08 - Ro - Exemple de Buna Practica

Proiect PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.
01
Învăţământul incluziv: O şansă pentru toţi elevii !!
Cel mai des întâlnite cerinţe

educaţionale speciale
Exemple de bună practică
Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 138

Proiect PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
Cunoaştere şi învăţare
 Dificultăţi de învăţare uşoare

 Dificultăţi de învăţare medii
 Sindromul Down
 Dislexia

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ
SINDROM DOWN
George a absolvit cursurile unei şcoli speciale pentru copii cu dizabilităţi

intelectuale şi a fost repartizat la o şcoala de arte şi meserii, domeniul Industrie
alimentară, specializarea-preparator produse din lapte. Performanţele lui şcolare sunt
de nivel mediu, este receptiv, afectuos, dornic de comunicare, îi place să fie lăudat şi
se bucură ori de câte ori reuşeşte să rezolve o sarcină cu succes. Are o rezistenţă
fizică scăzută şi un ritm lent în gândire şi mişcări, înţelege greu ce i se cere şi se
demoralizează uşor în caz de eşec (uneori plânge şi nu mai vrea să lucreze). De
aceea, s-a încercat pe cât posibil integrarea lui într-un grup de lucru în care sarcinile
să fie pe măsura posibilităţilor lui.
Deoarece se ataşează uşor de oameni şi este prietenos, câţiva colegi sunt
totdeauna dispuşi să-l sprijine, explicându-i pe înţelesul lui ce are de făcut sau
ajutându-l în sarcinile mai grele.
Profesorii ştiu că se bucură foarte mult când este lăudat şi remarcă de fiecare
dată succesele lui, recompensându-l verbal, gestual şi chiar material (diplome,
distincţii).
În momentele în care doreşte să îndeplinească singur sarcinile, mai ales cele
practice, este lăsat să lucreze în ritmul lui şi este apreciat la sfârşit.
Pentru rezolvarea problemelor de fluenţă verbală (vorbeşte lent şi nu reuşeşte
să-şi termine ideile) profesorul îl ajută să se exprime şi i se adresează totdeauna cu
foarte multă bunăvoinţă.
În urma acestor eforturi George se simte bine printre colegii lui şi rar mai apar
manifestări de plâns sau de refuz al activităţii.

DISLEXIA
Biografia de succes a unui adult cu dislexie
Dislexia este descrisă adesea ca o dificultate de scris-citit. Dar, problemele nu

se limiteaza la mediul şcolar, ci apar şi mai târziu, în viaţa şcolarilor dislexici ajuns adulţi
dislexici. Dificultăţile cauzate de dislexie îi afectează pe aceştia în alegerea carierei şi nu
dispar odată cu înaintarea în vârstă. În schimb, adultul dislexic de succes încearcă să
găsească modalităţi de a câştiga bani cu abilităţi minime de citit-scris.
Problemele întâmpinate la vârsta şcolară pot include, pe lângă dificultăţile de
scris-citit şi dificultăţi de organizare, de memorie, slabă încredere în sine şi alte dificultăţi
de comunicare. Ei propriul scris de mână, evită să citească cu glas tare în faţa clasei, au
dificultăţi legate de tema pentru acasă, de a învăţa o limbă străină sau tabla înmulţirii.
Astfel, acesti elevi caută strategii de evitare a sarcini, prin motivarea unei dureri de
stomac în ziua testului, de exemplu. Uneori profesorul înţelege şi vine în ajutorul elevilor
dislexici prin schimbarea modului său de predare sau examinare. Dar, adesea, elevii
sunt cei care găsesc strategiile salvatoare.
Iată exemplu câtorva adulţi dislexici care au avut succes şi modul în care şi-au
depăşit dificultăţile pentru a ajunge foarte buni în domeniul profesional ales.
Richard Branson este un om de afaceri dislexic. Este proprietarul companiei
Virgin Atlantic, Virgin Records şi multor altor companii. Este miliardar. Singur recunoaşte
că problema lui cea mai mare este de a ţine minte. Încă din şcoală obişnuia să
folosească un carneţel pentru a-şi ajuta memoria. Chiar şi astăzi, foloseşte această
metodă.
David Bailey este unul dintre cei mai mari fotografi din lume. Este dislexic, şi a
avut foarte multe probleme în şcoală. A ales această profesie pentru că îi place şi este
foarte bun în domeniu, nefiind împiedicat de cerinţe ridicate de scris-citit. Talentul său
artistic i-a permis să intre la facultatea St. Martins Art College, unde a studiat fotografia,
devenind apoi unul dintre cei mai buni în această profesie. A găsit o cale de a-şi depăşi
dificultăţile evitând profesiile care solicită abilităţile de scris-citit.

