Utilizarea Aplicațiilor de Tip CAD - XI - XII - Editura CD PRESS

Victor Florin Constantin Aurel Ciocîrlea-Vasilescu
Mariana Constantin Daniel Besnea
UTILIZAREA
APLICAŢIILOR
DE TIP CAD
manual pentru:
clasa a XI-a, ruta directă
clasa a XII-a, ruta progresivă
Filiera tehnologică – profil Tehnic
Editor: Costin DIACONESCU
Redactor-şef: Carmen BIRTA
Redactor: Gabriela NIŢĂ
Tehnoredactor: Banu GHEORGHE
Corectură: Aura GÎGĂ
Referenţi ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Horia PANAITOPOL – Universitatea POLITEHNICĂ BUCUREŞTI
Prof. gr. I Silvia PĂTRAŞCU
Coperta: Valeriu STIHI
Editura CD PRESS
Bucureşti, Str. Ienăchiţă Văcărescu nr. 18, sector 4
Cod 040157
Tel.: (021) 337.37.17, 337.37.27, 337.37.37
Fax: (021) 337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro
©Copyright CD Press, 2007
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD : manual pentru clasa

a XI-a, ruta directă şi pentru clasa a XII-a, ruta
progresivă filiera tehnologică, profil Tehnic / Victor
Constantin, Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Mariana Constantin,
Daniel Besnea. - Bucureşti : CD PRESS, 2007
ISBN 978-973-1760-32-2
I. Constantin, Victor
II. Ciocîrlea-Vasilescu, Aurel
III. Constantin, Mariana
IV. Besnea, Daniel
004.42 CAD(075.35)
Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. 1342/70
din 19.06.2007, în urma evaluării calitative şi este realizat în conformitate cu programa analitică
aprobată prin Ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3172/30.01.2006.
UTILIZAREA Capitolul asdfghjkl – AUTOCAD
APLICAŢIILOR
DE TIP
CAD
COMPETENŢE SPECIFICE
După studierea acestui manual, vei fi capabil:
să analizezi specificul proiectului;
să identifici şi să utilizezi elemente hard şi soft pentru a realiza aplicaţii;
să interpretezi şi să modifici desene în 2D;
să vizualizezi şi să interpretezi prezentări în 3D.
Introducere
În domeniul de proiectare şi de fabricaţie a diverselor produse, desenul

4 tehnic reprezintă un mijloc efectiv de comunicare a informaţiilor.
Precizia şi corectitudinea realizării unui desen influenţează decisiv
calitatea produsului.
Posibilitatea de a folosi programe de calculator specializate în
realizarea desenelor tehnice a adus o îmbunătăţire notabilă în modul de
realizare a acestora.
Sistemele de proiectare asistată de calculator poartă denumirea
prescurtată CAD (Computer Aided Design).
Aceste sisteme sunt destinate creării interactive de modele ale
obiectelor tehnice. Oferă modalităţi de analiză a modelelor şi de realizare
a documentelor necesare pentru fabricarea obiectelor proiectate.
Sistemele de programe CAD sunt folosite într-o zonă largă de domenii,
ca: mecanică, electronică, electrotehnică, construcţii, arhitectură,
multimedia.
Dezvoltarea sistemelor CAD a permis îmbunătăţirea graficii,
calculatorul devenind astfel un asistent al întregului proces de
proiectare.
Iniţial, programele CAD au fost concepute pentru realizarea
desenelor. În acest fel, se trecea de la activitatea de desenare pe planşetă
la realizarea desenelor pe calculator.
În timp, au apărut bibliotecile pentru elemente standardizate, cum
sunt: şuruburile, piuiliţele etc.
În acest mod, activităţile de rutină desfăşurate pentru realizarea
desenelor în programele CAD au început să fie efectuate folosind
programe ataşate programului de bază.
Apoi, s-a trecut la modelarea 3D. Aceasta permite reprezentarea
obiectului cu trei dimensiuni.
Prin acest procedeu, se realizează întâi reprezentarea obiectului în
trei dimensiuni, după care se efectuează proiecţiile secţiunilor acestuia
şi vederile necesare.
Piaţa de software pentru proiectarea asistată de calculator este foarte
diversă. În funcţie de domeniul de utilizare, aplicaţiile CAD se împart
în două grupe:
a. aplicaţii CAD cu o largă generalizare, folosite în diferite domenii de
activitate (AutoCAD, AutoDesk Inventor, SolidWorks, SolidEdge,
CATIA);
b. aplicaţiile specializate pe un anumit domeniu bine definit, având
un câmp de aplicare foarte restrâns (ArhiCAD – pentru arhitectură,
OrCAD – pentru electronică).
AutoCAD-ul reprezintă un standard pentru proiectare în domeniile
mecanic şi arhitectură, fiindu-le deosebit de util atât proiectanţilor, cât
şi desenatorilor.
Acesta prezintă avantajul realizării unor aplicaţii cu ajutorul mediului
AutoCAD, care permite rularea în medii grafice asemănătoare. Aceasta
înseamnă că aplicaţiile create cu ajutorul lor pot fi rulate şi în alte medii
de programare.
Introducere
5
Câteva dintre aplicaţiile specifice mediului AutoCAD sunt:
• AutoCAD LT – folosit pentru desenare 2D, util atât

profesioniştilor, cât şi oricărui utilizator neexperimentat,
deoarece este compatibil cu AutoCAD;
• AutoCAD Mechanical – destinat proiectării 2D, care are

în componenţă o interfaţă specializată, biblioteci de simboluri
şi organe de maşini;
• Autodesk Mechanical Desktop – folosit pentru

modelare de piese solide, de suprafeţe şi de subansambluri;
• Autodesk Inventor – folosit pentru modelare 3D,

reprezentând cea mai performantă aplicaţie din acest domeniu.
Permite adaptarea desenelor 2D pentru modele mecanice 3D;
• Autodesk Architectural Desktop – folosit în

proiectare, în arhitectură şi în construcţii.
• Autodesk MAP – utilizat în cartografie, telecomunicaţii,

administraţie, agricultură şi în exploatarea resurselor naturale;
• 3D Studio MAX – utilizat pentru modelare 3D, pentru

animaţie şi randare profesională, pentru realizare şi animare
de personaje, precum şi pentru dezvoltarea de jocuri.
• AutoCAD Electrical – folosit în mod deosebit la schiţarea

şi la construcţia sistemelor de control.
• AutoCAD Civil 3D – utilizat la conceperea şi la

managementul construcţiilor civile.
• AutoCAD P&ID – destinat construirii diagramelor pentru

instalaţii.
6
AutoCAD-ul este un pachet specializat, folosit pentru desenare şi

pentru proiectare asistată de calculator.
Lucrul în AutoCAD permite înlocuirea totală a creionului, a planşetei,
a riglei, a echerului, a compasului şi a gumei. Totuşi, acest program nu
elimină necesitatea de a acorda o atenţie sporită detaliilor, analizării temeinice
a proiectului. Trebuie pus un accent deosebit pe corectitudinea în desenare,
deoarece aceste desene ajung deseori direct la maşinile de prelucrare cu
comandă numerică. De asemenea, este important ca desenul final să fie
revizuit de un specialist cu pregătire specifică proiectului. Tehnicianul va
analiza sistemul computerizat pe care va lucra şi, în funcţie de varianta
aplicaţiei şi de caracteristicile sistemului, va decide dacă lucrul se poate
desfăşura în condiţii normale.
Avantajele utilizării programului AutoCAD sunt: a. se pot realiza
construcţii 3D (tridimensionale); b. se pot obţine imagini virtuale ale
obiectelor proiectate; c. se evită orice muncă de rutină, prin folosirea
comenzilor care realizează elementul grafic cerut; d. se obţin desene
de o claritate deosebită, datorită faptului că desenul odată realizat este
imprimat, iar modificările făcute în timpul lucrului nu apar pe hârtie.
1.1. Elemente de
interfaţă
AutoCAD-ul prezintă utilizatorului o interfaţă specifică cerinţelor de
proiectare, configurabilă într-o fereastră de tip Windows.
Lansarea programului AutoCAD se face prin lansarea în execuţie a
pictogramei specifice programului, aflată pe Desktop. Acelaşi lucru se
poate obţine urmând calea: Start - All Programs - AutoCAD
R14 - AutoCAD R14 sau apăsând iconiţa specifică de pe spaţiul
de lucru. În versiunea R14, la deschiderea programului apare o interfaţă
specifică şi se afişează caseta de dialog Start Up (Fig. 1.1.).
Fig. 1.1.
Prezentarea interfeţei grafice
Imediat sub bara de titlu, se găseşte bara de meniuri derulante, care

oferă accesul direct la câteva dintre opţiunile programului. Primul dintre 7
meniurile derulante este FILE, acesta prezentând următoarele opţiuni
ale aplicaţiei:
NEW: crearea unui nou fişier;
OPEN deschiderea unui fişier existent pe discul calculatorului sau pe un alt mediu;
SAVE: salvarea fişierului pe disc, cu extensia .dwg sau .dwt;
SAVE AS: salvarea fişierului pe disc, cu extensia .dwg sau .dwt;
EXPORT: realizarea exportului într-un alt tip de fişier, de exemplu wmf metafile,
bmp, 3ds.
EXIT: părăsirea sesiunii de lucru a programului şi închiderea acestuia.
EDIT: oferă opţiuni referitoare la modificarea textului şi a desenelor.
VIEW: listează atât opţiunile de vizualizare şi randare a desenului, cât şi
opţiunea TOOLBARS, necesară afişării barelor de instrumente.
INSERT: oferă opţiuni necesare inserării obiectelor speciale (.3ds, .wmf).
FORMAT: listează opţiunile necesare formatării textului şi a desenelor.
TOOLS: afişează comenzile ajutătoare la executarea unui desen, alături de calea
de acces pentru meniul PREFRENCES.
DRAW: cuprinde comenzile pentru desenarea elementelor geometrice simple,
alături de cele pentru inserarea unui text.
DIMENSION: listează comenzile necesare cotării unui desen.
MODIFY: listează comenzile necesare modificării unui desen.
BONUS: listează comenzile avansate pentru desenare şi modificare.
HELP: cuprinde comezile necesare accesării fişierelor de ajutor ale programului.
O opţiune existentă în bara de meniuri derulante este bara de
instrumente. Aceasta reprezintă o cale mult mai rapidă de a accesa
comenzile programului. Butoanele care o formează sunt foarte
asemănătoare ca funcţie celor din Windows Explorer, programul
permiţând, totuşi, adăugarea şi eliminarea unor butoane din bara de
instrumente, în funcţie de preferinţele utilizatorului, precum şi crearea
unor noi bare de instrumente.
Bara de instrumente standard este vizibilă de la prima pornire a
programului, fiind situată imediat sub bara de meniuri derulante.
Butoanele componente sunt prezentate în tabelul următor.
Nume Pictogramă Scop

NEW are aceeaşi funcţie ca în meniul derulant FILE
OPEN deschide fişierele existente
SAVE salvează fişierul în lucru
PRINT imprimă fişierul în lucru
TEMA 1 CAD
permite vizualizarea fişierului în lucru, înainte de
8 PRINT PREVIEW
imprimarea pe mediu
verifică corectitudinea cuvintelor selectate sau din tot
SPELLING
desenul
înlătură elementele selectate de pe desen şi le stochează în
CUT
memoria temporară
copiază elementele selectate de pe desen şi le stochează în
COPY
memoria temporară
PASTE descarcă conţinutul memoriei temporare în desenul curent
MATCH preia proprietăţile primului obiect selectat şi le impune
PROPERTIES celor selectate anterior
UNDO/REDO reface secvenţa comenzilor din memoria-tampon
LAUNCH BROWSER hyperlink la site-ul AutoCAD
OSNAP permite legarea de obiecte
UCS configurează sistemul de coordonate
DISTANCE ajută la determinarea distanţei dintre două puncte date
REDRAW VIEW redesenează ecranul, pentru a scăpa de elemente inutile
AERIAL VIEW accesează fereastra aerial view
NAMED VIEW accesează comenzile viewport
PAN mută desenul, fără a avea efect asupra scării de afişare
apropie sau îndepărtează desenul, măreşte sau micşorează
ZOOM
scara de afişare
ZOOM WINDOW măreşte sau micşorează desenul într-o fereastră secundară
ZOOM PREVIOUS revine la vederea precedentă
HELP realizează legătura directă la sistemul de asistenţă on-line
Fereastra de comandă (command promt), din figura 1.2., este situată
în partea inferioară a ferestrei de lucru. Aceasta permite introducerea de
linii de comandă şi afişarea mesajelor răspuns ale programului. Liniile
de comandă din fereastra de comandă pot fi în număr de maximum 400.
Toate liniile scrise în această fereastră pot fi vizualizate în orice moment
al realizării construcţiei grafice.
Fig. 1.2.
1.2. Specificaţii şi
recomandări de lucru
Mediul de lucru AutoCAD permite efectuarea unor setări pentru
îmbunătăţirea fluenţei de lucru. Pentru a accesa fereastra de setări pornind
de la meniul Tools, se va urma calea: Tools => Preferences,
urmată de efectuarea setărilor dorite şi de salvarea lor, prin apăsarea
butonului Apply sau OK (Fig. 1.3).
Prezentarea interfeţei grafice
Printre opţiunile oferite de acest meniu se numără:

Automatic Save 9
(tab-ul General): oferă posibilitatea setării unui interval de timp la care programul să
salveze automat fişierul în lucru, evitând astfel pierderea datelor, în
cazul apariţiei unei erori.
Colors
(tab-ul Display): oferă utilizatorului diferite scheme de culori pentru mediul de lucru.
Font
(tab-ul Display): prezintă variante de fonturi pentru personalizarea mediului de lucru.
OSNAP: poate fi activată prin intermediul căii:
TOOLS > OBJECT SNAP SETTINGS. Va fi afişată fereastra OSNAP
properties (Fig. 1.4.). În această fereastră, utilizatorul poate seta
opţiunea dorită (simbolul grafic necesar), prin trecerea cu pointerul
mouse-ului peste puncte de intersecţie, de perpendicularitate etc.
Fig. 1.3.
Fig. 1.4
TEMA 1 CAD
10
? TEST TEMA 1
n Comanda SAVE AS permite:

a. salvarea unui fişier sub un anumit nume;
b. deschiderea unui fişier;
c. închiderea sesiunii de lucru.
o Comanda OPEN permite:
a. deschiderea unui fişier;
b. crearea unui nou fişier;
c. închiderea sesiunii de lucru.
p Pentru introducerea liniilor de comandă, se va folosi:
a. meniul derulant;
b. fereastra de comandă;
c. mouse-ul.
q Opţiunea AUTOMATIC SAVE permite:
a. setarea unui interval de timp la care programul să salveze automat desenul în lucru;
b. salvarea manuală a fişierului;
c. deschiderea unei noi sesiuni de lucru.
r Opţiunea COLOURS:
a. oferă posibilitatea modificării culorilor mediului de lucru;
b. permite modificarea fontului;
c. permite deschiderea unui nou fişier.
s Opţiunea FONT:
a. oferă posibilitatea setării intervalului de timp pentru opţiunea AUTOSAVE;
b. permite modificarea fontului;
c. permite închiderea sesiunii de lucru.
t Comanda OSNAP ajută la:
a. recunoaşterea intersecţiilor, a capetelor de linie etc.;
b. salvarea rapidă a fişierelor;
c. schimbarea setărilor pentru fereastra de lucru.
u Enumeră câteva dintre modulele AUTOCAD.
v Care este numărul maxim de linii de comandă care poate apărea în fereastra de comandă?
w Enumeră câteva dintre tipurile de fişiere în care se poate salva, în cadrul aplicaţiei
AUTOCAD.
Tema 2: Desenarea interactivă 11
2.1. Sistemul de
coordonate
Majoritatea desenelor realizate în AutoCAD, indiferent de com-
plexitatea lor, sunt formate din obiecte elementare. Acestea pot fi linii,
arce, circumferinţe, polilinii etc. Pentru desenarea acestor obiecte, sunt
necesare coordonatele punctelor care definesc liniile, arcele de cerc sau
alte elemente constituente ale obiectelor.
La deschiderea unei noi foi pentru desenare în AutoCAD, se va
observa prezenţa sistemului de axe rectangular, în colţul stânga jos al
spaţiului de lucru.
Acest sistem de axe este predefinit de program. Există şi posibilitatea
definirii unui sistem de axe de către utilizator, prin comanda UCS,
pentru uşurarea lucrului în spaţii 2D sau 3D.
În sistemul de axe predefinit de program, originea O se află în colţul
stânga jos al spaţiului de lucru. Axa OX este orizontală, iar axa OY este
verticală, perpendiculară în origine pe axa OX. Pentru lucrul în spaţiu
3D, axa OZ este perpendiculară în origine pe planul format de axele
OX şi OY.
2.2. Obiecte / entităţi

grafice vectoriale
1. Pregătirea lucrului
Pentru a reduce timpul de lucru în programul AutoCAD, este foarte
importantă planificarea paşilor de lucru înainte de începerea realizării
desenului.
Înainte de începerea lucrului în cadrul aplicaţiei AUTOCAD, se
va avea în vedere ca sistemul computerizat pe care se lucrează să
împlinească cerinţele minime pentru rularea programului AUTOCAD,
acestea referindu-se la frecvenţa procesorului, la cantitatea de memorie
volatilă RAM, la capacitatea de afişare video a sistemului (cantitatea
de memorie video RAM), la existenţa spaţiului liber îndestulător pe
unitatea fixă de stocare, la existenţa unei unităţi cd-rom pentru instalarea
programului şi, desigur, la alegerea variantei corecte a programului,
corespunzătoare domeniului în care se doreşte a fi folosită (mecanic,
electronic, electromecanic, electric, construcţii sau textil). Aceste
informaţii se găsesc, întotdeauna, în primele pagini ale documentaţiei
tehnice a programului.
TEMA 2 CAD
12 Un prim pas important este salvarea foii de lucru, pentru determinarea
numelui sub care va fi salvat fişierul care va cuprinde foaia de lucru şi
locul de memorare a acestuia.
Fig. 2.1.
Următorul pas important îl constituie stabilirea unităţilor de
măsură.
Acest lucru se realizează prin accesarea meniului derulant FORMAT
şi alegerea opţiunii UNITS. În acest moment, va apărea căsuţa de
dialog UNITS CONTROL (Fig 2.1.). Aceasta oferă posibilitatea alegerii
sistemului de unităţi de măsură, pentru lungimi şi unghiuri.
Aceeaşi căsuţă de dialog ne oferă posibilitatea alegerii preciziei cu
care se va lucra, atât pentru lungimi, cât şi pentru unghiuri. După cum
se vede în figură, se poate alege orice sistem de măsură şi orice precizie,
în combinaţia dorită.
O altă etapă importantă este alegerea limitelor desenului, prin care
se stabileşte formatul pe care va fi imprimat desenul. Acest lucru se
realizează prin scrierea în fereastra de comandă LIMITS. Programul
va cere introducerea coordonatelor colţului stânga jos al foii de lucru şi
apoi coordonatele colţului dreapta sus al foii.
Comenzile introduse pentru descrierea formatului A3 sunt cele din
figura 2.2.
Fig. 2.2.
Pregătirea mediului de desenare se poate face şi prin intermediul
WIZARD-ULUI (Fig. 2.3.).
Desenarea interactivă
13
Fig. 2.3.
Acesta este afişat implicit, la pornirea programului şi prezintă câteva
opţiuni:
Use a Wizard: încarcă fereastra de configurare a wizard-ului.

