼──────┤
│Bovine între 6 │0,6 │1,6 │
│luni şi 2 ani │ │ │
├──────────────────┼────────────┼──────┤
│Bovine de mai │0,4 │2,5 │
│puţin de 6 luni │ │ │
├──────────────────┼────────────┼──────┤
│Ovine │0,15 │6,6 │
├──────────────────┼────────────┼──────┤
│Caprine │0,15 │6,6 │
└──────────────────┴────────────┴──────┘
*ST*
Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire şi
cântărire pe 6-10 mp din suprafeţele de probă aflate în parcela de
exploatare ce urmează să fie păşunată.
Pentru delimitarea suprafeţelor de probă se folosesc îngrădituri
sau cuşti metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită
consumul de către animale a vegetaţiei din interior, amplasate pe
suprafeţe omogene din punctul de vedere al compoziţiei floristice şi
al producţiei. Aceste suprafeţe se cosesc la începutul fiecărui ciclu
de păşunat, respectând restricţia ca pe plante să nu se regăsească apă
de adiţie.
Capacitatea de păşunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de
păşunat utilizând formula:
*T*
Pt(kg/ha) x Cf%
Cp(UVM/ha) = ----------------- ,
Nz x DZP x 100
*ST*
în care:
Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;
DZP = numărul zilelor sezonului de păşunat;
Cf = coeficient de folosire a pajiştii, în procente.
Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin
cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5-10 mp, după
scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la producţia totală
după formula:
*T*
*ST*
Pt(kg/ha) - Rn(kg/ha)
Cf = ---------------------- x 100, în procente

Pt(kg/ha)
Pentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea
specialiştilor din domeniul culturii pajiştilor.
6. Organizarea, îmbunătăţirea, dotarea şi folosirea pajiştilor

6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti
Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse şi se vor
analiza variantele tehnologice şi volumul de lucrări. Lucrările
propuse vor fi în conformitate cu metodologia şi respectarea bunelor
condiţii agricole şi de mediu, denumite în continuare GAEC, şi a celor
care sunt sub angajament.
Se vor justifica suprafeţele considerate de protecţie şi cele care
îşi schimbă destinaţia, menţionând legislaţia sub incidenţa căreia
intră.
Se va compara producţia actuală cu cea posibilă de realizat prin
aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire. Se vor face tabele cumulative cu
lucrările de îmbunătăţire pentru sporirea producţiei şi conservarea
biodiversităţii, conform tabelelor 6.1.a şi 6.1.b.
Principalele măsuri de creştere cantitativă şi calitativă a
producţiei pajiştilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea
efectului factorilor limitativi ai productivităţii acestora.
Pentru determinarea măsurilor şi tehnologiilor de îmbunătăţire
adecvate trebuie să se stabilească în prealabil, cu exactitate,
cauzele degradării pajiştii respective, deoarece aplicarea oricărei
măsuri de îmbunătăţire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele
degradării lui conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe
termen scurt.
Principalele acţiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la
creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de furaje de pe
pajişti sunt:
a) măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiştile
afectate de factori limitativi ai producţiei;
b) măsuri de îmbunătăţire fără înlocuirea totală a vechiului covor
vegetal, denumite măsuri de suprafaţă;
c) măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea
totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee
şi leguminoase perene de pajişti;
d) valorificarea superioară a producţiei pajiştilor prin păşunat;
e) valorificarea superioară prin recoltarea şi conservarea
furajelor de pe pajişti.
1. Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate

pajiştile afectate de diferiţi factori limitativi ai producţiei sunt:
a) eliminarea excesului de umiditate;
b) combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului;
c) corectarea reacţiei solului, respectiv
aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.
2. Măsurile de suprafaţă de îmbunătăţire a pajiştilor cuprind:

a) lucrările de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţarea
de muşuroaie de orice provenienţă, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă
nevaloroasă şi de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea
dejecţiilor rămase în urma păşunatului sau după fertilizarea organică,
aerarea covorului vegetal;
b) îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o
fertilizare corespunzătoare;
c) supraînsămânţarea pajiştilor.
3. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din:

a) curăţarea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă
nevaloroasă şi de pietre;
b) distrugerea vechiului covor vegetal degradat;
c) îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o
fertilizare corespunzătoare;
d) pregătirea patului germinativ;
e) reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi
cu valoare furajeră ridicată;
f) întreţinerea pajiştii nou-înfiinţate.
Dacă există diferenţe între măsurile de îmbunătăţire aplicate,
determinate de variaţii ale condiţiilor staţionale actuale, se va
prezenta tehnologia pentru fiecare parcelă în parte.
Tabelul 6.1.a.
*T*
┌────────────────────────┬────────────────────────────────────────────
──────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Trupul de păşune/ │Volumul lucrărilor de îmbunătăţire (ha):
│ │
│Parcela descriptivă │
│ │
├────┬─────────┬─────────┼───────────┬────────────┬──────────┬────────
───┬────────────┬──────────┬────────┬─────┤Suprafeţe│
│ │ │ │ │Tăiarea
│Combaterea│Culegerea │ │ │ │ │de
│
│Nr. │ │Suprafaţa│Înlăturarea│arboretelor,│plantelor
│pietrelor │Nivelarea │Combaterea│Drenări │ │protecţie│
│crt.│Denumirea│(ha) │vegetaţiei │scoaterea │dăunătoare│şi
│muşuroaielor│eroziunii │şi │Total│ │
│ │ │ │arbustive │cioatelor │şi toxice
│resturilor │ │solului │desecări│ │ │
│ │ │ │ │ │ │lemnoase
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼────────
───┼────────────┼──────────┼────────┼─────┼─────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7
│8 │9 │10 │11 │12 │
├────┼─────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼────────
───┼────────────┼──────────┼────────┼─────┼─────────┤
│1. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼────────
───┼────────────┼──────────┼────────┼─────┼─────────┤
│2. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼────────
───┼────────────┼──────────┼────────┼─────┼─────────┤
│3. │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
├────┼─────────┼─────────┼───────────┼────────────┼──────────┼────────
───┼────────────┼──────────┼────────┼─────┼─────────┤
│....│ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │
└────┴─────────┴─────────┴───────────┴────────────┴──────────┴────────
───┴────────────┴──────────┴────────┴─────┴─────────┘
*ST*
Măsurile de îmbunătăţire ce vor fi aplicate vor fi trecute într-o
formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătăţire
utilizate, data la care au fost aplicate şi dozele utilizate de
pesticide şi fertilizanţi, conform tabelului 6.2. Se va preciza şi
timpul de revenire, adică după ce interval de timp se va interveni din
nou cu aceste măsuri.
Tabelul 6.1.b.
*T*
┌─────────────────────────┬───────────────────────────────────────────
───────────┐
│Trupul de păşune/ │Volumul lucrărilor de îmbunătăţire (ha):
│
│Parcela descriptivă │
│
├─────┬─────────┬─────────┼───────────┬───────────┬────────────────┬──
───────────┤
│Nr.
│Denumirea│Suprafaţa│Fertilizare│Fertilizare│Supraînsămânţare│Reînsămâ
nţare│
│crt. │ │(ha) │chimică │organică │ │
│
├─────┼─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼────────────────┼──
───────────┤
│1 │2 │3 │4 │5 │6 │7
│
├─────┼─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼────────────────┼──
───────────┤
│1. │ │ │ │ │ │
│
├─────┼─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼────────────────┼──
───────────┤
│2. │ │ │ │ │ │
│
├─────┼─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼────────────────┼──
───────────┤
│3. │ │ │ │ │ │
│
├─────┼─────────┼─────────┼───────────┼───────────┼────────────────┼──
───────────┤
│.....│ │ │ │ │ │
│
└─────┴─────────┴─────────┴───────────┴───────────┴────────────────┴──
───────────┘
*ST*
Tabelul 6.2
Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu
îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha/an)
*T*
┌────────────┬───────┬────────┬────────┐
│Tipul de │N │P(2)O(5)│K(2)O │
│pajişte │ │ │ │
├────────────┼───────┼────────┼────────┤
│1. Festuca │ │ │ │
│valesiaca │ │ │ │
│2. Festuca │ │50-60 │- │
│rupicola │ │(20-25) │50-60 │
│3. Agrostis │100-200│50-60 │(40-50) │
│capillaris │100-200│(20-25) │75-100 │
│a) │150-200│75-100 │(60-80) │
│productive │100-150│(35-45) │50-75 │
│b) slabe │150 │50-75 │(40-60) │
│4. Festuca │200 │(20-35) │75 (60) │
│rubra │100 │75 (50) │100 (80)│
│5. Nardus │ │100 (45)│50 (40) │
│stricta │ │50 (20) │ │
│6. Festuca │ │ │ │
│airoides │ │ │ │
└────────────┴───────┴────────┴────────┘
*ST*
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau

supraînsămânţarea pajiştilor
Se vor prezenta atât speciile care compun amestecul ce urmează a
fi însămânţat/supraînsămânţat, cât şi cantitatea cu care participă
acestea în amestec, conform anexei nr. 1. Lucrările de reînsămânţare
sau supraînsămânţare vor fi efectuate doar acolo unde este necesar,
iar amestecul va conţine specii de graminee şi leguminoase perene de
pajişti pretabile condiţiilor staţionale şi modului de folosire, având
în vedere şi restricţiile din cadrul angajamentelor.
6.3. Capacitatea de păşunat

Se va arăta capacitatea de păşunat actuală şi predictibilă după
aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire.
Capacitatea de păşunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară
conform tabelului 6.3, grupându-se suprafeţele cu capacitate de
producţie asemănătoare şi cu răspuns preconizat asemănător. Se vor
prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce priveşte
compoziţia floristică, producţia de masă verde, coeficientul de
folosire şi încărcătura optimă a pajiştii, exprimată în UVM/ha, ca
urmare a îmbunătăţirii pajiştilor.
Tabelul 6.3
*T*
┌───────┬──────────┬─────────┬──────────┬─────────┬─────────┬──────┬──
────────────┐
│ │Suprafaţa │ │ │Producţia│Producţia│
│Încărcare cu │
│Trupul │parcelei │Producţia│Coeficient│de masă │totală │
│UVM │
│de │de │de masă │de │verde │de masă │ZAF *)│
│
│pajişte│exploatare│verde │folosire │utilă │verde │
├──────┬───────┤
│ │(ha) │(t/ha) │(%) │(t/ha) │(t) │ │/1
ha │Total │
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │
├───────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼──
────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │7 │8
│9 │
│1 │2 │3 │4 │5 (col.3x│6
(col.2x│(col.5│(col.7│(col.2x│
│ │ │ │ │col.4) │col.3) │/ │/
│col.8) │
│ │ │ │ │ │ │0,05)
│DSP) │ │
├───────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼──
────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │
├───────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼──
────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │
├───────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼──
────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │
├───────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────┼──
────┼───────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │
└───────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┴─────────┴──────┴──
────┴───────┘
*ST*
──────────
*) ZAF - număr de zile animal furajat pe păşune; DSP - durată
sezon păşunat.
0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un
UVM/zi.
──────────
6.4. Organizarea păşunatului pentru diferitele specii de animale

Se vor da indicaţii de ordin general asupra modului de organizare
în vederea folosirii raţionale a păşunilor, prin împărţirea,
stabilirea numărului şi determinarea suprafeţei parcelelor,
delimitarea lor pe teren, specia şi categoria de vârstă a animalelor.
Se vor preciza suprafeţele de pajişte care nu vor fi păşunate şi
se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din
circuitul pastoral, zone de protecţie, teren degradat, suprafeţe în
curs de îmbunătăţire şi perioada de readucere în circuitul pastoral
dacă este cazul.
Numărul şi suprafaţa parcelelor de exploatare se stabilesc în
funcţie de producţia lor, calitatea ierbii şi posibilitatea
regenerării ei. Ca suprafaţă, parcelele de exploatare pot diferi între
ele, cu condiţia ca producţia de iarbă să fie aceeaşi şi să suporte
aceeaşi încărcătură de animale. În momentul în care capacitatea şi
calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face
subparcele de folosire, în vederea eşalonării producţiei şi
valorificării raţionale a furajului, cositul furajelor excedentare,
pentru a asigura necesarul în cazul condiţiilor nefavorabile.
Ordinea de păşunat a parcelelor de exploatare este determinată de
expoziţie, altitudine şi amplasare faţă de căile de acces. În general,
parcelele cu o expoziţie însorită şi cu altitudinea cea mai mică se
vor păşuna primele, după care se valorifică cele cu expoziţie umbrită
sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de păşunat pe
cicluri de exploatare.
Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe
aceeaşi parcelă în acelaşi sezon de păşunat.
De asemenea se recomandă ca suprafeţele aflate în imediata
apropiere a localităţii să fie păşunate de vacile de lapte, iar
tineretul bovin şi celelalte categorii să utilizeze pajiştile mai
îndepărtate.
Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât
posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde
acestea nu sunt prezente, se vor crea limite artificiale, preferabil
garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice.
6.5. Căi de acces

Se vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de
pajişte, drumurile de pământ şi potecile de acces şi în caz de nevoie
se va propune construirea de drumuri, justificând necesitatea lor.
Construirea căilor de acces se va face respectând legislaţia în
vigoare.
Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces
pe păşune, drumuri forestiere şi lungimea acestora. Se va arăta starea
acestor drumuri, cum sunt întreţinute şi de cine sunt administrate,
necesitatea reparaţiilor.
Toate căile de acces vor fi figurate pe hărţile de ansamblu, prin
semne convenţionale specifice.
6.6. Construcţii zoopastorale şi surse de apă