Comunicare şi interacţiune
 Tulburări din spectrul autist

 Sindromul Asperger
 Întârzieri în dezvoltarea limbajului


AUTISM
Călin este elev absolvent al unei şcoli speciale pentru copii cu dizabilităţi mintale.
Având performanţe şcolare medii şi o preocupare deosebită pentru tot ce e legat de
bucătărie a fost repartizat la o şcoala de arte şi meserii cu domeniul Alimentaţie Publică,
specializarea bucătar. Călin are o abilitate deosebită în a prepara cu precizie diverse reţete,
iar familia lui îl solicită des în aceste activităţi. De asemenea, petrece mult timp în atelierul
de bucătărie al elevilor.
În schimb, comunică foarte greu verbal şi are des momente de pierdere a
contactului cu realitatea, mai ales la activităţile de tip teoretic. Scrierea lui este deficitară,
dezlânată, cu multe greşeli gramaticale şi ortografice. Ritmul scrierii este foarte lent şi de
cele mai multe ori nu reuşeşte să facă faţă sarcinilor de tip teoretic.
Lucrează foarte mult prin imitaţie, reproducând practic foarte exact etapele
pregătirii unui fel de mâncare sau aşezării unei mese festive. Atunci când nu înţelege
sarcina se enervează şi se agită.
Profesorii clasei au fost îndrumaţi să comunice cu el cât mai mult, insistând pe
comunicarea verbală. Totuşi, pentru a-l ajuta să înţeleagă cerinţe de ordin practic şi să le
îndeplinească cu succes, au folosit comunicarea pe bază de imagini şi simboluri
(comunicarea alternativă / augmentativă). De exemplu, când a fost învăţat să prepare
spaghete (reţetă nouă pentru el) s-au folosit cartonaşe cu ordinea efectuării operaţiilor:
aprins focul, aşezarea cratiţei pe foc, despachetat spaghetele, introdus spaghete în cratiţă
etc. Pentru că în imaginea despre strecurarea spaghetelor era omisă prezenţa chiuvetei,
Călin le-a strecurat deasupra mesei. Descrierea precisă, în imagini, fără a omite etape în
ordinea efectuării operaţiilor, este de cel mai mare folos în comunicarea cu Călin. Astfel de
greşeli, precum cea menţionată mai sus, nu s-au mai întâmplat după ce profesorii au înteles
cu modul de lucru al lui Călin.