Wizard-ul permite alegerea unităţilor de masură cu precizia de
afişare, direcţia de start la măsurarea unghiurilor, direcţia de măsurare
a unghiurilor, introducerea limitelor mediului de desenare şi selectarea
template-urilor.
Use a Template: prezintă utilizatorului o listă de şabloane pentru foaia de desenare,
configurarea fiind dată de template-ul (şablonul) ales.
Start from Scratch: permite configurarea completă a mediului de lucru, prin introducerea
comenzilor în fereastra de comandă şi prin selectarea opţiunilor necesare
desenului (unităţi de măsură etc.).
Straturile. În AutoCAD, la crearea oricărui tip de obiect, acestuia i se atribuie o
culoare, un strat şi un tip de linie. Fiecare desen poate avea propria sa
structură de straturi, însă se poate construi şi un fişier-şablon, pentru
folosirea la alte desene.
Crearea unui strat se face prin apelarea comenzii LAYER din meniul
derulant FORMAT. Rezultatul acestei comenzi este afişarea căsuţei de
dialog LAYER&LINETYPE PROPERTIES (Fig. 2.4.).
Caseta de dialog foloseşte la crearea unui strat, la atribuirea unei
culori unui strat, la alegerea stratului curent, a tipului de linie. Totodată,
comanda interzice modificările efectuate pe strat, stingerea stratului şi
îngheţarea lui. Pentru a nu mai apela caseta de dialog, va fi utilizată
comanda _LAYER (sau pentru a utiliza comanda în mod transparent
‘_LAYER).
TEMA 2 CAD
14
Fig. 2.4.
2. Specificarea/introducerea coordonatelor
În AutoCAD există patru metode de introducere a coordonatelor:
Coordonatele rectangulare absolute sunt măsurate numai de la
origine, având coordonatele (0,0,0). În AutoCAD, coordonatele se
introduc de la tastatură, scriind valorile pentru X, Y, Z, separate prin
virgulă. Originea axelor de coordonate sunt afişate în colţul stânga jos
al ferestrei de lucru.
Fig. 2.5. Specificarea coordonatelor absolute.

Coordonatele polare absolute reprezintă o poziţie raportată la 15

originea sistemului bidimensional, adică la originea coordonatelor
rectangulare, dar specificarea acesteia se face printr-o distanţă şi prin-
tr-un unghi.
Valorile distanţei şi ale unghiului sunt separate printr-o paranteză
unghiulară (<), fără spaţii. Punctul aflat la distanţa de 20 de unităţi de
originea axelor şi având unghiul de 450 faţă de axa OX se va scrie în
fereastra de comandă: 20<45.
Unghiurile pozitive se măsoară în sens invers acelor de ceasornic, de
la direcţia pozitivă a axei X (implicit).
În figura 2.7. este exemplificată desenarea unui segment de dreaptă,
folosind introducerea coordonatelor în fereastra de comandă. Astfel,
după selectarea butonului LINE, aflat pe bara de comenzi DRAW,
din stânga ferestrei de lucru, se introduc în fereastra de comandă
coordonatele rectangulare ale punctului de început (de exemplu: 50, 50)
şi apoi coordonatele rectangulare ale punctului de sfârşit (de exemplu:
100, 100). Pentru obţinerea dreptei din figura 2.7, comenzile care trebuie
introduse sunt cele din figura 2.6.
Fig. 2.6.
Fig. 2.7.
TEMA 2 CAD
3. Utilizarea coordonatelor relative
16
Coordonatele relative nu se specifică faţa de poziţia centrului de
coordonate, ci faţă de ultimul punct desenat.
Prin urmare, se poate stabili poziţia punctului următor, faţă de punctul
de început al unei drepte, fie sub formă de distanţe, măsurate pe X sau Y,
fie în coordonate polare. Diferenţierea dintre introducerea coordonatelor
absolute şi a celor relative se face prin adăugarea caracterului @ înainte
de coordonatele punctului.
Astfel, pentru coordonate rectangulare, comanda va fi @X,Y,Z, iar
pentru coordonate absolute, @X<Y<Z. Pentru obţinerea dreptei din
figura 2.9, comenzile introduse în fereastra de comandă se regăsesc în
figura 2.8.
Fig 2.8.
Pentru a desena o dreaptă (Fig. 2.9.), se apasă butonul LINE de pe bara
de comenzi DRAW, din stânga ferestrei de lucru. În fereastra de comandă, se
introduc coordonatele rectangulare ale punctului de început (de exemplu:
100, 100) şi cele ale punctului de sfârşit. Coordonatele punctului de început
ale dreptei sunt considerate coordonatele origine (0,0).
Fig. 2.9.
4. Trasarea unui segment de dreaptă prin introducerea directă a

17
distanţei dintre capetele dreptei
AutoCAD-ul poate preciza coordonatele relative şi prin introducerea
directă a distanţei dintre două puncte ale dreptei. În acest caz, în loc să
se introducă valorile coordonatelor, se poate specifica doar punctul de
început al dreptei şi distanţa de la acesta la punctul de sfârşit al dreptei,
pe direcţia cursorului.
După apăsarea butonului LINE, se vor introduce în fereastra
de comandă coordonatele punctului de început (X,Y), urmate de
poziţionarea cursorului pe direcţia dorită în desen şi de stabilirea
distanţei dintre punctul de început şi cel de sfârşit. Astfel, fereastra de
comandă va conţine datele indicate în figura 2.10.
Fig. 2.10.
Desenul obţinut prin introducerea coordonatelor punctului de început
(100,100) şi a distanţei de 200 de unităţi este cel din figura 2.11.
Fig. 2.11.
TEMA 2 CAD
5. Selectarea entităţilor desenate
18 Pentru selectarea entităţilor desenate, programul oferă două
posibilităţi: poziţionarea cursorului mouse-ului peste obiectul de
selectat şi apăsarea butonului din stânga; tragerea unei cutii de
selecţie peste obiectul dorit (Fig 2.12.).
Selecţia va fi evidenţiată prin desenarea entităţii cu linie întreruptă.
În cadrul programului AutoCAD, selectarea entităţilor desenate este
comanda folosită cel mai des. În figura 2.13., sunt prezentate câteva
entităţi simple selectate.
Fig. 2.12.
Fig. 2.13.
6. Controlul prin panoramare al afişării desenului

Controlul prin panoramare al afişării desenului (translaţia ecranului 19
în orice direcţie, fără modificarea proprietăţilor desenului) poate fi
activat prin:
- butonul PAN de pe bara de instrumente standard;
- prin intermediul meniului derulant VIEW > PAN;
- prin scrierea caracterului ‘P’ sau a comenzii PAN în fereastra de
comandă, urmate de apăsarea tastei ENTER.
Oricare dintre aceste metode va fi aleasă, programul va pune la
dispoziţia utilizatorului două metode de manipulare a desenului:
introducerea a două coordonate în planul XY, care vor defini viitorul
centru al imaginii; mutarea imaginii direct cu ajutorul mouse-ului.
Acest lucru se obţine astfel: clic mouse stânga şi, ţinând butonul
mouse-ului apăsat, deplasăm cursorul în direcţia dorită. Când se
ajunge în poziţia dorită, eliberăm butonul.
? TEST TEMA 2
n Pentru stabilirea unităţilor de măsură, se va apela calea:
a. FORMAT > UNITS; b. FORMAT>UCS; c.FORMAT>FONT;
o Coordonatele relative vor fi introduse sub forma:
a. X, Y, Z; b. X > Y > Z; c. X*Y*Z.
p Sintaxa corectă pentru coordonatele polare ale unui punct aflat la distanţa de 40 de unităţi
faţă de originea sistemului şi la un unghi de 30o este:
a. 30 < 40; b. 40 < 30; c. 40 < 40.
q Pentru coordonatele relative, se specifică:
a. coordonatele faţă de centrul axelor;
b. coordonatele faţă de ultimul punct desenat;
c. coordonatele oarecare.
r Sintaxa pentru coordonatele rectangulare relative este:
a. X<Y>Z; b. @X,Y,Z; c. @X@Y@Z.
s Sintaxa pentru coordonatele polare relative este:
a. X>Y>Z; b. @X<Y<Z; c. @X<@Y<@Z.
t Unghiurile pozitive se măsoară:
a. în sens trigonometric;
b. în sens antitrigonometric;
c. arbitrar.
u Precizează modalităţile de selectare a entităţilor.
v Precizează modalităţile de activare a opţiunii pentru vizualizarea prin panoramare a
desenului.
w Precizează modalităţile de vizualizare prin panoramare.
20
Tema 3: Comenzi pentru desenare
3.1. Comanda
LINE
Comanda LINE, aflată pe bara de instrumente DRAW, oferă posi-
bilitatea desenării unor linii simple sau a unei secvenţe de linii, puse
cap la cap. După selectarea butonului LINE, în fereastra de comandă
apare mesajul: Command _line From point:. Acest mesaj cere
introducerea coordonatelor punctului de început al dreptei. După in-
troducerea coordonatelor iniţiale, urmate de apăsarea tastei ENTER, în
fereastra de comandă va apărea mesajul: To point, cu rolul de a cere
fie punctul de sfârşit al dreptei, fie lungimea acesteia pe direcţia dată de
cursor în interiorul desenului. După apăsarea tastei ENTER, apar două
variante:
încheierea secvenţei de linii, prin apăsarea încă o dată a tastei
ENTER;
continuarea secvenţei de linii, prin introducerea unor noi coordonate,
acestea reprezentând sfârşitul celei de-a doua linii, care are ca punct
de început sfârşitul primei linii. Asemenea primului caz, şi această
secvenţă de linii se poate încheia după desenarea unui număr dorit
de linii, fie prin apăsarea tastei ENTER, fie prin introducerea literei
c în fereastra de comandă, aceasta având drept rezultat legarea
punctului de început al primei linii cu punctul de sfârşit al ultimei
linii (Fig. 3.1.).
Fig. 3.1.
Comenzi pentru desenare
Dreptunghiul din figura 3.1 a fost obţinut în urma introducerii

următoarelor instrucţiuni în fereastra de comandă: 21
Command: _line From point: 50,50

To point: 50,150
To point: 200,150
To point: 200,50
To point: c
3.2. Comanda
RAY
Butonul RAY, aflat pe bara de instrumente DRAW, foloseşte la desenarea
unei drepte infinite la un capăt. După apăsarea butonului, în fereastra
de comenzi va apărea mesajul: Command _ray From point,
programul cerând utilizatorului specificarea punctului de început al
dreptei, urmată de apăsarea tastei ENTER. În continuare, programul va
cere puncte intermediare ale dreptei, până la apăsarea de două ori a tastei
ENTER. De exemplu, în urma introducerii coordonatelor 100,100 şi
150,200, în fereastra de comandă vor apărea mesajele:
Command: _ray From point: 100,100

Through point: 150,200
Linia obţinută va arăta precum cea din figura 3.2.
Fig. 3.2.3
TEMA 3 CAD
22 3.3 Comanda
XLINE
Comanda XLINE se aseamănă foarte mult cu comanda RAY, cu
diferenţa că dreapta infinită este întinsă în ambele direcţii ale punctului
de început. Comanda se dovedeşte foarte folositoare în mediul de lucru
3D. Spre deosebire de comanda RAY, după apăsarea butonului XLINE
(CONSTRUCTION LINE), în bara de comenzi DRAW, în fereastra
de comandă este afişat mesajul: Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset/
<From point>:.
Fig. 3.3. Grilă obţinută prin folosirea Hor şi Ver.

În tabelul următor, sunt prezentate comenzile care pot fi introduse de
utilizator, pentru a defini linia infinită:
Nume Descriere
Oferă posibilitatea trasării unei linii infinite, paralelă cu axa OX; după
tastarea literei h şi apăsarea tastei ENTER, programul va cere un singur rând
HOR de coordonate. După trasarea primei linii orizontale, se poate continua cu
introducerea coordonatelor pentru trasarea unor alte linii paralele cu axa OX,
până la apăsarea de două ori a tastei ENTER.
Pentru accesarea comenzii, se va tasta litera v în fereastra de comandă,
VER urmată de tasta ENTER. Are aceeaşi funcţie şi utilizare cu comanda HOR, cu
deosebirea că se obţin linii verticale.
Nume Descriere 23
Oferă posibilitatea desenării liniei, prin introducerea unui unghi dat faţă de
axa OX şi a unui punct prin care să treacă dreapta. După activarea comenzii
ANG
XLINE şi tastarea literei a în fereastra de comandă, programul va cere un
unghi şi un punct prin care să treacă dreapta respectivă.
Pentru a desena o dreaptă paralelă cu o altă dreaptă, se tastează litera o în
fereastra de comandă. Programul va cere utilizatorului să specifice fie distanţa
dintre cele două drepte, fie un punct prin care să treacă dreapta care va fi
desenată (Offset distance or Through). În orice caz, AutoCAD
OFFSET va cere utilizatorului să selecteze, printr-un clic, dreapta faţă de care se
doreşte să fie paralelă noua entitate (Select a line object). În cazul
introducerii distanţei dintre cele două drepte, programul va cere precizarea
prin clic, în stânga sau în dreapta dreptei de referinţă, a părţii dorite – partea
pe care să apară noua dreaptă (Side to offset?).
FROM
Programul cere două puncte, prin care să treacă noua dreaptă.
POINT
3.4. Comanda
MLINE
Comanda MLINE ajută la desenarea unui set de linii paralele, cu

ajutorul unei singure comenzi. Multiliniile constau din 1–16 linii paralele
sau elemente. Fiecare element este deplasat faţă de originea multiliniei
cu o valoare oarecare, specificată de opţiunea MultiLine Style,
din comanda MLSTYLE, introdusă în fereastra de comandă. Pentru
Justification = Top, Scale = 1.00, Style = STANDARD Justification/
Scale/Style/from point, se va specifica primul punct sau se va selecta o
opţiune. După aceasta, se va continua selectarea punctelor, pentru a crea
multilinia. Se va introduce C pentru a închide multilinia sau ENTER,
pentru a termina comanda.
Opţiunile oferite de program sunt:
Justi cation: Permite selectarea uneia dintre variantele de aliniere Top, Zero sau
Bottom. Opţiunea Top plasează linia de sus a obiectului în punctul
de selecţie. Opţiunea Bottom plasează linia de jos a obiectului în
punctul de selecţie. Opţiunea Zero plasează linia centrală a obiectului
în punctul de selecţie.
Scale: Permite introducerea unei valori diferite pentru scara multiliniilor.
Opţiunea Scale controlează lăţimea (sau separarea) globală a
elementelor multiliniilor.
Style: Permite selectarea unui alt stil de multilinie, dintre stilurile create
anterior.
Close: Permite crearea unei multilinii închise, prin unirea ultimului punct
selectat cu punctul de origine.
Undo: Permite anularea segmentului de multilinie desenat anterior.
TEMA 3 CAD
24
Fig. 3.4. Exemplu de obiect obţinut prin activarea comenzii MLINE.
3.5. Comanda
CIRCLE
Aşa cum spune şi numele, comanda CIRCLE (CERC) este folosită
pentru trasarea unui cerc. În AutoCAD, opţiunea se activează prin
apăsarea butonului CIRCLE, aflat pe bara de comenzi DRAW. După
activarea butonului CIRCLE, în fereastra de comandă va apărea
mesajul: 3P/2P/TTR/<Center point>:. Opţiunile prezentate de
acest mesaj sunt listate în tabelul alăturat.
În figura 3.5, este prezentat desenul obţinut în urma introducerii
coordonatelor, prin exemple pentru fiecare dintre cele trei metode.
Fig. 3.5.
Nume Scop 25
Oferă utilizatorului posibilitatea de a desena cercul prin introducerea
3P coordonatelor a trei puncte diferite de pe circumferinţa acestuia.
Exemplu: First point 0,50 ; Second point 50,0 ; Third point 100,50.
Similar cu 3P, comanda 2P oferă posibilitatea desenării cercului prin
definirea coordonatelor punctelor de pe circumferinţă (două de data
2P aceasta). Este obigatoriu ca punctele să definească diametrul cercului.
Exemplu: First point on diameter 0,100 ; Second point on diameter
200,100.
Este comanda cea mai simplă, în care programul cere utilizatorului
CENTER POINT coordonatele centrului cercului şi raza acestuia. Center: 150,150 ;
Radius 100.
3.6. Comanda ARC

În cazul desenării unui arc de cerc cu comanda ARC, apare necesitatea
de a se preciza mai multe coordonate ale arcului de cerc, decât în cazul
unui cerc. În figura 3.6., sunt prezentate elementele principale ale unui
arc de cerc.
Fig. 3.6.
Opţiunile oferite de program pentru desenarea unui arc sunt explicate
cel mai bine prin intermediul unei diagrame, care indică paşii necesari
(Fig. 3.7.).
Fig. 3.7.
TEMA 3 CAD
26 3.7. Comanda
POLYLINE sau
PLINE
Această comandă creează polilinii, care se deosebesc de liniile simple,
prin faptul că sunt tratate ca obiecte de sine stătătoare şi pot conţine atât
drepte, cât şi arce de cerc, legate prin vertexuri. Comanda este accesată
prin intermediul butonului POLYLINE, situat pe bara DRAW, sau prin calea
DRAW > POLYLINE. După tastarea comenzii POLYLINE în fereastra
de comandă, programul va cere punctul de început al poliliniei (From
point:). După introducerea primului set de coordonate, programul va afişa:
Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint
of line>:, cerând utilizatorului să aleagă maniera de continuare a
desenului.
Nume Scop
După introducerea comenzii ARC, programul va cere elementele geometrice
Arc
specifice unui arc de cerc.
Programul desenează o linie ce închide desenul, unind punctul de început cu
Close
ultimul punct.
Halfwidth Se cere semilăţimea poliliniei, care va avea efect pentru toată polilinia.
Desenează o polilinie în aceeaşi direcţie ca şi ultimul segment al ei, prin
Length specificarea lungimii. Dacă ultimul element este ARC, atunci linia va fi
tangentă la acest arc.
Width Specifică lăţimea poliliniei.
Undo Permite anularea ultimei comenzi efectuate.
3.8. Comanda
POLYGON
Această comandă oferă posibilitatea desenării unor poligoane regulate,
folosind un număr minim de coordonate şi dimensiuni. Astfel, după apăsarea
butonului POLYGON, de pe bara de instrumente DRAW, sau după apelarea
comenzii, prin intermediul meniului derulant DRAW > POLYGON, în
fereastra de comandă va apărea: Number of sides <5>:. Programul
cere astfel numărul de laturi ale poligonului. După introducerea numărului
de laturi (programul primeşte valori cuprinse între 3 şi 1 024), programul va
afişa în fereastra de comandă mesajul: Edge/<Center of polygon>.
Cele două opţiuni sunt explicate în tabelul următor:
Nume Scop
După alegerea comenzii EDGE, programul cere punctele de început şi de sfârşit
EDGE
ale unei laturi a poligonului, determinând restul de laturi de unul singur.
Presupune introducerea coordonatelor centrului unui cerc, etapă care este
CENTER OF
urmată de precizarea faptului dacă acest cerc este înscris sau circumscris
POLYGON
poligonului. Etapa finală presupune precizarea razei cercului.
27
Fig. 3.8. Poligoane obţinute prin fiecare dintre cele două metode.
TEMA 3 CAD
28 3.9. Comanda
RECTANG
Pentru această comandă, după selectarea butonului aflat pe bara
DRAW, programul va cere, prin intermediul ferestrei de comandă, coor-
donatele primului colţ al dreptunghiului. După introducerea acestora,
apar două variante:
introducerea coordonatelor celui de-al doilea colţ al dreptunghiului,
aflat pe aceeaşi diagonală cu primul;
introducerea lăţimii şi a înălţimii dreptunghiului, sub forma @lăţime,
lungime.
Fig. 3.9. Rezultatul obţinut în urma introducerii mai multor rânduri de coordonate, prin ambele metode, pentru un
acelaşi prim colţ al dreptunghiului.
3.10. Comanda 29
DONUT
Comanda DONUT se află pe bara de instrumente DRAW şi permite
desenarea unui inel. Astfel, după apăsarea butonului DONUT sau după
introducerea comenzii DONUT în fereastra de comandă, programul va
cere utilizatorului să introducă diametrul interior al inelului şi diametrul
exterior al acestuia, urmate de coordonatele centrului inelului. În figura
3.10., este afişat un inel cu diametrul interior 100, cu diametrul exterior
200 şi cu centrul cercului 200,200.
Fig. 3.10.
TEMA 3 CAD
30 3.11. Comanda
SPLINE
Această comandă organizează o înşiruire de puncte, prin intermediul
unei curbe, de obicei de tip NURBS (nonuniform rational B-spline). După
activarea comenzii, fie prin apăsarea butonului SPLINE, situat pe bara
de comenzi DRAW, fie prin introducerea comenzii SPLINE în fereastra
de comandă, va fi necesară introducerea unei înşiruiri de coordonate,
necesare definirii curbei. În momentul în care s-a atins numărul necesar
de puncte pentru definirea curbei, se poate tasta F, pentru modificarea
toleranţei, sau C, pentru închiderea curbei. În figura 3.11, este afişată o
curbă închisă, obţinută prin utilizarea comenzii SPLINE.
Fig. 3.11.
3.12. Comanda
ELLIPSE
Această comandă permite desenarea unei elipse. Poate fi activată
prin intermediul butonului ELLIPSE, situat pe bara de comenzi DRAW,
sau prin meniul derulant: DRAW > ELLIPSE. Pentru a putea desena
o elipsă cu ajutorul programului AutoCAD, este necesar să cunoaştem
elementele principale ale unei elipse. Acestea sunt prezentate în figura
3.12.
Centru 31
Fig. 3.12.
Pentru definirea elipsei, este necesar să se introducă coordonatele
de început şi de sfârşit ale uneia dintre axe (de obicei, axa mare). După
introducerea acestor coordonate, programul va afişa mesajul: <Other
axis distance>/Rotation, cerând utilizatorului să introducă
fie raza elipsei în dreptul celei de-a doua axe (<Other axis
distance>), fie unghiul sub care să rotească prima axă, astfel încât
să obţină elipsa. În continuare, sunt listate comenzile introduse pentru
obţinerea elipsei prin metoda rotaţiei şi rezultatul introducerii acestor
comenzi (Fig. 3.13.).
Command: ellipse
Arc/Center/<Axis endpoint 1>: 100,100
Axis endpoint 2: 200,100
<Other axis distance>/Rotation: rotation
Rotation around major axis: 30
Fig. 3.13.
TEMA 3 CAD
32 3.13. Comanda
POINT
Această comandă oferă utilizatorului posibilitatea definirii în cadrul
desenului a unuia sau a mai multor puncte. Primul pas în desenarea
acestor puncte constă în alegerea stilului în care să fie afişate acestea.
Astfel, după urmarea căii: FORMAT > POINT STYLE, va fi afişată
fereastra POINT STYLE (Fig. 3.14.). În cadrul acestei ferestre,
sunt prezentate diferite stiluri de desenare a punctelor şi este oferită
posibilitatea definirii dimensiunii punctului:
dimensiune relativă, exprimată procentual;