Se vor prezenta construcţiile pastorale, cum ar fi adăposturi,
stâne, casării, cabane şi alte utilităţi, adăpători, garduri, porţi de
târlire, precum şi amplasarea acestora. De asemenea se arată şi
celelalte construcţii aflate pe păşuni sau în apropierea lor şi cine
le administrează.
Se va face o descriere sumară a construcţiilor existente şi se va
preciza starea lor.
Se vor da relaţii cu privire la sursele de apă existente,
specificându-se în mod expres capacitatea şi permanenţa acestora. Dacă
nu există adăpători se specifică unde se face adăpatul vitelor sau
accesul vitelor la sursele de apă învecinate şi se menţionează
distanţa până la aceste surse.
Se vor propune lucrări pentru realizarea de noi surse de apă
potabilă, forări de puţuri, aducţiuni de apă şi alte lucrări de
gospodărire a apei, justificându-se necesitatea lor, de exemplu:
distanţele faţă de sursele de adăpare a animalelor să fie cât mai
reduse.
Dacă este necesar, se fac propuneri pentru a se acorda acces la
sursele de apă învecinate, inclusiv la cele din păduri.
7. Descriere parcelară
Se va face o prezentare tabelară a fiecărei parcele descriptive
care compune pajiştea amenajată.
*T*
┌───┬───────┬───────────┬─────────┬─────────┬────────┬────────────┐
│ │Trupul │Parcela │Suprafaţa│Categoria│ │ │
│UAT│de │descriptivă│(ha) │de │Unitatea│ │
│ │pajişte│ │ │folosinţă│de │Configuraţia│
├───┼───────┼───────────┼─────────┼─────────┤relief │ │
│ │ │ │ │ │ │ │
├───┴───────┴───────────┴─────────┴─────────┴────────┴────────────┤
│Altitudine: Expoziţie: Înclinaţie: Sol: │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Datele staţionale suplimentare (dacă este cazul) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Tipul de pajişte - se notează tipul de pajişte identificat pe │
│parcelă (anexa nr. 2) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Graminee - se prezintă speciile de graminee din covorul vegetal │
│(anexa nr. 3) şi gradul acestora de │
│participare (%) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Leguminoase - se prezintă speciile de leguminoase din covorul │
│vegetal (anexa nr. 3) şi gradul de │
│participare (%) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Diverse plante - se prezintă plantele din alte familii botanice │
│care sunt în compoziţia covorului │
│ierbos (anexa nr. 4), precum şi gradul de participare al acestora│
│(%) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Plante dăunătoare şi toxice - se vor enumera plantele dăunătoare │
│şi toxice care sunt prezente pe │
│pajişte (anexa nr. 5) şi gradul de participare al acestora în │
│covorul ierbos (%) │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Gradul de acoperire cu vegetaţie a parcelei - se va nota │
│aprecierea în procente a gradului de │
│acoperire │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Încărcarea cu animale - orientativ, în anul 1 se va nota conform │
│anexei nr. 6, iar în următorii ani │
│prin calcul specificat la paragraful 5.4.4 │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Vegetaţia lemnoasă: se va detalia conform normelor silvice, se │
│precizează vârsta, consistenţa, │
│răspândirea, volumul (m3), se va preciza dacă există rupturi şi │
│doborâturi. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lucrări executate: se vor prezenta lucrările de îmbunătăţiri │
│efectuate până în prezent. │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Lucrări propuse: se vor prezenta lucrările propuse pentru │
│îmbunătăţirea pajiştilor. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────┘
*ST*
Aceste descrieri se vor ataşa la finalul documentaţiei.
8. Descrierea vegetaţiei forestiere

8.1. Date generale: suprafaţa totală, suprafaţa efectiv ocupată şi
distribuţia vegetaţiei forestiere pe suprafaţă
8.2. Descrierea staţiunii: forma de relief, configuraţia
terenului, expoziţie, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol,
tipul de floră, tipul de staţiune, datele caracteristice pentru
staţiune, eroziune, grohotiş, stâncării şi alte caracteristici
ecopedologice care prezintă importanţă pentru vegetaţia forestieră
8.3. Descrierea vegetaţiei forestiere: arboretul - elementele de
arboret, provenienţa, vârsta, proporţia elementelor, clasa de
producţie, creşterea, vârsta medie, consistenţa, volumul la hectar şi
volumul total
8.4. Organizarea păşunatului: zonele admise la păşunat, zonele în
care este permisă traversarea spre locurile de păşunat, zonele în care
păşunatul este interzis, perioadele în care este admis păşunatul
8.5. Hărţi: harta păşunii împădurite, harta zonelor
admise/interzise la păşunat şi a celor în care este permisă
traversarea
9. Diverse
9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia
Se precizează data din care intră în vigoare prezentul
amenajament. Durata amenajamentului pastoral este de 10 ani.
9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări

Se prezintă personalul care a participat la efectuarea
amenajamentului, se va preciza de asemenea ce contribuţie a avut
respectiva persoană şi unitatea de care aparţine aceasta.
9.3. Hărţile ce se ataşează amenajamentului

Se vor enumera hărţile ce se sunt ataşate amenajamentului. Hărţile
vor fi anexate la sfârşitul lucrării, precum şi descrierile parcelare.
9.4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă

Se vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an pe fiecare
parcelă, conform tabelului 9.
9.5. Bibliografie
Se vor nota sursele bibliografice utilizate în realizarea
prezentului amenajament.
Tabelul 9
*T*
┌───────┬──────┬──────────────────┬──────────────────┬────────────────
──┬──────────────────┬──────────────────┬──────────────────┐
│ │ │Combaterea │Strângerea │
│ │ │ │
│ │ │buruienilor şi │cioatelor, │Grăpatul
│Amendarea │Supraînsămânţarea │Fertilizarea*) │
│ │ │vegetaţiei │pietrelor şi │pajiştilor
│pajiştilor │sau reînsămânţarea│pajiştilor │
│ │Supra-│lemnoase │nivelarea │
│ │pajiştilor │ │
│Parcela│faţa │ │muşuroaielor │
│ │ │ │
│ │
├────────┬─────────┼────────┬─────────┼────────┬─────────┼────────┬───
──────┼────────┬─────────┼────────┬─────────┤
│ │ │Perioada│ │Perioada│ │Perioada│
│Perioada│ │Perioada│ │Perioada│ │
│ │ │/ │Suprafaţa│/ │Suprafaţa│/
│Suprafaţa│/ │Suprafaţa│/ │Suprafaţa│/ │Suprafaţa│
│ │ │Anul │ │Anul │ │Anul │
│Anul │ │Anul │ │Anul │ │
├───────┼──────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼───────
──┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼───────
──┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼───────
──┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
├───────┼──────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼───────
──┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┤
│ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │ │ │ │ │
└───────┴──────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴───────
──┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┘
*ST*
──────────
*) Fertilizarea pajiştilor se va realiza pe baza unui plan de
fertilizare anual, ţinând cont de cartarea agrochimică.
──────────
10. Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid-cadru.
ANEXA NR. 1
la ghidul-cadru
Câteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee
şi
leguminoase perene în condiţii de neirigare
*T*
┌────────────┬─────────────────────────────┬──────────────────────────
────┬─────────┬───────┐
│ │Regiunea de cultură │Particularităţi biologice
│ │ │
│
├────┬─────────┬────┬───┬─────┼────────┬───────┬─────────────┤
│Norma │
│ │ │dealuri │ │ │ │ │
│Capacitatea │Modul de │de │
│Specia │câm-├────┬────┤mun-│al-│ │ │ │de
concurenţă│folosinţă│sămânţă│
│ │pie │us- │ume-│te │pin│lunci│Talia
│Otăvire├────┬────────┤principal│(kg/ha)│
│ │ │cate│de │ │ │ │ │
│Anul│Ceilalţi│ │ │
│ │ │ │ │ │ │ │ │ │I │ani
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Agropyron │+ │+ │● │● │● │● │Mijlocie│foarte │III │II
│fâneaţă │16-18 │
│pectinifor. │ │ │ │ │ │ │ │slabă │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Bromus │+ │+ │● │● │● │● │Înaltă │foarte │III │II
│inermis │ │ │ │ │ │ │ │slabă │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Dactylis │+ │+ │+ │+ │● │+ │Înaltă │foarte │III │I
│mixt │20-25 │
│glomerata │ │ │ │ │ │ │ │bună │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Festuca │● │● │+ │+ │● │+ │Înaltă │foarte │III │I
│arundinaceea│ │ │ │ │ │ │ │bună │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Festuca │● │● │+ │+ │● │+ │Mijlocie│bună │II │III
│mixt │25-30 │
│pratensis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Festuca │● │● │+ │+ │+ │● │Joasă │slabă │III │III
│păşune │20-25 │
│rubra │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Lolium │● │● │+ │● │● │+ │Joasă │foarte │I │II
│păşune │25-30 │
│perenne │ │ │ │ │ │ │ │bună │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Phleum │● │● │+ │+ │+ │+ │Înaltă │bună │III │III
│mixt │15-18 │
│pratense │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Poa │● │● │+ │+ │+ │+ │Joasă │slabă │III │II
│păşune │12-15 │
│pratensis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Lotus │+ │+ │+ │+ │● │+ │Joasă │foarte │III │III
│mixt │12-16 │
│corniculatus│ │ │ │ │ │ │ │bună │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Medicago │+ │+ │+ │● │● │+ │Înaltă │foarte │I │I
│sativa │ │ │ │ │ │ │ │bună │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Onobrychis │+ │+ │+ │● │● │● │Înaltă │slabă │III │III
│fâneaţă │80-100 │
│viciifolia │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Trifolium │● │● │● │● │● │+ │Înaltă │foarte │II │II
│pratense │ │ │ │ │ │ │ │bună │ │
│ │ │
├────────────┼────┼────┼────┼────┼───┼─────┼────────┼───────┼────┼────
────┼─────────┼───────┤
│Trifolium │● │● │+ │+ │+ │+ │Joasă │foarte │III │III
│păşune │10-12 │
│repens │ │ │ │ │ │ │ │bună │ │
│ │ │
└────────────┴────┴────┴────┴────┴───┴─────┴────────┴───────┴────┴────
────┴─────────┴───────┘
*ST*
+ Se recomandă a fi semănate.
● Nu se recomandă.
I - capacitate mare de concurenţă
II - capacitate mijlocie de concurenţă
III - capacitate mică de concurenţă
Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare
pe zone de cultură şi mod de folosire
(P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)
*T*
┌────────────┬──────────┬────────────────────┐
│ │ │Etajul pădurilor de │
│Zona │Silvostepă│foioase │
│ │ │(gorun, fag) │
├────────────┼──┬───┬───┼──┬──┬──┬──┬──┬──┬──┤
│Număr │1 │2 │3 │4 │5 │6 │7 │8 │9 │10│
│amestec │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Modul de │P │F │PM │PM│P │F │MF│PM│M │M │
│exploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Dactylis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│glomerata │12│6 │8 │10│- │10│12│- │9 │10│
│(golomăţ) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Festuca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratensis │8 │- │10 │8 │- │- │5 │15│- │13│
│(păiuş de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│livezi) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Phleum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratense │5 │- │- │5 │- │8 │5 │6 │7 │7 │
│(timoftică) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Lolium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perenne │- │- │- │2 │- │- │- │4 │9 │- │
│(raigras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│englezesc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Festuca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arundinaceea│- │- │- │- │25│- │- │- │- │- │
│(păiuş │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înalt) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Festuca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rubra (păiuş│- │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│roşu) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Poa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratensis │2 │- │- │2 │- │- │- │2 │- │- │
│(firuţă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Bromus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inermis │- │- │10 │- │- │- │- │- │- │- │
│(obsigă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nearistată) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Trifolium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│repens │- │- │- │3 │3 │- │- │3 │3 │3 │
│(trifoi alb)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Trifolium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratense │- │- │- │- │- │12│- │- │5 │- │
│(trifoi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│roşu) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Lotus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corniculatus│5 │- │4 │- │- │- │3 │- │- │5 │
│(ghizdei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Medicago │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sativa │- │15 │- │- │- │- │5 │- │- │- │
│(lucerna │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│albastră) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Onobrychis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│viciifolia │- │- │30 │- │- │- │- │- │- │- │
│(sparcetă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼───┼───┼──┼──┼──┼──┼──┼──┼──┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sămânţă (cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valoarea │32│21 │62 │30│28│30│30│30│33│38│
│culturală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│100%) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──┴───┴───┴──┴──┴──┴──┴──┴──┴──┘
*ST*
Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare
pe zone de cultură şi mod de folosire
(P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)
*T*
┌────────────┬─────────┬─────────────────────────────────┐
│ │ │Condiţii staţionale speciale │
│Zona │Etajul ├────────┬─────────┬────┬─────────┤
│ │molidului│Irigat │Eroziune │Exc.│Sărături │
│ │ │ │ │apă │ │
├────────────┼──┬──┬───┼──┬──┬──┼────┬────┼────┼────┬────┤
│Număr │11│12│13 │14│15│16│17 │18 │19 │20 │21 │
│amestec │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Modul de │PM│M │P │P │PM│MF│PM │F │M │M │P │
│exploatare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Dactylis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│glomerata │- │4 │- │- │10│8 │5 │- │5 │5 │- │
│(golomăţ) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Festuca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratensis │12│8 │- │5 │- │7 │- │- │8 │- │- │
│(păiuş de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│livezi) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Phleum │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratense │8 │10│8 │3 │- │5 │- │- │7 │- │- │
│(timoftică) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Lolium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│perenne │- │- │- │15│5 │3 │- │- │5 │15 │10 │
│(raigras │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│englezesc) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Festuca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│arundinaceea│- │- │- │- │12│- │- │- │- │- │15 │
│(păiuş │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│înalt) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Festuca │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│rubra (păiuş│6 │- │7 │- │- │- │- │- │- │- │- │
│roşu) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Poa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratensis │- │- │3 │2 │2 │- │- │- │- │- │- │
│(firuţă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Bromus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│inermis │- │- │- │- │- │- │12 │25 │- │- │- │
│(obsigă │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│nearistată) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Trifolium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│repens │3 │3 │3 │3 │3 │- │- │- │- │3 │3 │
│(trifoi alb)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Trifolium │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│pratense │- │3 │- │- │- │- │- │- │- │- │- │
│(trifoi │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│roşu) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Lotus │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│corniculatus│2 │- │- │- │- │- │5 │- │- │5 │5 │
│(ghizdei) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Medicago │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sativa │- │- │- │- │- │8 │5 │- │- │- │- │
│(lucerna │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│albastră) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Onobrychis │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│viciifolia │- │- │- │- │- │- │25 │40 │- │- │- │
│(sparcetă) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├────────────┼──┼──┼───┼──┼──┼──┼────┼────┼────┼────┼────┤
│Total │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│sămânţă (cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│valoarea │31│28│21 │28│32│31│52 │65 │25 │28 │33 │
│culturală │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│100%) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└────────────┴──┴──┴───┴──┴──┴──┴────┴────┴────┴────┴────┘
*ST*
ANEXA NR. 2
la ghidul-cadru
PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIŞTI ŞI RĂSPÂNDIREA LOR
1. Etajul subalpin şi alpin
1.1. Pajiştile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica)
(păruşcă)
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de păruşcă ocupă cele mai mari
suprafeţe în etajul subalpin al jnepenişurilor, de la 1.600 m până la
2.200 m altitudine. Acestea sunt pajişti de origine secundară şi au
rezultat în special după defrişarea jneapănului.
Festuca airoides este o specie care preferă staţiuni cu caracter
mezoxerofit faţă de Nardus stricta, cu care se învecinează şi se
întrepătrunde, şi care preferă staţiuni mai umede.
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii nevaloroase.
Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producţie de 2-4 t/ha
MV şi o capacitate de păşunat de 0,2-0,5 UVM/ha.
1.2. Pajiştile de Carex curvula (coarnă) şi Juncus trifidus