SINDROM ASPERGER
Florin este elev în clasa a IX-a la Şcoala de Arte şi Meserii, domeniul Igienă şi
Estetică, specializarea frizerie-coafură. Este un copil cu performanţe şcolare bune, dar
cu dizabilităţi sociale: răspunde relativ uşor, dar întârziat la interacţiune, iniţiază greu
relaţii cu ceilalţi, evită contactul social cu necunoscuţii. Se întâmplă să vorbească singur,
foarte mult şi depărtându-se de subiect. Nu ştie să-şi ajusteze comunicarea în funcţie de
interlocutor. Dacă totuşi începe să vorbească cu cineva nu ştie când să se oprească.
Comportamentul repetitiv îi este de folos în însuşirea meseriei, reuşeşte să execute
corect operaţiile necesare. Florin consultă des reviste de specialitate şi este capabil să
realizeze bine tunsorile.
În activităţile practice, maistrul a încercat să-l stimuleze în comunicare,
preluând rolul de client şi întrebându-l ce stil de tunsoare i s-ar potrivi; i-a dirijat
răspunsurile şi intervenţiile astfel încât acestea să fie coerente şi la obiect. În colaborare
cu toţi profesorii clasei, dirigintele a conceput un ghid de conversaţie cu formule de
adresare potrivite pentru fiecare tip de client: femei, copii, bărbaţi, tineri, vârstnici şi alţii.
I-au lăudat performanţele practice şi l-au antrenat în activităţi de petrecere a
timpului liber alături de colegi: în echipa de fotbal, excursii, plimbări. Este un demers mai
greu pentru profesori, dar rezultatele au început să apară. Florin a învăţat să-şi salute
din proprie iniţiativă colegii şi să adreseze întrebări simple: Cât e ceasul? Ce mai faci?
Unde mergem? Ce citeşti? Cum vreţi să vă tund?
În continuare se lucrează pe autocontrol verbal prin schimbarea centrului de
interes: comenzi scurte şi ferme sau întrebări care să-l orienteze spre alt subiect şi să-i
canalizeze fluenţa verbală într-o singură direcţie.

RETARD/ ÎNTÂRZIERE DE LIMBAJ
Radu este elev în clasa a X-a la Şcoala de Arte şi Meserii, domeniul Materiale
de Construcţie, specializarea lucrător în industria sticlei. Profesorii au remarcat
dificultăţile lui legate de limbaj şi comunicare: îi este greu să se exprime cu cuvinte
proprii, are un vocabular sărac şi inadecvat, se foloseşte mai mult de gesturi decât de
cuvinte. Când îşi face temele are foarte multe greşeli şi redă greu conţinuturile predate.
Nu reuşeşte să înveţe după manual şi după notiţe, ci mai mult din ceea ce i se
povesteşte schematic sau i se arată practic.
În schimb este un băiat robust, sănătos fizic, rezistent la efort şi harnic, foarte
cuminte şi ascultător.
La început profesorii au crezut că are dificultăţi de auz pentru că răspundea
foarte greu şi inadecvat când i se adresau. Au solicitat părinţilor să-i facă un control
medical auditiv şi au constatat că nu are probleme cu auzul. Tot de la părinţi au aflat
însă că de mic a avut dificultăţi de limbaj.
Au observat că există subiecte de conversaţie şi activităţi care îl interesează
(maşini, filme de acţiune) şi astfel au început un program de stimulare a comunicării şi
de asigurare a succesului şcolar.
Profesorii au apelat la învăţarea practică (prin acţiune), i-au pus întrebări
ajutătoare pentru a-l evalua, i-au dat sarcini uşoare, simplificate, i-au oferit sprijin
suplimentar şi l-au inclus în grupuri de lucru. Acest mod de lucru în echipă, în care el are
un rol şi o sarcină bine precizate, evaluarea bazată pe probe practice şi explicaţiile
suplimentare cu un limbaj simplificat oferite de profesori constituie cheia succesului
integrării lui Radu. El foloseşte, de asemenea, un mic dicţionar cu imagini şi scheme
pentru termenii tehnici folosiţi în meserie.
Este un elev foarte mult apreciat pentru progresele pe care le-a făcut în
însuşirea meseriei şi pentru comportamentul său model.

Cerinţe senzoriale şi fizice

 Tulburări vizuale
 Tulburări de auz
 Dizabilităţi fizice
 Paralizia cerebrală


Deficienţe vizuale(ambliopie si hipoacuzie)
Dana D. este elevă în clasa a IX-a la o şcoală din reţeaua SAM.