punctul va apărea întotdeauna de aceeaşi
dimensiune, indiferent de nivelul focalizării;
dimensiune absolută, exprimată în unităţi;
punctul va avea o dimensiune proprie, asemenea
oricărui element din desen.
După definirea stilului punctului, se poate

trece la poziţionarea acestuia, primul pas în acest
sens fiind activarea butonului POINT de pe bara
de instrumente DRAW. După aceasta, se poate
trece pur şi simplu la introducerea coordonatelor
punctului sau la poziţionarea acestuia, cu un clic
pe suprafaţa de lucru (Fig. 3.15.).
Fig. 3.14.
Fig. 3.15.
3.14. Comanda 33
TABLE
Comanda TABLE (DRAW > TABLE) permite crearea şi editarea

unuia sau a mai multor tabele în cadrul unui desen. După activarea
comenzii, utilizatorului îi va fi prezentată fereastra INSERT TABLE
(Fig. 3.16.).
Fig. 3.16.
În această fereastră se pot seta numărul de linii şi distanţa dintre
acestea, numărul de coloane şi lăţimea acestora, înălţimea textului şi un
stil pentru tabel.
Pentru definirea unui nou stil de tabel, se va apela comanda TABLE

STYLE (FORMAT>TABLE STYLE). În cadrul ferestrei TABLE
STYLE, se va apăsa butonul MODIFY, iar în fereastra CREATE NEW
TABLE STYLE (Fig. 3.17.), se va introduce un nou stil pentru tabel.
Fig. 3.17.
Dupa acţionarea butonului CONTINUE, va fi afişată fereastra NEW
TABLE STYLE (Fig. 3.18), în cadrul căreia se pot face setările pentru
tabel, foarte asemănător programelor din cadrul aplicaţiilor Office (se
pot seta: orientarea tabelului, înălţimea textului, culoarea etc.).
TEMA 3 CAD
34
Fig. 3.18.
Pentru a folosi noul stil, se va apăsa tasta OK, iar în fereastra INSERT
TABLE, se va selecta numele noului stil (Fig. 3.19.).
.
Fig. 3.19.
3.15. Comanda 35
REVCLOUD
Comanda REVCLOUD permite crearea „norilor de revizie“. Aceştia

vor trebui să fie închişi. Pentru activarea comenzii, se poate accesa
calea DRAW>REVCLOUD sau se poate apăsa butonul de pe bara de
instrumente DRAW. Programul va permite limitarea lungimii unui arc
de cerc, prin introducerea valorii maxime şi minime pentru aceasta. În
continuare este dat un exemplu de comenzi introduse pentru folosirea
comenzii REVCLOUD.
Command: REVCLOUD
Minimum arc length: 60
Maximum arc length: 60
Specify start point or [Arc length/Object]
<Object>: (Pick P1)
Guide crosshairs along cloud path...
TEMA 3 CAD
36
? TEST TEMA 3
n Care dintre următoarele comenzi creează linii infinite?

a. LINE, RAY, SPLINE;
b. RAY, XLINE;
c. LINE, PLINE, RAY.
o Ce scop are opţiunea OFFSET, în cazul comenzii XLINE?
a. trasarea unei linii paralele la o linie selectată, la o distanţă precizată sau printr-un
punct specificat;
b. trasarea unei grile;
c. trasarea unei linii infinite prin două puncte precizate.
p Pentru definirea unui dreptunghi, se pot introduce:
a. lăţimea şi lungimea, sub forma @lăţime, lungime;
b. lăţimea, urmată de lungime;
c. lungimea unei diagonale a dreptunghiului.
q Comanda DONUT permite:
a. trasarea a două cercuri concentrice, ale căror diametre se află într-un raport fix;
b. desenarea unui inel, pentru care se precizează diametrul interior şi diametrul exterior;
c. trasarea unei linii infinite.
r Elementele componente ale unei elipse sunt:
a. raza mare şi centrul elipsei;
b. diametrul şi centrul elipsei;
c. raza mare, raza mică şi centrul elipsei.
s Punctul poate fi reprezentat în dimensiune:
a. absolută sau relativă;
b. absolută;
c. relativă.
t Pentru definirea unui poligon cu ajutorul comenzii POLYGON, este necesară introducerea:
a. tuturor punctelor prin care trec dreptele componente;
b. numărului de laturi şi a coordonatelor centrului poligonului;
c. numărului de laturi şi a coordonatelor unui cerc înscris sau circumscris poligonului.
u Care este scopul comenzii SPLINE?
v Care este numărul maxim de laturi ce pot fi definite pentru un poligon, prin intermediul
comenzii POLYGON? Dar numărul minim?
w La ce poate fi folosită comanda RAY?
Tema 4: Comenzi pentru editare 37
4.1. Comanda
ERASE
Deşi este una dintre cele mai simple comenzi din AutoCAD, comanda
ERASE prezintă o importanţă deosebită. Opţiunea poate fi activată prin
intermediul butonului ERASE de pe bara de instrumente MODIFY, sau
prin intermediul meniului derulant MODIFY, pe calea: MODIFY >
ERASE. După activare, comanda va permite ştergerea unui obiect din
fereastra de lucru, urmare a selectării acestuia, prin efectuarea unui clic.
Ordinea operaţiilor poate fi oricare (activarea opţiunii poate fi urmată
de selectarea obiectului sau selectarea obiectului poate fi urmată de
activarea opţiunii).
4.2. Comanda
COPY
Permite copierea unui obiect desenat, obiectul iniţial rămânând
nemodificat. Calea de acces este MODIFY > COPY sau butonul
COPY, de pe bara de instrumente MODIFY. După activarea comenzii
şi selectarea obiectului de copiat, în fereastra de comandă va apărea
mesajul: <Base point or displacement>. Astfel, programul solicită
punctul în care se va face mutarea, luând ca referinţă corpul de copiat.
4.3. Comanda
MIRROR
Comanda MIRROR permite copierea unui obiect deja desenat, faţă
de o axă de simetrie. Calea de acces este MODIFY > MIRROR, iar
butonul MIRROR se gaseşte pe bara MODIFY. Pentru copierea obiectului,
programul va cere întâi selectarea obiectului de copiat, apoi coordonatele
axei de simetrie. După etapa introducerii coordonatelor axei de simetrie, în
fereastra de comandă va apărea interogarea: Delete old objects?
<N>, care cere utilizatorului să precizeze dacă doreşte ştergerea obiectului-
sursă; se poate răspunde cu N (Nu) sau cu Y (Da). În figura 4.1., este
prezentat rezultatul folosirii comenzii MIRROR de mai multe ori. Datele
introduse pentru obţinerea desenului sunt:
Command: rectang
Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width/<First
corner>: 200,200
Other corner: 300,300
Command: mirror
Select objects: 1 found
Select objects:
TEMA 4 CAD
First point of mirror line: 200,190
38 Second point: 300,190
Delete old objects? <N> n
Command: mirror
Select objects:
Second point: 190,300
Command: mirror
Select objects:
Command: mirror
Select objects:
Command: ‘_zoom
Fig. 4.1.
Comenzi pentru editare
39
4.4. Comanda
OFFSET
Comanda creează linii sau curbe paralele la un obiect dat. Se poate
folosi, de exemplu, pentru crearea poligoanelor concentrice. Înainte de
activarea comenzii, este evident necesar ca în spaţiul de lucru să existe
cel puţin un obiect creat. După apăsarea butonului OFFSET de pe bara
de comenzi MODIFY, va apărea mesajul: Offset distance or
Through <1.0000>:. Programul cere astfel utilizatorului să introducă
Offset distance sau Through. Pentru a obţine desenul din
figura 4.2., se introduc datele din exemplele următoare: dreptunghiul din
centru este cel iniţial, al doilea ca mărime este obţinut prin introducerea
distanţei dintre laturile celor două poligoane, iar cel mai mare este obţinut
prin introducerea punctelor prin care trece acesta.
Fig. 4.2.
Offset distance: distanţa dintre laturile celor două poligoane, urmată de alegerea
obiectului pentru care să se execute comanda şi a părţii pe care să
se execute comanda (printr-un clic pe obiectul ales şi apoi pe partea
dorită).
De exemplu:
TEMA 4 CAD
40 Offset distance or Through <1.0000>: 100
Select object to offset:
Side to offset?
Fie:
Through: programul cere două dintre coordonatele prin care va trece noul obiect,
acţiune urmată de alegerea obiectului şi a părţii pe care să se execute
comanda (printr-un clic pe obiectul ales şi apoi pe partea dorită).
De exemplu:
Offset distance or Through <100.0000>: 100,100

Side to offset?
4.5. Comanda
ARRAY
Creează o matrice pătratică oarecare, multiplicând un element dat de
un număr de ori egal cu numărul de elemente ale matricei. Astfel, după
activarea comenzii, prin calea MODIFY > ARRAY sau prin apăsarea
butonului ARRAY de pe bara de comenzi MODIFY, va trebui selectat
obiectul de reprodus, cu ajutorul mouse-ului, acţiune urmată de:
Rectangular or Polar array (<R>/P:

Se va introduce caracterul R, urmat de tasta:
ENTER Number of rows (---) <1>:, prin care programul
solicită numărul de rânduri pe care va fi reprodus obiectul.
Number of columns (|||) <1>:,
Programul solicită numărul de coloane pe care va fi reprodus obiectul.
Unit cell or distance between rows (---):,
Va fi introdusă distanţa dintre elementele reproduse, pe rânduri.
Distance between columns (|||):,
Va fi introdusă distanţa dintre elementele reproduse, pe coloane.
După introducerea acestei ultime caracteristici, în spaţiul de lucru

va apărea o matrice care conţine un număr de elemente indentice cu
cel selectat la început, numărul fiind în funcţie de datele introduse de
utilizator.
În figura 4.3., este prezentat rezultatul utilizării comenzii ARRAY
pentru un dreptunghi, folosind o matrice pătrată, cu 3 coloane şi 3 rânduri,
cu distanţe egale între rânduri şi coloane, şi anume de 100 de unităţi.
Command: array
Select objects: 41
Rectangular or Polar array (<R>/P): R
Number of rows (---) <1>: 3
Number of columns (|||) <1>: 3
Unit cell or distance between rows (---): 100
Distance between columns (|||): 100
Fig. 4.3.
4.6. Comanda
MOVE
Această comandă poate fi activată fie prin apăsarea butonului MOVE
de pe bara MODIFY şi permite mutarea unui obiect din fereastra de
lucru, în funcţie de coordonatele introduse de utilizator. Pentru a muta
o figură geometrică într-o altă parte a ecranului, această metodă permite
opţiunile:
După activarea comenzii, în fereastra de comandă va apărea mesajul:
Select objects:, cerându-se astfel selectarea obiectului ce va fi
mutat. În continuare, se va cere introducerea coordonatelor punctului
în care se va muta desenul (Base point of displacement).
După introducerea acestor coordonate, programul va cere un al
doilea punct. Nu se introduce acest punct şi se apasă tasta ENTER.
Programul va muta figura, folosind ca punct de referinţă primul
punct introdus.
După activarea comenzii, se va introduce orice valoare pentru primul
punct. Pentru cel de-al doilea punct, se vor introduce coordonatele şi
un unghi la care să se efectueze mutarea (coordonatele vor fi relative,
deci vor avea în faţă caracterul @).
TEMA 4 CAD
42 4.7. Comanda
ROTATE
Permite rotirea unei figuri în jurul unui punct ales, cu un unghi dat.
Astfel, după selectarea butonului ROTATE de pe bara de instrumente
MODIFY, în fereastra de comandă va apărea mesajul: SELECT
OBJECT. După selectare şi după apăsarea tastei ENTER, în fereastra
de comandă vor fi introduse coordonatele punctului în jurul căruia se
va face rotaţia, iar după apăsarea tastei ENTER, va fi introdus şi unghiul
sub care se va face rotaţia. În AutoCAD, sensul de parcurgere este
trigonometric, astfel încât, pentru rotirea în sensul acelor de ceasornic,
valoarea introdusă pentru unghi va fi negativă (de exemplu: – 450).
În figura 4.4., se poate observa rezultatul rotirii unui dreptunghi, în
jurul punctului de coordonate 50,50, cu un unghi de 450, de o parte şi de
alta a axei OX (dreptunghiul iniţial este cel selectat).
Fig. 4.4.
4.8. Comanda 43
SCALE
Această comandă permite modificarea dimensiunii unui obiect,
din fereastra de lucru. Calea de acces este MODIFY > SCALE, iar
butonul SCALE se găseşte pe bara de instrumente MODIFY. După
selectarea comenzii, vor fi necesare alegerea obiectului şi introducerea
coordonatelor punctului faţă de care se va face modificarea, acesta
fiind singurul care nu-şi modifică poziţia. În continuare, programul
va cere un factor de multiplicare a dimensiunii (o valoare pozitivă,
subunitară, pentru micşorarea obiectului, şi supraunitară, pentru mărirea
dimenisiunii). Astfel, pentru obţinerea desenului din figura 4.5., s-au
folosit comenzile (cercul desenat cu linie întreruptă este cel iniţial):
Command: circle
3P/2P/TTR/<Center point>: 100,100
Diameter/<Radius>: 100
Command: scale
Select objects:
Base point: 100,100
<Scale factor>/Reference: 1.5 (cercul initial a
fost marit de 1.5 ori)
Fig. 4.5.
TEMA 4 CAD
44 4.9. Comanda
STRETCH
Comanda este folosită pentru mărirea/micşorarea grupurilor de
obiecte. Acestea vor fi alese cu ajutorul unei cutii de selectare, care
va include elementele care trebuie modificate sau mutate. Îndepărtarea
elementelor nedorite din cutia de selectare se face prin tastarea
caracterului R în fereastra de comandă şi prin selectarea acestora, cu
ajutorul mausului. Pentru modificarea efectivă, se va tasta un mesaj de
forma: DEPLASARE, UNGHI şi apoi se va apăsa tasta ENTER. De
exemplu, pentru o deplasare de 60 de milimetri la un unghi de 450:
60,45.
Succesiunea de interogări şi de date introduse pentru modificarea
unui dreptunghi este:
Command: rectang
corner>: 100,100
Command: rectang
corner>: 200,200
Command: _stretch
Select objects to stretch by crossing-window or
crossing-polygon...
Select objects: Other corner: 1 found
Select objects:
Base point of displacement: 60,45
Second point of displacement:
Fig. 4.6.
4.10. Comanda 45
TRIM
Comanda este activată pe calea MODIFY > TRIM sau de pe bara
de instrumente MODIFY, prin apăsarea butonului TRIM. Opţiunea este
folosită la ştergerea segmentelor de dreaptă sau a arcelor de cerc nedorite
dintr-un desen, până la un punct de intersecţie. Explicarea comenzii se
va face conform figurii 4.7., în care se doreşte tăierea dreptei 2, pentru
obţinerea a două dreptunghiuri suprapuse. După activarea comenzii, în
fereastra de comandă va apărea mesajul: Select cutting edges:
(Projmode = UCS, Edgemode = No extend). Utilizatorul
va trebui să selecteze înălţimea 3 a dreptunghiului (dreapta până la
care se va face tăierea). După selectare, se va apăsa tasta ENTER. În
continuare, programul va afişa mesajul: <Select object to
trim>/Project/Edge/Undo:. Se va selecta dreapta 2, partea din
afara dreptunghiului, ştergerea făcându-se imediat, până la punctul de
intersecţie cu dreapta 3. Rezultatul este compus din două dreptunghiuri
suprapuse, fără elementul 2.
Fig. 4.7.
TEMA 4 CAD
46 4.11. Comanda
EXTEND
Comanda EXTEND se găseşte pe bara de instrumente MODIFY. Ca
execuţie, este asemănătoare comenzii TRIM, dar are rol exact opus,
prelungind o dreaptă, un arc de cerc, o linie infinită de tip RAY, până la
primul punct de intersecţie. Mesajele afişate de program pentru această
comandă sunt aceleaşi ca pentru comanda TRIM, cu excepţia că, de
această dată, întâi se va selecta obiectul până la care se face extinderea.
În figura 4.8., sunt afişate două corpuri, înainte şi după folosirea
comenzii EXTEND.
Fig. 4.8.
4.12. Comanda
BREAK
Comanda BREAK are rolul de „a tăia părţi“ din segmente de dreaptă,
arcuri, cercuri, elipse, poligoane, linii infinite de tip XLINE sau RAY.
Comanda se găseşte pe bara MODIFY. După apăsarea butonului,
programul va cere utilizatorului să selecteze elementul care trebuie
modificat. În continuare, apar două opţiuni:
introducerea numai a celei de-a doua coordonate, urmată de apăsarea
tastei ENTER. În acest caz, este necesar ca selecţia obiectului să se
facă din punctul în care se doreşte să se efectueze modificarea;
introducerea caracterului F şi apăsarea tastei ENTER duc la o tăiere
mult mai precisă. Astfel, se vor cere punctul din care va începe tăierea
şi punctul în care se termină modificarea.
4.13. Comanda 47
CHAMFER
Această comandă creează colţuri, folosind două linii care nu sunt
paralele. Unirea se poate face pur şi simplu prelungind cele două drepte
până la intersectarea lor sau creând o teşitură. Comanda se activează
prin intermediul meniului derulant, pe calea MODIFY > CHAMFER
sau apăsând butonul CHAMFER, de pe bara de comenzi MODIFY.
Fig. 4.9. Elementele principale ale unei teşituri.