(pipiriguţ)
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de coarnă şi pipiriguţ sunt de
origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai
mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munţii Făgăraş,
Iezer-Păpuşa, Bucegi, Parâng, Retezat şi Rodnei.
Solurile sunt humicosilicatice şi podzoluri.
Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de
animale.
Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal,
producţiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV şi a gradului scăzut
de consumabilitate a pipiriguţului, care permit o încărcare de 0,1-0,4
UVM/ha.
2. Pajişti zonale premontane şi montane

2.1. Pajiştile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului)
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Agrostis capillaris (Agrostis
tenuis) ocupă cele mai mari suprafeţe în zona de deal şi cea montană
inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste
1.200 m, din subzona stejarilor şi gorunului până în subetajul fagului
şi al amestecurilor de fag cu răşinoase.
În teritoriu se disting pajişti de Agrostis capillaris de
productivitate bună pe terenuri plane sau uşor înclinate cu soluri mai
bogate şi pajişti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinaţie
mare şi expoziţii însorite pe soluri mai sărace acide.
Solurile de sub pajiştile de iarba-câmpului sunt brune
argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu
reacţie slab acidă până la neutre pentru pajiştile mai bune şi
puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.
Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere
furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii cu valoare furajeră
ridicată, dar şi specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice. Adesea,
aceste pajişti sunt invadate şi de vegetaţie lemnoasă dăunătoare, ca:
păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul
(Rosa canina), în zone mai uscate şi alunul (Corylus avellana),
carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai
umede.
Valoarea pastorală a pajiştilor de Agrostis capillaris este bună,
ajungând la o producţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de
1,0-1,2 UVM/ha.
A doua categorie de pajişti de acest tip, cu productivitate
mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV şi o
capacitate de păşunat de 0,5-0,8 UVM/ha.
2.2. Pajiştile de Festuca rubra (păiuş roşu)

Răspândire şi ecologie. Arealul fitogeografic al pajiştilor de
Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies),
cunoscut şi sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de
1.800 m în Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali şi 1.600 m în
nordul Carpaţilor Orientali. La limita inferioară, pajiştile de
Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând
în unele situaţii până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine.
Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice,
de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune
feriiluviale, rendzine, litosoluri.
Vegetaţia pajiştilor de Festuca rubra, din cauza păşunatului
abuziv şi a scăderii fertilităţii solului, este invadată pe suprafeţe
apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului,
ţepoşică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia
caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte
scăzută. Pe suprafeţele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici
(Urtica sp.), ştirigoaie (Veratrum album), ştevii (Rumex sp.),
brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi altele. Vegetaţia lemnoasă
invadantă este reprezentată de arbuşti ca: ienupăr (Juniperus
sibirica), specii de Vaccinium şi puieţi de arbori, în special de
molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună.
Valoarea pastorală a pajiştilor de păiuş roşu este foarte
heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producţie de 5-15 t/ha MV,
respectiv 0,5-1,5 UVM/ha.
2.3. Pajiştile degradate de Nardus stricta (ţepoşica)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de ţepoşică au o largă
răspândire în etajul molidişurilor şi al jnepenişurilor (Pinus mugo)
în toţi munţii înalţi din Carpaţii româneşti. Nardus stricta, specia
care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată
la condiţii de umiditate şi temperatură diferite, de la 300 m până la
2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice şi
oligotrofice.
Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide,
podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide.
Valoarea furajeră a ţepoşicii este foarte scăzută, fiind
considerată o specie nevaloroasă.
Vegetaţia pajiştilor de Nardus stricta este degradată şi de o
productivitate scăzută.
Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producţii
de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, şi o capacitate medie
de 0,4 UVM/ha.
3. Pajişti zonale colinare şi de câmpie

3.1. Pajiştile de Festuca valesiaca (păiuş stepic)
Răspândire şi ecologie. Aceste pajişti sunt reprezentative pentru
zonele de stepă şi silvostepă din ţara noastră. Festuca valesiaca,
specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare
plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona
nemorală, şi anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus
robur) din Podişul Sucevei şi subzona pădurilor de cer (Quercus
cerris), gârniţă (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice şi
subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podişul Bârladului.
Cele mai mari suprafeţe cu păiuş stepic sunt în Podişul Moldovei,
sporadic în Piemontul Getic şi în Câmpia Transilvaniei, pe coaste
însorite.
Solurile pe care se extind aceste pajişti sunt cernoziomurile,
regosolurile, pseudorendzinele şi solurile cernoziomoide.
Vegetaţia are în componenţă numeroase specii ierboase nevaloroase,
dăunătoare, cum ar fi scaieţi, pelin şi specii toxice, ca: alior,
coronişte sau vegetaţie lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar,
păducel, măceş, verigariu.
Valoarea pastorală este mediocră, cu potenţial de producţie
scăzut, de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi
vită mare la ha.
3.2. Pajiştile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuş de
silvostepă)
Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Festuca rupicola se întâlnesc
în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podişul Transilvaniei,
în subzona pădurilor de cer şi gârniţă din Dealurile Vestice până la
cca 600 m altitudine, pe versanţi slab până la moderat înclinaţi 6°-
14° pe toate expoziţiile la altitudini mai joase şi numai însorite la
altitudini mai mari.
Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenuşii,
brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri.
Vegetaţia este dominată de numeroase specii nevaloroase,
dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, pelin, care diminuează mult
calitatea acestor pajişti.
Valoarea pastorală şi productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu o
producţie de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6
UVM/ha.
3.3. Pajiştile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuţa)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de firuţă se întâlnesc în zona
nemorală din sudul ţării, în aria pădurilor de cer şi gârniţă, la
altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane şi uşor
înclinate.
Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună
şi grad ridicat de consumabilitate.
Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roşcate, brune
roşcate luvice şi vertisoluri.
Vegetaţia este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc
totuşi specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-
iepurelui, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, piciorul-
cocoşului.
Valoarea pastorală este bună, cu producţie de 7,5-12,5 t/ha MV şi
o capacitate de păşunat de 1-1,5 UVM/ha.
3.4. Pajiştile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de bărboasă sunt cele mai
răspândite tipuri de pajişti derivate din cele de Festuca valesiaca şi
Festuca rupicola, ca efect al păşunatului abuziv, neraţional şi al
eroziunii solului, din Podişul Moldovei, Depresiunea Transilvaniei,
Podişul Dobrogei, precum şi al unor enclave din Dealurile Olteniei şi
Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu
largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul
gorunului şi chiar al fagului, în special pe coastele însorite,
moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de
eroziune a solului.
Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune
argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice.
Vegetaţia acestui tip de pajişte derivată este frecvent invadată
de buruieni, specii dăunătoare şi toxice, precum: alior, lumânărică,
scaieţi, pelin, pojarniţă.
Valoarea pastorală şi productivitatea sunt foarte slabe, cu
producţii de 1,5-5 t/ha MV, în funcţie de intensitatea degradării, cu
o capacitate de păşunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha.
4. Pajişti azonale
4.1. Pajiştile din lunci şi depresiuni
Aceste pajişti sunt influenţate în mare măsură de condiţiile de
sol şi umiditate specifice luncilor râurilor şi depresiunilor
intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile
majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus
glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus
sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana).
Vegetaţia ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care
edifică tipuri de pajişti distincte: Agrostis stolonifera (iarba-
câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis
(firuţa), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren),
Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) şi Festuca pratensis (păiuşul de
livezi), precum şi alte specii foarte valoroase furajere care au fost
introduse deja în cultură.
Modul de folosinţă al acestor pajişti este în regim de fâneaţă şi
uneori mixt, fâneaţă-păşune. Aceste tipuri de pajişti naturale au
producţiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate
favorabil şi solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.
Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producţii de
7,5-15 t/ha MV, în funcţie de tipul şi modul de întreţinere.
4.2. Pajiştile de pe soluri saline şi alcaline

Majoritatea acestor tipuri de pajişti sunt răspândite în Câmpia
Română de Est, în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei,
Lunca Prutului şi Bârladului, Lunca şi Delta Dunării, pe solurile
saline şi alcalice.
Pajiştile de Puccinellia limosa sunt cel mai bine reprezentate, au
o producţie scăzută, de 4-7 t/ha MV şi o valoare pastorală slabă-
mijlocie, care suportă o capacitate de păşunat de 0,3-0,6 UVM/ha.
Pajiştile de Salicornia europaea - Suaeda maritima sunt răspândite mai
ales pe solonceacuri, pe care cresc aproape în exclusivitate specii
fără valoare furajeră, toleranţe la concentraţia mare de săruri din
aceste soluri.
Producţia medie este de 5-6 t/ha MV, de foarte slabă calitate, cu
o valoare pastorală foarte slabă şi cu o capacitate de păşunat de 0,1-
0,2 UVM/ha.
4.3. Pajiştile de nisipuri