Părinţii sunt deficienţi de auz, constituie o familie organizată, cu doi copii. Sunt fraţi
vitregi dar inţegerea dintre ei este perfectă.
Fratele elevei prezintă diagnosticul de hipoacuzie bilaterală. Copiii au urmat şcoala
specială pentru deficienţi de auz. Problemele de văz ale Danei au fost corectate prin
intervenţie chirurgicală şi cu ajutorul ochelarilor.
Trăind în mediu cu deficienţi de auz cunoaşte foarte bine limbajul mimico-gestual şi
citirea labială. Disciplinată, cu tendinţe de lider, cooperantă, are uneori crize de
personalitate determinate de neînţelegerile din clasă legate de problemele vizuale.
Dificultăţile vizuale reuşind să fie recuperate printr-o tratare psihopedagogică şi
medicală adecvată eleva a reuşit să-şi depăşească deficienţele. În nota diagnosticului
psihomedical este motivată superior pentru învăţatură, cu preferinţe pentru activitatea
intelectuală, capabilă de efort voluntar susţinut, putere de concentrare, memorie logică
de lungă durată, cu reactualizarea fidelă a noţiunilor învăţate.
Face faţă la nivel superior curriculum-ului şcolilor speciale şi reuşeste să-şi
însuşească la nivel mediu curriculum-ul naţional. Reuşeşte la examenul de capacitate
şi obţine o medie care-i permite intrarea într-un liceu tehnologic unde face faţă cu
ajutor din partea familiei şi ajutor specializat.


Deficienţă auditivă moderată
Diagnostic medical:
 sechele picior congenital varus equin bilateral
 agnezie pavilion auricular drept (lipsa pavilionului) cu hipoacuzie mixtă
 hipoacuzie de perceptie medie pe urechea stangă
 tulburări de reactivitate pe fond de intelect liminar
Florin N. este elev în clasa a IX-a la o şcoală din reţeaua SAM.

Provine dintr-o familie dezorganizată, repetă de trei ori clasa în şcoala publică.
Eşecul şcolar se datorează faptului că învăţătoarea nu a observat deficienţa de auz. În
acelaşi timp, nu a reuşit să convingă colectivul clasei că lipsa pavilionului urechii nu este
un motiv de a fi exclus din colectiv. Este adus în şcoala specială unde recuperează cu
tratament adecvat psihopedagogic întârzierile în însusirea Curriculum-ului obligatoriu.
Ajunge până in clasa a VIII-a să parcurgă curriculum-ul naţional.
Participă la examenul de capacitate şi reuşeşte la a doua încercare. Este
orientat spre învăţământul profesional, specializarea mecanic auto.
Integrarea în colectivul clasei şi al şcolii a fost dificilă din cauza eşecului şcolar
anterior, care l-a traumatizat; faptul că a fost valorizat la nivelul colectivului ceea ce a
dus la o dezvoltare şi încadrare aproape normală. A fost inegal în atitudine şcolară dar
abaterile s-au corijat prin susţinere afectivă. Slab motivat, învaţă numai la ceea ce-i
place, dar cu o memorie logică şi de lunga durată, cu ajutorul susţinut al
psihopedagogului ajunge să depună un efort susţinut în învăţare şi să opereze cu
raţionamente şi concepte conform vârstei. A fost învăţat să urmărească buzele
interlocutorului pentru a citi labial şi, în acelaşi timp, a fost protezat pe una din urechi la
care s-a reuşit practicarea unei intervenţii chirurgicale.
În nota şi limitele diagnosticului medical, asimilarea cunoştinţelor devine mai
uşoară şi păstrarea lor mai trainică atunci când este motivat pentru ceea ce face.
Rezultatele în învăţământul profesional sunt bune şi aprecierile profesorilor
arată că încadrarea lui în acest domeniu a fost corectă.