Programul oferă două metode de închidere a două linii paralele.
Astfel, după activarea comenzii, utilizatorul va trebui să aleagă între:
definirea celor două distanţe, caz în care programul îşi va calcula
singur unghiul la care va închide dreptele;
definirea primei distanţe şi a unghiului sub care se face teşirea.
4.14. Comanda
FILLET
Această comandă permite efectuarea unei racordări la un unghi
precizat. Se poate activa pe calea MODIFY >FILLET sau prin acţionarea
butonului FILLET, de pe bara de instrumente MODIFY. Astfel, după
activarea comenzii, în fereastra de comandă va apărea mesajul:
Polyline/Radius/Trim/<Select rst object>:
Se va tasta Radius în fereastra de comandă şi se va introduce
raza racordării. În continuare, programul va solicita selectarea liniilor
pe care dorim să le legăm. După selecţie, racordarea va fi construită
automat, în funcţie de raza precizată. În figura 4.10., este prezentat un
dreptunghi cu două colţuri rotunjite cu ajutorul comenzii FILLET.
TEMA 4 CAD
48
Fig. 4.10.
4.15. Comanda
EXPLODE
Comanda este activată fie pe calea MODIFY > EXPLODE, fie

prin apăsarea butonului EXPLODE, de pe bara MODIFY. Este folosită
pentru a converti obiecte complexe, la linii individuale şi la segmente de
arc. După activarea comenzii, programul va cere selectarea elementelor
asupra cărora va avea efect; după selectare, acestea vor fi marcate prin-
tr-o linie întreruptă.
4.16. Comanda
LENGTHEN
Comanda este folosită pentru mărirea sau pentru micşorarea unei

lungimi sau a unui unghi. Poate fi activată prin intermediul butonului cu
acelaşi nume, de pe bara de comenzi MODIFY, sau pe calea MODIFY
> LENGTHEN.
După activarea comenzii, utilizatorului i se oferă mai multe comenzi,
prezentate prin linia de comandă:
Delta/Percent/Total/Dynamic/<Select object>: 49
<Select object>: comanda nu are rol constructiv, ci, mai degrabă, rol de măsurare a dreptei
sau a unghiului asupra căruia se doreşte să se efectueze modificarea.
După selectarea obiectului, linia de comandă Delta/Percent/
Total/Dynamic/<Select object>: va apărea din nou.
Delta: se va introduce diferenţa dintre mărimea iniţială şi cea finală (mărimea
finală poate să fie mai mică decât cea iniţială, simbolizând micşorarea
lungimii sau a unghiului). Astfel, pentru datele introduse în exemplul
următor, lungimea dreptei luate în considerare a crescut cu 200 de
unităţi.
Delta/Percent/Total/Dynamic/<Select object>: delta
Angle/<Enter delta length (1000.0000)>: 200
Percent: se va introduce valoarea procentuală cu care măsura creşte sau scade.
De exemplu, pentru dreapta luată în considerare, introducerea valorii 50
drept valoare procentuală a dus la scăderea cu 50% a lungimii dreptei.
Delta/Percent/Total/Dynamic/<Select object>: percent
Enter percent length <100.0000>: 50
Total: se va introduce mărimea finală. Pentru dreapta luată în considerare,
mărimea iniţială a fost de 200 mm, iar după folosirea comenzii TOTAL,
valoarea finală este de 400, echivalentul folosirii comenzii DELTA cu
valoarea de 200.
Command:line
From point: 100,100
To point: 300,100
Command:_lengthen
Delta/Percent/Total/Dynamic/<Select object>:
total
Angle/<Enter total length (200.0000)>: 400
DYnamic: permite definirea mărimii finale cu ajutorul cursorului.
4.17. Comanda
ALIGN
Comanda are rol de aliniere a obiectelor şi este deosebit de folositoare

în mediul de lucru 3D. Calea de acces este MODIFY > ALIGN sau
butonul ALIGN, de pe bara de instrumente MODIFY. În mediul de lucru
2D, programul va cere utilizatorului 4 puncte, corespondente două câte
două. Pentru a explica mai uşor comanda, se vor construi două jumătăţi
de dreptunghi, care vor fi unite cu ajutorul comenzii. Astfel:
TEMA 4 CAD
prima jumătate:
50
Command: line
From point: 100,50
To point: 50,50
To point: 50,200
To point: 100,200
To point:
a doua jumătate:
Command: line
From point: 200,50
To point: 250,50
To point: 250,200
To point: 200,200
To point:
În continuare, programul va solicita perechile de puncte care trebuie

legate. Astfel:
Command: _align
prima pereche:
Specify 1st source point: 100,50

Specify 1st destination point: 200,50
a doua pereche:
Specify 2nd source point: 100,200

Specify 2nd destination point: 200,200
Rezultatul utilizării comenzii este un dreptunghi.

? TEST TEMA 4 51
n Comanda ERASE poate fi folosită la :

a. ştergerea unui obiect;
b. mărirea/micşorarea unui obiect;
c. crearea unui obiect.
o Comenzii COPY îi este specifică:
a. necesitatea definirii unei axe de simetrie;
b. necesitatea definirii unui punct faţă de care se va face copierea;
c. necesitatea ştergerii unui element anterior.
p O caracteristică a comenzii MIRROR este:
a. copierea unui obiect;
b. nevoia de a defini o axă de simetrie;
c. crearea unui obiect.
q Pentru comanda OFFSET, este definitorie:
a. introducerea coordonatelor unei axe de simetrie;
b. introducerea unei distanţe sau a unui punct de trecere, selectarea obiectului şi
alegerea părţii pe care să se creeze dreapta paralelă;
c. alegerea a două puncte din spaţiu prin care să treacă noua dreaptă.
r Comanda ARRAY :
a. creează o matrice ale cărei elemente sunt copii ale unui corp dat;
b. şterge un obiect;
c. editează un obiect.
s Comenzile MOVE şi ROTATE au în comun:
a. posibilitatea modificării poziţiei unui obiect;
b. posibilitatea salvării unui desen;
c. pictograma butonului de pe bara de instrumente MODIFY.
t Comanda TRIM este utilizată la:
a. crearea unei linii;
b. editarea razei unei elipse;
c. ştergerea dreptelor sau a segmentelor de dreaptă nedorite dintr-un desen.
u La ce este folosită comanda LENGTHEN? Sub ce formă trebuie să fie valorile, pentru a
realiza mărirea/micşorarea unei drepte?
v Care sunt comenzile care permit realizarea unei teşituri sau a unei racordări? Ce elemente
trebuie precizate pentru fiecare?
w Care este scopul comenzii EXTEND?
TEMA 4 CAD
52
APLICAŢII
Aplicaţie rezolvată 1
1. Împărţiţi un cerc în trei părţi egale.

Pentru împărţirea cercului în trei părţi egale, în modul clasic (Fig. 1),
folosind rigla şi compasul de lucru, se procedează în felul următor:
- se trasează un diametru oarecare AD al cercului;
- se trasează un arc de cerc, cu vârful compasului în punctul de
intersecţie D al diametrului trasat pe cerc, cu o deschidere egală cu
raza;
- punctele de intersecţie ale arcului trasat sunt B şi C;
- punctele A,B,C împart cercul în trei părţi egale, obţinându-se un
triunghi.
Fig. 1
Paşii urmaţi pentru realizarea acestui desen în AutoCAD sunt
următorii:
Pasul 1: Se trasează un cerc, cu ajutorul comenzii CIRCLE (DRAW > CIRCLE

> CENTER, RADIUS / CENTER, DIAMETER sau se apasă butonul
şi se introduc coordonatele centrului cercului şi raza/diametrul, în
funcţie de cerinţe. Liniile de comandă pentru cercul din exemplu (centru
100,100 şi raza 100) sunt:
Command: circle
3P/2P/TTR/<Center point>: 100,100
Pasul 2: Se trasează arcul de cerc (comanda DRAW > ARC > 3 POINTS sau
se apasă butonul ). Pentru trasarea arcului de cerc din figura 2, s-au
folosit comenzile:
Command: arc
Center/<Start point>: 0,0
Center/End/<Second point>: 100,100
End point: 200,0
53
Fig. 2
Pasul 3: Se trasează dreptele cu ajutorul comenzii OSNAP (TOOLS >
OBJECT SNAP SETTINGS. Se bifează opţiunile INTERSECTION
şi QUADRANT), în cadrul ferestrei OSNAP. Se va trasa linia (DRAW >
LINE sau butonul ) ce uneşte punctele de intersecţie cu cercul
(B şi C) ale arcului de cerc trasat anterior şi un punct diametral opus
centrului arcului de cerc (A). La trecerea cursorului peste punctele A,B
şi C, acestea vor apărea drept puncte de împărţire a cercului. Pentru a
elimina arcele de cerc rămase în afara cercului, se folosesc comenzile
TRIM (MODIFY > TRIM sau butonul ) şi ERASE (MODIFY >
ERASE sau butonul ) . Rezultatul obţinut este prezentat în figura 3.
Fig. 3.
TEMA 4 CAD
54 Aplicaţie rezolvată 2
Realizaţi în AutoCAD desenele din figurile următoare:

1. Împărţiţi un cerc în patru părţi egale.
– se trasează două diametre perpendiculare, care intersectează cercul
în punctele A, C, B, D;
– aceste puncte împart cercul în patru părţi egale;
– figura geometrică obţinută este un pătrat.
Fig. 4
2. Împărţiţi un cerc în şase părţi egale.
Pentru împărţirea unui cerc în şase părţi egale, se continuă operaţia
de la împărţirea cercului în trei părţi egale.
Fig. 5
3. Împărţiţi un cerc în cinci părţi egale.
Se efectuează următoarele operaţii:
– se trasează două diametre perpendiculare, notate AR şi SP;
– se trasează mijlocul segmentului SO, care se notează cu M;
– se trasează un arc de cerc cu centrul în M şi cu deschiderea până în
A; se notează intersecţia cu OPN;
– lungimea segmentului AN reprezintă lungimea rezultată din împăr-
ţirea cercului în cinci părţi egale;
– cu deschiderea compasului egală cu AN, se trasează pe cerc arce
egale.
55
Fig. 6
Figura rezultată este un pentagon regulat.
Folosind aplicaţia 1, realizaţi în AutoCAD desenul prezentat în

ruptură, din figura următoare (flanşa se va reprezenta întreagă).
Fig. 7
Pasul 1: Pornind de la figura 3 şi folosind comanda OSNAP cu opţiunea
INTERSECTION bifată, se desenează câte un cerc în fiecare colţ al
triunghiului, astfel:
- se activează comanda CIRCLE ;
- folosind cursorul, se alege un colţ al triunghiului, indicat de semnul
de intersecţie;
- se introduce de la tastatură valoarea razei cercului nou desenat;
- se repetă operaţiile de mai sus pentru celelalte două vârfuri ale
triunghiului.
Pasul 2: Se desenează întâi conturul flanşei, folosind comanda CIRCLE, cu
coordonatele centrului 100, 100 şi raza 150, apoi cercul interior al flanşei,
cu coordonatele 100, 100 şi raza 30 (Fig. 8). Se va selecta trasarea cu
linie punctată a cercului iniţial circumscris triunghiului. Se marchează
centrele cercurilor, cu ajutorul comenzii CENTER MARK .
TEMA 4 CAD
56
Fig. 8
Pasul 3: Se şterg liniile ajutătoare (laturile triunghiului), folosind comanda

ERASE (Fig. 9).
Fig. 9
Aplicaţie rezolvată 4 57
Explicaţi, pas cu pas, desenarea unei piuliţe cu şaibă.
Pasul 1: Se foloseşte metoda discutată anterior, pentru împărţirea unui cerc în
şase părţi egale (Fig. 10).
Fig. 10
Pasul 2: Se desenează diametrul interior, diametrul exterior, diametrul piuliţei şi
filetul acesteia, cu ajutorul comenzii CIRCLE. Filetul se desenează cu
linie întreruptă. Rezultatul se poate vedea în figura 11.
Fig. 11
TEMA 5 CAD
58 Aplicaţie propusă 5
Desenul din figura următoare trebuie brodat pe un lot de steaguri.

Trasează modelul din figura 1 în AutoCAD, ştiind că desenul va trebui
să se încadreze într-un pătrat cu latura de 500 de milimetri.
Aplicaţie propusă 6
Un producător de sticlă optică doreşte ca la împlinirea a 50 de ani

de activitate să schimbe sigla firmei. Formaţi echipe de câte 4 elevi şi
propuneţi un nou logo pentru companie, în următoarele condiţii : să
cuprindă numele acesteia – “OPTIC” – folosind fontul VERDANA şi să
se încadreze într-un pătrat cu latura de 100 mm.
Tema 5: Comenzi şi facilităţi ajutătoare 59
5.1. Comanda LIST

Comanda LIST este foarte utilă atunci când se doreşte aflarea
de informaţii despre un anumit obiect sau despre un grup de obiecte
din fereastra de lucru AutoCAD. Este accesibilă pe calea TOOLS >
INQUIRY > LIST. Astfel, după activarea comenzii, va fi necesară
selectarea elementelor din desen, pentru care se doreşte explicitarea,
urmată de apăsarea tastei ENTER. Informaţiile furnizate în fereastra
AutoCAD Text Window vor fi referitoare la tipul obiectului,
la coordonatele acestuia faţă de sistemul de axe, la raza, lungimea,
unghiul acestuia etc. De exemplu, pentru o dreaptă oarecare şi un cerc,
în fereastra de lucru vor apărea mesajele:
CIRCLE Layer: 0
Space: Model space
Handle = 54
center point, X= 145.3788 Y= 132.8217 Z= 0.0000
radius 91.8242
circumference 576.9485
area 26488.9152
LINE Layer: 0
Space: Model space
Handle = 53
from point, X= 68.3961 Y= 229.8496 Z= 0.0000
to point, X= 190.9762 Y= 190.8018 Z= 0.0000
Length = 128.6491, Angle in XY Plane = 342
Delta X = 122.5801, Delta Y = -39.0478, Delta Z
= 0.0000
5.2. Comanda ID
Activată prin intermediul căii TOOLS> INQUIRY > ID POINT,
comanda este utilizată la identificarea coordonatelor unui punct. Este
deosebit de folositoare odată cu activarea opţiunii OSNAP. După
activarea comenzii, se va face clic în fereastra de lucru, în punctul ale
cărui coordonate trebuie aflate. Acestea vor fi afişate în fereastra de
comandă. De exemplu:
Command: id
Point: X = 190.9762 Y = 190.8018 Z = 0.0000
5.3. Comanda DIST

Comanda este activată prin intermediul meniului derulant TOOLS >
INQUIRY DISTANCE şi este utilă atunci când se doreşte aflarea distanţei
dintre două puncte alese de utilizator. Aceasta se poate realiza fie prin
introducerea coordonatelor de la tastatură în fereastra de comandă, fie
TEMA 5 CAD
prin selectarea directă, cu ajutorul mouse-ului. Se recomandă folosirea
60 opţiunii OSNAP pentru poziţionarea precisă a mouse-ului.
De exemplu, după introducerea a două puncte de coordonate 100,100
şi 200,200, în fereastra de comandă va fi afişat mesajul:
Command: dist
First point: 100,100
Distance = 141.4214, Angle in XY Plane = 45,
Angle from XY Plane = 0
Delta X = 100.0000, Delta Y = 100.0000, Delta Z
= 0.0000
Command: *Cancel*
5.4. Comanda AREA

Comanda este folosită pentru calculul ariilor şi al perimetrelor şi
poate fi activată prin intermediul meniului derulant TOOLS, pe calea
TOOLS > INQUIRY>AREA. După activarea comenzii, programul va
afişa mesajul: <First point>/Object/Add/Subtract:, dezvăluind opţiunile
de calcul.
Astfel:
First point: se pot introduce coordonatele unor puncte din spaţiu, ce definesc un
anumit profil, care nu trebuie să fie închis (aplicaţia va uni automat
ultimul punct cu primul). Programul va calcula aria şi perimetrul, unind
cu drepte punctele definite de utilizator. De exemplu:
Command: area
<First point>/Object/Add/Subtract: 100,100
Next point: 100,200
Next point: 200,200
Next point: 200,100
Next point:
Area = 10000.0000, Perimeter = 400.0000
Object: oferă utilizatorului posibilitatea de a selecta direct din desen, cu ajutorul
mouse-ului, obiectele pentru care doreşte să calculeze aria şi perimetrul.
Pentru activarea opţiunii, se va introduce de la tastatură caracterul o.
5.5. Comanda DIVIDE

Activată pe calea DRAW > POINT > DIVIDE, comanda este
folosită la împărţirea unui obiect într-un număr de segmente introdus de
la tastatură. Împărţirea nu este propriu-zisă, obiectul nu este „tăiat“ într-
un număr de segmente, ci, pur şi simplu, se adaugă puncte de-a lungul
obiectului. De exemplu, pentru un segment de dreaptă care trebuie
împărţit în opt părţi egale, programul va adăuga şapte puncte, aflate la
distanţe egale.
După activarea comenzii, programul va solicita selectarea obiectului
de împărţit şi numărul de segmente. Liniile de comandă pentru o dreaptă
împărţită în trei segmente sunt:
Comenzi şi facilităţi ajutătoare
Command: divide
Select object to divide: 61
<Number of segments>/Block: 3
Programul va plasa de-a lungul dreptei două puncte. Pentru a putea
construi pornind de la aceste puncte, se recomandă activarea opţiunii
NODE, din cadrul ferestrei OSNAP.
5.6. Comanda MEASURE

Comanda MEASURE (DRAW > POINT > MEASURE)este
asemănătoare comenzii DIVIDE. Aceasta cere utilizatorului să
introducă distanţa dorită dintre puncte şi nu numărul de segmente, ca
la cealaltă comandă. De exemplu, pentru un segment de 100 de unităţi
pentru care se doreşte împărţirea în patru segmente, se va introduce
valoarea 25 în dreptul comenzii: <Segment length>/Block: .
5.7. Comanda STATUS

Comanda oferă informaţii complete despre obiectele desenate
şi chiar despre variabilele de sistem (memoria fizică, de exemplu).
După accesarea comenzii pe calea DRAW > INQUIRY > STATUS,
programul va afişa fereastra AUTOCAD TEXT WINDOW (Fig. 5.1).
Fig. 5.1.
TEMA 5 CAD
62 5.8. Comenzi de
corectare a erorilor
de manipulare
ERASE: comanda a fost discutată la TEMA 4.

OOPS: reconstituie ultimul grup de obiecte şterse, anulând efectul comenzii
ERASE. Comanda se lansează introducând OOPS în fereastra de
comandă.
UNDO: anulează efectul comenzilor anterioare. Se poate introduce numărul de
paşi ce se doresc a fi anulaţi. Comanda se activează cu ajutorul meniului
derulant EDIT > UNDO.
REDO: anulează efectul comenzii UNDO. Comanda se activează cu ajutorul
meniului derulant EDIT > REDO.
5.9. Reîmprospătarea
imaginii
REDRAW: permite redesenarea imaginii în viewpoint-ul curent.