Pajiştile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română,
Câmpia Careiului în nord-vestul ţării şi în Delta Dunării.
Vegetaţia pajiştilor de nisipuri este rară, cu specii puţine la
număr şi cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de
Festuca vaginata (păiuş de nisipuri) şi Elymus sabulosus.
Valoarea pastorală a acestor pajişti este neînsemnată.
ANEXA NR. 3
la ghidul-cadru
Principalele plante din vegetaţia păşunilor şi fâneţelor
*T*
┌────┬─────────────────┬────────────┬───────────────────┬─────────┬───
─────┐
│ │ │Formaţii de │ │ │
│
│ │Denumirea │pajişti şi │Însuşiri │ │
│
│Nr. │ştiinţifică │condiţiile │morfologice şi │Produc-
│Valoarea│
│crt.│(populară) │ecologice │biologice
│tivitatea│furajeră│
│ │ │unde │ │ │
│
│ │ │trăieşte │ │ │
│
├────┴─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│GRAMINEE │ │ │ │
│
├────┬─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe de │Înălţime 70-80 cm. │ │
│
│ │Alopecurus │lunci cu │Rezistentă la ger │ │
│
│1. │pratensis │soluri │şi inundaţii, │Mare
│Bună │
│ │(coada-vulpii) │revene şi │sensibilă la secetă│ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │Arrhenatheum │Fâneţe cu │Tufă rară de 1-1,3 │ │
│
│2. │elatius │soluri │m, tipică de │Foarte
│Foarte │
│ │(ovăscior) │profunde şi │fâneaţă │mare
│bună │
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tufe rare, de 40-60│ │
│
│ │Agrostis │deal şi │cm, înfloreşte │ │
│
│3. │capillaris │munte pe │târziu şi otăveşte │Mijlocie
│Bună │
│ │(iarba-câmpului) │soluri │bine. │ │
│
│ │ │sărace │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Plantă cu stoloni, │ │
│
│ │Agrostis │lunci cu │de 70-80 cm, │ │
│
│4. │stolonifera │exces de │foarte rezistentă │Mare
│Bună │
│ │(moleaţă) │umiditate şi│la inundaţii, │ │
│
│ │ │soluri │sensibilă la secetă│ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni din │ │ │
│
│ │Agrostis │etajul alpin│Plantă scundă │ │
│
│5. │rupestris │pe │(10-15 cm) cu tufă │Foarte
│Mijlocie│
│ │(iarba-stâncilor)│soluri │rară, rezistentă la│mică │
│
│ │ │scheletice │geruri │ │
│
│ │ │acide │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe de │Plantă cu stoloni, │ │
│
│6. │Agropyron repens │luncă pe │înaltă, │Mare
│Mijlocie│
│ │(pir târâtor) │soluri │rezistentă la │ │
│
│ │ │nisipoase │secetă │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tufă rară, scundă │ │
│
│ │Anthoxantum │deal şi │(20-30 cm), │ │
│
│7. │odoratum │munte, │înfloreşte │Mică
│Slabă │
│ │(viţelarul) │soluri │timpuriu, are miros│ │
│
│ │ │sărace │specific de │ │
│
│ │ │ │cumarină. │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │ │ │
│
│ │ │deal pe │Talie mijlocie │ │
│
│ │Botriochloa │soluri │(40-50 cm), foarte │ │
│
│8. │ischaemum │uscate, │rezistentă la │Mică
│Slabă │
│ │(bărboasă) │erodate şi │secetă │ │
│
│ │ │pante │ │ │
│
│ │ │însorite. │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Plantă stoloniferă,│ │
│
│ │Bromus inermis │silvostepă │80-100 cm │Foarte
│Foarte │
│9. │(obsigă │pe │înălţime,rezistentă│mare
│bună │
│ │nearistată) │soluri mai │la secetă şi ger │ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tufă rară cu talie │ │
│
│ │Briza media │deal şi │mijlocie, │ │
│
│10. │(tremurătoare) │munte, pe │rezistentă la ger, │Slabă
│Mijlocie│
│ │ │soluri mai │ornamentală │ │
│
│ │ │sărace │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │În păduri │ │ │
│
│ │Calamagrostis │rărite sau │Plantă cu rizomi, │ │
│
│11. │arundinacea │defrişate pe│înălţime 70-130 cm │Mare
│Redusă │
│ │(trestia de │soluri │frunze aspre, │ │
│
│ │pădure) │afânate │otăveşte greu. │ │
│
│ │ │revene │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │deal şi │Tufă rară cu talie │ │
│
│ │Cynosurus │munte cu │mijlocie, │ │
│
│12. │cristatus │soluri │pretenţioasă la │Mijlocie
│Bună │
│ │(pieptănariţă) │revene şi │umezeală, │ │
│
│ │ │relativ │otăveşte bine. │ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tufă rară cu │ │
│
│ │ │deal şi │înălţime de 80-120 │ │
│
│ │Dactylis │lunci cu │cm, │
│Foarte │
│13. │glomerata │soluri │înălţime foarte │Mare
│bună │
│ │(golomăţ) │revene, │timpurie, otăveşte │ │
│
│ │ │bogate, │bine după coasă şi │ │
│
│ │ │cultivat │păşunat. │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │munte, │Tufă deasă, 60-120 │ │
│
│ │Deschampsia │soluri │cm înălţime, nu │ │
│
│14. │caespitosa │acide, │rezistă la secetă, │Mare
│Redusă │
│ │(târsă) │bătătorite │suportă bine │ │
│
│ │ │cu │păşunatul. │ │
│
│ │ │umezeală │ │ │
│
│ │ │ridicată │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tufă rară, 50-60 cm│ │
│
│ │Deschampsia │munte cu │înălţime, │ │
│
│15. │flexuose │soluri │rezistă bine la │Mică
│Mică │
│ │(păiuş de munte) │sărace, │păşunat, │ │
│
│ │ │acide, │otăveşte greu. │ │
│
│ │ │revene │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │Festuca airoides │Păşuni │Tufă mixtă, foarte │ │
│
│16. │(F. supina) │alpine, │mică 15-20 cm, │Mică
│Slabă │
│ │(păruşcă) │soluri │rezistentă la ger │ │
│
│ │ │foarte acide│şi păşunat │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tufă rară, 60-100 │ │
│
│ │Festuca │luncă pe │cm înălţime, │ │
│
│17. │arundinacea │soluri │frunze mai aspre, │Mare
│Mijlocie│
│ │(păiuş înalt) │cu umezeală │rezistentă la │ │
│
│ │ │multă, │păşunat, sensibilă │ │
│
│ │ │cultivată │la secetă │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe de │Tufă rară, 50-70 cm│ │
│
│ │ │luncă, cu │înălţime, │ │
│
│18. │Festuca pratensis│soluri │sensibilă la │Mare
│Foarte │
│ │(păiuş de livezi)│profunde, │secetă, otăveşte │
│bună │
│ │ │bogate, │bine. │ │
│
│ │ │cultivată │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tufă mixtă, 50-70 │ │
│
│ │ │deal şi │cm, sensibilă la │ │
│
│ │Festuca rubra │munte pe │secetă, foarte │ │
│
│19. │(păiuş roşu) │soluri mai │rezistentă la ger │Mare
│Bună │
│ │ │acide, │şi │ │
│
│ │ │permeabilă, │păşunat │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păiuş de │ │ │
│
│ │Festuca │câmpie şi │Tufă deasă, 20-30 │ │
│
│20. │pseudovina │dealuri │cm, rezistentă la │Mică
│Mijlocie│
│ │(păiuşul-oilor) │până la │secetă şi păşunat │ │
│
│ │ │premontane │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni de │ │ │
│
│ │Festuca rupicola │câmpie până │Tufă deasă, 20-30 │ │
│
│21. │(F. sulcata) │la │cm, rezistentă la │Mică
│Mijlocie│
│ │(păiuş de │premontane │geruri, secetă şi │ │
│
│ │silvostepă) │pe soluri │păşunat │ │
│
│ │ │uscate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe pe │Tufă rară, 50-80 │ │
│
│ │Holcus lanatus │soluri cu │cm, plantă păroasă,│ │
│
│22. │(flocoşică) │regim │sensibilă la │Mijlocie
│Slabă │
│ │ │hidric bogat│secetă, otăveşte │ │
│
│ │ │ │bine. │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni de │Tufă rară, 30-50 │ │
│
│ │ │câmpie şi │cm, sensibilă la │ │
│
│ │Lolium perenne │dealuri │uscăciune şi ger, │
│Foarte │
│23. │(raigras englez) │pe soluri │rezistă foarte │Mare
│bună │
│ │ │profunde şi │bine la păşunat şi │ │
│
│ │ │bogate, │călcare. │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Sălbăticită,│ │ │
│
│ │Lolium │pe soluri │Tufă rară, 40-60 │ │
│
│24. │multiflorum │fertile cu │cm, foarte │Mare
│Foarte │
│ │(raigras italian)│regim hidric│sensibilă la secetă│
│bună │
│ │ │bun, │şi ger │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti pe │ │ │
│
│ │Molinia coerulea │soluri │Tufă deasă, 80-100 │ │
│
│25. │(iarbă albastră) │turboase │cm, frunze │Mijlocie
│Scăzută │
│ │ │cu exces de │foarte aspre │ │
│
│ │ │umezeală │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti │ │ │
│
│ │Nardus stricta │montane şi │Tufă deasă, 20-30 │ │
│
│26. │(părul- │subalpine │cm, frunze │Mică
│Foarte │
│ │porcului, │pe soluri │ţepoase, aspre │
│slabă │
│ │ţăpoşică) │acide, │ │ │
│
│ │ │sărace │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe de │ │ │
│
│ │Phalaris │lunci sau │Plantă cu rizomi │ │
│
│ │arundinacea │soluri │1,5-2 m, rezistentă│Foarte │
│
│27. │(ierbăluţă, iarbă│bogate, │la ger, otăveşte │mare
│Mijlocie│
│ │albă) │umede, │bine, sensibilă la │ │
│
│ │ │cultivată │păşunat. │ │
│
│ │ │recent │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │Phragmites │Pajişti de │Plantă cu rizomi │Foarte │
│
│28. │australis │mlaştini şi │peste 2 m, otăveşte│mare
│Slabă │
│ │(trestia) │bălţi │bine după coasă. │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni │ │ │
│
│ │Phleum alpinum │subalpine cu│Plantă cu rizomi │ │
│
│29. │(timoftică de │soluri │scurţi, 20-40 cm, │Mică
│Mijlocie│
│ │munte) │acide, │rezistentă la ger │ │
│
│ │ │sărace │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │dealuri │ │ │
│
│ │Phleum pratense │umede şi │Tufă rară, 60-120 │Foarte
│Foarte │
│30. │(timoftică) │montane, │cm, sensibilă la │mare
│bună │
│ │ │soluri │secetă │ │
│
│ │ │fertile, │ │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni de │ │ │
│
│ │ │deal şi │Tufă mixtă, 40-60 │ │
│
│ │Poa pratensis │montane, │cm, rezistentă la │
│Foarte │
│31. │(firuţă) │preferă │secetă, ger, păscut│Mare
│bună │
│ │ │soluri │şi călcat │ │
│
│ │ │bogate, │ │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe din │Tufă cu stoloni, │ │
│
│ │ │lunci şi │înaltă, 80-120 cm, │ │
│
│32. │Poa trivialis │zone │sensibilă la │Mare
│Bună │
│ │(şovar de munte) │umede, pe │secetă, regenerează│ │
│
│ │ │soluri mai │bine după coasă. │ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Poieni │Tufă rară, 50-70 │ │
│
│ │Poa nemoralis │umbrite din │cm, rezistentă la │ │
│
│33. │(firuţă de │păduri pe │umbrire, otăveşte │Mică
│Bună │
│ │pădure) │soluri mai │mai greu. │ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni │Plantă de talie │ │
│
│ │Poa annua (firuţa│alpine, pe │mică (50 cm), │ │
│
│34. │măruntă) │soluri │rezistentă la │Mică
│Bună │
│ │ │acide, │păşunat │ │
│
│ │ │târlite │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe de │Tufă rară, 40-80 │ │
│
│ │Trisetum │deal şi │cm, sensibilă la │ │
│
│35. │flavescens │lunci pe │secetă, otăveşte │Mare
│Bună │
│ │(ovăsciorul │soluri mai │puternic după │ │
│
│ │auriu) │umede şi │coasă. │ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┴─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│LEGUMINOASE │ │ │ │
│
├────┬─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti │ │ │
│
│ │Anthyllis │montane, pe │Tulpini de 50-60 │ │
│
│36. │vulneraria │soluri │cm, rezistentă la │Mijlocie
│Mijlocie│
│ │(vătămătoare) │pietroase, │ger şi uscăciune │ │
│
│ │ │calcaroase │ │ │
│
│ │ │însorite │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe de │Tulpini de 60-100 │ │
│
│ │Galega │luncă sau │cm, otăveşte slab, │ │
│
│37. │officinalis │alte │suspect otrăvitoare│Mare
│Mijlocie│
│ │(ciumărea) │zone umede, │pentru oi. │ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │dealuri şi │ │ │
│
│38. │Genista tinctoria│munte │Tulpini de 40-80 │Mică
│Slabă │
│ │(drobiţă) │pe soluri │cm, flori galbene │ │
│
│ │ │acide, │ │ │
│
│ │ │sărace │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │Lathyrus │Fâneţe din │Tulpini urcătoare │ │
│
│39. │pratensis │zona │60-70 cm, │Mare
│Mijlocie│
│ │(lintea-pratului)│păduroasă │longevitate mare │ │
│
│ │ │mai umedă │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti din │ │ │
│
│ │ │zona de deal│Tulpină înaltă de │ │
│
│ │ │şi │20-40 cm, │ │
│
│ │ │montană pe │rezistent la │ │
│
│ │Lotus │soluri │secetă, aciditate, │ │
│
│40. │corniculatus │foarte │otăveşte bine, nu │Mare
│Bună │
│ │(ghizdei) │diferite ca │produce │ │
│
│ │ │fertilitate │meteorizaţii la │ │
│
│ │ │şi │animale. │ │
│
│ │ │reacţie, │ │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe din │Tulpină înaltă de │ │
│
│ │ │zona de deal│40-70 cm, foarte │ │
│
│41. │Medicago falcata │şi │rezistentă la │Mijlocie
│Foarte │
│ │(lucerna galbenă)│premontană │secetă şi ger, │
│bună │
│ │ │pe coaste │otăveşte mai slab. │ │
│
│ │ │uscate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti şi │Plantă anuală, │ │
│
│ │Medicago lupulina│pârloage din│15-20 cm, │ │
│
│42. │(lucerna măruntă)│zonele de │rezistentă │Mică
│Bună │
│ │ │deal şi │la secetă │ │
│
│ │ │montană │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Sălbăticită │Tulpină înaltă de │ │
│
│ │Medicago sativa │în fâneţe pe│60-80 cm, foarte │ │
│
│43. │(lucerna │soluri │rezistentă la │Foarte
│Foarte │
│ │albastră) │bogate, │secetă, otăveşte │mare
│bună │
│ │ │profunde, │foarte bine. │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe şi │ │ │
│
│ │ │pârloage mai│Plantă bianuală, │ │
│
│ │Melilotus albus │umede │foarte înaltă │Foarte │
│
│44. │(sulfina albă) │din zonele │1,2-1,5 m, │mare
│Mijlocie│
│ │ │de deal şi │rezistentă la ger, │ │
│
│ │ │munte, │otăveşte mai slab. │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe şi │ │ │
│
│ │Melilotus │pârloage pe │Plantă bianuală, │ │
│
│45. │officinalis │terenuri mai│1-1,2 m, rezistentă│Mare
│Mijlocie│
│ │(sulfina galbenă)│uscate din │la ger şi secetă │ │
│
│ │ │zonele de │ │ │
│
│ │ │deal │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Pajişti de │Tulpină de 40-60 │ │
│
│ │ │deal şi │cm, foarte │ │
│
│ │Onobrychis │premontane, │rezistentă la │
│Foarte │
│46. │viciifolia │cu soluri │secetă, otăveşte │Mare
│bună │
│ │(sparceta) │calcaroase, │mai │ │
│
│ │ │cultivată │slab, nu produce │ │
│
│ │ │ │meteorizaţii. │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni de │Tulpină de 20-40 │ │
│
│ │Trifolium │munţi │cm, rezistentă la │ │
│
│47. │alpestre │înalţi, pe │ger şi uscăciune, │Mijlocie
│Bună │
│ │(trifoi alpin) │stâncării şi│otăveşte slab. │ │
│
│ │ │coaste │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Păşuni de │Plantă anuală, │ │
│
│ │Trifolium │dealuri şi │15-20 cm, se │ │
│
│48. │campestre │munte, │pretează la │Mijlocie
│Bună │
│ │(trifoi galben) │pe diferite │păşunat. │ │
│
│ │ │soluri │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe din │ │ │
│
│ │ │zona de deal│Tulpini de 40-50 │ │
│
│ │Trifolium │şi │cm, sensibil la │ │
│
│49. │hybridum │montană mai │secetă, rezistent │Mare
│Bună │
│ │(trifoi corcit) │umedă, pe │la ger, otăveşte │ │
│
│ │ │soluri │slab. │ │
│
│ │ │bogate │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │deal şi │Tulpini de 30-50 │ │
│
│ │Trifolium │munte pe │cm, rezistent la │ │