Deficienţe fizice
În urma unui accident de maşină Costel a suferit o intervenţie chirurgicală

constând amputarea unui picior
Provine dintr-o familie organizată care îl susţine foarte mult pentru depăşirea
dizabilităţii.
Este disciplinat, cooperant, cu iniţiativă, ordonat, are tendinţă de lider, este
mediu motivat pentru învăţătură, are memorie predominant mecanică, operează cu
concepte, dar predomină situaţiile concrete, acţionale. Este echilibrat emoţional după o
muncă intensă la cabinetul psihologului şi cu ajutorul familiei.
A fost repartizat într-o clasă cu un colectiv unit, care l-a susţinut şi ajutat foarte
mult.
Proteza a fost modificată de mai multe ori şi profesorul kinetoterapeut l-a
ajutat de fiecare dată să se obişnuiască cu ea. În acest moment joacă fotbal cu colegii
de clasă, bineînteles, ca portar.
Are o dezvoltare intelectuală medie, cu asimilarea cunoştinţelor şcolare la
nivel mediu al programei.
S-a prezentat la examenul de capacitate, a reuşit şi a fost orientat spre
învăţământ profesional secţia de croitorie unde s-a adaptat rapid. Este ajutat foarte mult
de mama sa care este creator de modă.


Paralizii cerebrale
Sanda C. este elevă în clasa a IX-a la o şcoală din reţeaua SAM.

Provine dintr-o familie organizată, dintr-o sarcină gemelară. Sora ei este
perfect sănătoasă. A mers foarte târziu, dar acum poate chiar şi să alerge moderat.
A învăţat să scrie mai târziu datorită contracţiei excesive a muşchilor
degetelor. Cu multă vointă, răbdare şi foarte multe exerciţii a reuşit să înveţe să scrie.
Acum reuşeşte să scrie corect şi citeţ. Se descurcă destul de bine şi cu
tehnoredactarea. Este diciplinată, ordonată, cooperantă şi generoasă. Are dificultăţi
minore de învăţare datorită dizabilităţii fizice, operează corect atât în plan concret cât şi
cu concepte. Este capabilă de efort voluntar susţinut, are putere de concentrare a
atenţiei şi este echilibrată emoţional. A fost susţinută PUTERNIC de familie şi de către
psihopedagog şi psihodiagnostician. Profesorul de cultură fizică medicală a susţinut-o de
câte ori a fost nevoie, invăţând-o nenumărate exerciţii care să o ajute în viaţa de zi cu zi.
A asimilat la nivel optim cunoştinţele şcolare, are rezultate foarte bune la
învăţătură, a reuşit la examenul de capacitate şi continuă studiile la un liceu tehnologic,
dorindu-şi să devină profesoară.

Cerinţe sociale, emoţionale şi

comportamentale
 Hiperactivitate cu deficit de atenţie

 Comportament de opoziţie şi rezistenţă
 Anxietatea
 Mutismul selectiv
 Tulburări din spectrul autist

Hiperactivitate Cu Deficit De Atenţie
Andrei a absolvit cursurile clasei a VIII-a la o Şcoală Specială pentru copii cu