Cale de acces: VIEW > REDRAW.
REGEN şi REGENALL: redesenează toate obiectele din viewpoint-ul curent, prin recalcularea
tuturor coordonatelor.
Cale de acces: VIEW > REGEN sau VIEW > REGENALL.
VIEWRES: efectuează recalcularea rezoluţiei spaţiului de lucru.
Cale de acces: lansarea procedurii prin intermediul ferestrei de
comandă. Printre opţiuni se numără: Do you want fast zooms? [Yes/
No] – se referă la posibilitatea redimensionării rapide a imaginii,
opţiune importantă din punctul de vedere al performanţei sistemului;
Enter circle zoom percent (1–20000) – se referă la procentul de mărire
a rezoluţiei, programul va desena un cerc cu minimum opt laturi.
5.10. Informaţii de
asistenţă
Cea mai uşoară modalitate de accesare a informaţiilor de asistenţă

este tastarea unei comenzi şi apăsarea tastei F1. O altă modalitate constă
în accesarea meniului derulant HELP > HELP. Aici, utilizatorul va
găsi informaţii complete, referitoare la componentele programului. Se
pot observa mai multe tab-uri (Fig. 5.2.):
Contents: prezintă informaţia grupată sub forma unui cuprins, foarte asemănător
unei cărţi.
Index: cuprinde elementele şi comenzile programului, organizate în ordine
alfabetică.
Search: prezintă opţiunea căutării unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte, printre
toate elementele programului. 63
Favorites: permite „salvarea„ rezultatelor dorite de utilizator. După găsirea
elementului dorit într-unul dintre primele tab-uri, utilizatorul poate
adăuga rezultatul la favorites, făcând un clic pe butonul ADD din
fereastra FAVORITES.
Ask me tab: utilizatorul poate adresa întrebări programului, în engleză. Este cea mai
puţin precisă metodă de căutare şi, deci, ultima recomandată.
Fig. 5.2.
5.11. Salvarea
Salvarea fişierelor în mediul AutoCAD este foarte asemănătoare cu
salvarea fişierelor în WINDOWS. Astfel, se poate folosi calea File >
Save As, pentru prima salvare a unui fişier, precizându-se în acelaşi
timp şi calea de salvare şi numele fişierului, sau calea File > Save,
pentru salvări succesive asupra ultimului fişier salvat. De asemenea, se
poate folosi şi butonul SAVE , aflat pe bara principală de instrumente
AutoCAD.
5.12. Închiderea şi
reluarea sesiunii
de lucru
Pentru închiderea unui desen, fără închiderea programului, se va
alege calea FILE > CLOSE sau se va face clic pe iconiţa de închidere
a desenului, situată imediat sub cea de închidere a aplicaţiei. Pentru
închiderea tuturor desenelor, fără a închide programul, se va folosi
TEMA 5 CAD
64 calea: WINDOW > CLOSE ALL.
Pentru reluarea unei sesiuni de lucru, programul oferă mai multe
variante:
– deschiderea fişierului salvat direct din sistemul de operare.
Astfel, se va merge la folder-ul în care este salvat fişierul care trebuie
deschis, operaţie urmată de execuţia fişierului.
– după deschiderea programului, se foloseşte calea FILE > OPEN
sau butonul OPEN de pe bara principală de instrumente AutoCAD.
În continuare, se va lucra la fel ca în orice mediu WINDOWS.
– în meniul derulant FILE, deasupra comenzii EXIT, vor fi
listate ultimele patru desene la care s-a lucrat. Acestea pot fi redeschise
printr-un clic pe numele lor.
? TEST TEMA 5
n Comanda LIST este folosită pentru:

65
a. listarea obiectelor din fereastra de lucru;

b. listarea obiectelor din fereastra de lucru, alături de date referitoare la acestea;
c. listarea opţiunilor AutoCAD.
o Pentru a creşte eficacitatea comenzii ID, la identificarea coordonatelor unui punct se
recomandă folosirea acesteia împreună cu opţiunea:
a. OSNAP;
b. OFFSET;
c. LIST.
p Pentru determinarea ariei unui obiect selectat, se va folosi comanda:
a. OFFSET;
b. ID;
c. AREA.
q La împărţirea unui segment de dreaptă în zece părţi egale, cu ajutorul comenzii DIVIDE,
programul va plasa pe dreaptă:
a. 9 puncte oarecare;
b. 11 puncte oarecare;
c. 9 puncte aflate la distanţe egale.
r Pentru aflarea de informaţii complete despre sistem, se va folosi comanda:
a. LIST;
b. ALIGN;
c. STATUS.
s Comenzile ERASE, OOPS, UNDO şi REDO sunt folosite la:
a. corectarea greşelilor;
b. editarea obiectelor;
c. salvarea desenului.
t Comanda MEASURE permite:
a. împărţirea unei drepte în segmente, prin introducerea numărului de puncte necesare
împărţirii;
b. împărţirea unei drepte în segmente egale, în funcţie de mărimea unui segment;
c. împărţirea unui cerc în şase părţi egale.
u Care este calea de salvare a unui fişier? Care sunt metodele de deschidere a unui fişier?
v Care este calea pentru accesarea informaţiilor de asistenţă? Care sunt opţiunile ferestrei
HELP?
w Care sunt comenzile pentru reîmprospătarea imaginii?
66
Tema 6: Texte scrise în desen
6.1. Comenzi de
scriere a desenului
În AutoCAD, comenzile de scriere sunt foarte importante, deoarece
permit inserarea, pe lângă desene, a descrierilor, a numelor, a comentarii-
lor.
Comenzile specifice AutoCAD-ului pentru introducerea textului
sunt precizate în tabelul de mai jos.
Nume Pictograma Comanda Scop

Single line
Text Scrierea unui singur rând de text.
text
Dtext Dtext Scrierea textului pe un număr mare de rânduri.
Permite scrierea textului pe un număr mare
Multiline de rânduri. Prezintă opţiuni pentru formatare
Mtext
text avansată.
De exemplu, pentru scrierea unui text simplu, de un rând, se va activa

comanda SINGLE LINE TEXT, fie prin apăsarea butonului cu acelaşi
nume de pe bara de instrumente DRAW, fie prin intermediul meniului
derulant DRAW > TEXT > SINGLE LINE TEXT. În continuare,
în dreptul mesajului Justify/Style/<Start point>, se vor
introduce coordonatele punctului de la care se doreşte să înceapă scrierea
textului, după care se apasă tasta ENTER. La mesajele următoare, se va
apăsa direct tasta ENTER, până la apariţia mesajului: Text (aceste
opţiuni vor fi discutate în partea a doua a acestei teme). Aici se va
introduce pur şi simplu mesajul ce se doreşte să fie afişat, urmat de
apăsarea tastei ENTER. Apoi, se va putea observa pe ecran că textul
introdus este afişat la poziţia precizată.
6.2. Formatare şi
stiluri de text
În continuare, vor fi discutate mai în amănunt opţiunile pentru fiecare
comandă de introducere a textului.
6.2.1. SINGLE LINE TEXT şi DTEXT

Cele două comenzi vor fi discutate împreună, modul de lucru fiind
foarte asemănător. Comanda DTEXT poate fi activată prin intermediul
butonului DTEXT, aflat pe bara DRAW.
După algerea tipului de text care urmează să fie scris (unul sau
mai multe rânduri) şi după activarea comenzii dorite în fereastra de
comandă, pentru oricare dintre cele două comenzi va apărea mesajul:
Justify/Style/<Start point>.
Texte scrise în desen
Opţiunile sunt:
Justify: se referă la orientarea textului în spaţiul de lucru, la încadrarea şi la 67
poziţionarea precisă a acestuia. Astfel, după tastarea caracterului
J în fereastra de comandă şi după apăsarea tastei ENTER, va apărea
mesajul:
Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR:
Align: forţează textul să se încadreze între două coordonate introduse de
utilizator; comanda modifică, de asemenea, înălţimea textului. De
exemplu, pentru:
Align/Fit/Center/Middle/Right/TL/TC/TR/ML/MC/MR/BL/BC/BR: align
First text line point: 100,100
Second text line point: 200,200
Text: text
rezultatul va fi scrierea mesajului „text“ în fereastra de lucru, la un
unghi de 45 de grade (Fig. 6.1.).
Fig. 6.1.
FIT: forţează încadrarea textului între două puncte date, fără a modifica
înălţimea textului.
CENTER: punctul de start va deveni centrul textului.
MIDDLE: punctul de start al textului va deveni centrul textului, astfel încât să se
afle la mijlocul înălţimii textului.
RIGHT: textul va fi aliniat la dreapta.
Style
Start point: punctul de la care va începe scrierea textului.
După alegerea uneia dintre opţiunile de mai sus şi după introducerea

datelor necesare, se impune introducerea înălţimii textului şi a unghiului
la care să fie scris acesta. Mesajele afişate sunt:
Height <5.0000>: înălţimea textului, plasată între paranteze, este înălţimea iniţială a
textului, aceasta fiind implicită în cazul apăsării tastei ENTER.
Rotation angle <0>: unghiul cu care va fi rotit textul introdus de la tastatură, unghiul 0 fiind
implicit.
TEMA 6 CAD
Ultimul pas constă în scrierea textului ce se doreşte a fi afişat:
68 – pentru SINGLE LINE TEXT, se va introduce textul, urmat de
apăsarea tastei ENTER;
– pentru DTEXT, după apăsarea tastei ENTER, va apărea mesajul
„Text“, simbolizând scrierea pe rândul următor. De exemplu,
pentru:
Text: Acesta
Text: este
Text: un
Text: exemplu
mesajul afişat va fi:

Acesta
este
un
exemplu
6.2.2. MULTILINE
Permite scrierea textelor mari şi complicate, pe paragrafe. Calea de
acces este DRAW > TEXT > MULTILINE TEXT... sau butonul
MULTILINE de pe bara de comenzi DRAW.
De data aceasta, mesajul ce va fi scris se consideră încadrat într-un
dreptunghi, pentru care va fi nevoie să se specifice două colţuri opuse.
Astfel, primul mesaj afişat în fereastra de comandă va fi:
Current text style: STANDARD. Text height: 5
Specify rst corner:
După introducerea coordonatelor primului colţ al dreptunghiului,
programul va afişa mesajul:
Specify opposite corner or [Height/Justify/
Rotation/Style/Width]:
Se poate introduce fie colţul opus al dreptunghiului, fie una dintre
opţiunile Height/Justify/Rotation/Style/Width, ultimele
având acelaşi efect precum comenzile DTEXT sau SINGLE LINE
TEXT. Pentru oricare dintre opţiuni, va apărea fereastra MULTILINE
TEXT EDITOR (Fig. 6.2.), aceasta fiind foarte asemănătoare editoarelor
de text cunoscute.
Fig. 6.2.
Texte scrise în desen
Fereastra prezintă opţiuni de selectare a fontului, de selectare a

mărimii textului, a stilului (bold, italic, underline), de introducere de 69
caractere speciale (Symbol), de import de text dintr-un fişier (tip .txt
sau .rtf) etc.
Aplicarea textului pe desen se face prin apăsarea tastei OK, iar
anularea operaţiunii, prin apăsarea tastei CANCEL.
6.3. Editarea textelor
existente
De multe ori, ca şi în cazul desenelor, va apărea necesitatea modificării
sau a corectării informaţiei introduse. Aplicaţia Autocad oferă mai multe
posibilităţi de editare a textului.
Pentru editarea textelor scrise cu comenzile TEXT si DTEXT, se va folosi
butonul EDIT TEXT de pe bara MODIFY sau se va activa opţiunea
pe calea MODIFY > OBJECT > TEXT. În urma activării comenzii,
programul va cere selectarea rândului de editat, fiecare rând fiind tratat ca
obiect separat. Va apărea fereastra EDIT TEXT (Fig. 6.3.).
Fig. 6.3.
În această fereastră, va apărea textul de înlocuit (AutoCAD),
schimbarea fiind efectuată după apăsarea tastei ENTER. În continuare,
se poate face selecţia de obiecte din desen, pentru a efectua modificări,
până la apăsarea tastei ENTER de două ori.
6.3.1. Copierea desenelor din CAD în WORD

Exportul fişierelor în documente de tip Microsoft Office Word se
face urmând următorii paşi:
- după completarea desenului AutoCAD, acesta se va salva sub
un nume reprezentativ, pentru a fi găsit mai uşor;
- se va deschide aplicaţia Microsoft Office Word;
- în cadrul documentului, se va plasa cursorul în locul în care se
doreşte să apară desenul din Autocad;
- în cadrul aplicaţiei Word, se va apela prin intermediul meniului
derulant INSERT calea INSERT > OBJECT;
- în cadrul ferestrei OBJECT, se va selecta tab-ul CREATE FROM
FILE;
- se va selecta butonul BROWSE şi se va alege calea spre fişierul
dorit sau se va introduce manual calea către fişier;
- după apasarea butonului OK, desenul va apărea în cadrul
documentului.
TEMA 6 CAD
70
? TEST TEMA 6
n Ce tip de text poate fi scris cu ajutorul comenzii SINGLE LINE TEXT?

a. pe un singur rând;
b. pe mai multe rânduri;
c. cu majuscule.
o Care este diferenţa dintre comanda SINGLE LINE TEXT şi DTEXT?
a. DTEXT permite scrierea pe un singur rând;
b. SINGLE LINE TEXT oferă opţiuni de formatare avansată;
c. DTEXT permite scrierea textului pe mai multe rânduri.
p Opţiunea ALIGN:
a. permite scrierea textului cu majuscule;
b. permite încadrarea textului între două coordonate introduse de utilizator;
c. permite scrierea textului cu litere îngroşate.
q Opţiunea CENTER:
a. centrează textul pe un punct;
b. obligă utilizatorul să introducă coordonatele centrelor fiecărei litere;
c. permite scrierea pe un singur rând.
r Liniile de comandă:
Text: Testul a) DTEXT;
Text: numărul aparţin comenzii: b) MTEXT;
Text: 6 c) LINE.
s Comanda MTEXT, spre deosebire de comenzile LINE şi DTEXT, oferă:
a. posibilităţi de formatare avansată a textului;
b. posibilitatea scrierii pe mai multe rânduri, fără a oferi varianta formatării avansate;
c. nu este nicio diferenţă.
t Formatarea textului cu ajutorul comenzii MTEXT, se face prin intermediul:
a. unei ferestre standard, asemănătoare editoarelor de text cunoscute;
b. liniilor de comandă;
c. cursorului.
u Enumeră opţiunile oferite de comanda DTEXT.
v Enumeră opţiunile oferite de comanda MTEXT.
w Descrie procedeul de editare a textului în AutoCAD.
71
Tema 7: Proprietăţi simbologice şi de
emfază 3D
7.1. Culoarea obiectelor
Stabilirea unei anumite culori pentru un anumit obiect sau pentru o
anumită categorie de obiecte este foarte folositoare în mediul AutoCAD,
mai ales în cazul desenelor complexe (de exemplu, atribuirea unei
anumite culori pentru cote, cu scopul deosebirii lor în cadrul desenului).
Pentru atribuirea unei culori pentru un obiect sau pentru un grup de
obiecte, se recomandă folosirea straturilor. Acestea oferă posibilitatea
setării unei culori diferite pentru fiecare strat. Culoarea se alege fie
dintre cele propuse de program, fie se defineşte de către utilizator.
Pentru definirea unei culori pentru un strat, în fereastra Layer &
Linetype Properties se va face clic în cadrul coloanei COLOR,
în dreptul layer-ului dorit. Se va deschide fereastra SELECT COLOR
(Fig. 7.1.), în cadrul căreia utilizatorul poate alege una dintre culorile
oferite sau poate defini o nouă culoare. După selectarea opţiunii dorite,
se va apăsa tasta OK. După această modificare, orice obiect desenat în
layer-ul respectiv va avea culoarea aleasă.
Fig. 7.1.
TEMA 7 CAD
72 7.2. Tipuri de linie
Pentru schimbarea tipului de linie, se va apela fereastra Layer &

Linetype Properties, se va alege printr-un clic, din coloana
LINE, stratul pentru care se doreşte folosirea unui anumit tip de
linie. După efectuarea acestui pas, se va deschide fereastra SELECT
LINETYPE (Fig 7.2.).
Fig. 7.2.
În cadrul acestei ferestre, se va alege butonul LOAD pentru încărcarea
unui tip de linie, din cadrul ferestrei LOAD OR RELOAD LINETYPES
(Fig. 7.3.).
Fig. 7.3.
Proprietăţi simbologice şi de emfază 3D
După alegerea tipului de linie dorit, se va apăsa butonul OK, pentru 73

întoarcerea la fereastra SELECT LINETYPE.
În figura 7.4., este prezentat modul de atribuire a diferitelor tipuri de
linii, pentru un anumit număr de straturi.
Fig. 7.4.
7.3. Grosimi de linii

Grosimea unei linii (lineweight) este foarte importantă în desenul
tehnic.
Cea mai simplă modalitate de alegere a unei

grosimi de linie constă în accesarea meniului
derulant de pe bara de instrumente OBJECT
PROPERTIES (Fig. 7.5.). În cadrul acestui
meniu, utilizatorul poate alege grosimea liniei,
în funcţie de grosimea acesteia, în milimetri.
Înainte de modificarea grosimii liniei prin
acest procedeu, este necesară selectarea cu
ajutorul mouse-ului.
Fig. 7.5.
O altă modalitate de a edita grosimea unei linii este prin
intermediul comenzii PROPERTIES, de pe bara de comenzi OBJECT
PROPERTIES. În fereastra care se va deschide, se va selecta butonul
LINEWEIGHT, iar din meniul derulant, se va alege grosimea liniei.
TEMA 7 CAD
74 7.4. Grosimea şi
elevaţia pe verticală
7.4.1. Grosimea pe verticală

AutoCAD-ul oferă posibilitatea creării de elemente 3D, pornind de
la 2D, prin „îngroşarea“ acestora din urmă. De exemplu, un cerc poate
fi transformat într-un cilindru, iar un pătrat poate fi transformat într-un
cub (Fig 7.6.).
Fig. 7.6.
Pentru a adăuga grosime unui obiect, se va deschide fereastra
PROPERTIES din cadrul barei de instrumente OBJECT PROPERTIES.
În cadrul ferestrei THICKNESS, se va introduce valoarea grosimii dorite.
Grosimea poate să aibă atât o valoare pozitivă (pentru o construcţie
perpendiculară pe planul XY, în sensul pozitiv al axei OZ) sau o valoare
negativă (pentru o construcţie perpendiculară pe axa XY, dar în sensul
negativ al axei OZ). După introducerea grosimii, se va apăsa tasta OK.
În continuare, pentru o vizualizare a modelului 3D construit, se va
apela calea VIEW > 3DVIEWPOINT >. În cadrul meniului derulant
3D VIEW POINT, utilizatorului îi sunt oferite câteva opţiuni de
vizualizare. Acestea vor fi prezentate pe larg într-o temă următoare. Pentru
vizualizarea din figura 7.6, s-a folosit opţiunea SW ISOMETRIC.
Totuşi, dezavantajul obţinerii de modele 3D prin această metodă
constă în limitarea lor la obiecte cu suprafeţe laterale, perpendiculare
pe suprafaţa iniţială.
Proprietăţi simbologice şi de emfază 3D
7.4.2. Elevaţia pe verticală

75
În cadrul desenelor, nu se doreşte întotdeauna ca baza elementelor
3D să fie conţinută în planul XY. Pentru a înlatura acest imediment
şi pentru a plasa baza într-un plan paralel cu planul XY, se va folosi
opţiunea ELEVATION, accesată asemeni opţiunii THICKNESS, din
cadrul ferestrei PROPERTIES, activată de pe bara de instrumente
OBJECT PROPERTIES.
Astfel, de exemplu, pentru un element ce se doreşte a fi construit
astfel încât coordonata pe axa OZ a bazei acestuia să fie 20, se va
introduce în căsuţa ELEVATION valoarea 20. Valoarea poate să fie atât
pozitivă, cât şi negativă (baza elementului să fie deasupra planului OX
sau sub acesta.).
Pentru unele tipuri de obiecte, elevaţia poate fi schimbată direct, prin
editarea coordonatei pe axa OZ, în cazul ferestrei properties (cercuri,
dreptunghiuri etc.).
În figura 7.7. sunt prezentate un cub şi un cilindru construite după
elevaţii diferite faţă de axa XY. Pentru a înţelege mai bine elevaţia, se
recomandă vizualizarea pe calea VIEW>3D VIEWPOINT > RIGHT
VIEW.
Fig. 7.7. Modalităţi de vizualizare pentru înţelegerea elevaţiei