│
│50. │montanum │coaste │secetă, otăveşte │Mijlocie
│Mijlocie│
│ │(trifoi de munte)│însorite, cu│mai greu. │ │
│
│ │ │soluri │ │ │
│
│ │ │sărace │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│ │ │Fâneţe de │Tulpină de 30-50 │ │
│
│ │Trifolium │deal şi │cm, frunze păroase,│ │
│
│51. │pannonicum │munte pe │otăveşte greu după │Mijlocie
│Slabă │
│ │(trifoi panonic) │soluri │coasă. │ │
│
│ │ │sărace │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │luncă, deal │Talia 50-60 cm, │ │
│
│ │Trifolium │şi │sensibil la ger şi │Foarte
│Foarte │
│52. │pratense │munte, pe │secetă, otăveşte │mare
│bună │
│ │(trifoi roşu) │soluri mai │puternic după │ │
│
│ │ │bogate, │coasă. │ │
│
│ │ │cultivat │ │ │
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │luncă, deal │Tulpini târâtoare, │ │
│
│ │ │şi │sensibil la │ │
│
│ │Trifolium repens │munte, pe │secetă, otăveşte │
│Foarte │
│53. │(trifoi alb) │soluri mai │foarte puternic │Mare
│bună │
│ │ │bogate │după coasă şi │ │
│
│ │ │i umiditate │păşunat. │ │
│
│ │ │optimă, │ │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │luncă, pe │Plantă anuală, │ │
│
│ │Trifolium │soluri │40-80 cm, sensibil │Foarte
│Foarte │
│54. │resupinatum │bogate şi │la secetă, otăveşte│mare
│bună │
│ │(trifoi persan) │regim hidric│mai greu după │ │
│
│ │ │optim, │coasă. │ │
│
│
├────┼─────────────────┼────────────┼───────────────────┼─────────┼───
─────┤
│
│ │ │lunci, │ │ │
│
│ │Vicia cracca │dealuri, │Tulpină urcătoare, │ │
│
│55. │(măzăriche) │cu soluri │40-100 cm, │Mare
│Bună │
│ │ │foarte │longevivă │ │
│
│ │ │diferite, │ │ │
│
│
└────┴─────────────────┴────────────┴───────────────────┴─────────┴───
─────┘
*ST*
ANEXA NR. 4
la ghidul-cadru
*T*
┌───────────────────────────────────────────────────────┐
│ALTE FAMILII BOTANICE │
├────┬───────────────────┬──────────┬─────────┬─────────┤
│Nr. │Denumire │Răspândire│Însuşiri │Consumată│
│crt.│ │ │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Pajişti │Perenă, │ │
│ │Achillea │din toate │cu │Verde şi │
│1. │millefolium │zonele, │rizomi, │fân │
│ │(coada-şoricelului)│foarte │aromată │ │
│ │ │răspândit │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Alchemilla vulgaris│Pajişti │Perenă, │Verde şi │
│2. │(creţişoară) │din etajul│frunze │fân │
│ │ │montan │palmate │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │ │Tufă │ │
│3. │Carex curvula │Păşuni │deasă, │Verde │
│ │(coarnă) │alpine │perenă cu│ │
│ │ │ │rizom │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Carum carvi │Fâneţe de │Bianuală,│Verde şi │
│4. │(chimion) │deal şi │40-60 cm │fân │
│ │ │munte │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Cichorium inthybus │Pajişti de│Perenă, │ │
│5. │(cicoare) │deal şi │tulpina │Verde │
│ │ │munte │30-70 cm │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Filipendula │Pajişti │Perenă, │ │
│6. │hexapetala (aglică)│uscate, │30-80 cm │Verde │
│ │ │poieni │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Geranium pratense │Pajişti de│Perenă cu│Verde şi │
│7. │(ciocul-berzei) │deal şi │rizomi, │fân │
│ │ │munte │30-60 cm │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│8. │Ligusticum │Păşuni │Perenă cu│Verde │
│ │mutellina │subalpine │rizomi │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Păşuni │ │ │
│9. │Polygonum bistorta │umede din │Perenă cu│Verde │
│ │(coada-racului) │zona │rizomi │ │
│ │ │montană │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Pajişti │ │ │
│ │Potentilla erecta │umede din │Perenă cu│ │
│10. │(cinci degete) │zona de │rizomi │Verde │
│ │ │deal şi │ │ │
│ │ │munte │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Plantago lanceolata│Pajişti │Perenă, │Verde şi │
│11. │(pătlagina) │din toate │frunze │fân │
│ │ │zonele │înguste │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Prunella vulgaris │Păşuni din│ │ │
│12. │(busuioc │zone de │Perenă, │Fân │
│ │sălbatic) │deal şi │15-20 cm │ │
│ │ │munte │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │ │Fâneţe de │Perenă, │ │
│13. │Rumex acetosa │luncă, │talie │Verde şi │
│ │(măcriş) │deal şi │înaltă │fân │
│ │ │munte │ │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Taraxacum │Pajişti │Perenă, │Verde şi │
│14. │officinale │din toate │frunze în│fân │
│ │(păpădie) │zonele │rozetă │ │
├────┼───────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┤
│ │Thymus montanus │Pajişti de│Perenă, │Verde şi │
│15. │(cimbrişor) │deal şi │miros │fân │
│ │ │munte │penetrant│ │
└────┴───────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┘
*ST*
ANEXA NR. 5
la ghidul-cadru
Plante dăunătoare şi toxice din pajiştile permanente
*T*
┌────┬────────────────────┬───────────┬───────────────┬──────────┬────
──────────┐
│ │ │ │ │Specii de │
│
│Nr. │Denumire ştiinţifică│Răspândire │Substanţa │animale
ce│Acţiune toxică│
│crt.│(populară) │ │toxică │pot fi │
│
│ │ │ │ │intoxicate│
│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│1. │Aconitum toxicum │Păşuni │Alcaloidul │Toate
│Sistemul │
│ │(omag) │subalpine │aconitină │speciile
│nervos │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│2. │Adonis vernalis │Păşuni de │Glucozidul │Toate
│Diaree, sistem│
│ │(ruşcuţă) │deal │adonidina │speciile
│cardiovascular│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│3. │Caltha laeta │Păşuni │ │Toate │
│
│ │(calcea-calului) │umede │ │speciile │
│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Chelidonium majus │Tufişuri, │ │Porci,
│Vărsături, │
│4. │(rostopasca) │locuri │Chelidonină │capre
│colici │
│ │ │umbroase │ │ │
│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Colchicum autumnale │Pajişti de │Alcaloidul │Toate
│Aparatul │
│5. │(brânduşa de toamnă)│deal şi │colchicină │speciile
│digestiv şi │
│ │ │munte │ │
│respirator │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Conium maculatum │Pajişti │Conhidrină, │Toate
│Sistem nervos │
│6. │(cucută) │umede, │coniină │speciile │şi
│
│ │ │tufişuri │ │
│digestiv │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Cicuta virosa │Locuri │Cucuroxină şi │Toate
│Salivaţie, │
│7. │(cucuta de apă) │mlăştinoase│uleiuri eterice│speciile
│diaree, │
│ │ │ │ │
│frisoane │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Cynanchum │ │Glicozidul, │
│Rinichii şi │
│8. │vincetoxicum │Tufişuri │vincetoxina │Oi
│căile urinare │
│ │(iarba-fiarelor) │ │ │ │
│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│9. │Delphinium consolida│Locuri │Delfinina din │Bovine şi
│Sistemul │
│ │(nemţişorul) │părăsite │seminţe │ovine
│nervos │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Equisetum palustre │Pajişti cu │Alcaloidul │Bovine şi
│Sistemul │
│10. │(coada-calului) │exces de │equisetină │cai
│nervos, │
│ │ │umiditate │ │
│ficat, rinichi│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Euphorbia │Pajişti │ │
│Sistemul │
│11. │cyparissias │uscate de │Euforbină │Toate
│nervos, │
│ │(laptele-câinelui) │deal │ │speciile
│aparatul │
│ │ │ │ │
│digestiv │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│12. │Gratiola officinalis│Fâneţe │Glucozidul │Cai şi
│Aparatul │
│ │(vaninariţa) │umede │graţiolina │bovine
│digestiv │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│13. │Hypericum perforatum│Pajişti de │Uleiuri eterice│Toate
│Aparatul │
│ │(pojarniţă) │deal │ │animalele
│digestiv │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Papaver rhoeas │Terenuri │Narcotic │
│Amorţeală şi │
│14. │(macul roşu) │părăsite │puternic │Bovine
│simptome │
│ │ │ │ │ │de
turbare │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Pteridium aquilinum │Pajişti de │ │ │
│
│15. │(feriga) │deal şi │- │Cai
│Cancer │
│ │ │munte │ │ │
│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│16. │Ranunculus acer │Pajişti │Uleiuri eterice│Cai şi
│Irită pielea │
│ │(piciorul-cocoşului)│umede │ │bovine │
│
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Ranunculus │ │ │
│Sistemul │
│17. │sceleratus │Păşuni │Uleiuri eterice│Cai şi
│nervos, │
│ │(boglari) │umede │ │bovine
│mucoasa │
│ │ │ │ │
│digestivă │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │ │Fâneţe de │ │
│Febră, │
│18. │Stellaria graminea │deal şi │- │Cai
│tremurături, │
│ │(rocoţea) │munte │ │
│salivaţie, │
│ │ │ │ │
│astenie │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Thalictrum │Pajişti de │ │
│Aparatul │
│19. │aquilegifolium │deal şi │Alcaloizi │Porci
│respirator şi │
│ │(rutişorul) │munte │ │
│sistemul │
│ │ │ │ │
│nervos │
├────┼────────────────────┼───────────┼───────────────┼──────────┼────
──────────┤
│ │Veratrum album │Păşuni │Protoveratrină,│Cai,
│Sistemul │
│20. │(ştirigoaie) │montane şi │jervinină │bovine
şi,│nervos şi │
│ │ │subalpine │ │uneori,
oi│cardiovascular│
└────┴────────────────────┴───────────┴───────────────┴──────────┴────
──────────┘
*ST*
Plante de balast
*T*
┌───┬─────────────┬──────────────────┬──────────┐
│ │Denumirea │Denumirea populară│Răspândire│
│ │ştiinţifică │ │ │
├───┼─────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ │ │ │Fâneţe de │
│ │ │ │deal │
│ │ │ │Terenuri │
│ │ │ │părăsite │
│ │ │ │Pajişti │
│ │Ajuga │ │montane şi│
│ │genevensis │ │subalpine │
│ │Amaranthus │ │Păşuni de │
│ │albus │ │deal, │
│ │Arnica │ │uscate │
│ │montana │ │Pajişti de│
│ │Carlina │ │lunci şi │
│ │acaulis │ │deal │
│ │Capsella │ │Pajişti de│
│ │bursa │ │deal şi │
│1. │pastoris │Vineriţa │munte │
│2. │Centaurea sp.│Ştir │Fâneţe │
│3. │Chrysanthemum│Arnică │degradate │
│4. │leuc. │Turtă │Pajişti de│
│5. │Echium │Traista-ciobanului│deal │
│6. │vulgare │Mături │Păşuni de │
│7. │Eryngium │Margarete │lunci şi │
│8. │campestre │Iarba-şarpelui │deal │
│9. │Galega │Scaiul-dracului │Lunci │
│10.│officinalis │Ciumărea │inundabile│
│11.│Heracleum │Crucea-pământului │Fâneţe de │
│12.│spondyllium │Talpa-gâştii │deal │
│13.│Leonurus │Linariţă │Terenuri │
│14.│cardiaca │Dreţe │umede │
│15.│Linaria │Şovârv │Pajişti de│
│16.│genistifolia │Jaleş │deal, │
│17.│Lysimachia │Tătăneasă │uscate │
│18.│nummularia │Urzicuţe │Fâneţe │
│19.│Origanum │Lumănărica │umede │
│20.│vulgare │Şopârliţa │Pajişti de│
│ │Salvia │ │deal şi │
│ │pratensis │ │munte │
│ │Symphytum │ │Fâneţe de │
│ │officinale │ │deal şi │
│ │Verbena │ │munte │
│ │officinalis │ │Pajişti │
│ │Verbascum │ │umede │
│ │phlomoides │ │Pajişti │
│ │Veronica │ │umede │
│ │chamaedrys │ │Pajişti │
│ │ │ │uscate, │
│ │ │ │degradate │
│ │ │ │Pajişti de│
│ │ │ │deal şi │
│ │ │ │munte │
└───┴─────────────┴──────────────────┴──────────┘
*ST*
ANEXA NR. 6
la ghidul-cadru
Producţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată
în unităţi vită mare (UVM) la hectar a principalelor
tipuri de pajişti din România
*T*
┌─────────────────┬─────────┬──────────┐
│ │Producţia│Încărcarea│
│Tipul de pajişte │de iarbă │cu │
│ │(t/ha) │animale │
│ │ │UVM/ha │
├─────────────────┼─────────┼──────────┤
│Pajişti zonale │ │ │
│a) Festuca │ │ │
│valesiaca (păiuş │ │ │
│stepic) │ │ │
│b) Festuca │ │ │
│rupicola (păiuş │ │ │
│de deal) │ │ │
│c) Botriochloa │ │ │
│ischaemum │ │ │
│(bărboasă) │ │ │
│d) Poa pratensis │3,0-5,0 │0,3-0,5 │
│angustifolia │3,5-6,0 │0,4-0,6 │
│(firuţa) │1,5-5,0 │0,3-0,4 │
│e) Agrostis │7,5-12,5 │1,0-1,5 │
│capillaris │5,0-15,0 │0,5-1,2 │
│(iarba-vântului) │5,0-15,0 │0,5-1,5 │
│f) Festuca rubra │3,0-5,0 │0,2-0,5 │
│(păiuş roşu) │2,0-4,0 │0,2-0,5 │
│g) Nardus stricta│1,5-3,0 │0,1-0,4 │
│(ţepoşică) │7,5-20,0 │1,0-2,0 │
│h) Festuca │4,0-7,0 │0,1-0,6 │
│airoides │1,0-3,0 │0,1-0,2 │
│(păruşcă) │ │ │
│i) Carex curvula │ │ │
│(coarnă) │ │ │
│Pajişti azonale │ │ │
│j) lunci şi │ │ │
│depresiuni │ │ │
│k) soluri saline │ │ │
│şi alcaline │ │ │
│l) soluri │ │ │
│nisipoase şi │ │ │
│nisipuri │ │ │
└─────────────────┴─────────┴──────────┘
*ST*
Producţia şi calitatea principalelor categorii de pajişti
*T*
┌───┬─────────────────┬─────────┬─────────┐
│ │Categoria de │Producţia│Calitatea│
│Cod│pajişte │de iarbă │furajeră │
│ │ │(t/ha) │ │
├───┼─────────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Reînsămânţate, │ │ │
│ │fertilizate │ │ │
│ │intensiv, │ │ │
│I │amendate, după │30-50 │Foarte │
│ │caz, │ │bună │
│ │din zone umede şi│ │ │
│ │cu condiţii de │ │ │
│ │irigare │ │ │
├───┼─────────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Reînsămânţate, │ │ │
│ │fertilizate la │ │ │
│ │nivel mediu, │ │Foarte │
│II │amendate, │25-35 │bună │
│ │după caz, din │ │Bună │
│ │zone umede, │ │ │
│ │neirigate │ │ │
├───┼─────────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Supraînsămânţate,│ │ │
│ │amendate, după │ │ │
│ │caz, fertilizate │ │Bună │
│III│la │12-25 │Mijlocie │
│ │nivel mediu din │ │ │
│ │zone mai uscate, │ │ │
│ │neirigate │ │ │
├───┼─────────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti cu specii│ │ │
│ │cu valoare medie,│ │ │
│ │fertilizate │ │ │
│IV │sporadic │6-15 │Mijlocie │
│ │cu îngrăşăminte │ │Slabă │
│ │naturale şi │ │ │
│ │chimice, parţial │ │ │
│ │îmbunătăţite │ │ │
├───┼─────────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti cu specii│ │ │
│ │cu valoare medie │ │Slabă │
│V │şi slabe │3-10 │Foarte │
│ │furajere, │ │slabă │
│ │neîmbunătăţite │ │ │
├───┼─────────────────┼─────────┼─────────┤
│ │Pajişti │ │ │
│ │îmburuienate, │ │ │
│ │invadate cu │ │ │
│ │vegetaţie │ │ │
│ │arbustivă, │ │Foarte │
│VI │soluri erodate, │1-5 │slabă │
│ │exces de │ │ │
│ │umiditate şi alte│ │ │
│ │degradări ale │ │ │
│ │solului şi │ │ │
│ │vegetaţiei │ │ │
└───┴─────────────────┴─────────┴─────────┘
*ST*
ANEXA NR. 7
la ghidul-cadru
Model de cuşcă metalică pentru determinarea
producţiei de iarbă pe păşune (2 x 1 m)
(a se vedea imaginea asociată)
Alte informaţii privind cunoaşterea vegetaţiei pajiştilor,
valoarea pastorală, tehnologii de îmbunătăţire şi folosire raţională a
acestora se pot obţine prin accesarea site-ului Institutului de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, http://www.pajişti-
grassland.ro/proiecte/lucrări/index.html
└──────────────────────────────────────
ART. 7
(1) Supraînsămânţarea pajiştilor se realizează numai cu seminţe de
plante erbacee furajere din familiile de graminee şi leguminoase
perene sau amestecuri ale acestora.
nr. 491 din 2 iulie 2014.)
(2) Supraînsămânţarea pajiştilor cuprinse în ariile protejate se