dizabilităţi intelective. Era caracterizat de profesorii şcolii ca un elev recalcitrant,
obraznic şi uneori agresiv cu colegii mai neajutoraţi. Nu avea răbdare să finalizeze
sarcinile şcolare şi de cele mai multe ori se ridica din bancă şi prezenta lucrările la
corectat pe jumătate terminate. Atenţia lui era selectivă şi diferenţiată, în funcţie de
volumul sarcinilor şi de conţinutul lecţiilor: când avea puţin de lucru se concentra şi
rezolva sarcina; îl interesau foarte mult informaţiile legate de muzică, sport şi maşini.
Punctele tari ale lui Andrei erau următoarele:
 citea destul de bine;
 socotea corect şi rapid, cunoştea şi manevra banii;
 venea şi pleca neînsoţit de la şcoală;
 scria destul de bine după dictare, dar ritmul lui era mai lent;
 era priceput şi îndemânatic la activităţi tehnice.
Andrei a fost repartizat la un Grup Şcolar Auto, la o clasă de tinichigii auto. Din
primele săptămâni s-a dovedit foarte priceput la activităţile de practică, dar la orele cu
conţinut teoretic era neatent şi neastâmpărat. Nu reuşea să ia notiţe în ritmul celorlalţi.
De multe ori se ocupa cu altceva: răsfoia reviste cu modele de maşini şi uneori asculta
muzică la walkman. Dacă nu i se permiteau aceste lucruri devenea nervos şi ieşea din
clasă.
Dirigintele clasei cunoştea problemele elevului. Studiase fişa medicală şi
recomandările psihopedagogice care o însoţeau. A solicitat sprijinul tuturor profesorilor
clasei, explicându-le dificultăţile lui Andrei. Mulţi dintre ei nu l-au mai obligat să ia notiţe,
sprijinindu-l cu materiale printate şi manuale. Alţii i-au verificat şi completat notiţele. I-au
încredinţat sarcini accesibile: să calculeze suprafaţa unei bucăţi de tablă necesară într-o
reparaţie sau costurile unei reparaţii de tinichigerie la un automobil. I-au lăudat abilităţile
practice şi l-au stimulat să lucreze în grup.
Colegii l-au acceptat mai greu, dar unii îl invidiau pentru abilităţile lui practice.
Dirigintele a organizat multe activităţi de timp liber şi chiar o minidiscotecă şi Andrei a
fost DJ. Colegii au fost încântaţi de muzica aleasă de el şi treptat au început să-l
aprecieze. Andrei a promovat anul I al Şcolii de Arte şi Meserii şi este integrat în
colectiv.
Tulburări De Opoziţie Şi Rezistenţă
Victor este elev în clasa a IX-a la Şcoala de Arte şi Meserii, domeniul turism şi
alimentaţie, specializarea lucrător hotelier. Performanţele şcolare anterioare sunt de nivel
mediu. Admiterea lui în această şcoală este rezultatul repartizării pe calculator, Victor optând
iniţial pentru un liceu cu profil sportiv. La început refuza toată oferta instructiv-educativă a
şcolii (disciplinele de cultură generală şi de specialitate). Nu-i plăcea absolut nici o materie.
Profesorii se plângeau că elevul refuză orice sarcină de tip şcolar. Colegii nu-l agreau şi nici
el nu era prea entuziasmat de ei.
Profesorul de IT a observat că îi place să deseneze, că este la curent cu topurile din
muzică şi competiţiile din fotbal şi că reuşeşte să lucreze pe calculator.
Ca urmare, conform curriculumului, profesorul de IT l-a antrenat în realizarea:
 unei prezentări Power-Point;
 unui document Word conţinând imagini, desene şi texte în Word Art;
 unei baze de date cu informaţii referitoare la echipele de fotbal preferate.
Victor a acceptat sarcina fără nici un fel de rezistenţă, s-a mobilizat şi astfel
încrederea în sine a crescut, iar atitudinea lui faţă de şcoală s-a schimbat în bine. I-a plăcut
mult ceea ce face, iar acum profesorii s-au hotărât să extindă şi asupra altor materii
modalitatea de lucru. Astfel, dirigintele i-a propus să facă un afiş şi o prezentare Power Point
pentru o lecţie demonstrativă de dirigenţie, iar profesorul de economie, o prezentare tip
reclamă a unui hotel din localitate.
Colegii au început să-l agreeze pe Victor şi şi-au schimbat atitudinea faţă de el,
apreciindu-l şi susţinându-l.
Acum este un elev integrat în colectivitate şi acceptă activitatea şcolară fără rezerve.

Exemple de bună practică

ANXIETATE
Alina provine dintr-o familie dezorganizată. Părinţii au divorţat de curând şi eleva