TEMA 7 CAD
76
? TEST TEMA 7
n Culoarea unui obiect se poate schimba în cadrul ferestrei cu camanda:
a. OSNAP;
b. LAYER&LINETYPE PROPERTIES;
c. SELECT COLOUR.
o Grosimea unei linii se precizează în:
a. milimetri;
b. inci;
c. ţoli.
p Valoarea grosimii unui obiect poate să fie:
a. doar o valoare pozitivă;
b. doar o valoare negativă;
c. atât o valoare pozitivă, cât şi o valoare negativă.
q Pentru precizarea elevaţiei unui obiect, se va apela fereastra:
a. PROPERTIES;
b. LINEWEIGHT;
c. FONT.
r Proprietăţile unui obiect se pot modifica în cadrul ferestrei:
a. PROPERTIES;
b. COLOUR;
c. SAVE AS.
s Opţiunea THICKNESS permite:
a. adăugarea de grosime unui obiect;
b. randarea unui obiect;
c. ştergerea unui obiect.
t Cum se pot schimba grosimile de linie în AutoCAD?
a. cu ajutorul comenzii THICKNESS;
b. cu ajutorul comenzii ELEVATION;
c. în cadrul ferestrei LINE&LINETYPE PROPERTIES.
u Care este fereastra de selecţie a tipurilor de linii în AutoCAD?
v Cum se poate schimba grosimea unui obiect?
w Care este fereastra de modificare a proprietăţilor de obiecte? Cum se accesează ea?
Tema 8: Haşurarea (umplerea cu modele) 77
Haşurarea este un proces foarte important în desenul tehnic, oferind

posibilitatea de a diferenţia zonele cu plin de material, zonele de elevaţie
diferită etc., în funcţie de proprietăţile haşurii. În cazul programului
AutoCAD, procesul de haşurare începe prin activarea comenzii HATCH
, prin intermediul butonului cu acelaşi nume de pe bara DRAW sau
pe calea DRAW > HATCH.
Fig. 8.1.
Fereastra BOUNDARY HATCH (Fig. 8.1.) prezintă opţiunile de

haşurare:
Căsuţa PATTERN TYPE:
Pattern: permite alegerea modelului de haşură, programul având

peste 40 de modele predefinite. La apăsarea butonului, se va deschide
fereastra de selecţie a haşurii, HATCH PATTERN PALETTE (Fig. 8.2),
în stânga fiind selectate stilurile de haşură, iar în dreapta, pictograma
haşurii. Haşura selectată va fi evidenţiată prin inversia culorilor
pictogramei, în dreapta ferestrei. După selecţie, se va apăsa tasta OK.
În căsuţa PATTERN TYPE se poate găsi şi meniul derulant, din care
se poate selecta categoria haşurii, care poate fi predefinită sau definită
de utilizator (dacă au fost create, în prealabil, noi modele de haşură).
TEMA 8 CAD
78
Fig. 8.2.
Căsuţa PATTERN PROPERTIES: opţiunile de haşurare, cum ar fi
unghiul (ANGLE) şi mărimea (SCALE) la care va fi făcută haşura.
Căsuţa BOUNDARY:
SELECT OBJECTS: permite selectarea din desen a contururilor închise care trebuie haşurate.
După selectarea obiectelor şi apăsarea tastei ENTER, se va redeschide
fereastra BOUNDARY HATCH.
SELECT POINTS: permite selectarea unui punct, în cadrul unei zone închise. Haşura se va
face în interiorul acestei zone.
ADVANCED: permite alegerea felului în care programul să haşureze aşa-numitele
„islands“ (serii de obiecte înscrise unul altuia). În fereastra ADVANCED
OPTIONS (Fig. 8.1.), opţiunile pentru stilul de haşurare sunt: NORMAL,
OUTER şi IGNORE (Fig. 8.3.).
Fig. 8.3.
Haşurarea (umplerea cu modele)
? TEST TEMA 8
n Care este pictograma comenzii HATCH?
79
a.
b.
c.
o Care dintre butoanele următoare trebuie apăsat pentru selectarea zonei de haşurare prin
alegerea unor puncte interioare?
a. PATTERN;
b. PICK POINTS;
c. ADVANCED.
p Butonul PATTERN oferă spre alegere:

a. modelul haşurii;
b. zona în care se va plasa haşura;
c. orientarea haşurii.
q Prin intermediul butonului ADVANCED, se poate selecta:

a. culoarea haşurii;
b. felul în care programul va haşura zonele „islands“;
c. ieşirea din program.
r Pentru selectarea zonei de haşurare prin alegerea de obiecte trebuie apăsat butonul:
a. PATTERN;
b. ADVANCED;
c. SELECT OBJECTS.
s Calea de accesare a comenzii HATCH este:

a. DRAW>HATCH;
b. FORMAT>HATCH;
c. MODIFY>HATCH.
t Cum se poate schimba unghiul la care se face haşura?

TEMA 8 CAD
80
APLICAŢII
Aplicaţie rezolvată
Reproduceţi în AutoCAD desenul piesei din figura 1:
Fig. 1
Paşii urmaţi pentru efectuarea desenului sunt:
Pasul 1: Cu ajutorul comenzii LINE se va trasa axa de simetrie a figurii:
LINE From point: 100,100
To point: 200,100
Cu ajutorul comenzii MLINE se va trasa diametrul cilindrului
interior:
Command: MLINE
Justi cation = Top, Scale = 20.00, Style =
STANDARD
Justi cation/Scale/STyle/<From point>: J
Top/Zero/Bottom <top>: Z
Justi cation = Zero, Scale = 20.00, Style =
STANDARD
Justi cation/Scale/STyle/<From point>: S
Set Mline scale <20.00>: 30
Justi cation = Zero, Scale = 30.00, Style =
STANDARD
Justi cation/Scale/STyle/<From point>: 100,100
<To point>: 200,100
Se foloseşte comanda OFFSET pentru a crea linii paralele la axa
de simetrie, la distanţa de 40 (acestea reprezintă conturul exterior al
corpului). În continuare, prin aceeaşi metodă, se trasează alte linii
paralele, de data aceasta la distanţa de 45.
Haşurarea (umplerea cu modele)
În continuare, se vor trasa marginile corpului, folosind patru linii, pentru 81

a uşura utilizarea comenzilor următoare.
Se realizează teşiturile la 450, folosind comanda CHAMFER .
Pasul 2: Se foloseşte comanda LENGTHEN pentru a micşora primul set de
linii, creat prin comanda OFFSET, la cota necesară (20).
Se alege tipul liniei DASHDOT, din cadrul ferestrei LINE & LINETYPE
PROPERTIES (bara de instrumente OBJECT PROPERTIES), pentru
dreapta de simetrie şi segmentele de dreaptă de cotă 20.
Folosind comanda LINE, se redesenează la lungimea normală dreptele
micşorate anterior.
Pasul 3: Se trasează haşurile, folosind comanda HATCH cu opţiunea
PICK POINTS (se selectează puncte aflate în interiorul suprafeţei de
haşurat).
Desenul obţinut se poate observa în figura 2.
Fig. 2
82
Tema 9: Cotarea în desen
Cotarea este un proces deosebit de important în desenul tehnic, ajutând
la înscrierea pe desenul tehnic a mărimilor liniare sau unghiulare. Pentru
a înţelege mai bine elementele unei cote, acestea au fost evidenţiate în
figura 9.1.
Fig. 9.1.
Pentru a începe cotarea cu ajutorul aplicaţiei AutoCAD, va trebui întâi
activată bara de instrumente DIMENSION. Pentru aceasta, se va face
clic dreapta pe una dintre barele de instrumente deja existente sau se va
accesa din meniul derulant VIEW > TOOLBARS fereastra TOOLBARS
(Fig. 9.2.). În cadrul acesteia, se va selecta căsuţa DIMENSION.
Fig. 9.2.
Fig. 9.3. Bara de instrumente DIMENSION.

Cotarea în desen
83
Înainte de începerea cotării, este necesar să fie reţinute două
aspecte:
1. toate elementele unei cotări sunt obiecte şi vor fi tratate ca atare;
2. cotarea este un proces asociativ (la modificarea unei dimensiuni,
se va modifica automat şi cotarea).
Pentru fluidizarea lucrului, se recomandă ca toate dimensionările să
se facă într-un singur layer, separat, creat special cu acest scop.
Cotarea dreptelor
LINEAR DIMENSION
După activarea comenzii LINEAR DIMENSION de pe bara

DIMENSION, în fereastra de comandă va apărea mesajul:
First extension line origin or press ENTER to
select:
First extension line origin este recomandată pentru
cotarea distanţei dintre două drepte.
Press Enter to select: este recomandată pentru cotarea unei
singure drepte; se va apăsa tasta ENTER, apoi se va selecta obiectul din
fereastra de lucru.
Pentru oricare dintre variante, poziţionarea cotei se face cu ajutorul
mouse-ului. Înălţimea cotei poate fi, totuşi, precizată prin intermediul
coordonatelor relative (@X,Y).
Înainte de poziţionarea cotei, imediat după introducerea primului
rând de coordonate sau după apăsarea tastei ENTER, în fereastra de
comandă va apărea mesajul: (Mtext/Text/Angle/Horizontal/Vertical/
Rotated), oferind opţiuni suplimentare pentru textul afişat deasupra
cotei.
Comanda va crea doar cote paralele cu una dintre axele de
coordonate.
Aligned DIMENSION permite desenarea de cote paralele la obiectul de măsurat. Lucrul cu

această comandă este acelaşi ca la comanda LINEAR DIMENSION.
BASELINE DIMENSION şi CONTINUE DIMENSION
BASELINE DIMENSION permite cotarea succesivă, pornind de la un acelaşi punct. Înainte de a

activa comanda (situată pe bara DIMENSION), este necesar ca prima
cotă a seriei să fie deja construită. După activarea opţiunii OSNAP, se
va activa comanda şi se va alege din desen punctul până la care să se
realizeze cea de-a doua dimensionare. În figura 9.4., este prezentată
cotarea prin această metodă pentru „trepte“ construite din linii simple.
TEMA 9 CAD
84
Fig. 9.4.
CONTINUE DIMENSION permite cotarea pornind de la ultima limită a cotei anterioare. Modul
de lucru este foarte asemănător comenzii BASELINE DIMENSION,
diferenţa fiind doar rezultatul obţinut (Fig. 9.5.).
Fig. 9.5.
Cotarea în desen
85
CENTER MARK marchează centrul unui cerc sau al unui arc de cerc. După activarea
comenzii prin meniul derulant DIMENSION > CENTER MARK sau
a butonului CENTER MARK de pe bara DIMENSION, se va selecta
pur şi simplu cercul sau arcul de cerc al cărui centru se doreşte a fi
evidenţiat printr-o cruciuliţă.
RADIUS DIMENSION ajută la dimensionarea unui cerc sau a unui arc de cerc. După
selectarea butonului de pe bara de comenzi DIMENSION, utilizatorul
va trebui să aleagă din desen, printr-un click, cercul sau arcul de cerc a
cărui rază se doreşte a fi înscrisă pe desen.
DIAMETER DIMENSION ajută la înscrierea pe desen a diametrului unui cerc sau a unui arc
de cerc. După selectarea butonului, utilizatorul va alege, printr-un clic,
arcul de cerc sau cercul al cărui diametru doreşte să apară pe desen.
În figura 9.6., sunt prezentate cercuri şi arcuri de cerc pentru care s-

au precizat centrele, au fost cotate razele şi diametrele.
Fig. 9.6.
TEMA 9 CAD
86 ANGLE DIMENSION permite dimensionarea unui unghi. Comanda se activează pe calea
DIMENSION > ANGLE sau cu ajutorul butonului ANGLE DIMENSION
de pe bara de instrumente DIMENSION. După activarea comenzii,
aplicaţia va răspunde cu linia de comandă: Select arc,
circle, line, or press ENTER, solicitând utilizatorului să
selecteze obiectul pentru care se doreşte dimensionarea. Programul va
răspunde diferit, pentru fiecare dintre variante:
LINE: va solicita selectarea unei a doua linii, după care va apărea mesajul
Dimension arc line location (Mtext/Text/Angle): în fereastra de
comandă, opţiunile acestuia fiind deja cunoscute.
ARC: programul va dimensiona întregul arc, folosind centrul arcului ca vârf
al unghiului.
CIRCLE: programul va solicita cele două puncte de pe circumferinţa cercului,
între care se măsoară unghiul, folosind centrul cercului drept vârf al
acestuia.
În figura 9.7., sunt reprezentate cazuri simple de cotare a unui unghi,
cu ajutorul comenzii ANGLE DIMENSION.
Fig. 9.7.
Cotarea în desen
? TEST TEMA 9
n Cum se închide şi reactivează bara de comenzi DIMENSION.

87
o Comanda LINEAR DIMENSION este folosită pentru a cota:

a. raza unui cerc;
b. un unghi;
c. o dreaptă.
p Comanda ALIGNED DIMENSION permite trasarea cotelor:

a. perpendiculare;
b. unghiulare;
c. paralele la dimensiune.
q Comanda CENTER MARK:

a. marchează centrul unui cerc sau al unui arc de cerc;
b. marchează un cerc sau un arc de cerc;
c. schimbă tipul de linie pentru cercul sau arcul de cerc luat în considerare.
r Comanda DIAMETER DIMENSION trasează:

a. diametrul;
b. raza;
c. unghiul.
s Comanda BASELINE DIMENSION este folosită pentru:

a. schimbarea textului cotei;
b. formatarea textului cotei;
c. trasarea cotelor paralele, cu o linie de extensie comună.
t Care sunt opţiunile pentru comanda ANGLE DIMENSION?

TEMA 9 CAD
88
APLICAŢII
Realizaţi în AutoCAD desenul unei flanşe cu patru găuri de prindere.

- se definesc două cercuri (diametrul interior şi conturul flanşei);
- se apelează comanda XLINE ; cu ajutorul acesteia, se vor defini
două linii infinite ajutătoare, pornind din centrul cercului, la un unghi
de 450, respectiv -450, faţă de orizontală;
- la distanţa necesară faţă de centrul flanşei, pe una dintre liniile
ajutătoare se va desena prima gaură de prindere, cu raza cerută;
- în cele ce urmează, apar două variante de continuare a desenului:
a) desenarea fiecărei găuri de prindere în parte;
b) folosirea comenzii ARRAY , cu distanţa necesară între linii
şi coloane;
- se şterg liniile ajutătoare;
- se desenează haşura cu ajutorul comenzii HATCH , cu opţiunea
NORMAL, în cadrul căsuţei ADVANCED;
- se trasează cotele cu ajutorul comenzilor LINEAR DIMENSION,
RADIUS DIMENSION şi DIAMETER DIMENSION .
În figura 1, este prezentată flanşa care trebuie obţinută.
Fig. 1
Cotarea în desen
Aplicaţie rezolvată 2 89
Reprezentaţi alezajul din figura 4,

pentru care se vor face cotarea şi haşurarea.
Pasul 1: – se începe cu desenarea unui dreptunghi, cu ajutorul comenzii

RECTANGLE (conturul piesei):
Command: rectang
corner>: 100,100
În continuare, se defineşte o nouă origine pentru sistemul de coordonate:
(TOOLS>UCS>ORIGIN)
Command: _ucs
Origin/ZAxis/3point/Object/View/X/Y/Z/Prev/
Restore/Save/Del/?/<World>: origin
Origin point <0,0,0>: 100,100
Cu acest nou sistem de coordonate, se trece la definirea a jumatate din
interiorul alezajului, cu ajutorul comenzii LINE :
Command: line
From point: 69,0
To point: 69,20
To point: 52,20
To point: 45,60
To point: 28,60
To point: 28,80
To point: *Cancel*
În continuare, se defineşte o axă de simetrie, cu ajutorul comenzii

XLINE (Fig. 2):
Command: xline
Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset/<From point>: 100,0
Through point: *Cancel*
TEMA 9 CAD
90
Fig. 2
Se construieşte imaginea în oglindă a primei linii întrerupte trasate, folo-
sind comanda MIRROR , faţă de axa de simetrie. După activarea comen-
zii, obiectele vor fi alese cu ajutorul unei căsuţe de selectare. (Fig. 3).
Command: _mirror
Select objects:
Fig. 3
Cotarea în desen
În continuare, se trece la eliminarea axei de simetrie, cu ajutorul comen-

91
zii ERASE , la trasarea cotelor liniare, cu comanda LINEAR DIMEN-
SIONS , şi la trasarea haşurii, cu comanda HATCH (Fig. 4).
Fig. 4
Creaţi porţiunea de arbore corespunzătoare alezajului de la punctul
anterior, ştiind că ansamblul este proiectat cu un joc de 1 mm.
În continuare, sunt prezentate comenzile folosite pentru crearea
arborelui şi rezultatul folosirii acestora (Fig. 5).
Command: ucs
Origin/ZAxis/3point/Object/View/X/Y/Z/Prev/
Restore/Save/Del/?/<World>: o
Origin point <0,0,0>: 100,100
Command: line
From point: 70,0
To point: 70,20
To point: 53,20
To point: 46,60
To point: 29,60
To point: 29,80
Command: xline
Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset/<From point>: 100,0
TEMA 9 CAD
92 Through point: *Cancel*
Command: _mirror
Select objects:
Command: line
From point: 70,0
To point: 130,0
To point:
Command: line
From point: 29,80
To point: 171,80
Fig. 5.
Tema 10: Proiectarea tridimensională 93
10.1. Conceperea şi
vizualizarea 3D
10.1.1. Conceperea tridimensională a proiectelor

Definirea obiectelor tridimensionale cu ajutorul aplicaţiei AutoCAD
oferă o notă de realism desenelor. Astfel, programul oferă posibilitatea
definirii a trei tipuri majore de obiecte 3D:
Wireframe: oferă posibilitatea desenării obiectelor tridimensionale cu ajutorul unor
segmente de dreaptă. Obiectele create asfel nu vor avea nici volum, nici
greutate, dar sunt deosebit de folositoare în fazele iniţiale ale creării
unui desen tridimensional.
Suprafeţele: oferă posibilitatea creării unor obiecte neobişnuite. Acestea vor putea
„ascunde“ alte obiecte, însă nu au volum;
Solidele: aşa cum spune şi numele, oferă posibilitatea simulării complete a unor
corpuri tridimensionale, cu masă şi volum.
10.1.2. Vizualizare 3D
Programul oferă multe opţiuni de vizualizare a obiectelor 3D
definite de către utilizator. Acestea pot fi accesate prin intermediul
meniului derulant TOOLS > 3D VIEWPOINTS. Se recomandă, totuşi,
pentru accesarea mai rapidă, crearea unei bare de comenzi cu numele
VIEWPOINTS, care să conţină aceste comenzi. În tabelul următor, sunt
prezentate opţiunile principale de vizualizare a desenului, în cadrul
programului AutoCAD.
Nume Pictograma Scop

Top view Vizualizarea de deasupra obiectului.
Bottom view Vizualizarea de dedesubtul obiectului.
Left view Vizualizarea obiectului din partea stângă.
Right view Vizualizarea obiectului din partea dreaptă.
Back view Vizualizarea obiectului din spate.
SW Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă sud-vestului acestuia.
SE Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă sud-estului acestuia.
NE Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă nord-estului acestuia.
NW Oferă posibilitatea vizualizării obiectului pe diagonală, dintr-o
isometric poziţie echivalentă nord-vestului acestuia.
TEMA 10 CAD
Programul oferă, de asemenea, posibilitatea definirii unor viewpoints
94 personalizate, prin intermediul ferestrei VIEWPOINT PRESETS
(accesată pe calea VIEW > 3D VIEWPOINT > SELECT). Fereastra
(Fig 10.1) oferă posibilitatea stabilirii precise a punctului din care va fi
vizualizat desenul, prin introducerea coordonatelor necesare sau prin
rotirea celor două cadrane. În tabelul alăturat figurii 10.1., sunt prezentate
câteva repere pentru definirea unui nou punct de vizualizare.
Fig. 10.1.
10.2. Desenarea în 3D
10.2.1. Desenarea în 3D a obiectelor ordinare

În această parte a temei, va fi prezentat modul de lucru pentru
obţinerea unor obiecte 3D simple, cu ajutorul programului AutoCAD.
Pentru a începe desenarea obiectelor, va fi necesară activarea barei
SURFACES (Fig. 10.2), prin metodele discutate la temele anterioare.
Aceasta oferă acces uşor la cele mai simple modele tridimensionale.
După desenarea oricăruia dintre obiectele următoare, se va tasta
comanda HIDE în fereastra de comandă, pentru vizualizarea corectă a
acestora.
10.2.2. Coordonatele UCS