realizează numai cu seminţe din specii adaptate specificului climatic
din respectivele arii protejate.

. NORMA (A) 11/12/2013
ART. 11
(1) Pentru reînsămânţarea/supraînsămânţarea pajiştilor se
utilizează seminţe din speciile de plante prevăzute în proiectul de
amenajament pastoral.
(2) Specialiştii din cadrul unităţilor de cercetare ştiinţifică
din domeniul pajiştilor, la solicitarea consiliilor locale, asigură,în
condiţiile legii, asistenţă tehnică cu privire la formulele de
amestecuri de graminee şi leguminoase perene furajere pentru
supraînsămânţarea şi reînsămânţarea pajiştilor, în funcţie de
condiţiile naturale, modul de folosire şi nivelul de intensificare a
producţiei pajiştilor.
└──────────────────────────────────────
ART. 8
În cazul înstrăinării pajiştilor prevăzute la art. 3 lit. d) şi
e), noul proprietar este obligat să menţină categoria de folosinţă a
terenului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 9
(1) Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul
public al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor şi pentru
folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-teritoriale,
prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în
baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice
având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de
concesiune/închiriere, în condiţiile legii, pentru suprafeţele de
pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de animale deţinute în
exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10 ani.
nr. 491 din 2 iulie 2014.)
(2) Pentru punerea în valoare a pajiştilor aflate în domeniul

privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor şi pentru
folosirea eficientă a acestora, unităţile administrativ-teritoriale,
prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în
baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice
având animalele înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor,
membri ai colectivităţii locale sau care au sediul social pe
teritoriul localităţii respective, încheie contracte de închiriere
prin atribuire directă, în condiţiile prevederilor Legii nr. 287/2009
privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, pentru
suprafeţele de pajişti disponibile, proporţional cu efectivele de
animale deţinute în exploataţie, pe o perioadă cuprinsă între 7 şi 10
ani. Suprafeţele de pajişti rămase nealocate se atribuie în condiţiile
prevederilor alin. (1) crescătorilor de animale persoane fizice sau
juridice având animalele înscrise în Registrul naţional al
exploataţiilor.
(2^1) Asociaţiile crescătorilor locali, cooperativele agricole
locale, grupurile de producători locali, persoanele juridice cu sediul
social pe teritoriul localităţii respective cu care se încheie
contracte de închiriere prin atribuire directă trebuie să fie legal
constituite înainte de data depunerii cererii pentru atribuirea
directă a contractului. Entităţile înfiinţate cu cel puţin un an
înainte de data depunerii cererii au drept de preempţiune, cu condiţia
de a face dovada desfăşurării de activitate economică specifică
domeniului respectiv.
Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 75 din 25 aprilie 2019,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 02 mai 2019)
(2^2) Asociaţiile crescătorilor locali, persoanele juridice cu

sediul social pe teritoriul localităţii respective care solicită
încheierea de contracte de închiriere pentru pajiştile aflate în
domeniul privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor
depun un tabel cu membrii asociaţiei, crescătorii locali de animale
având un număr de animalele înscrise în Registrul naţional al
exploataţiilor care asigură încărcătura minimă, conform prevederilor
art. 10 alin. (1).

(3) Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale

municipiilor vor dispune cu privire la iniţierea procedurii de
concesionare/închiriere până la data de 1 martie a fiecărui an, în
baza hotărârii consiliului local al comunei, oraşului, respectiv al
municipiului.
(4) Anual, până la data de 1 martie, primarii comunelor, oraşelor,
respectiv ai municipiilor verifică respectarea încărcăturii de
animale/ha/contract, în corelare cu suprafeţele utilizate, şi
stabilesc disponibilul de pajişti ce pot face obiectul
concesionării/închirierii ulterioare.
(5) Lucrările de întreţinere a pajiştilor şi a utilităţilor
zoopastorale se vor efectua de către crescătorii de animale care le
folosesc. Condiţiile şi nivelul acestor lucrări vor fi cuprinse în
contractul de concesiune/închiriere, întocmit pe baza contractului-
cadru aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale şi al ministrului dezvoltării regionale şi
administraţiei publice, emis în termen de 20 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(6) Pentru contractele încheiate potrivit alin. (1) şi (2) se va
asigura o încărcătură optimă de animale pe hectar, dar nu mai mică de
0,3 UVM/ha. Metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe
hectar de pajişte se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii
şi dezvoltării rurale, în termen de 30 de zile de la publicarea
prezentei ordonanţe de urgenţă.
(7) Resursele financiare rezultate din administrarea pajiştilor
proprietate publică sau privată a comunelor, oraşelor, respectiv a
municipiilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraşelor,
municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz.
(7^1) Preţul concesiunii/închirierii se stabileşte ţinând cont de
echilibrul financiar dintre valoarea producţiei de iarbă disponibilă
şi obligaţiile care îi sunt impuse utilizatorului pajiştii permanente
prin cheltuielile cu implementarea amenajamentului pastoral.
(7^2) Unităţile administrativ-teritoriale, prin primari, în

conformitate cu hotărârile consiliilor locale, au obligaţia de a
include în cadrul documentaţiei de concesiune sau închiriere a
pajiştilor permanente amenajamentul pastoral şi condiţii speciale de
îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
(7^3) Concesiunea/Închirierea pajiştilor permanente aflate în

domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al
municipiilor se face cu respectarea dreptului de preferinţă al
asociaţiilor patrimoniale ale membrilor colectivităţii locale,
proprietari de animale înscrise în RNE.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru anul 2013,

consiliile locale ale comunelor, oraşelor, respectiv ale municipiilor
trebuie să iniţieze procedura de concesionare/închiriere în termen de
30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(9) Consiliile locale au obligaţia să aprobe amenajamentele
pastorale, valabile pentru toate pajiştile permanente aflate pe
unitatea administrativ-teritorială în cauză, întocmite de către
specialiştii din cadrul primăriilor, al direcţiilor judeţene pentru
agricultură sau de către specialiştii din cadrul inspectoratelor
teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, după caz, conform
ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti
Braşov, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(10) Specialiştii cu atribuţii pentru întocmirea amenajamentelor

pastorale prevăzuţi la alin. (9) se vor constitui în grup de lucru
prin ordin al prefectului. Nominalizarea membrilor grupului de lucru
se face prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură
judeţene sau a municipiului Bucureşti, după caz, şi a primarului.