locuieşte cu mama. De mică a asistat la scene de violenţă în familie cauzate de
comportamentul tatălui, care era alcoolic.Alina ar fi preferat să devină frizer-coafor, dar mama
ei a insistat pentru domeniul Alimentaţie Publică, specializarea ospătari, şi Alina este în
prezent elevă în clasa a IX-a a unei astfel de şcoli de arte şi meserii. Este timidă, retrasă, dar
silitoare. Rezultatele ei şcolare nu sunt însă pe măsura efortului depus.
Comunică foarte greu cu profesorii şi colegii şi nu se oferă niciodată să răspundă la
lecţii. Nu şi-a asumat din proprie initiaţivă nici o responsabilitate în cadrul clasei şi nu are
prieteni între colegi. La primele activităţi practice avea mari reţineri în a folosi vesela şi
ustensilele specifice, de teamă să nu le spargă sau deterioreze. În exerciţiile practice de
servire era crispată şi uneori se bloca la jumătatea acţiunii. Când elevii clasei au fost anunţaţi
că vor participa ca practicanţi la un eveniment cultural – partea de protocol, Alina a devenit
agitată şi chiar a început să plângă. A absentat de la această activitate, motivând că nu s-a
simţit bine. Diriginta clasei a cerut sfatul unui consilier şcolar şi a aflat că Alina suferă de
anxietate. A fost contactată mama elevei şi a fost îndrumată către un psiholog.
Profesorii clasei şi în mod deosebit cei de activităţi practice au fost sfătuiţi să aibă o
atitudine cât mai caldă şi cât mai încurajatoare faţă de această elevă şi să îi acorde sprijin ori
de câte ori este nevoie. Ştiind că Alina se teme de schimbări şi de sarcini noi ,i-au menţinut
atât locul în bancă cât şi grupa de practică.
O colegă foarte bună la învăţătură, foarte veselă şi îndemânatică a fost rugată să
devină mai apropiată de Alina şi să o ajute la activităţile practice.
Mai mult, această colegă rămânea cu ea şi în pauze, atrăgând-o în grupurile
celorlalţi elevi şi scoţând-o astfel din starea de izolare. Profesorul de practică a iniţiat un joc de
rol: “Ce ştiu să fac mai bine ?” şi s-a constatat că Alina se pricepea cel mai bine la aranjarea
mesei deoarece îi plăceau ordinea şi frumosul şi exersase mult acest lucru.
A fost lăudată şi apreciată pentru modul în care a aranjat o masă festivă. A urmat
jocul “Schimbă rolul !”. Pentru că Alina căpătase curaj, i-a fost uşor să îndeplinească rolul
celui care ia comenzile.Treptat, teama de necunoscut, teama de schimbare, teama de ceilalţi
s-au diminuat şi Alina face progrese în meserie şi în activitatea şcolară.
MUTISM SELECTIV
Dana este o fetiţă de 14 ani care a absolvit cu performanţe şcolare deosebite o

şcoală generală obişnuită. Cu câteva săptămâni înainte de testarea naţională a suferit o
traumă în urma decesului tatălui. Rezultatele ei la examen au fost foarte slabe şi a fost
repartizată la o Şcoală de Arte şi Meserii cu domeniul textile pielărie, calificarea lucrător în
confecţii.
La trauma familială s-a adăugat eşecul şcolar. La intrarea in S.A.M refuza nu
numai să relaţioneze cu ceilalţi, dar chiar să vorbească. Mama Danei a fost chemată la
şcoală şi a relatat că în familie fetiţa se comporta normal şi comunica, dar că, într-
adevăr,a devenit mai tristă şi mai închisă în sine.
Diriginta clasei i-a recomandat mamei să meargă la terapeut, dar totodată a
solicitat şi sprijinul tuturor profesorilor clasei pentru a o ajuta pe Dana. S-a renunţat, în
cazul ei, la evaluarea curentă orală, iar la activităţile practice i s-a canalizat interesul în
direcţia modei şi a designului. Dana a manifestat interes şi aptitudini în creaţia de modele.
Consilierul de la CJAP a luat legătura cu echipa de profesori şi le-a recomandat
să adopte faţă de Dana o atitudine deschisă, binevoitoare, să îi încurajeze orice dorinţă
de a comunica şi ,pe cât posibil ,să exprime în locul ei dorinţele, ideile, problemele.
Într-o zi, profesoara de croitorie a solicitat-o pe Dana în alegerea celor mai
potrivite creaţii într-o prezentare de modă şi chiar în prezentarea pe podium.
Fiind atrasă de ceea ce făcea, Dana a început să vorbească fără să îşi dea
seama.
Şi-a exprimat opinia în legătură cu unul dintre modele, făcând aprecieri la
adresa lui şi alegând un altul. Din acel moment, comunicarea ei cu colegii şi profesorii a
fost restabilită.