Comanda are rolul de a ajuta utilizatorul să definească un sistem de
axe de coordonate diferit de cel introdus de către program (WCS). Poate
fi activată fie prin apăsarea butonului UCS de pe bara de instrumente
STANDARD, fie pe calea meniului derulant TOOLS > UCS. Oricare ar
fi calea de activare, programul oferă următoarele opţiuni:
Proiectarea tridimensională
95
Nume Scop
Introduce sistemul de coordonate iniţial, cu axa OX orizontală, OY
World
verticală şi originea în (0,0).
Aliniază sistemul de coordonate la un obiect dat. De exemplu, pentru
Object o dreaptă, va alege orientarea acesteia drept dreapta OX, cu originea în
punctul de început al dreptei.
Face Aliniază sistemul de coordonate la una dintre feţele unui obiect 3D.
View Aliniază sistemul de coordonate la vederea curentă.
Origin Utilizatorul poate specifica coordonatele unei noi origini.
Z Axis
Se specifică direcţia în care axa OZ este pozitivă.
Vector
Se vor introduce coordonatele a trei puncte: primul rând de puncte va
3 Points simboliza originea, cel de-al doilea – orientarea axei OX, iar cel de-al
treilea – orientarea axei OY.
Păstrează originea curentă a sistemului; axele OY şi OZ vor fi rotite în
X
jurul axei OX, la un unghi introdus de la tastatură.
Păstrează originea curentă a sistemului; axele OX şi OZ vor fi rotite în
Y
jurul axei OY, la un unghi introdus de la tastatură.
Păstrează originea curentă a sistemului; axele OY şi OX vor fi rotite în
Z
jurul axei OZ, la un unghi introdus de la tastatură.
Salvarea unui sistem de axe de coordonate definit de utilizator se face
pe calea TOOLS > UCS > NAMED UCS, comandă ce va deschide
fereastra UCS CONTROL. În cadrul acestei ferestre, se poate salva
sistemul de coordonate, sub un nume de maximum 255 de caractere,
pentru a putea fi utilizat mai târziu. Activarea sistemului de coordonate
(de exemplu, pentru un alt sistem de axe) se face pe aceeaşi cale.
10.3. Desenarea cu
obiecte 3D
10.3.1. Desenarea suprafeţelor
Desenarea unei suprafeţe între două linii curbe

RULED SURFACE Pentru desenarea unei suprafeţe între două linii curbe, se va folosi
comanda RULESURF, activată fie prin selectarea butonului de pe
bara de comenzi SURFACES, fie prin scrierea comenzii RULESURF
în fereastra de comandă. Pentru executarea comenzii este necesar ca
în desen să fie trasate, în prealabil, cele două curbe, între care se va
desena noua suprafaţă. Astfel, după activarea comenzii, programul va
cere utilizatorului să selecteze din desen cele două curbe între care va fi
desenată noua suprafaţă.
TEMA 10 CAD
96
Fig. 10.2.
Desenarea unei suprafeţe de revoluţie

REVOLVED SURFACE Permite desenarea unei suprafeţe de revoluţie, pornind de la un obiect
simplu (o linie, un arc de cerc, un cerc, o elipsă sau un arc de elipsă). Se
activează asemănător comenzii anterioare, folosind butonul REVOLVED
SURFACE sau prin introducerea comenzii REVSURF în fereastra de
comandă. Înainte de activarea comenzii, este necesar ca în desen să
apară deja obiectul care va defini suprafaţa de revoluţie şi axa de rotaţie
pentru acesta (de obicei o dreaptă).
Astfel, paşii ce trebuie urmaţi sunt:
- activarea comenzii;
- selectarea obiectului ce va defini suprafaţa de revoluţie şi axa de rotaţie pentru
acesta;
- Start angle <0>: se va introduce valoarea unghiului de la care se va începe
rotaţia obiectului;
- Included angle (+=ccw, -=cw) <Full circle>: se va introduce valoarea unghiului
pentru care se va face rotaţia, precedat de semnul “+”, pentru rotaţie în sensul acelor
de ceasornic, sau de semnul “–”, pentru a roti obiectul în sensul invers acelor de
ceasornic.
În figura următoare este prezentată obţinerea unei suprafeţe de rotaţie folosind un arc
de cerc şi o dreaptă ca axă de rotaţie.
97
Fig. 10.3.
BOX Comanda permite introducerea elementelor definitorii pentru

construcţia unui paralelipiped dreptunghic sau, dacă coordonatele şi
datele introduse de utilizator o permit, pentru construcţia unui cub. Pentru
activarea comenzii, se va utiliza fie butonul BOX de pe bara SURFACES,
fie se va apela calea: DRAW> SURFACES > 3D SURFACES, caz
în care se va deschide fereastra 3D OBJECTS (Fig. 10.4.). Aceasta
oferă posibilitatea apelării comenzii printr-un singur clic pe pictograma
dorită (în figură, aceasta este deja selectată).
Fig. 10.4.
TEMA 10 CAD
După activarea comenzii prin oricare dintre aceste opţiuni, programul
98 va cere utilizatorului o serie de date.
Specify corner of box: se va introduce colţul din stânga jos al bazei paralelipipedului.
Specify length of box: se va introduce lungimea corpului de-a lungul axei OX.
Specify width of box or [Cube]: se va introduce lungimea corpului de-a lungul axei OY
sau opţiunea Cube (în acest caz, programul va construi un cub, folosind
valoarea introdusă ca lungime de-a lungul axei OX, pentru toate laturile
acestuia).
Specify height of box: se va specifica lungimea corpului de-a lungul axei OZ.
Specify rotation of box around the Z axis: se va introduce unghiul de rotaţie a
cubului faţă de axa OZ. Se va introduce valoarea 0, dacă nu se doreşte
rotirea cubului.
După introducerea tuturor datelor necesare, programul va afişa

obiectul desenat, putându-se trece mai departe, la desenarea altor
corpuri.
Pyramid Pentru desenarea unei piramide cu ajutorul comenzii PYRAMID, fie se
activează butonul cu acelaşi nume de pe bara de instrumente PYRAMID,
fie acesta se alege din fereastra 3D OBJECTS. Programul poate desena
atât piramide cu baza dreptunghiulară, cât şi triunghiulară. Vârful
piramidei poate fi un punct, un patrulater sau un triunghi.
În continuare, vor fi prezentate opţiunile oferite de program pentru
desenarea unei piramide, în ordinea apariţiei lor.
Specify rst corner point for base of pyramid: utilizatorul va introduce

coordonatele în spaţiu ale primului punct al bazei piramidei.
Specify second corner point for base of pyramid: utilizatorul va continua
introducerea coordonatelor bazei piramidei, prin specificarea celui de-al
doilea punct.
Specify third corner point for base of pyramid: se va continua cu introducerea
coordonatelor pentru baza piramidei.
Specify forth corner point for base of pyramid or Tetrahedron: se
va introduce fie cel de-al patrulea punct al bazei, pentru o piramidă
dreptunghiulară, fie caracterul T, pentru obţinerea unui tetraedru.
În cazul introducerii caracterului T de la tastatură, programul va

oferi următoarele două opţiuni: Specify apex point of pyramid, care
oferă posibilitatea închiderii piramidei printr-un punct care desemnează
coordonatele vârfului, cu alte cuvinte înălţimea piramidei sau
introducerea comenzii TOP, care permite închiderea piramidei printr-un
triunghi. În acest al doilea caz, programul va mai solicita introducerea
a trei coordonate.
În cazul introducerii celui de-al patrulea punct, programul va afişa
opţiunile: Specify apex point of pyramid (înălţimea piramidei) sau

RIDGE/TOP, unde RIDGE semnifică închiderea piramidei printr-o 99
pantă (programul va cere introducerea a încă două puncte), iar TOP
semnifică închiderea printr-un alt dreptunghi, deci introducerea a încă
patru coordonate.
În figura 10.5. sunt prezentate câteva tipuri de piramide obţinute cu
ajutorul comenzii PYRAMID.
Fig. 10.5.
Cone Comanda permite desenarea conurilor întregi sau a trunchiurilor de con.

Aceasta poate fi apelată fie prin apăsarea butonului CONE de pe bara de
instrumente SURFACES, fie prin fereastra 3D OBJECTS. Astfel, după
activarea comenzii, programul va cere următoarele informaţii:
Specify center point for base of cone: programul va cere coordonatele centrului
cercului ce formează baza conului.
Specify radius for base of cone or [Diameter]: utilizatorul va introduce fie raza
bazei, fie diametrul acesteia.
Specify radius for top of cone or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie
diametrul cercului bazei mici a trunchiului de con, fie valoarea 0, caz în
care se va obţine un con complet.
Specify height of cone: se va introduce înălţimea conului sau a trunchiului de con.
Enter number of segments for surface of cone <16>: utilizatorul va specifica
cât de precisă să fie desenarea suprafeţei laterale a conului, în sensul
netezirii acesteia prin desenarea mai multor generatoare.
În figura 10.6. sunt prezentate un con şi un trunchi de con, desenate

cu ajutorul programului AutoCAD.
TEMA 10 CAD
100
Fig. 10.6.
SPHERE Permite desenarea foarte uşoară a unei sfere. Activarea comenzii se

poate face direct din fereastra 3D OBJECTS sau prin apăsarea butonului
SPHERE, de pe bara SURFACES. Programul va solicita următoarele
elemente ale sferei:
Specify center point of sphere: se vor introduce coordonatele spaţiale ale punctului ce
reprezintă centrul sferei.
Specify radius of sphere or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie caracterul D,
urmat de apăsarea tastei ENTER şi de introducerea diametrului sferei.
Enter number of longitudinal segments for surface of sphere<16>: se va
introduce numărul de linii longitudinale ce construiesc conturul sferei;
un număr mai mare va reprezenta o sferă mai bine conturată.
Enter number of latitudinal segments for surface of sphere <16>: este
asemănătoare comenzii anterioare, are acelaşi scop, dar se va specifica
numărul de segmente ce construiesc latitudinea sferei.
În figura 10.7., este reprezentată o sferă, pentru care s-au specificat

100 de segmente longitudinale şi 100 de segmente latitudinale.
101
Fig. 10.7.
DOME Pentru construirea unei semisfere superioare, se va apela comanda DOME, fie
prin fereastra 3D OBJECTS, fie prin apelarea butonului DOME, de pe bara de instrumente
SURFACES. Coordonatele cerute pentru construirea acestui obiect sunt foarte asemănătoare cu cele
cerute în cazul sferei. Astfel:
Specify center point of dome: se vor introduce coordonatele centrului cercului ce

formează baza semisferei.
Specify radius of dome or [Diameter]: ca şi în cazul sferei, se va specifica fie raza,
fie diametrul corpului.
Enter number of longitudinal segments for surface of dome <16>: are
acelaşi scop, ca şi în cazul sferei.
Enter number of latitudinal segments for surface of dome <16>: acelaşi
scop, ca şi în cazul sferei.
În figura 10.8., este prezentată o semisferă superioară, pentru care s-au

folosit 100 de segmente longitudinale şi 100 de segmente latitudinale.
TEMA 10 CAD
102
Fig. 10.8.
DISH Această comandă va desena un corp, asemănător celui obţinut cu

ajutorul comenzii DOME, cu diferenţa că, de această dată, baza (cercul)
va fi deasupra (semisfera inferioară). Comanda este accesată fie prin
fereastra 3D OBJECTS, fie prin apelarea butonului DISH de pe bara
de instrumente SURFACES. Astfel, comenzile vor fi:
Specify center point of dome: se vor introduce coordonatele centrului cercului ce

formează baza semisferei.
Specify radius of dome or [Diameter]: ca şi în cazul sferei şi al semisferei superioare,
se va specifica fie raza, fie diametrul corpului.
Enter number of longitudinal segments for surface of dome <16>: are
acelaşi scop, ca şi în cazul sferei şi al semisferei superioare.
Enter number of latitudinal segments for surface of dome <16>: acelaşi
scop, ca şi în cazul sferei şi al semisferei superioare.
În figura 10.9. este reprezentată o semisferă inferioară, pentru care s-a folosit
acelaşi număr de segmente, ca şi în cazul semisferei superioare.
103
Fig. 10.9.
TORUS Această comandă permite utilizatorului să deseneze un profil tor. Poate

fi accesată în cadrul ferestrei 3D OBJECTS sau prin apăsarea butonului
TORUS de pe bara de instrumente SURFACES. În figura 10.10, sunt
reprezentate elementele constructive ale obiectului.
Fig. 10.10.
TEMA 10 CAD
Astfel, după activarea comenzii, programul va solicita următoarele
104 caracteristici ale corpului:
Specify center point of torus: se vor introduce coordonatele centrului cercului ce

defineşte torul.
Specify radius of torus or [Diameter]: se va introduce raza torului sau diametrul
acestuia.
Specify radius of tube or [Diameter]: se va introduce raza sau diametrul tubului ce
constituie corpul torului.
Specify number of segments around tube circumference <16>: asemenea
sferei, se va introduce numărul de drepte ce vor fi folosite pentru a
construi circumferinţa tubului.
Specify number of segments around torus circumference <16>: se va introduce
numărul de drepte ce vor fi folosite pentru a construi circumferinţa
torului.
În figura 10.11, este prezentat un tor, pentru netezirea căruia s-au

folosit 100 de linii pentru circumferinţa tubului şi 100 de linii pentru
circumferinţa torului. În figură, se poate observa că torul poate fi obţinut
într-un mod asemănător comenzii DONUT, dar în spaţiul 3D.
Fig. 10.11.
10.3.2. Desenarea solidelor 105

Pentru a începe desenarea corpurilor, va trebui activată bara SOLIDS
(Fig 10.10.). Cu ajutorul acestui set de comenzi, vor putea fi create
corpuri ce prezintă masă, volum şi pentru care se pot face modificări
complexe.
Pentru toate obiectele tridimensionale, în construcţia cărora intră
suprafeţe curbate, AutoCAD-ul recomandă întâi specificarea unei
constante globale, egală cu numărul de drepte ce vor fi folosite pentru a
defini aceste suprafeţe. Astfel, în fereastra de comandă se va introduce
comanda ISOLINES, urmată de introducerea valorii în dreptul
mesajului New value for ISOLINES <4>. Pentru exemplele
din această temă, se va folosi valoarea 50.
BOX Comanda permite definirea unui paralelipiped. Se activează pe calea

DRAW > SOLIDS > BOX sau prin apăsarea butonului BOX, de pe
bara de instrumente SOLIDS. Opţiunile oferite vor fi:
Center/<Corner of box> <0,0,0>: se poate specifica fie centrul paralelipipedului, fie

primul colţ al dreptunghiului ce constituie baza acestuia în planul XY.
Dacă au fost introduse coordonatele primului colţ,

Specify corner or [Cube/ length]:
opţiunile sunt:
– coordonatele celui de-al doilea colţ în acelaşi plan, apoi înălţimea
corpului, construcţia încheindu-se aici.
– specificarea lungimii (length), după care programul va cere înălţimea
şi lăţimea corpului, construcţia încheindu-se aici.
– opţiunea CUBE, programul va cere doar lungimea şi va trasa un
cub.
Dacă au fost introduse coordonatele centrului,

Specify corner or [Cube/length]:
opţiunile vor fi:

Specify Corner: introducerea unui colţ, apoi programul va trasa în continuare singur
corpul.
Cube: va fi introdusă lungimea, iar programul va trasa singur corpul.
SPHERE Calea de activare este DRAW > SOLIDS > SPHERE sau butonul
SPHERE, de pe bara de instrumente SOLIDS. Permite desenarea unei
sfere. Opţiunile oferite sunt:
Specify center of sphere: Se va introduce centrul sferei în coordonate spaţiale.
TEMA 10 CAD
Specify radius of sphere or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie diametrul
106 sferei.
În figura 10.12, este reprezentată o sferă obţinută cu ajutorul acestei
comenzi.
Fig. 10.12.
CYLINDER Comanda poate fi activată fie pe calea DRAW> SOLIDS > CYLINDER,
fie prin apăsarea butonului cu acelaşi nume, de pe bara de instrumente
SOLIDS. Permite desenarea unui cilindru. După activarea comenzii,
variantele pentru definirea cilindrului sunt:
Specify center point for base or [ELLIPTICAL]: Se vor introduce fie coordonatele
centrului bazei cilindrului, dacă acesta este un cerc, fie se va alege
opţiunea ELLIPTICAL, semnificând definirea bazei cilindrului drept
elipsă. Dacă s-a ales prima variantă, se va introduce raza cercului, altfel
se vor folosi opţiunile cunoscute pentru definirea unei elipse.
Specify height of cylinder or [Center of other base]: se va introduce
înălţimea cilindrului sau centrul cercului ce formează celălalt capăt al
acestuia.
În figura 10.13, este prezentat rezultatul folosirii acestei comenzi 107

pentru definirea a doi cilindri.
Fig.10.13.
CONE Comanda poate fi activată fie pe calea DRAW> SOLIDS > CONE,
fie prin apăsarea butonului cu acelaşi nume, de pe bara de instrumente
SOLIDS. Foloseşte la definirea unui con, iar comenzile sunt:
Specify center point for base of cone or [ELLIPTICAL]: Asemenea

comenzii CYLINDER, se va alege tipul bazei conului şi se vor introduce
coordonatele necesare.
Specify height of cone or APEX: Se va introduce fie înălţimea conului, fie coordonatele
vârfului acestuia.
TEMA 10 CAD
108
În figura următoare, sunt prezentate câteva tipuri constructive
obţinute prin folosirea acestei comenzi.
Fig.10.14.
TORUS Calea de activare este: DRAW > SOLIDS > TORUS sau butonul cu
acelaşi nume. Se va folosi la desenarea unui tor solid. Opţiunile oferite
de program pentru definirea acestuia sunt:
Specify center of torus <0,0,0>: se va specifica centrul torului.