. NORMA (A) 11/12/2013
ART. 4
Administrarea pajiştilor aflate în domeniul public şi/sau privat
al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti se
face de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare.
ART. 5
(1) Primarul, prin aparatul de specialitate, verifică respectarea
măsurilor pentru folosinţa pajiştilor, în conformitate cu prevederile
prezentelor norme metodologice.
(2) Pentru buna administrare a pajiştilor, secretarul unităţii
administrativ-teritoriale ţine registrul cu actele de evidenţă a
pajiştilor, planul cadastral al suprafeţelor concesionate sau
închiriate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 6
(1) În condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 34/2013, în vederea încheierii contractelor de
închiriere sau concesiune, după caz, a pajiştilor aflate în domeniul
public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor,
precum şi al municipiului Bucureşti, crescătorii de animale din cadrul
colectivităţii locale depun individual la compartimentul funcţional
din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale documente care
atestă că deţin animale din speciile bovine, ovine, caprine şi
ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicită pentru păşunat
suprafeţe de pajişti.
(2) În condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 34/2013, în cazul solicitării unei suprafeţe de
pajişti aflată în proprietatea publică/privată a unităţilor
administrativ-teritoriale de către formele asociative legal
constituite, în vederea utilizării în comun, reprezentantul legal al
acestora depune o cerere la compartimentul funcţional din cadrul
primăriei, însoţită de o listă nominală ce cuprinde documente care
atestă că fiecare membru deţine animale din speciile bovine, ovine,
caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, şi suprafaţa agricolă care revine
fiecărui membru pentru utilizare proporţional cu numărul de UVM, cu
acceptul acestora.
(3) În condiţiile art. 9 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013, nivelul minim al preţului
concesiunii/închirierii se stabileşte prin diferenţa dintre valoarea
ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor
cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv
investiţii/materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(4) Valoarea ierbii disponibile pentru animale reprezintă produsul
dintre producţia anuală disponibilă de iarbă şi preţul mediu al ierbii
stabilit, în condiţiile legii, prin hotărârile consiliilor judeţene
şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti,
conform prevederilor art. 62 alin. (2^2) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 6^1
(1) Pajiştile aflate în proprietatea publică/privată a statului
administrate de Agenţia Domeniilor Statului se concesionează/arendează
în condiţiile prevăzute la art. 18-22 din Legea nr. 268/2001 privind
privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri
proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi
înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi
(2) Pajiştile aflate în proprietatea publică a statului,
administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, se
concesionează/arendează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de
bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr.
22/2007.
ART. 8
(1) Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin
amenajamente pastorale, în condiţiile legii*).
(2) În condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel
judeţean, care întocmeşte proiectul de amenajament pastoral.
(3) Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) îşi desfăşoară
activitatea în baza programului şi a locului stabilit de către
coordonatorul grupului de lucru prevăzut la alin. (3^1), cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
(3^1) Coordonarea grupului de lucru este asigurată de către
specialistul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului
Bucureşti, după caz.
(3^2) În cazul în care consiliile locale nu deţin specialişti
pentru a face parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2),
consiliul local va mandata o persoană cu responsabilităţi în ceea ce
priveşte registrul agricol pentru a prelua activităţile pentru
întocmirea amenajamentului pastoral al unităţii administrativ-
teritoriale respective.
(3^3) Pentru arboretele şi vegetaţia forestieră aflate în
suprafeţele cu pajişti permanente, identificarea, delimitarea,
determinarea caracteristicilor dendrometrice şi soluţiile de
gospodărire se realizează de specialiştii din cadrul unităţilor
atestate, specializate să elaboreze amenajamente silvice, care fac
parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2). Inventarierea,
marcarea şi exploatarea masei lemnoase rezultate din suprafeţele cu
pajişti permanente sunt supuse normelor tehnice silvice privind
evaluarea masei lemnoase şi reglementărilor privind circulaţia
materialului lemnos.
(3^4) Semnarea proiectului de amenajament pastoral se face de
către toţi membrii grupului de lucru.
(4) Pentru păşunile împădurite cu consistenţa de până la 0,4,
calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia
forestieră, pentru păstrarea predominanţei ierburilor graminee,
leguminoase şi a altor plante furajere, descrierea vegetaţiei
forestiere se realizează de către unităţi atestate în domeniul
amenajării pădurilor şi se avizează de către structura teritorială de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură.
(4^1) Pentru identificarea, delimitarea, determinarea
caracteristicilor dendrometrice şi a soluţiilor de gospodărire a
arboretelor şi a vegetaţiei forestiere aflate în suprafeţele cu
pajişti permanente, realizate de specialişti din cadrul unităţilor
atestate care fac parte din grupul de lucru prevăzut la alin. (2),
finanţarea acestora se face de la bugetul local, iar sumele aferente
vor fi recuperate proporţional cu suprafaţa deţinută de la utilizatori
până la încheierea anului fiscal.
(5) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin
specialiştii din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură,
verifică datele tehnice înscrise în proiectul de amenajament pastoral
şi întocmesc un registru cu suprafeţele de pajişti pe proprietari, pe
unităţi administrative-teritoriale şi centralizat pe judeţ.
(6) În condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2013, secretarul unităţii administrativ-teritoriale
pune la dispoziţia specialiştilor, din cadrul consiliilor locale, ce
formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidenţă a
pajiştilor, planul cadastral al pajiştilor aflate în administrarea
consiliului local şi/sau planul parcelar al pajiştilor situate pe raza
unităţii administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor legale
în vigoare.
(6^1) Pentru a furniza în mod curent autorităţii competente sau
altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu date cu privire la
menţinerea suprafeţei de pajişti înregistrate în registrul agricol la
data de 1 ianuarie 2007, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările
ulterioare, la proiectul de amenajament se ataşează ortofotoplanul cu
suprafaţa totală de pajişti permanente, indiferent de forma de
proprietate, însoţit de un tabel nominal întocmit de primării, în care
sunt prevăzuţi proprietarii şi utilizatorii de pajişti, persoane
fizice sau juridice ale căror suprafeţe sunt amplasate pe teritoriul
unităţii administrativ-teritoriale respective.
(6^2) Tabelul nominal prevăzut la alin. (6^1) cuprinde:
a) numele/denumirea şi adresa/sediul utilizatorului;
b) suprafaţa de pajişti permanente deţinută de fiecare
proprietar/utilizator;
d) numărul cadastral şi/sau numărul de carte funciară, în situaţia
în care imobilul - pajişte permanentă este înscris în evidenţele de
cadastru şi carte funciară;
e) totalul suprafeţelor ocupate de pajişti permanente aflate pe
teritoriul UAT-ului.
(6^3) Suprafaţa de pajişti aflată în proprietatea privată a
persoanelor fizice sau juridice sau a asociaţilor acestora se
stabileşte pe baza datelor din Registrul agricol.
(7) Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se
realizează la o perioadă de 10 ani.
(8) Proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte în două
exemplare, unul pentru consiliul local şi unul pentru direcţia pentru
agricultură judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.
(9) Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament
pastoral valabil pentru toate pajiştile aflate pe raza unităţii
administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în condiţiile legii,
procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament
pastoral tuturor proprietarilor şi/sau utilizatorilor de pajişti,
extrase ce vor cuprinde cel puţin suprafaţa, capacitatea de păşunat,
lucrările de întreţinere a pajiştii şi perioadele de execuţie a
acestora.
(10) În cazul pajiştilor aflate în zone eligibile pentru agromediu
şi climă, măsurile de management din amenajamentele pastorale vor fi
elaborate astfel încât să fie complementare cerinţelor specifice ale
măsurii 10 - agromediu şi climă a PNDR 2014-2020.
ART. 8^1
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile
pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, asigură şi
urmăreşte realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafeţelor de
pajişti permanente, în condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice care stau la
baza întocmirii planului de fertilizare şi stabilirii măsurilor
agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale
ale suprafeţelor de pajişti permanente, se realizează de către
oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene sau de către
alte persoane fizice sau juridice atestate, în condiţiile legii, de
către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a efectua
studii privind calitatea solului, în condiţiile art. 3 şi 3^1 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea şi
finanţarea studiilor pedologice şi agrochimice şi finanţarea
Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură,
precum şi sol-vegetaţie forestieră pentru silvicultură, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 444/2002, cu modificările şi completările
ulterioare.
(3) Elaborarea studiilor pedologice şi agrochimice prevăzute la
alin. (2) se realizează potrivit prevederilor legale în vigoare în
domeniu, precum şi ale ghidului-cadru pentru amenajamentul pastoral
prevăzut la art. 9 alin. (1).
(4) Analizele probelor de sol se realizează de laboratoarele din
cadrul reţelei naţionale de oficii de studii pedologice şi agrochimice
judeţene, precum şi de către Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA
Bucureşti, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării
analizelor.
(5) În cazul în care oficiile de studii pedologice şi agrochimice
judeţene nu încheie contracte pentru elaborarea studiilor pedologice
şi agrochimice necesare pentru întocmirea amenajamentelor pastorale pe
toată suprafaţă de pajişti permanente la termenele prevăzute de
legislaţia în vigoare, pentru suprafaţa necontractată, direcţiile
pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti încheie
contracte, în condiţiile legii, cu persoane fizice sau juridice
atestate, astfel cum sunt prevăzute la alin. (2).
ART. 9
(1) Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se
întocmeşte potrivit ghidului-cadru elaborat de Institutul de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, prevăzut în anexa care
face parte integrantă din prezentele norme metodologice.
(1^1) La începerea activităţii de întocmire a proiectului de
amenajament pastoral, membrii desemnaţi de consiliul local pentru a
face parte din grupul de lucru prevăzut la art. 8 alin. (2) prezintă:
a) informaţiile din sistemul integrat de cadastru şi carte
funciară - limitele unităţii administrativ-teritoriale, coordonatele
conturului imobilelor înscrise în evidenţele de cadastru şi carte
funciară, extrasele de carte funciară pentru informare furnizate de
oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară - ortofotoplanurile şi
alte documente cartografice utilizate la întocmirea planului cu
amplasamentul pajiştilor permanente;
b) ortofotoplanul cu suprafaţa totală de pajişti permanente
înscrise în registrul agricol, drumurile de acces, sursele de apă,
limitele ariei/ariilor naturale protejate, după caz, precum şi
limitele administrative ale unităţii administrativ-teritoriale pentru
care este întocmit;
c) tabelul nominal prevăzut la art. 8 alin. (6^1) întocmit de
consiliile locale, conform registrului agricol, cu suprafeţele de
pajişti permanente, respectiv păşuni şi fâneţe, la data de 1 ianuarie
2007;
d) buletinele de analize de sol privind calitatea pajiştilor;
e) studii pedologice;
f) studii agrochimice;
g) plan de fertilizare;
h) plan de măsuri agropedoameliorative.
i) avizul administratorului/custodelui ariei naturale protejate,
după caz.
(1^2) Suprafaţa totală de pajişti aflate pe teritoriul unităţii

administrativ-teritoriale se calculează prin însumarea suprafeţelor
tuturor parcelelor de pajişti permanente situate în extravilan, având
categoria de folosinţă păşune sau fâneaţă.
(2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod
obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:
a) descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar
al pajiştilor aflate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
b) descrierea solului şi a florei;
c) capacitatea de păşunat a pajiştii;
d) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor;
e) planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative.
(3) Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente

pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori
din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K.
Constantinescu» prin oficiile judeţene de zootehnie.
(4) Controlul implementării amenajamentelor pastorale urmăreşte
îndrumarea proprietarilor/utilizatorilor de pajişti de a respecta
activităţile şi măsurile de creştere cantitativă şi calitativă a
producţiei pajiştilor şi a metodelor de înlăturare/diminuare a
efectului factorilor limitativi ai productivităţii acestora conform
proiectului de amenajament pastoral, de menţinere şi utilizare a
pajiştilor permanente, aşa cum sunt definite la art. 1 alin. (1^1) şi
(1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi
(5) În vederea controlului şi monitorizării aplicării
amenajamentului pastoral, procedurile, criteriile de evaluare şi
punctajul/calificativul se stabilesc prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
ART. 10
Introducerea animalelor pe pajişti este permisă doar în perioada
de păşunat prevăzută în amenajamentul pastoral.
└──────────────────────────────────────
ART. 10
(1) În vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe
suprafaţă, utilizatorii de pajişti, persoane fizice şi juridice, în
calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de
utilizare a terenului, au obligaţia ca anual să asigure încărcătura
minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, ori
cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei. Începând cu anul 2021
este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral.
Articolul I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 78 din 18 decembrie 2019,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1031 din 23 decembrie 2019)
──────────
Conform art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 225 din 30 decembrie
2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 1331 din 31 decembrie 2020,
termenul prevăzut la alineatul (1) al articolului 10 se prorogă până
la data de 1 ianuarie 2022.
──────────
(2) În cazul proprietarilor de animale membri ai colectivităţii
locale sau care au sediul exploataţiei pe teritoriul localităţii
respective şi sunt membri ai unei asociaţii constituite în condiţiile
Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu
modificările şi completările ulterioare, şi exploatează în comun o
suprafaţă de pajişti, contractul de închiriere/concesionare se încheie
cu asociaţia, în baza unui centralizator care cuprinde acordul, datele
de identificare, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe
fiecare membru al asociaţiei.
(la 26-06-2015 Art. 10 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din

LEGEA nr. 156 din 22 iunie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
449 din 23 iunie 2015, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE
URGENŢĂ nr. 63 din 1 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 730 din 7 octombrie 2014.)
ART. 11
Utilizatorii pajiştilor au obligaţia de a lua toate măsurile
pentru întreţinerea acestora, cu menţinerea categoriei de folosinţă.
ART. 12
(1) Pentru pajiştile aflate în proprietatea publică şi privată a
statului administrate de ADS, atribuirea contractelor de concesiune,
arendă şi a altor contracte de exploatare eficientă a acestora,
încheiate de ADS, se face potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001
privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare
terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie
agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările
şi completările ulterioare.
(2) Pajiştile prevăzute la alin. (1) pot fi utilizate numai de
către crescătorii de animale, persoane fizice/juridice având animalele
înscrise în RNE, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 9 alin.
(6).
(3) Beneficiarii constituirii şi reconstituirii dreptului de
proprietate potrivit legilor proprietăţii au obligaţia de a menţine
categoria de folosinţă pajişti.
ART. 13
Încălcarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage
răspunderea administrativă, contravenţională, civilă sau penală, după
caz.
ART. 14
(1) Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) păşunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajişti în
afara perioadei de păşunat;
b) introducerea pe pajişti a unor specii de animale, altele decât
cele stabilite prin contract;
c) neîndeplinirea de către deţinătorii sau utilizatorii de pajişti
a obligaţiilor prevăzute în contract;
d) circulaţia pe pajişti cu orice alte mijloace de transport,
inclusiv cu atelaje, altele decât cele folosite pentru activităţi
agricole de către cel care utilizează pajiştea, cu excepţia
circulaţiei cu orice mijloace de transport în situaţii de urgenţă
generate de calamităţi, accidente de orice natură, precum şi cu
autovehicule, motociclete şi ATV-uri sau mopede în vederea organizării
de activităţi sportive, de recreere şi turism, cu acordul
deţinătorului sau al utilizatorului, în condiţiile legii;
(la 05-07-2014 Lit. d) a alin. (1) al art. 14 a fost modificată de
pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 491 din 2 iulie 2014.)
e) nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu aşa cum se

prevede la art. 1 alin. (2);
f) arderea vegetaţiei pajiştilor fără respectarea prevederilor
legislaţiei în vigoare;
(la 05-07-2014 Lit. f) a alin. (1) al art. 14 a fost modificată de
g) concesionarea/închirierea pajiştilor aflate în domeniul public

sau privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor unor
persoane care nu sunt îndreptăţite potrivit prevederilor art. 9 alin.
(1) şi (2);
h) amplasarea pe pajişte a altor obiective de investiţii decât
cele prevăzute la art. 5 alin. (3);
i) scoaterea din circuitul agricol a terenurilor având categoria
de folosinţă pajişte fără aprobările legale în vigoare;
j) încălcarea prevederilor art. 9 alin. (7^1).
(la 05-07-2014 Lit. j) a alin. (1) al art. 14 a fost introdusă de
k) neiniţierea procedurii de concesionare/închiriere a pajiştilor

până la data de 1 martie a fiecărui an;
(la 26-01-2018 Alineatul (1) din Articolul 14 a fost completat de

l) neverificarea respectării încărcăturii optime de animale/ha/an,

în vederea stabilirii disponibilului de pajişti ce pot face obiectul
concesionării/închirierii;

m) neîndeplinirea atribuţiilor cu privire la elaborarea şi

realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafeţelor de pajişti
permanente;

n) neaplicarea amenajamentului pastoral în condiţiile prevederilor

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum

urmează:
a) cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoana fizică,
respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoana
juridică, faptele prevăzute la lit. f);
(la 05-07-2014 Lit. a) a alin. (2) al art. 14 a fost modificată de
b) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoana fizică,

juridică, faptele prevăzute la lit. a), d), e) şi n);
(la 26-01-2018 Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 14 a fost
modificată de Punctul 14, Articolul I din LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie
2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 23 ianuarie 2018)
c) cu amendă de la 250 lei la 500 lei pentru persoana fizică,

juridică, faptele prevăzute la lit. b) şi c);
d) abrogată;
(la 05-07-2014 Lit. d) a alin. (2) al art. 14 a fost abrogată de pct.
16 al art. I din LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în
e) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, faptele prevăzute la

lit. g)-j).
(la 05-07-2014 Lit. e) a alin. (2) al art. 14 a fost modificată de
f) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei pentru faptele prevăzute

la lit. k), l) şi m).