Autist Cu Comportament Necorespunzător
Bogdan este un elev cu dificultăţi emoţionale şi pe lângă tulburări din spectrul

autist prezintă şi tulburări de comportament. Este repartizat într-o şcoală de arte şi
meserii din domeniul industrie textilă şi pielărie, specializarea lucrător în confecţii de
piele.
Când nu este ocupat devine de multe ori agresiv şi chiar autoagresiv,
creează dezordine în jur şi îşi deranjează colegii. Observându-l, dirigintele a descoperit
ce activitate îl atrage cel mai mult, dar şi cauzele furiei şi manifestărilor sale agresive.
Ştie că îşi însuşeşte greu regulile şi normele de comportare şi că ordinea în care el şi-a
aşezat lucrurile trebuie respectată.
În activităţile practice a constatat că reuşeşte timp îndelungat să facă operaţii
simple, repetitive, fără să obosească: poate să decupeze bucăţi de piele, să lipească cu
adeziv, să sorteze deşeurile de piele şi să le grupeze pe culori, etc.
A constatat că reacţionează agresiv dacă vreun coleg încearcă să-l întrerupă
sau să umble în lucrurile lui. De aceea a recomandat profesorilor clasei să-l ţină tot
timpul ocupat, să-l aprecieze şi să-l recompenseze pentru toate activităţile de succes,
să-i vorbească calm, încet, să-i menţină acelaşi loc în atelier. Colegilor lui Bogdan le-a
atras atenţia să păstreze pe cât posibil ordinea în jurul lui, să-l încurajeze şi să aibă o
atitudine deschisă şi binevoitoare.
Profesorii au elaborat un curriculum diferenţiat în care ponderea cea mai mare
o au activităţile practice (terapie ocupaţională). Este o muncă dificilă, dar progresele în
comportamentul lui Bogdan au început să apară. Manifestările de agresivitate şi
autoagresivitate s-au rărit, iar colegii au început să se obişnuiască cu felul lui de a fi şi
să-l sprijine.

08 - Ro - Exemple de Buna Practica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

08 - Ro - Exemple de Buna Practica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.

Cel mai des întâlnite cerinţe

Exemple de bună practică

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 138

 Dificultăţi de învăţare uşoare

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 139

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

George a absolvit cursurile unei şcoli speciale pentru copii cu dizabilităţi

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 140

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Biografia de succes a unui adult cu dislexie

Dislexia este descrisă adesea ca o dificultate de scris-citit. Dar, problemele nu

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 141

 Tulburări din spectrul autist

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 142

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 143

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 144

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

RETARD/ ÎNTÂRZIERE DE LIMBAJ

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 145

Cerinţe senzoriale şi fizice

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 146

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Dana D. este elevă în clasa a IX-a la o şcoală din reţeaua SAM.

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 147

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Florin N. este elev în clasa a IX-a la o şcoală din reţeaua SAM.

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 148

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

În urma unui accident de maşină Costel a suferit o intervenţie chirurgicală

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 149

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Sanda C. este elevă în clasa a IX-a la o şcoală din reţeaua SAM.

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 150

Cerinţe sociale, emoţionale şi

 Hiperactivitate cu deficit de atenţie

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 151

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Hiperactivitate Cu Deficit De Atenţie

Andrei a absolvit cursurile clasei a VIII-a la o Şcoală Specială pentru copii cu

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Tulburări De Opoziţie Şi Rezistenţă

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 153

Exemple de bună practică

Alina provine dintr-o familie dezorganizată. Părinţii au divorţat de curând şi eleva

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Dana este o fetiţă de 14 ani care a absolvit cu performanţe şcolare deosebite o

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 155

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Autist Cu Comportament Necorespunzător

Bogdan este un elev cu dificultăţi emoţionale şi pe lângă tulburări din spectrul

Capitol 3: Cerinţe educationale speciale 156

S-ar putea să vă placă și