Specify radius of torus or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie diametrul
torului.
Specify radius of tube or [Diameter]: se va introduce fie raza, fie diametrul tubului
torului.
În figura următoare, sunt exemplificate două moduri de construcţie 109

a unui tor.
Fig.10.15.
10.4. Vizualizarea
„umbrită“
a proiectelor 3D
Aplicaţia AutoCAD oferă posibilitatea vizualizării „umbrite“ a
obiectelor, prin poziţionarea în spaţiu a unei surse de lumină. În cadrul
aplicaţiei, obiectele umbrite pot fi editate şi pot fi salvate în această
stare. Pentru a activa comanda, se va tasta în fereastra de comandă
instrucţiunea: SHADE MODE sau se va apela comanda, prin intermediul
căii VIEW > SHADE. Opţiunile oferite de program sunt următoarele:
Nume Scop
2D Wireframe Readuce desenul la forma iniţială.
Hidden Este echivalentul comenzii HIDE.
Flatshaded Creează blocuri de culoare între feţele poligonului.
Gourand shaded Creează blocuri de culoare, în mod special pentru suprafeţe curbe.
Flat shaded,
Este folosită la editarea obiectelor umbrite.
Edges ON
Gourand
Este folosită, de asemenea, la editarea obiectelor umbrite, prin combinarea
shaded, Edges
WIREFRAME cu modul GOURAND.
ON
TEMA 10 CAD
110 10.5. Dezvoltări
posibile ale procesului
de modelare în 3 D
Feedback-ul este o componentă foarte importantă a lucrului, fiind

una dintre cele mai eficiente metode de îmbunătăţire a soluţiei desktop
AutoCAD. Programul permite contactul permanent între utilizator şi
compania producătoare, dar şi între utilizatori, prin intermediul unui
centru de comunicare virtual. Astfel, a fost creată una dintre cele mai
mari comunităţi tehnice virtuale, în cadrul căreia atât utilizatorii aflaţi
la început, cât şi cei experimentaţi pot găsi ajutor pentru problemele
tehnice, dar şi informaţii legate de managementul unei echipe. Înscrierea
într-una dintre aceste comunităţi virtuale este foarte utilă, deoarece
permite primirea de răspunsuri rapide la problemele ce pot apărea în
cadrul desenării asistate de calculator, probleme legate de hardware-ul
sistemului, de soft-ul de desenare în sine, de metode de îmbunătăţire a
lucrului, de întrebuinţarea extensiilor pentru aplicaţie (plug-ins) şi de
obţinerea acestora.
În cadrul lucrului cu aplicaţia AutoCAD într-un birou de proiectareî
este foarte important managementul lucrului, alături de experienţa
şi seriozitatea desenatorilor. De multe ori, lucrul la un ansamblu
presupune muncă în echipă, dirijată de un şef de echipă, de obicei tot
din domeniu. Lucrul este bazat pe documentaţia tehnică a pieselor sau
a ansamblului.
Feedback-ul sau răspunsul oferit la munca echipei, fie el pozitiv sau
negativ, este, şi în acest caz, o componentă foarte importantă, conducând
la obţinerea unor desene sau a unor simulări de calitate. Totuşi, nu
trebuie ignorate nici studiul şi lucrul individual, ca metode principale
de formare, atât în direcţia desenării, cât şi a unei pregătiri tehnice
temeinice, acestea fiind cele care, într-un final, oferă corectitudine şi
fluenţă în desenare.
? TEST TEMA 10 111
n Modelul WIREFRAME:
a. defineşte un corp fără masă şi fără volum;
b. defineşte un corp cu masă şi cu volum;
c. nu este un corp 3D.
o Modelele SOLIDS permit:
a. definirea completă a unui corp 3D;
b. desenarea unor corpuri fără masă şi fără volum;
c. desenarea unui cilindru.
p Opţiunea TOP VIEW, de vizualizare a unui desen, permite:
a. obţinerea unei vederi de dedesubtul obiectului;
b. obţinerea unei vederi de deasupra obiectului;
c. obţinerea unei vederi pe diagonală.
q Prin comanda UCS:
a. se poate defini un nou sistem de axe de coordonate;
b. se poate defini o axă de rotaţie;
c. se poate crea un obiect 3D.
r Comanda BOX permite:
a. desenarea unui cub;
b. desenarea unui cilindru;
c. desenarea unui tor.
s Comanda PYRAMID permite:
a. desenarea unei piramide;
b. desenarea unui tor;
c. desenarea unui cilindru.
t Comanda SHADE permite:
a. desenarea umbrită a desenelor;
b. randarea desenelor;
c. trasarea de linii.
u Care este scopul comenzii ISOLINES?
v Care sunt paşii pentru desenarea unei sfere?
w Care sunt paşii pentru desenarea unei semisfere?
112
Tema 11: Tipărirea desenelor
Înainte de tipărirea unui desen (plotting), este necesar să fie parcurse
câteva etape:
A) Alegerea imprimantei/plotterului
Se va apela calea FILE > PLOT. În fereastra PLOT, se va selecta
tab-ul PLOT DEVICE şi, de aici, se va selecta numele imprimantei din
meniul derulant.
B) Alegerea mărimii hârtiei
În cadrul ferestrei PLOT, fie se va selecta formatul necesar, în
funcţie de desen sau de plotterul disponibil, fie se vor introduce manual
dimensiunile mediului de imprimare.
C) Poziţionarea desenului pe mediul de imprimare
Zona în care va fi printat desenul este determinată de tipul plotterului
şi al mediului de imprimare alese. Pentru poziţionarea desenului într-o
altă parte decât cea definită automat de către program, se va apela tab-ul
PLOT SETTINGS, în cadrul căruia se va specifica deplasarea faţă de
axele OX şi OY.
D) Orientarea desenului
Se va selecta LANDSCAPE (partea mai lungă a desenului va
fi orizontala) sau PORTRAIT (partea mai lungă a desenului va fi
verticala).
E) Setarea scării
Influenţează felul în care este interpretată fiecare unitate de măsură
din desen. Astfel:
Pentru setarea unei anumite scări, în căsuţa PAPER SIZE se va
introduce valoarea reală a unei unităţi (milimetru, metru), iar în căsuţa
PAPER UNITS, corespondentul numeric al unei unităţi reale. De
exemplu, pentru valoarea de 1 mm introdusă în cadrul căsuţei PAPER
SIZE şi a valorii 10 introduse în cazul PAPER UNITS, unui milimetru
de pe mediul de imprimare îi vor corespunde 10 mm din desen.
SCALE TO FIT: Desenul va fi micşorat sau mărit, astfel încât să se
încadreze exact în mediul de imprimare.
F) Opţiuni pentru setarea grosimii liniei şi pentru tipărirea obiectelor
„umbrite“
PLOT OBJECT LINEWEIGHTS precizează grosimile de linii
atribuite în cadrul desenului care va fi printat.
SHADE PLOT prezintă opţiunile de printare pentru obiectele
„umbrite“. Acestea sunt: DISPLAYED, WIREFRAME, HIDDEN sau
RENDERED.
Înainte de printarea unui desen, se recomandă previzualizarea
acestuia pe mediul de imprimare ales, prin comanda FILE > PRINT
PREVIEW. Dacă, uneori, nici această comandă nu va duce la o
„simulare“ corectă, se recomandă o primă imprimare pe un mediu de
imprimare mai puţin costisitor.
Tipărirea desenelor
? TEST TEMA 11 113
n Calea FILE>PLOT permite:

a. alegerea imprimantei;
b. imprimarea directă a desenului;
c. randarea desenului.
o Dimensiunile mediului de imprimare:
a. se pot selecta din standardele oferite de program sau se pot introduce manual;
b. nu se pot modifica;
c. sunt obligatoriu selectate înainte de începerea desenului.
p Opţiunile pentru orientarea desenului sunt:
a. LANDSCAPE sau după un anumit unghi;
b. PORTRAIT şi în funcţie de mediul de imprimare;
c. LANDSCAPE sau PORTRAIT.
q Opţiunea SCALE TO FIT permite:
a. dimensionarea desenului, astfel încât să se încadreze perfect pe mediul de imprimare;
b. alegerea orientării desenului;
c. alegerea unei unităţi reale.
r Setarea PLOT OBJECT LINEWEIGHTS permite:
a. trasarea grosimilor de linii pe mediul de imprimare;
b. definirea unor noi grosimi de linie;
c. definirea unei culori pentru linii.
s Opţiunea SHADE PLOT permite:
a. setarea opţiunilor pentru trasarea liniilor;
b. setarea opţiunilor pentru trasarea obiectelor „umbrite“;
c. alegerea unui nou mediu de imprimare.
t Previzualizarea unui desen înainte de printare se face pe calea:
a. FILE>PLOT;
b. FILE>EXPORT;
c. FILE>PRINT PREVIEW.
u Cum se poate face selecţia unităţilor de măsură în cadrul ferestrei PRINT/PLOT
CONFIGURATION?
v Cum se poate modifica rezoluţia printării?
w. Cum se poate selecta modul de previzualizare (parţial sau în întregime)?
TEMA 11 CAD
114
APLICAŢII
În această aplicaţie, se va face extrudarea pentru figurile construite
anterior.
Flanşa circulară cu trei puncte de prindere:

- se deschide sau se recreează figura;
- se selectează întregul desen, cu ajutorul unei căsuţe de selecţie;
- se apelează comanda OBJECT PROPERTIES;
- în cadrul căsuţei THICKNESS, se introduce valoarea dorită pentru
grosimea flanşei (în exemplu a fost folosită valoarea 20);
- se alege una dintre vederile izometrice, pentru vizualizarea flanşei.
Fig. 1.
1. Realizaţi acelaşi proces, pentru flanşa cu patru puncte de

prindere.
2. Desenaţi „umbra“ flanşei obţinute la punctul anterior.
- se apelează calea DRAW > SHADE;
- se selectează opţiunea dorită.
115
Fig. 2.
3. Determinaţi datele referitoare la flanşa desenată, folosind comanda
STATUS (aceasta se va tasta în fereastra de comandă).
Să se realizeze plăcuţa din figura 3, cu ajutorul aplicaţiei AutoCAD.

Să se realizeze poziţionarea cotelor, haşurarea, extrudarea şi aplicarea
umbrei. După aceasta, să se salveze desenul, sub numele PLACUTA.
DWG şi să se printeze. Se vor păstra cotele din figură.
Fig. 3
Pasul 1:Desenarea găurilor
Cu ajutorul comenzii CIRCLE , se trasează diametrul interior
al plăcuţei.
TEMA 11 CAD
116 Command: circle
CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 200,200
Command: circle
CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 200,200
Diameter/<Radius> <30.0000>: 50
Pentru plasarea celor patru găuri de prindere, se vor folosi linii
ajutătoare, definite prin intermediul comenzii XLINE . Se vor
stabili, pe rând, la un unghi de 0 si 90 , axele de simetrie ale găurii din
0
mijloc, după care, cu ajutorul comenzii OFFSET, se vor defini axele de

simetrie pentru găurile de prindere (Fig. 3).
Se va plasa primul cerc, care reprezintă una dintre găurile de
prindere, la intersecţia a două axe de simetrie. Se recomandă activarea
opţiunii INTERSECTION, din cadrul ferestrei OBJECT SNAP
PROPERTIES, pentru lucrul mai rapid cu ajutorul mouse-ului.
Pentru desenarea celorlalte trei găuri de prindere, există două
variante:
a) folosirea comenzii ARRAY , cu un număr de două coloane
şi două linii, distanţa dintre linii fiind de 120, iar cea dintre,
coloane 200. Găurile de prindere se vor poziţiona astfel sub
forma unei matrice. În acest caz, se poate renunţa la folosirea
a două dintre axele de simetrie.
b) Plasarea fiecărei găuri în parte, la punctele de intersecţie dintre
axe.
Oricare ar fi metoda aleasă, aceasta se va aplica de două ori pentru
fiecare gaură de prindere: mai întâi, pentru rază se introduce valoarea
16, apoi valoarea 32. Rezultatul plasării fiecărei găuri de prindere în
parte şi al trasării celor opt cercuri poate fi observat în figura 4.
Fig. 4
Pasul 2: Racordarea
117
- se activează comanda FILLET (MODIFY > FILLET) sau
butonul ;
- se schimbă raza de racordare la valoarea 125.
Command: _ llet
(TRIM mode) Current llet radius = 10.0000
Polyline/Radius/Trim/<Select rst object>: r
Enter llet radius <10.0000>: 125
- se foloseşte comanda FILLET, pentru trasarea racordului sus/jos;

- se repetă ultimele două etape, de data aceasta pentru o rază de
racordare de 1050 şi se efectuează racordurile stânga şi dreapta;
Fig. 5
- după efectuarea racordurilor, cu ajutorul comenzii TRIM , se şterg

porţiunile interioare ale cercurilor de rază 32, astfel încât acestea să
definească, împreună cu racordurile, conturul flanşei;
Fig. 6
TEMA 11 CAD
118
- în continuare, cu ajutorul comenzii ERASE , se şterg axele de
simetrie, dacă s-a apelat la ajutorul acestora.
Pasul 3: Trasarea cotelor şi a haşurii

- se va face trasarea cotelor cu ajutorul comenzilor LINEAR
DIMENSION şi RADIUS/DIAMETER DIMENSION .
- pentru trasarea hasurii, se va activa comanda HATCH şi, cu
ajutorul optiunii PICK POINTS, se vor selecta puncte din interiorul
placuţei, dar şi din afara inelului interior. Pentru aceasta, se va repeta
comanda, dar se va folosi un alt model de haşură.
Rezultatele cotării şi ale haşurării se pot observa în figura 7.
Fig. 7
Pasul 4: Extrudarea
- se selectează tot desenul şi se apelează comanda OBJECT
PROPERTIES. În cadrul căsuţei THICKNESS, se introduce valoarea
dorită, urmată de apăsarea tastei ENTER. Pentru acest exemplu, s-a
folosit valoarea 20.
- în continuare, se selectează inelul interior al plăcuţei şi se apelează
iar comanda OBJECT PROPERTIES. Se introduce o valoare mai
mare în cadrul căsuţei THICKNESS. În exemplu, s-a folosit valoarea
30.
- se selectează unul dintre modurile de vizualizare 3D predefinite sau
se defineşte unul nou, în cadrul ferestrei VIEWPOINT PRESETS
(VIEW> 3D VIEWPOINT > SELECT).
Rezultatul pasului 4 poate fi observat în figura 8.

119
Fig. 8
- pentru aplicarea umbrei, se foloseşte comanda SHADE.
Pasul 5: Printarea
Se va selecta calea FILE > PRINT. În cadrul ferestrei de printare,
se vor introduce dimensiunile mediului de imprimare, se va alege
dispozitivul pe care se doreşte să se facă imprimarea şi se porneşte
procesul de imprimare.
CAD
120
Proiecte propuse
1. PROIECT
ELECTRONICĂ
În echipe formate din câte 4 elevi, creaţi următorul ansamblu encoder-

motor-reductor, folosind desenele următoare. Munca în echipă va fi
distribuită astfel: 3 elevi creează encoderul, motorul şi reductorul, iar un
alt elev are rol de şef de echipă, fiind însărcinat cu împărţirea atribuţiilor
şi cu crearea ansamblului. Şeful de echipă va prezenta lucrarea finală în
faţa clasei, lucrarea urmând să fie notată de ceilalţi elevi.
Proiecte propuse
2. PROIECT MECANICĂ 121
În echipe formate din câte 4 elevi, împărţiţi sarcinile impuse prin

documentaţia tehnică: desenarea sectorului de roată dinţată (2), a
şurubului fără sfârşit (1) şi realizarea desenului de ansamblu pentru
angrenajul cu şurub fără sfârşit din figura următoare. Şeful de echipă
va prezenta lucrarea finală în faţa clasei, lucrarea urmând a fi notată de
ceilalţi elevi.
CAD
122
BIBLIOGRAFIE
1. Bill Burchard, David Pitzer, Francis Soen, Secrete AUTOCAD 14, Editura Teora,
Bucureşti, 1999;
2. Ellen Finkelstein, AUTOCAD 2004, Editura TEORA, Bucureşti, 2004;
3. David J. Harrington, AUTOCAD 2005, Editura Teora, Bucureşti, 2005;
4. Mircea Badut, AutoCAD-ul în trei timpi. Ghidul proiectării profesionale, Editura Polirom,
Bucureşti, 2006;
5. Bill Burchard David Pitzer, Totul despre AutoCAD 2000, Editura Teora, Bucureşti, 2000,
6. Marta Iftenie, Ghid de utilizare a programului AutoCAD, EDP, Bucureşti, 2007;
7. David Frey, AutoCAD 2006 and AutoCAD LT 2006: No Experience Required (Paperback),
Editura Sybex, Bucureşti, 2005.
123
Cuprins
Introducere ................................................................................................................................. 4
Tema 1: Prezentarea interfeţei grafice ..................................................................................... 6

Test Tema 1........................................................................................................................................................10
Tema 2: Desenarea interactivă ...............................................................................................11
Test Tema 2........................................................................................................................................................19
Tema 3: Comenzi pentru desenare .........................................................................................20
Test Tema 3........................................................................................................................................................36
Tema 4: Comenzi pentru editare ............................................................................................37
Test Tema 4........................................................................................................................................................51
Aplicaţii .............................................................................................................................................................52
Tema 5: Comenzi şi facilităţi ajutătoare.................................................................................59
Test Tema 5........................................................................................................................................................65
Tema 6: Texte scrise în desen. ................................................................................................ 66
Test Tema 6........................................................................................................................................................70
Tema 7: Proprietăţi simbologice şi de emfază 3D. .................................................................71
Test Tema 7........................................................................................................................................................76
Tema 8: Haşurarea (umplerea cu modele) ...............................................................................77
Test Tema 8........................................................................................................................................................79
Aplicaţii ..............................................................................................................................................................80
Tema 9: Cotarea în desen ........................................................................................................82
Test Tema 9........................................................................................................................................................87
Aplicaţii ..............................................................................................................................................................88
Tema 10: Proiectarea tridimensională....................................................................................93
Test Tema 10 .................................................................................................................................................. 111
Tema 11: Tipărirea desenelor................................................................................................112
Test Tema 11 .................................................................................................................................................. 113
Aplicaţii .......................................................................................................................................................... 114
Proiecte propuse ....................................................................................................................120
Bibliografie .............................................................................................................................122

Utilizarea Aplicațiilor de Tip CAD - XI - XII - Editura CD PRESS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea Aplicațiilor de Tip CAD - XI - XII - Editura CD PRESS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Victor Florin Constantin Aurel Ciocîrlea-Vasilescu

Mariana Constantin Daniel Besnea

©Copyright CD Press, 2007

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Utilizarea aplicaţiilor de tip CAD : manual pentru clasa

În domeniul de proiectare şi de fabricaţie a diverselor produse, desenul

• AutoCAD LT – folosit pentru desenare 2D, util atât

• AutoCAD Mechanical – destinat proiectării 2D, care are

• Autodesk Mechanical Desktop – folosit pentru

• Autodesk Inventor – folosit pentru modelare 3D,

• Autodesk Architectural Desktop – folosit în

• Autodesk MAP – utilizat în cartografie, telecomunicaţii,

• 3D Studio MAX – utilizat pentru modelare 3D, pentru

• AutoCAD Electrical – folosit în mod deosebit la schiţarea

• AutoCAD Civil 3D – utilizat la conceperea şi la

• AutoCAD P&ID – destinat construirii diagramelor pentru

AutoCAD-ul este un pachet specializat, folosit pentru desenare şi

Imediat sub bara de titlu, se găseşte bara de meniuri derulante, care

Nume Pictogramă Scop

Printre opţiunile oferite de acest meniu se numără:

n Comanda SAVE AS permite:

2.2. Obiecte / entităţi

Use a Wizard: încarcă fereastra de configurare a wizard-ului.

Fig. 2.5. Specificarea coordonatelor absolute.

Coordonatele polare absolute reprezintă o poziţie raportată la 15

4. Trasarea unui segment de dreaptă prin introducerea directă a

6. Controlul prin panoramare al afişării desenului

Dreptunghiul din figura 3.1 a fost obţinut în urma introducerii

Command: _line From point: 50,50

Command: _ray From point: 100,100

Linia obţinută va arăta precum cea din figura 3.2.

Fig. 3.3. Grilă obţinută prin folosirea Hor şi Ver.

Comanda MLINE ajută la desenarea unui set de linii paralele, cu

Fig. 3.4. Exemplu de obiect obţinut prin activarea comenzii MLINE.

3.6. Comanda ARC

 dimensiune relativă, exprimată procentual;

După definirea stilului punctului, se poate

Comanda TABLE (DRAW > TABLE) permite crearea şi editarea

Pentru definirea unui nou stil de tabel, se va apela comanda TABLE

Comanda REVCLOUD permite crearea „norilor de revizie“. Aceştia

n Care dintre următoarele comenzi creează linii infinite?

Offset distance or Through <100.0000>: 100,100

Rectangular or Polar array (<R>/P:

După introducerea acestei ultime caracteristici, în spaţiul de lucru

Fig. 4.9. Elementele principale ale unei teşituri.

Comanda este activată fie pe calea MODIFY > EXPLODE, fie

Comanda este folosită pentru mărirea sau pentru micşorarea unei

Comanda are rol de aliniere a obiectelor şi este deosebit de folositoare

În continuare, programul va solicita perechile de puncte care trebuie

Specify 1st source point: 100,50

Specify 2nd source point: 100,200

Rezultatul utilizării comenzii este un dreptunghi.

n Comanda ERASE poate fi folosită la :

1. Împărţiţi un cerc în trei părţi egale.

Pasul 1: Se trasează un cerc, cu ajutorul comenzii CIRCLE (DRAW > CIRCLE

Realizaţi în AutoCAD desenele din figurile următoare:

Folosind aplicaţia 1, realizaţi în AutoCAD desenul prezentat în

Pasul 3: Se şterg liniile ajutătoare (laturile triunghiului), folosind comanda

Desenul din figura următoare trebuie brodat pe un lot de steaguri.

Un producător de sticlă optică doreşte ca la împlinirea a 50 de ani

5.1. Comanda LIST

5.3. Comanda DIST

5.4. Comanda AREA

5.5. Comanda DIVIDE

dimensiune relativă, exprimată procentual;