(3) Contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. i) se sancţionează şi

cu sancţiunea complementară constând în desfiinţarea lucrărilor şi
aducerea terenului în starea iniţială pe cheltuiala contravenientului.
ART. 15
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac
de către persoanele împuternicite de structurile centrale şi locale cu
atribuţii în domeniu, aflate în subordinea Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, de către primar şi persoanele împuternicite de
acesta, precum şi de către poliţiştii de frontieră pentru faptele
constatate în zona specifică de competenţă.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor pentru
faptele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) şi f) se fac şi de
către personalul din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de către
ofiţerii şi subofiţerii din cadrul serviciilor de urgenţă
profesioniste.
(3) Sumele provenite din aplicarea amenzilor prevăzute la art. 14
alin. (2) se fac venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după
caz.

. NORMA (A) 11/12/2013
ART. 13
(1) Controlul menţinerii, întreţinerii şi utilizării fondului
pastoral naţional se asigură de autoritatea competentă care răspunde
de gestionarea şi menţinerea suprafeţelor de pajişti, prin personalul
propriu şi prin personalul structurilor teritoriale de specialitate,
pentru:
a) controlul menţinerii suprafeţelor de pajişti înregistrate la
data de 1 ianuarie 2007 în Registrul agricol;
b) controlul modului în care se aplică şi se respectă prevederile
din amenajamentele pastorale;
c) modul de atribuire a pajiştilor aflate în administrarea
consiliilor locale.
(2) Primarul, prin aparatul de specialitate, asigură controlul cu
privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru
pajiştile concesionate sau închiriate.
(3) Pentru controlul respectării regimului pastoral şi a
prevederilor amenajamentelor pastorale, utilizatorii de pajişti vor
permite accesul personalului împuternicit, după înştiinţarea
prealabilă a acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
└──────────────────────────────────────
ART. 16
Prevederile art. 14 şi 15 referitoare la contravenţii se
completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
ulterioare.
ART. 17
(1) Drepturile şi obligaţiile ce decurg din angajamentele de
agromediu încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe
de urgenţă se transmit crescătorilor de animale, persoane fizice sau
juridice, care au încheiat contracte de concesiune/închiriere pentru
suprafeţele de pajişti respective.
(2) Obiectivelor de investiţii aprobate anterior intrării în
vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru
realizarea cărora este necesară scoaterea definitivă din circuitul
agricol a unor suprafeţe de pajişti, precum şi obiectivelor de
investiţie care au fost introduse în intravilan, în condiţiile legii,
prin documentaţii urbanistice PUG/PUZ, anterior intrării în vigoare a
legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, nu li se aplică
prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
(la 05-07-2014 Alin. (2) al art. 17 a fost introdus de pct. 18 al
ART. 18
Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în termen
de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a
(la 05-07-2014 Art. 18 a fost modificat de pct. 19 al art. I din

LEGEA nr. 86 din 27 iunie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 491
din 2 iulie 2014.)
ART. 19
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,
Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea
pajiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
819 din 21 noiembrie 2011, se abrogă.
ART. 20
Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu
modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează
după cum urmează:
1. La articolul 78, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul
cuprins:
"ART. 78
(1) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor arabile,
altele decât cele prevăzute la art. 77, vii şi livezi, deţinute de
persoane juridice în care statul deţine majoritatea acţiunilor, se va
aproba de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale."
2. La articolul 78, după alineatul (1) se introduc trei noi

alineate, alineatele (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins:
"(1^1) Schimbarea categoriei de folosinţă în alte categorii de
folosinţă a pajiştilor, înregistrate ca atare la data de 1 ianuarie
2007, aşa cum este prevăzut în primul paragraf al alin. (2) al art. 6
din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009
de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct
pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de
instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de
modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006,
(CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003,
cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30 din 31 ianuarie 2009, în
Registrul agricol, este interzisă.
(1^2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1^1) terenurile ocupate de
pajişti care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total ori
parţial capacitatea de producţie, terenuri pe care se vor executa
lucrări de ameliorare şi amenajare, potrivit reglementărilor legale în
vigoare, precum şi terenurile care sunt exceptate sau pentru care nu
se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013
nr. 18/1991.
(la 05-01-1998 Alin. (1^2) al art. 78 din Legea nr. 18/1991
republicată de la pct. 2 al art. 20 a fost modificat de pct. 20 al
(1^3) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu

nerespectarea prevederilor alin. (1^1) sunt lovite de nulitate
absolută."
2^1. La articolul 92, literele c) şi f) ale alineatului (2) şi

alineatul (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"c) care servesc activităţilor agricole şi/sau serviciilor conexe,

precum: depozite de îngrăşăminte minerale ori naturale, construcţii de
compostare, silozuri pentru furaje, magazii, şoproane, silozuri pentru
depozitarea şi conservarea seminţelor de consum, inclusiv spaţiile
administrative aferente acestora, platformele şi spaţiile de
depozitare a produselor agricole primare, sere, solare, răsadniţe şi
ciupercării, adăposturi de animale;
......................................................................
............................
f) specifice acvaculturii, cu infrastructura şi utilităţile

necesare, inclusiv amenajări piscicole/amenajări prin extragere de
agregate minerale pe terenuri agricole situate în extravilan;
......................................................................
............................
(6) Prin excepţie de la alin. (5) nu se datorează tarifele prevăzute
în anexele nr. 1 şi 2 pentru:
a) amplasarea construcţiilor care servesc activităţilor agricole,

anexele gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, lucrările de
îmbunătăţiri funciare şi regularizarea cursurilor de apă, canalizare,
realizarea surselor de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru
exploataţia agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiţii
de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate
publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare;
b) în cazul perimetrelor agricole din satele sau cătunele
demolate, aflate în curs de reconstrucţie."
(la 26-01-2018 Articolul 20 a fost completat de Punctul 16,

Articolul I din LEGEA nr. 44 din 19 ianuarie 2018, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 69 din 23 ianuarie 2018)
2^2. La articolul 92, alineatele (10)-(12) se abrogă.

2^3. După articolul 92 se introduce un nou articol, articolul

92^1, cu următorul cuprins:
"ART. 92^1
(1) Introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-
teritoriale a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu
plata tarifului datorat la Fondul de ameliorare a fondului funciar,
calculat conform anexei nr. 1.
(2) Prin excepţie de la alin. (1) tariful nu se plăteşte pentru
introducerea în intravilanul unităţilor administrativ-teritoriale:
a) a terenurilor agricole din extravilan ai căror beneficiari sunt

autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, prin Planul
urbanistic general/Planul urbanistic zonal;
b) a terenurilor agricole din extravilan în vederea amplasării
construcţiilor care servesc activităţilor şi/sau serviciilor conexe,
obiectivelor de investiţii realizate din fonduri europene, din
domeniul agriculturii şi/ori industriei alimentare, anexele
gospodăreşti ale exploataţiilor agricole, lucrărilor de îmbunătăţiri
funciare şi regularizarea cursurilor de apă, canalizare, realizarea
surselor de apă potabilă, puţuri, aducţii de apă pentru exploataţia
agricolă, obiective meteorologice, obiective de investiţii de interes
naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în
condiţiile legislaţiei în vigoare;
c) a perimetrelor agricole din satele sau cătunele demolate,
aflate în curs de reconstrucţie.
(3) Plata tarifului prevăzut la alin. (1) se face în baza notei de
calcul emise de către direcţiile pentru agricultură judeţene şi a
documentaţiei necesare pentru obţinerea avizului prealabil privind
clasa de calitate, emis de către Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale."

2^4. La articolul 93, alineatul (2) se modifică şi va avea
următorul cuprins:
"(2) Perioada aprobată la alin. (1) pentru scoaterea temporară

din circuitul agricol se poate prelungi cu încă 2 ani din motive
temeinic justificate de către beneficiari, cu plata tarifului prevăzut
la alin. (1)."

2^5. La articolul 93^1, alineatul (2) se modifică şi va avea

următorul cuprins:
"(2) Prin excepţie, tariful achitat la Fondul de ameliorare a

fondului funciar se restituie, fără dobândă, în următoarele cazuri:
a) autorităţile competente nu au emis decizia pentru scoaterea

definitivă sau temporară din circuitul agricol;
b) autorităţile competente nu au emis avizul prealabil privind
clasa de calitate;
c) autorităţile competente nu au adoptat hotărârea de aprobare a
introducerii terenului în intravilan sau nu au emis autorizaţia de
construire, cu obligaţia redării terenului în circuitul agricol;
d) Guvernul nu a adoptat hotărârea privind scoaterea din circuitul
agricol."

2^6. La articolul 94, partea introductivă se modifică şi va avea

următorul cuprins:
"ART. 94
Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a
terenurilor agricole situate în extravilan pentru amplasarea
construcţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) şi (3) se aprobă după
cum urmează:"

3. După articolul 107 se introduce un nou articol, articolul

107^1, cu următorul cuprins:
"ART. 107^1
Schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor, aşa cum sunt
evidenţiate la art. 78 alin. (1^1), fără aprobările legale în vigoare,
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei
la 10.000 lei şi cu sancţiunea complementară constând în desfiinţarea
lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială pe cheltuiala
contravenientului."
3^1. La articolul 111, litera j) a alineatului (1) se modifică şi

va avea următorul cuprins:
"j) înfiinţarea culturilor energetice nonagricole, pe terenurile

arabile situate în extravilan, fără respectarea prevederilor art. 92
alin. (4)."

4. În tot cuprinsul legii, sintagma «păşuni şi fâneţe» se

înlocuieşte cu sintagma «pajişti permanente».
(la 05-07-2014 Pct. 4 al art. 20 a fost modificat de pct. 21 al art.
nr. 491 din 2 iulie 2014.)
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,
Daniel Constantin
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice,
Daniel Chiţoiu
Ministrul delegat pentru buget,
Liviu Voinea
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
p. Ministrul economiei,
Adrian Ciocănea,
secretar de stat
Ministrul delegat pentru energie,
Constantin Niţă
p. Ministrul afacerilor interne,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
Ministrul apărării naţionale,
Mircea Duşa
Ministrul pentru societatea informaţională,
Dan Nica
Ministrul mediului şi schimbărilor climatice,
Rovana Plumb
Ministrul delegat pentru ape, păduri şi
piscicultură,
Lucia Ana Varga
Ministrul transporturilor,
Relu Fenechiu
p. Ministrul afacerilor externe,
George Ciamba,
secretar de stat
Ministrul fondurilor europene,
Eugen Orlando Teodorovici
Bucureşti, 23 aprilie 2013.

Nr. 34.
-------

OUG Nr. 34 Din 23.04.2013 Privind Organizarea, Administrarea Şi Exploatarea Pajiştilor Permanente Şi Pentru Modificarea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OUG Nr. 34 Din 23.04.2013 Privind Organizarea, Administrarea Şi Exploatarea Pajiştilor Permanente Şi Pentru Modificarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.

34 din 23 aprilie 2013

Forma actualizata valabila la data de : 29 iulie 2021

(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) pe terenurile

(1^1) Pajiştile permanente din extravilanul localităţilor,

(1^2) Pajiştile permanente pot include şi alte specii, precum

(3) În categoria pajişti sunt cuprinse şi:

(4) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică

┌───────── Norma de aplicare ──────────

c) unitate vită mare (UVM) - unitate de măsură standard stabilită

(i) crescător de animale, persoană fizică, având animalele

(la 05-03-2016 Lit. d) a art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art.

e) Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) - colecţia de date

g) schimbarea destinaţiei suprafeţelor de pajişte - schimbarea

(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin

(la 05-07-2014 Art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA

┌───────── Norma de aplicare ──────────

a) amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau

c) lucrări privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa

(la 26-01-2018 Litera f) din Alineatul (3) , Articolul 5 a fost

(4^1) Fac excepţie de la obligaţia prevăzută la alin. (4)

(5) Excepţiile prevăzute la alin. (3) lit. b) se realizează cu

(6) Pe terenurile recuperate prevăzute la alin. (4) şi (5) se

(8) Pentru scoaterea temporară din circuitul agricol a terenurilor

(la 05-07-2014 Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA

a) prin decizie a directorului direcţiei pentru agricultură

(2) Direcţiile pentru agricultură judeţene transmit, lunar, către

(la 26-01-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din

┌───────── Norma de aplicare ──────────

(2) Modelul deciziei de scoatere definitivă din circuitul agricol

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) se prezintă în original,

(4) Aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol a

(4) În situaţia în care se solicită aprobarea scoaterii

(5) Documentele prevăzute la alin. (3) şi (4) se prezintă în

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

în scopul realizării obiectivului de investiţii ………….........………

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

(la 26-01-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din

(la 26-01-2018 Actul a fost completat de Punctul 5, Articolul I din

(la 26-01-2018 Articolul 6 a fost completat de Punctul 6, Articolul

(2) Consiliile locale au obligaţia să elaboreze amenajamentul

(3) Conţinutul amenajamentului pastoral se aprobă şi se detaliază

(la 05-07-2014 Art. 6 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA

┌───────── Norma de aplicare ──────────

1.2. Denumirea deţinătorului legal

1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte. Vecinii şi

2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi

2.4. Baza cartografică utilizată

2.4.2. Ridicări în plan

2.5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor

2.5.2. Organizarea administrativă

3. Caracteristici geografice şi climatice

3.2. Altitudine, expoziţie, pantă

3.3. Caracteristici pedologice şi geologice

3.4. Reţeaua hidrografică

3.5. Date climatice

3.5.2. Regimul pluviometric

3.5.3. Regimul eolian

4.2. Descrierea tipurilor de staţiune

4.3. Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor

4.4. Descrierea vegetaţiei lemnoase